CAPACITATEA ELECTRICĂ.

CONDENSATOARELE

Elaborat: Scorpan Maxim

 I PARTE
CAPACITATEA ELECTRICĂ A CONDENSATORULUI

• Pentru funcţionarea normală a multor instalaţii din electrotehnică şi

radiotehnică, este necesar să se acumuleze sarcini electrice care ulterior sunt
utilizate. Dispozitivul care permite să se efectueze acumularea sarcinilor
electrice este numit condensator.
• Condensatorul reprezintă un sistem alcătuit din două conductoare (armături),
separate printr-un dielectric, distanţa dintre armături fiind mult mai mică decât
dimensiunile lor liniare.
 SARCINA ELECTRICĂ

• Dacă armăturile sunt legate la bornele unei surse de tensiune

electrică, de exemplu ale unei maşini electrostatice, ele se
încarcă cu sarcini electrice de semne opuse şi egale în modúl:
+q şi –q.
• Valoarea sarcinii electrice de pe una dintre armături este
numită sarcină a condensatorului.
 CAPACITATEA ELECTRICĂ A
CONDENSATORULUI

• Capacitatea electrică a condensatorului este C = q / φ1 – φ2 sau C = q / U.

• Capacitatea electrică a condensatorului este mărimea fizică egală cu raportul
dintre sarcina condensatorului şi tensiunea electrică dintre armăturile lui.
 UNITATEA DE MĂRIME

• Unitatea de capacitate electrică în SI este faradul (F),

denumire dată în cinstea ilustrului fizician englez Michael
Faraday:
[C] = [q] [U] = C V = F.
• Faradul este capacitatea electrică a unui astfel de
condensator la care diferenţa de potenţial dintre armături este
egală cu 1 V, atunci când sarcina condensatorului este egală
cu 1C.
• Deoarece faradul este o unitate foarte mare, în practică se
folosesc submultiplii lui:
microfaradul: l μF = 10–6 F;
nanofaradul: l nF = 10–9 F;
picofaradul: 1 pF = 10–12 F.
 II PART E
CAPACITATE A E LECT RICĂ A CONDENSATORULUI
PL AN

• Condensatorul este numit plan dacă armăturile lui prezintă două plăci plane şi
paralele, separate de un dielectric.
• Pentru a stabili dependenţa capacităţii electrice a condensatorului plan de
parametrii acestuia, să realizăm un experiment (fig. 4.27). I. Armătura A a
condensatorului este legată la tija electrometrului, iar armătura B – la cutia lui.
Condensatorul se încarcă de la maşina electrostatică, electrodul B aflându-se în
poziţia 1. Electrometrul indică tensiunea electrică dintre armături, acul lui
aflându-se în poziţia 1
 EXPERIMENT

• Modificăm distanţa dintre armături. La micşorarea distanţei (armătura B în

poziţia 2), tensiunea electrică dintre ele se micşorează. Sarcina electrică a
condensatorului a rămas însă aceeaşi. Din definiţia (4.34) rezultă că în acest
caz capacitatea electrică a condensatorului creşte. La majorarea distanţei dintre
armături (poziţia 3 a armăturii B), tensiunea electrică se măreşte, iar
capacitatea electrică se micşorează. Astfel, capacitatea electrică C0 a
condensatorului plan cu aer este invers proporţională cu distanţa dintre
armături: C ~ 1/d
 EXPERIMENT

• II. Aducem armătura mobilă B în poziţia 1. Deplasăm această armătură vertical, astfel ca
să rămână în planul său. În acest caz aria suprafeţei de suprapunere a armăturilor se
micşorează. Electrometrul indică creșterea tensiunii, ceea ce corespunde reducerii
capacităţii electrice a condensatorului. Prin urmare, capacitatea condensatorului este
direct proporţională cu aria suprafeţei de suprapunere a armăturilor: C0 ~ S.

• Unind rezultatele de mai sus, obţinem C0 ~ .

• După cum demonstrează calculele, coeficientul de proporţionalitate în cazul
condensatorului plan cu vid (aer) este egal cu constanta electrică ε0. Astfel, avem C0 = .
• Substituind, obţinem formula pentru capacitatea electrică a condensatorului plan, al cărui
spaţiu între armături este ocupat de un dielectric cu permitivitatea relativă εr : C = .
 CONCLUZIA EXPERIMENTULUI

• Capacitatea electrică a condensatorului plan

depinde de dimensiunile armăturilor, de poziţiile
reciproce ale acestora şi de dielectricul dintre ele.
Caracterul dependenţei poate fi explicat relativ
simplu. La o arie S mai mare a armăturilor,
sarcinile electrice de pe fiecare dintre ele se
distribuie la distanţă mai mare şi se resping mai
slab. Aşadar, condensatorul cu armături de arie mai
mare acumulează mai multe sarcini electrice la
aceeaşi tensiune electrică între armături şi are o
capacitate electrică mai mare.
 III PARTE
GRUPAREA CONDENSATOARELOR

• În practică deseori sunt necesare valori ale capacităţilor

electrice diferite de cele nominale ale capacităţilor
condensatoarelor. Această situaţie implică formarea
unor grupări (baterii) de condensatoare ce ar avea
capacităţile solicitate. Să analizăm, în continuare, cele
mai simple moduri de grupare (în paralel şi în serie),
pentru a determina capacitatea condensatorului
echivalent grupării respective
 GRUPAREA ÎN PARALEL A
CONDENSATOARELOR

• Observăm că diferenţa de potenţial dintre bornele grupării şi diferenţa de potenţial dintre

armăturile fiecărui condensator au aceeaşi valoare (φA – φB). Evident, sarcina grupării în
paralel qp este egală cu suma sarcinilor electrice ale condensatoarelor: qp = q1 + q2 +
q3.
• Valorile sarcinilor electrice:
qp = Cp(φA – φB); q1 = C1(φA – φB); q2 = C2(φA – φB); q3 = C3(φA – φB). Cu Cp este
notată capacitatea electrică echivalentă a grupării în paralel a condensatoarelor. Substituind
valorile de mai sus ale sarcinilor şi simplificând prin diferenţa de potenţial, obţinem Cp = C1
+ C2 + C3.
Capacitatea electrică echivalentă a unei grupări în paralel de condensatoare este egală cu
suma capacităţilor condensatoarelor din grupare.
 GRUPAREA ÎN SERIE A
CONDENSATOARELOR

• La aplicarea unei diferenţe de potenţial (φA – φB) la bornele grupării,

condensatoarele se încarcă prin inducţie electrostatică cu sarcini q egale între
ele (se consideră că înainte de formarea grupării condensatoarele erau
descărcate). Armăturile a două condensatoare vecine şi conductorul ce le leagă
formează un conductor unic, a cărui sarcină totală este egală cu zero şi toate
punctele căruia au acelaşi potenţial. De exemplu, armăturile şi conductorul de
legătură din interiorul conturului format din linii întrerupte au potenţialul egal
cu φC şi sarcina electrică egală cu (–q + q) = 0

Mărimea inversă a capacităţii electrice echivalente a grupării în

serie de condensatoare este egală cu suma mărimilor inverse ale
capacităţilor condensatoarelor din grupare.
 APLICAȚII ALE
CONDENSATOARELOR

• Condensatoarele sunt unul dintre

dispozitivele esențiale care sunt
necesare pentru aproape fiecare circuit
electric. Are numeroase aplicații în
diverse domenii. Unele dintre cele mai
importante sunt - 
 DE STOCARE A ENERGIEI

• Un condensator are proprietatea de încărcare și

descărcare. Poate stoca energie atunci când este
deconectată de la sursa de încărcare. Folosind această
proprietate, condensatoarele pot fi utilizate ca baterie
sau baterie reîncărcabilă.
• Supercondensatorii pot accepta și livra încărcări mai
repede decât bateriile tipice și tolerează un număr mai
semnificativ de cicluri de încărcare și descărcare decât o
baterie reîncărcabilă standard. Dar este mai extins.
• Cantitatea de încărcare stocată în stratul dielectric este
egală sau mai mare decât sarcina stocată pe o placă de
condensator.
 PUTEREA PULSATĂ

• Condensatoarele sunt utilizate în aplicații de putere pulsată.

Aici sunt utilizate în principal grupuri de condensatori mari,
construiți în principal, de înaltă tensiune și cu inductanță
scăzută.
• Băncile de condensatori sunt, de asemenea, utilizate în sursele
de alimentare pentru a produce ieșiri netede în redresor cu
undă completă sau cu undă completă. Condensatoarele
rezervorului pot fi utilizate pentru încărcarea circuitelor
pompei.
 UTILIZAREA INDUSTRIALĂ

• Acest lucru ajută la evitarea și

ascunderea fluctuațiilor de curent de la
sursa primară pentru a asigura o sursă
de alimentare curată pentru circuitele de
control. Circuitele audio folosesc, de
asemenea, mai mulți condensatori.
 MEMORIE

• Memoriile digitale dinamice pentru

computerele binare pot fi realizate cu
ajutorul condensatoarelor.