Sunteți pe pagina 1din 11

CONDENSATOARE

1. Scopul lucrării: Cunoaşterea structurii constructive a diverselor tipuri de condensatoare, a


parametrilor caracteristici şi realizarea unor măsurători specifice.

2. Noţiuni teoretice:
Condensatorul este o componentă electronică pasivă cu impedanţă capacitivă până la o
anumită frecvenţă. Capacitatea, principala caracteristică a condensatorului reprezintă raportul
dintre sarcina care se acumulează între două armături conductoare şi diferenţa de potenţial care
apare între cele două armături. Din punct de vedere constructiv un condensator este alcătuit
dintr-un mediu (izolator) dielectric plasat între două armături conductoare. Capacitatea unui
condensator plan are expresia (v. fig. 1):

r

o   r  A
d C=
l d

L
(1)
Fig1. Condensatorul plan.

unde - o reprezintă permitivitatea absolută a vidului; o =8,854 10-12 F/m


- r permitivitatea relativă a dielectricului.
- A=L×l aria armăturilor

Observaţie: Elementele conductoare sunt specifice domeniului electronic, atât pentru realizarea
interconectării componentelor, precum şi în structura oricărei componente electronice. Între
oricare două elemente conductoare (trasee de cablaj, conductoare, terminale, etc) există
capacităţi parazite (nedorite) care influenţează mai mult sau mai puţin funcţionarea
componentelor circuitelor. În acest sens se poate spune că un condensator este o componentă
electronică pasivă realizată în scopul obţinerii unei capacităţi concentrate într-un spaţiu cât mai
mic.
Din punct de vedere constructiv întâlnim condensatoare fixe şi variabile (reglabile şi
semireglabile).
În funcţie de natura dielectricului se poate face următoarea clasificare:

CONDENSATOARE
-cu dielectric solid
-anorganic: sticla, mica, ceramica (de tip I SAU II)
-organic: hârtie, pelicule plastice
-cu dielectric oxid metalic: condensatoare electrolitice cu Al (Elco) şi cu Ta (Elta)
-cu dielectric gazos (aer, gaze)
-cu dielectric lichid (ulei)

1
Ţinând seama de aspectul constructiv putem enumera câteva tipuri de condensatoare:
-plane
-paralele
-bobinate
-cilindrice

2.1. Parametrii condensatoarelor

Principalii parametrii ai condensatoarelor sunt enumeraţi în continuare:


Capacitatea nominală Cn [F], reprezintă valoarea capacităţii care se doreşte a se obţine în
procesul de fabricaţie şi se marchează pe corpul condensatorului.
Toleranţa t [%], reprezintă abaterea relativă maximă a valorii reale a capacităţii
condensatorului faţă de valoarea sa nominală. La fel ca la rezistoare valorile nominale sunt
cuprinse în seriile de valori în funcţie de toleranţa condensatorului. Pentru capacităţi mari se pot
fabrica şi valori în afara seriilor (este cazul condensatoarelor electrolitice). La condensatoarele
electrolitice şi la cele ceramice de tip II se dau de obicei toleranţe nesimetrice (de ex. -20%,
+80% ).
Tensiunea nominală Un [V], este tensiunea continuă maximă sau cea mai mare valoare
efectivă a tensiunii alternative care se poate aplica în regim continuu de funcţionare la bornele
condensatorului.
Tangenta unghiului de pierderi tg , se defineşte ca raportul dintre puterea activă disipată
de condensator şi puterea reactivă a acestuia. Dacă se foloseşte circuitul echivalent al
condensatorului din fig. 2 tangenta unghiului de pierderi are expresia:

Ic Cp
I I Ic

1
IR Rp tg 
R p  C p

U
IR U
(2)
Fig. 2 Unghiul de pierderi.

Coeficientul de variaţie cu temperatura a [ K-1 ] se defineşte prin relaţia :


1 dC
=  (3)
C dT
În cazul unei variaţii liniare a capacităţii cu temperatura se poate folosi relaţia (4)
1 C- C25
  (4)
C25 T- T25
unde mărimile au următoarea semnificaţie:
C25 -valoarea capacităţii la temperatura T25 ( 25 °C )
C -valoarea capacităţii la o temperatură T (de lucru)

Rezistenţa de izolaţie Riz [  ], se defineşte ca raportul dintre tensiunea continuă aplicată

2
unui condensator şi curentul ce străbate acel condensator la un minut după aplicarea tensiunii.
Valori uzuale pentru Riz sunt ( 100 M - 100G ) cu observaţia ca Riz depinde de condiţiile de
măsură. În locul rezistenţei de izolaţie se pot da uneori în catalog alţi parametri. Astfel pentru
unele condensatoare se dă constanta de timp  =RizCn [s], iar pentru condensatoarele electrolitice
se dă curentul de fugă If.=Un / Riz

Intervalul temperaturilor de lucru ( Tmin - Tmax ) [°C], se defineşte ca intervalul de


temperatură în care condensatorul poate funcţiona un timp îndelungat. Acest interval depinde în
principal de natura dielectricului, dar şi de celelalte materiale utilizate la realizarea
condensatorului.

Elemente parazite L,R


Orice condensator prezintă elemente parazite de tip inductiv şi rezistiv, elemente ce depind de
structura connstructivă şi de materialele folosite. Se poate da următoarea schemă echivalentă
valabilă pentru o clasă mare de condensatoare:

Rp RES CES

rS L
Riz
a b
Fig. 3 Schema echivalentă a condensatorului real.

Semnificaţia elementelor din figura 3 este următoarea:


-rs rezistenţa armăturilor şi terminalelor
-L inductanţa armăturilor şi terminalelor
-Rp rezistenţa de pierderi în dielectric
-Riz rezistenţa dielectricului
Schema din figura 3-a poate fi echivalată cu o schemă serie
(figura 3-b) unde Res şi Ces au valorile date de formulele (5):
tg C,
R ES  , C ES  2
C   
1  
 0 


C '  C 1  tg p  tg 

2


 tg = tgs  tg p  tg

1 1
tg  tg p  tgs    C 'rs
CR p   C  Riz
(5)
Această modelare ne dă o imagine asupra comportării condensatorului în gama de frecvenţă. Se
observă că, lucrând la frecvenţe diferite, capacitatea echivalentă CES variază. Este posibil ca,
depăşind pulsaţia de rezonanţă caracterul capacitiv să se transforme în caracter inductiv
(capacitate negativă).

2.2 Structura constructivă a condensatoarelor


Structura constructivă generală a condensatoarelor este dată în figura 4

3
terminal Zona de armătură Zona de
dielectric armătură terminal
contactare contactare

Acoperire de protecţie

Fig. 4 Structura constructivă a condensatoarelor.

În continuare se prezintă prin desene structura constructivă pentru câteva tipuri de


condensatoare.

2.2.1 Condensatoare ceramice monostrat

Fig. 5 Condensatoare ceramice monostrat.

2.2.2 Condensatoare ceramice multistrat

Fig. 6 Condensatoare ceramice multistrat


a) secţiune; b) condensator "chip" neprotejat; c) condensator protejat

2.2.3 Condensatoare cu polistiren (stiroflex)

Fig. 7 Condensatoare cu polistiren.

4
2.2.4 Condensatoare cu mylar

Fig. 8 Condensator mylar


a) structura constructivă; b) variante de încapsulare

2.2.5 Condensatoare electrolitice

Fig. 9 Condensatorul electrolitic cu aluminiu


a) principiu de realizare; b) structura constructivă; c) variantă de încapsulare

Fig. 10 Condensatorul electrolitic cu tantal


1 - terminal anodic; 2 - portanod; 3 - anod sinterizat; 4 - start MnO; 5 - strat de grafit;
6 - strat de Ag; 7 - terminal catodic; 8 - sudură; 9 - lipitură; 10 - răşină

2.3. Marcarea condensatoarelor

2.3.1.Condensatoare ceramice monostrat

Condensatoarele ceramice monostrat disc sau placheta se marchează fie în clar fie prin codul
culorilor.

5
La marcarea în clar conform fig. 11- a) se marchează capacitatea nominală şi toleranţa.(de ex.
C =68pF, t=+10% ). Pentru indicarea tipului dielectricului se folosesc litere A, H, P, U pentru
tipul I şi X,Y,Z pentru tipul II. Cunoscând tipul dielectricului putem extrage ceilalţi parametri din
catalog.

Fig. 11 Marcarea condensatoarelor ceramice monostrat.


a) în clar; b) în codul culorilor

Marcarea prin codul culorilor se face conform figurii 11-b.Semnificaţia culorilor este dată în
Tabelul T1 .În fig. 11-b) sunt date trei situaţii posibile: marcarea cu 3, 4 sau 5 bare colorate.
Semnificaţia cifrelor este următoarea:
1 -Coeficientul de variaţie cu temperatura
2 -Prima cifra semnificativă
3 -A doua cifră semnificativă
4 -Coeficientul de multiplicare
5 -Toleranţa

Exemplu: Presupunem că avem un condensator marcat cu 5 culori în următoarea ordine


violet, galben, violet, negru, alb. Prin identificare obţinem C = 47pF, t=±10%,  =-750 ppm/ oC.

Tabelul T1
Nr. Ne Ma Ro Porto Galb. Verde Albas Violet Gri Alb Auriu
crt gru ro şu caliu tru
1 Coef. de ppm/0C 0 -33 -75 -150 -220 -330 -470 -750 - - +100
variţie cu
temperatura
2 Valoarea Prima cifră 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 -
semnificativă
3 capaci A doua cifră 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 -
tăţii semnificativă
4 Coeficient de 100 101 102 103 104 105 106 107 10-2 10-1 -
multiplicare
Toleranţa c>10pF 20 - - - - 5 - - - 10 -
c<10pF 2 1 - - - 0,5 - - 0,25 1 -

Observaţie: Există două mari categorii de dielectric ceramic folosite uzual în fabricaţia
condensatoarelor: dielectric ceramic de tip I şi dielectric ceramic de tip II. Proprietăţile
dielectricilor determinate de natura lor chimică sunt date în tabelul T2, iar în tabelul T3 sunt date
câteva utilizări specifice pentru condensatoarele ceramice monostrat.

Tabelul T2
parametrul dielectric ceramic tip I dielectric ceramic tip II

6
r 60 ¸ 120 2000¸ 10000
coeficient de temperatură coeficient nedefinit, dar în
-750 ¸ ± 250 ppm/°C interiorul unor limite impuse
de intervalul de temperatură
tg  15 × 10-4 350 × 10-4
compoziţie TiO2 la care se adaugă în soluţii solide de BaTiO3
diferite proporţii AgCO3, (titanat de bariu) la care se
BaCO3, CaF2, CaCO3, ZrO, adaugă SrTiO3, CaTiO3, etc.
talc, argilă, etc.
domeniu de frecvenţă înaltă frecvenţă înaltă frecvenţă

Tabelul T3
Tipul condensatorului Gama de Utilizări
valori
condensatoare 0,8 pF¸ 1 nF echipamente electronice profesionale şi industriale de
ceramice tip I înaltă frecvenţă, în special în circuite de rezonanţă unde
stabilitatea capacităţii cu temperatura şi factorul de
calitate sunt esenţiale
condensatoare 33 pF¸ circuite de cuplare şi decuplare, filtre în echipamente de
ceramice tip II 100nF telecomunicaţii şi industriale, circuite de înaltă tensiune

2.3.2. Condensatoare ceramice multistrat

La aceste condensatoare culoarea cu care se face marcarea identifică tipul condensatorului.


Astfel, negru corespunde tipului MC (tip I ), roşu tipului MZ (tip II ) iar violet tipului MX (tip
II). Valoarea capacităţii nominale se marchează în clar, toleranţa în cod literal (v.Tabelul T4 ) şi
tensiunea nominală cu următorul cod:

1=25V ; 2=50V ; 3=100V ; 4=200V

Fig.12 Marcarea condensatoarelor multistrat.

Observaţie: Diferenţa dintre parametrii celor trei tipuri de condensatoare este dată de
dielectricul ceramic. Astfel pentru tipul MC se foloseşte ceramica NP0, pentru MX ceramica Z5U
iar pentru MZ ceramica X7R. Semnificaţia acestei codificări este diferită pentru ceramicile de tip I
şi cele de tip II; la tipul I se codifică valoarea coeficientului de temperatură şi toleranţa sa iar la
tipul II se codifică limita inferioară şi cea superioară de temperatură precum şi abaterea maximă în
procente a capacităţii faţă de capacitatea la 25 oC. (Ex. X7R X-lim. inf. de temp. =-55 oC, 7-lim.

7
sup. de temp. =+125 oC,R-abaterea max. =+15,5% ).
Tensiunea de 50 V poate fi marcată sau nemarcată

Tabelul T4
Toleranţa [%] ±0,05 ±0,01±0,2 ±0,5 ±1 ±2 ±2,5 ±5 ±10 ±15 ±20
Cod literal W B C D F G H J K L M

Fie condensatorul din figura 12 marcat cu culoare roşie. Condensatorul este de tip MZ, C
=82nF, t= +20% (M), U =100V (3)

2.3.3.Condensatoare cu polistiren (stiroflex)


La aceste condensatoare se marchează în clar capacitatea nominală şi toleranţa. Tensiunea
nominală se marchează cu o culoare la un capăt al corpului condensatorului, conform tabelului
T5.

Tabelul T5
Un (V) 25 63 160 250 630 1000
Culoare albastru galben roşu verde negru marcat în clar

2.3.4.Condensatoare cu mylar (polietilentereftalat)


La aceste condensatoare se marchează valoarea nominală in F, toleranţa şi tensiunea nominală,
în clar.
2.3.5.Condensatoare electrolitice
La aceste condensatoare se marchează valoarea nominală în F, tensiunea nominală, polaritatea şi
la cele cu Al codul condensatorului.
Exemplu: 25/16 semnifică C =25 F, U =16V.
2.3.6.Condensatoare semireglabile disc
La aceste condensatoare se marchează capacitatea minimă şi capacitatea maximă în pF, iar
culoarea marcajului identifică ceramica folosită ca dielectric.

3. Desfăşurarea lucrării

3.1 Se urmăreşte cu ajutorul mostrelor existente în laborator structura constructivă pentru


condensatoarele ceramice mono- şi multistrat, polistiren, mylar electrolitice, precum şi pentru cele
semivariabile disc.
3.2.Se determină (prin măsurători şi cu ajutorul catalogului) parametrii condensatoarelor din
figura 13, completându-se tabelul T6.

Tabelul T6
Tip
condensator Parametr Parametr
iiCn [nF] t Un tg  [ppm/°C] Riz Tmin Tmax iiCm tm

8
[%] [V] sau C/C [°C] [°C] [nF] [%]
[%] (*) [G]

CGA 1206 0,12 10 500 15*10-4 -750 10 -40 85 0,117 2,5
CGU 3210 0,23 10 63 10-3 -750 10 -40 85 0,19 17
CLX 1215 8,8 20 500 3,5% -70\+30% 3 -40 85 9,19 4,4
CLZ 1208 2,3 10 500 3,5% +/-20% 3 -40 85 1,7 26
CLY 3212 47 20 25 3,5% -90/+30% 3 -40 85 51,2 8,5
MC 3202 2,2 2,5 100 1,5*10-4 +/-30% 10 -55 125 2,17 1,3
MZ 3204 47 20 100 3% +/-20% 4 -55 125 38,5 18
PS 0013 0,82 20 250 0,1% -220 100 -10 70 0,9 9,7
PS 0014 3,83 2,5 160 0,05% -220 100 -10 70 3,8 0,7
PMP 0302 10-4 20 250 1% 2% 7,5 -40 85 0,8*10-4 20
PMP 0305 1,5*10-4 20 500 1% 2% 7,5 -40 85 1,5*10-4 0
PMP 0601 1,5*10-5 10 250 1% 2% 7,5 -40 100 1,4*10-5 6,6
PMP0901 10-5 20 400 1% 2% 7,5 -40 100 0,8*10-5 20

OBS. (*) se referă la condensatoarele care nu au coeficientul termic definit.

În

Tabelul T6 s-a notat cu Cm valoarea capacităţii măsurate şi cu tm toleranţa rezultată în urma


măsurătorii; tm se determină cu relaţia :

9
Cm - Cn
tm =
Cn

Fig. 13 Schema electrică a montajului cu condensatoare.

4. Întrebări, concluzii

4.1. Cu ajutorul datelor din Tabelul T6 încercaţi să comparaţi din punct de vedere al parametrilor
tipurile de condensatoare măsurate.
4.2. Calculaţi toleranţa globală pentru un condensator ceramic monostrat tip I şi pentru unul tip
II, presupunând că funcţionează într-un mediu ambiant cu temperatura cuprinsă în intervalul [-10,
85]°C şi presupunând că toleranţele de fabricaţie sunt egale cu 2,5 %.
4.3. În ce tip de aplicaţii sunt preferate condensatoarele ceramice de tip I ? Dar cele de tip II ?
4.4. Ce diferenţe există între condensatoarele ceramice disc şi cele plachetă ?
4.5. Încercaţi să identificaţi elementele schemei din fig. 4 pentru condensatorul electrolitic.
4.6. Ţinând cont de structura constructivă, care condensator are inductanţa parazită mai mare,
condensatorul stiroflex sau condensatorul mylar?
4.7. De ce parametru (parametri) constructiv(i) depinde tensiunea nominală a unui
condensator?
4.8. Comparaţi (pe baza tabelului T6 ) diversele tipuri de condensatoare din punct de vedere al
rezistenţei de izolaţie.
4.9. Ce întelegeţi prin faptul că un condensator electrolitic este polarizat ?
4.10.Un condensator stiroflex poate fi înlocuit într-un montaj, unde se cere o bună stabilitate cu
temperatura, de un alt tip de condensator ? (Argumentaţi cu ce tip pe baza tabelului completat)
4.11. Coeficientul de variaţie cu temperatura al capacităţii unui condensator depinde în principal
de :
1)Variaţia cu temperatura a permitivităţii dielectricului.
2)Variatia cu temperatura a dimensiunilor geometrice.
3)Variaţia cu temperatura a zonei de contactare.
4)Variaţia cu temperatura a permitivităţii elementului de protecţie.
4.12. Factorul de calitate al unui condensator depinde de:
1)Tipul dielectricului.
2)Tensiunea nominală.

10
3)Armături.
4)Curentul nominal.
4.13. Rezistenţa de izolaţie a unui condensator depinde de :
1)Terminale.
2)Armături.
3)Elementul de protecţie.
4)Dielectric.
4.14. Domeniul de temperatură care este specific unui condensator precizează:
1) Intervalul de temperatură în care componenta îşi modifică valoarea cu toleranţa atribuită.
2) Intervalul minimal al temperaturii corpului componentei într-o funcţionare îndelungată.
3) Domeniul în care componenta îşi menţine valoarea cu o toleranţa admisă.
4) Intervalul temperaturii ambiante în care componenta poate fi utilizată.

4.15. Variaţia capacităţii condensatorului variabil se obţine prin :


1)Modificarea distanţei dintre armături.
2)Modificarea permitivităţii materialului dielectric.
3)Modificarea grosimii dielectricului.
4)Modificarea ariei de suprapunere a armăturilor.

Conţinutul referatului:
Tabelele T6 şi T7 completate, observaţii, răspunsuri la întrebări.

Bibliografie

1. Svasta P. ş.a. Tehnologie electronică -Îndrumar de laborator Litografia I.P.B. 1990


2. Svasta P. ş.a. Componente electronice pasive -probleme Litografia I.P.B. 1992
3. * * * Condensatoare-catalog I.P.E.E. Curtea de Argeş.
4. * * * Film capacitors -catalog MBLE Olanda

11

S-ar putea să vă placă și