CURSUL 10

Componente şi circuite electronice pasive –

CCEP
Bobina

1
Cuprins
Bobine
◦ Scurt istoric
◦ Proprietăţi electrice
◦ Elementele constructive ale unei bobine
◦ Parametri
◦ Categorii
Transformatoare

2
Bobina – istoric
1821 - Michael Faraday pune în evidenţă liniile de câmp magnetic ce
apar în jurul unui conductor parcurs de curent electric.
1825 - William Sturgeon construieşte primul electromagnet
1831 – independent Michael Faraday şi Joseph Henry descoperă legea
inducţiei magnetice.
◦ Faraday a construit apoi primul motor electric, primul generator
electric şi primul transformator.
◦ Henry este cel care construieşte primul telegraf îmbunătăţit apoi de
Morse
1876 – Bell inventează primul telefon şi phonograf electromagnetic

3
Proprietăţi electrice

Inductanţa este dependentă de

geometria bobinei şi de proprietăţile
magnetice ale mediului în care acesta
este plasată.
A 2
Formula (1) este valabilă pentru o L  0   r  N
l
lungime l a bobinei mai mare decât
diametrul acesteia 2rc. 2
(  0 N 2 rc )
L Henries (1)
l
Formula (2) este valabilă pentru o
lungime l a bobinei mai mică decât 8rc
L   0 N 2 rc {ln( )  2} ( 2)
diametrul acesteia 2rc. Mărimea rw rw
reprezintă diametrul firului de bobinaj. 0  4 10 7 [Wb  A1  m 1 ]

4
Proprietăţi electrice
Inductanţa este dependentă de geometria bobinei (l, d=2r, h în mm).
Formulele sunt valabile în aer liber.

N 2d N 2d 2
L  0,001 [μH] L  0,008 [μH]
l 3d  9l  10h
0,44 
d
5
Proprietăţi electrice
Inductanţa este dependentă de distanţa
dintre spire.
Inductanţa este dependentă de
proprietatea magnetică a mediului în
care se află bobina caracterizată de
permeabilitatea magnetică, .
◦ aer 1.257x10-6 H/m
◦ ferită U M33 9.42x10-4 H/m
◦ nichel 7.54x10-4 H/m
◦ fier 6.28x10-3 H/m
◦ ferită T38 1.26x10-2 H/m
◦ oţel 5.03x10-2 H/m
◦ supermalloy 1.26 H/m
6
Bobina - circuit echivalent

R p  jL
ZL 
1   2 LCp  jR p Cp

7
Bobina - caracteristica de frecvenţă
ZL
Rp  Q

L

z o n a in d u c tiv a
10%

1
Rp C
10%


2,2R p 1
0, 3   0 0 
L LCp

8
 Dimensionarea inductivităţii la îndepărtarea
spirelor

k m
l 8

6
D
4

2
p d p /d
0
1 2 3 4

( ND) 2
L0   10  7 [H ]
l  0,45  D

L 1  L 0  L L  k m  N  D  10 7 [H]

9
Deducerea valorii pentru capacitatea parazită
C p [p F ]
30
20

10

5
D =10cm
3 D =8cm

2 D =6cm

D =4cm

0 ,7 D =2cm

0 ,5
p /d

1 1 ,1 1 ,3 1 ,5 1 ,7 2 2 ,5 3 3 ,5 4

10
Etapele proiectării unei bobine
Se porneşte de la valoarea L,  0 , D
dorită pentru inductanţă L, 
diametrul ei D şi de la domeniul
1
în care dorim utilizarea ei. C p max 
L02
Rezultă valoarea maximă 
admisă pentru Cp. p / d  km

Se calculează numărul de spire 

în funcţie de dimensiunile N 2D
L[μH ]   0,1k m ND
geometrice ale bobinei prin dp 
0,44  N   1
rezolvarea ecuaţiei alăturate. Dd 

Dimensionaţi lungimea unei bobine cu diametrul de 2 cm şi

inductivitatea de 50 H ce se execută într-un singur strat şi
pentru care se doreşte o capacitate parazită mai mică de 2 pF.
11
Elementele constructive ale unei bobine
Înfăşurarea (spirele)
Carcasa
Materialul de impregnare
Miezul

Fară miez Miez de fier Miez de ferită

12
Înfăşurarea bobinei
Materialul cel mai des utilizat pentru conductoarele de bobinaj este
cuprul (datorită proprietăţilor sale electrice şi mecanice) şi mai rar
aluminiul.
Conductoarele utilizate sunt izolate pentru a evita scurtcircuitele
dintre spirele alăturate. Materialele utilizate pentru izolare sunt
emailuri (lacuri cu diferite compoziţii), fibre textile (mătase, bumbac)
sau fibre anorganice (fibră de sticlă). Tipul de material izolant se alege
în funcţie de temperatura la care se estimează ca va ajunge
conductorul. Materilalele cel mai puţin rezistente termic sunt cele
textile, iar cele mai rezistente sunt fibrele de sticlă.

13
Înfăşurarea bobinei
Diametrul conductorului se alege în funcţie de două criterii:
◦ Intensitatea curentului ce trece prin conductor, limitează inferior acest
diametru pentru a evita încălzirea excesivă.
◦ Valoarea maximă acceptată pentru rezistenţa bobinei (parametru
parazit) poate limita suplimentar dimensiunea diametrului.
La frecvenţe înalte, datorită efectului pelicular, se utilizează conductoare
liţate (mănunchiuri de fire foarte subţiri) sau conductoare de cupru
argintate.
Conductoarele pentru bobinaj sunt livrate de producători având diametre
cu dimensiuni standardizate: 0,05mm, 0,07mm, 0,1mm, ... 2mm. Aceste
diametre nu includ şi grosimea stratului izolator.

14
Carcasa bobinei
Are rolul de a asigura rigidizarea bobinajului (şi prin acesta păstrarea
proprietăşilor electrice ale bobinei).
Materialele utilizate trebuie să prezinte proprietăţi adecvate atât
electrice (rigiditate dielectrică, pierderi dielectrice reduse) cât şi
mecanice (stabilitate termică şi la acţiunea umidităţii). Exemple în
ordinea crescândă a performanţelor: carton electroizolant, pertinax,
textolit, materiale termorigide (bachelita), materiale termoplastice
(polistiren, polietilenă, teflon), materiale ceramice.
Geometric ele pot fi cu secţiuni diferite: circulară, pătrată,
dreptunghiulară; cu sau fără flanşe.
La foarte înaltă frecvenţă bobinele pot fi realizate fără carcasă.
15
Materialul de impregnare
Are rolul de a creşte protecţia împotriva umidităţii şi pentru o rigidizare
suplimentară (mai ales când nu sunt dispuse pe carcase).
Avantajele imprgnării:
◦ Rigidizează înfăşurările;
◦ Îmbunătăţeşte disiparea de căldură;
◦ Îmbunătăţeşte proprietăţile dielectrice ale izolaţiei între spire;
◦ Evită pătrunderea umezelii între spire;
Dezavantajele impregnării: poate conduce la creşterea capacităţilor
parazite (prin creşterea permitivităţii relative a dielectricului dintre spire).

16
Miezul bobinei
Pentru a mări inductanţa obţinută se introduc miezuri magnetice în
interiorul bobinei. Ele alcătuiesc un circuit magnetic (uneori cu întreruperi)
care are calitatea de a concentra liniile câmpului magnetic. În felul acesta
fluxul magnetic creşte, majoritatea liniilor intersectând suprafaţa spirelor,
şi asfel creşte şi inductanţa bobinei.
Materialele magnetice se comportă neliniar atunci când sunt plasate într-
un câmp magnetic exterior. Această neliniaritate se referă la dependenţa
inducţiei magnetice B de intensitatea câmpului magnetic H. Raportul celor
două mărimi reprezintă permeabilitatea magnetică a mediului respectiv:

B 1 B
 ; r 
H 0 H

17
Proprietăţile materialelor magnetice –
fenomenul de histerezis

Hc – câmp coercitiv, anulează B

inducţia magnetică; B s
Bm
Br – inducţia magnetică remanentă B r

Hs – intensitatea câmpului
magnetic la care apare fenomenul -H s -Hm 0
de saturaţie; -H c H c Hm H s H

Bs – inducţia magnetică la
satuarţie -B r

-Bm
-B s

18
Proprietăţile materialelor magnetice –
fenomenul de histerezis
Materialele magnetice au atomi cu un moment magnetic propriu, iar
momentele atomice vecine se orientează identic, materialul prezentând
o magnetizare remanentă.
La aplicarea unui câmp exterior apare o reorientare a domeniilor
magnetice. Intensitatea câmpului exterior la care inducţia magnetică se
anulează se numeşte câmp coercitiv.La creşterea lui H la un moment
dat apare fenomenul de saturare (B nu se mai modifică).
Fenomenele sunt dependente de sensul în care se modifică câmpul
magnetic (histerezis).
Magnetizarea remanentă se manifestă până la o anumită temperatură
(temperatură Curie) la care agitaţia termică distruge domeniile de
orientare ordonată.

19
 Utilizarea materialelor magnetice
Clasificare:
◦ Materiale magnetice moi – Hc<80 A/m (histerezis îngust)
◦ Materiale magnetice dure – Hc>80 A/m (histerezis lat)
Materialele magnetice moi cu raprtul Br/Bm (raport ce caracterizează
înclinaţia histerezei) <0,5 pentru inductanţe aproximativ constante, cele
cu 0,5<Br/Bm<0,8 pentru miezuri comune, cele cu Br/Bm>0,8 (histereză
dreptunghiulară) în circuite de memorare sau de comutaţie.
Materialele magnetice dure cu raportul Br/Bm<0,4 se folosesc la
înregistraea magnetică a informaţiei, iar cele cu Br/Bm>0,4 la realizarea
magneţilor permanenţi.

20
Forme constructive pentru miezuri
Tole, benzi, coloane, mantale pentru realizarea circuitului magnetic
pentru transformatoare;
Bare cilindrice pentru inductanţe utilizate în înaltă frecvenţă (uneori
sunt reglabile);
Tor şi oală utilizate în înaltă frecvenţă şi în impulsuri;
Juguri de forme diferite în circuite de deflexie magnetică;
Miezurile pentru înaltă frecvenţă se obţin prin presarea unor pulberi
magnetice. Se obţin astfel miezuri magnetoelectrice (pulberea este din
material feromagnetic) sau magnetoceramice (numite şi ferite).

21
Dimensionarea bobinelor cu miez
Dacă o bobină fără miez are inductanţa L0 prin introducerea miezului ea devine:

L   ef L0
Permeabilitatea efectivă, ef este dependentă de permeabilitatea
relativă a materialului, de geometria acestuia şi de poziţia relativă faţă
de de bobinaj.
Producătorii de ferite indică pentru acestea în cataloage un factor de
inductanţă, AL, având semnificaţia inductanţei ce se obţine dacă pe
ferită se execută o singură spiră (în nH/spiră sau H/spiră). Folosind
acest parametru inductanţa totală se obţine cu formula:
L  AL  N 2

22
Parametrii bobinelor
Inductanţa şi toleranţa ei
Rezistenţa proprie
Tangenta unghiului de pierderi vRL RL
tg L  
vL L

L
Factorul de calitate QL 
RL

1 dL
L 
Coeficientul de temperatură L dT

23
Câteva categorii de bobine
Toroidale (A)
Cilindrice (B)
Încapsulate (C)
Reglabile (D,E)
Color Digit Multiplier Tolerance

Black 0 1
Brown 1 10
Red 2 100
Orange 3 1000
Yellow 4
Green 5
Blue 6
Purple 7
Gray
White
8
9 Codul culorilor pentru
None ±20%
Silver
Gold .
±10%
±5%
bobinele încapsulate

24
Inductor plan spiral circular

3,2 10 2  a 2  N 2
L [μH]; unde
6a  10c
d  di d  di
a a [ m] c  a [ m]
4 2

25
Inductor plan spiral pătrat

0,0122  l 2  N 2
L [μH];
4l  11c

În relaţia iductivitții c este lăţimea

traseului

26
Transformatorul
Acestă componentă constă în două bobine realizate pe acelaşi suport
(miez) magnetic, de exemplu fier.
Miezul magnetic cuplează fluxul magnetic, B, între cele două bobine.
În conformitate cu legea inducţiei a lui Faraday:
d B d B
VP   N P VS   N S
dt dt
VS NS
 Ecuaţia transformatorului
VP N P
NS  NP Transformator ridicător de tensiune
NS  NP Transformator reducător de tensiune
27
Transformatorul ideal
Un transformator ideal nu are pierderi, în consecinţă:
Puterea de intrare = Puterea de ieşire
VP I P  VS I S

I S VP N P Transformatoarele reale bine

  proiectate și realizate pot avea o
I P VS NS eficienţă de peste 99%

Un transformator îşi realizează funcţia numai dacă

tensiunea/curentul variază prin una din înfăşurări. Aceasta va
genera un flux variabil care la rândul său va genera o tensiune
variabilă în cea de a doua înfăşurare.
28
Inductanţa mutuală
Variaţia în timp a curentului din circuitul 1
determină apariţia unei tensiuni induse în
circuitul 2, notată v2. Curentul prin circuitul 2
apare numai dacă acesta este închis pe o sarcină.

Fie bobina 1 cu N1 spire şi bobina 2 cu N2 spire

Φ21 = fluxul magnetic în bobina 2 datorat curentului i1 din bobina 1
N 2  21  i1  N 2  21  (constanta) i1  M 21i1
N 2  21
M 21  Inductanţa mutuală Unitate = Henry
i1 1 H = Vs/A = Ωs
29
Inductanţa mutuală
Tensiunea indusă în bobina 2 poate fi exprimată:

d 21
v2   N 2
dt

M 21 d 21 M 21 di1
 21  i1  
N2 dt N 2 dt

M 21 di1 di1
v2   N 2   M 21
N 2 dt dt
30
Inductanţa mutuală
Similar se poate arăta că tensiunea indusă în bobina 1 de variaţia
curentului din bobina 2 este:
di2
v1   M 12
dt
Se poate arăta că M21=M12 în conformitate cu relaţia de mai jos, în care k
reprezintă factorul de cuplaj, în caz ideal k fiind egal cu 1:
M 212  M 122  M 2  k 2 L p Ls
În concluzie:
di2 di1
v1   M v2   M
dt dt
31
Transformatorul – funcţionare în circuit
Ro

is
vo ip vp vs
Rl

Primar Secundar
NP NS
LP LS

Aşa cum arată şi simbolul, transformatorul are două bobine. Cea care se găseşt
în circuitul în care se aplică sursa, vo, se numeşte primar, având inductanţa LP,
iar cea care se găseşte în circuitul în care se află sarcina, Rl, se numeşte
secundar, având inductanţa LS.
Fiecare inductanţă funcţionează în circuitul în care este plasată în conformitate
cu proprietăţile studiate, dar în plus ele sunt şi cuplate prin intermediul
inductanţei mutuale, M.

32
Transformatorul – funcţionare în circuit
Ro

i s
vo ip vp v s
Rl

P r im a r Secundar
N P N S
L P L S

Căderea de tensiune la bornele bobinei primare va fi:

vp  jLPip  jMis

Căderea de tensiune la bornele bobinei secundare va fi:

vs  jLSis  jMip

33
Transformatorul – funcţionare în circuit
Ro

is
vo ip vp vs
Rl

Primar Secundar
NP NS
LP LS
Suma tensiunilor din circuitul primar respectă TKV:

vo  Ro  ip  jLP ip  jMis

Suma tensiunilor din circuitul secundar respectă TKV:

0  Rl  is  jLSis  jMip

34
 Transformatorul – funcţionare în circuit
Ro

is
vo ip vp vs
Rl

Primar Secundar
NP NS
LP LS

2
Explicitând din relaţia anterioară curentul is în funcţie de ip şi LP  N P 
introducându-l în relaţia de tensiuni din ochiul primar, şi ţinând   
seama de relația alăturată, se obţine: LS  N S 

  N S  
2

vo  Ro  ip  jLP || Rl     ip
  NP  
 
35
Transformatoare - variante constructive
Cilindrice (solenoidale)

Toroidale

Jug

36
Formule de bază pentru dimensionarea
componentelor studiate

l l A A 2
R     Cu   r C  0 r L  0   r  N
S S d l

Cu=5,344 x 10-7 -cm 0=8,8542·10-12 F/m 0=4·π·10-7 H/m

37
Problemă
Folosind un fir de Cu (=5,344 x 10-7 -cm) cu diametrul de 1 mm
se execută 40 de spire pe un suport cilindric izolator cu diametrul
de 10 mm.
Să se determine parametrii electrici ai bobinei realizate.
Cât este modulul impedanţei bobinei la frecvenţa reţelei? Dar la
frecvenţa de 500 KHz?

38