Curs 8

I. NOTIUNI DE ELECTRICITATE SI
MAGNETISM (II)
II. FENOMENE BIOELECTRICE

Planul prezentarii
I. Fenomene Magnetice
Campul magnetic
Interactiunea dinte campul magnetic si curentul electric, inductia campului
magnetic
Campul magnetic al unor curenti stationari
Miscarea particulelor incarcate cu sarcina electrica in camp magnetic
Acceleratori de particule
Inductia electromagnetica
Curentul alternativ

II. Fenomene bioelectrice

Potentialul de repaus si potentialul de actiune
Modelul electric al membranei celulare

I. Fenomene Magnetice
I.1 Campul magnetic
1820 stred (estred) descomera campul magnetic creat in jurul unui
conductor parcurs de un curent electric.
Andr-Marie Ampre calculeaza forta de interactiune dintre doua
conductoare parcurse de curenti electrici.
Campul magnetic este produs de sarcinile electrice aflate in miscare
(miscare de ansamblu ordonata care determina aparitia unor curenti electrici).
(c)
(a)

(b)
Fig.1 Campul magnetic al unui conductor parcurs de un curent electric (a) si campul
magnetic al unui magnet permannt (b) si campul magnetic terestru (c)

Hans Christian rsted (1777-1851) fizician si chimist danez. A avut contributii in

domeniul electromagnetismului descoperind legatura dintre curentul electric si
campul magnetic.

I.2 Interactiunea dinte campul magnetic si curentul electric,

inductia campului magnetic

r r
r
F = I l B

Fig.2

(1)

B r
r
r
F = I dl B
A

r
dl

F
B=
I l

r
v v
F = I dl B = 0

Fig.3

(a)

(4)

(in cazul in care campul magnetic este

constant si conturul determinat de
conductor este inchis, Fig. 24b))
(b)

(5)

(3)

(in cazul in care conductorul este plasat

intr-un camp magnetic constant, Fig (24 a))

B
B

B r
r v
r
r
F = I dl B = I l ' B

(2)

dF
B=
I dl

B=inductia campului magnetic

[B]

SI

(6)

[F ]
[l ] [I ]
SI

SI

=1

SI

[B]CGS = 1Gs

N
= 1T (7)
m A
(Tesla)
(Gauss)

I.3 Campul magnetic al unor curenti stationari

conductor liniar

solenoid

I
l
r

spira circulara

Fig.4

B=k

I 0 r I
=
(8)
r
2r

k= 0 r
2

B=

0 r N I
2r

(9)

r=distanta fata de conductor

(10)

N=numarul de spire
r=raza spirei

0=4*10-7 N/A2
0=permeabilitatea magnetica a vidului

B=

0 r N I
l

(11)

N=numarul de spire din

solenoid
l=lungimea solenoidului

I.4 Interactiunea magnetica a curentilor electrici

F12 = B1 I 2 l

-F21 F12

F21 = B2 I 1 l

(12)

(13)

Fig. 5 Interactiunea dintre doua

conductoare parcurse de curent electric

0 r I1 I 2 l
F12 = F21 =
2 r

(14)

Considerand I1=I2=I si distanta dintre conductoare r= 1m:

1
F A2 m
I =

7
2 10
l N
2

(15)

Amperul reprezinta intensitatea unui curent electric constant care se

stabileste prin doua conductoare liniare, paralele, de lungime mult mai mare
decat distanta dintre ele, asezate in vid la distanta de 1 munul fata de altul si
intre care se exercita o forta de 210-7 N pe fiecare metru lungime.

I.5 Miscarea particulelor incarcate cu sarcina electrica in

camp magnetic

r
r r
F = qv B
r

(16)

F=forta Lorentz

Forta Lorentz este perpendiculara pe

vectorul inductie a campului magnetic
si respectiv pe vectorul viteza.
q

In camp magnetic uniform, cu viteza

perpendiculara pe liniile de camp, traictoria
particulei va fi de forma circulara (particula
executa o miscare circular uniforma).

Fig. 6 Miscarea unei particule

incarcate cu sarcina electrica in
camp magnetic uniform

mv
r=
qB

m v2
F = qvB =
r

(17)

(raza traictoriei circulare pe care se misca particula)

(18)

v qB
= =
r
m

(19)

=viteza unghiulara a miscarii

circulare

Aplicatii:

Fig. 7 Selector (filtru) de viteze pe baza de campuri electrice si magnetice

Fe=Fl pentru ca particula sa nu fie deviata de la traictoria initiala (Fe=forta
electrica, Fl=forta Lorentz)

q E = qvB
v=

E
B

(20)

(21)

Filtrul de viteze lasa sa traca nedeviati doar ionii a caror viteza este data de
raportul E/B indiferent de raportul m/q specific acestora.

Fig. 8 Spectrometru de masa

Spectrometrul de masa este un instrument utilizat pentru separarea ionilor

atomici sau moleculari in functie de raportul m/q.
Separarea ionilor in functie de raportul m/q (m=masa ionului, q=sarcina electrica
a ionului) se face sub actiunea unui campului magnetic de inductie B.

m r B0 rB0 B
=
=
q
v
E

(22)

I.6 Acceleratori de particule

I.6.1 Acceleratorul liniar
Fig. 9 Acceleratorul liniar
generator de
inalta frecventa

sursa de ioni

Electrozi de forma cilindrica

Acceleratorul liniar este format din mai multi electrozi cilindrici conectati la un
generator de inalta frecventa.
Accelerarea ionilor se face sub actiunea campului electric.
Lungimea electrozilor este astfel aleasa incat la trecerea ionului in intervalul
dintre doi electrozi, campul electric sa aiba o astfel de polaritate incat sa
accelereze ionii.

I.6.2 Ciclotronul
duanti

N
camp electric de
inalta frecventa

traictoria ionului
campul electric E dintre duanti
Fig. 10 Ciclotronul

Ciclotronul a fost inventat in 1934 de catre Ernest Orlando Lawrence.

Ciclotronul este o instalatie ciclica folosita pentru accelerarea particulelor incarcate cu
sarcina electrica, prin trecerea repetata a acestora prin acelasi interval accelerator.
Ciclotronul este alcatuit din doi duanti intre care se aplica un camp electric de inalta
frecventa.
Accelerarea se face la trecerea particulei in spatiul dintre duanti, sub actiunea campului
electric.

2 r 2 m v 2 m
=
T=
=
v
q Bv
qB

ciclotron

2 q B
=
=
T
m

2
2
2

1
q
B
r
Ec = m v 2 =
2
2m

(23)

(24)

(25)

Ec=valoarea maxima a energiei cinetice a ionilor dupa accelerarea lor in

ciclotron.
Pentru Ec>20 MeV apar efecte relativiste care impiedica accelerarea electronilor
la viteze (energii) mai mari.

Ernest Orlando Lawrence (1910-1958), fizician american, laureat al premilui

Nobel pentru fizica in 1930. A inventat ciclotronul si a avut contributii importante
in dezvoltarea tehnicilor de separare a izotopilor de uraniu.

I.7 Inductia electromagnetica

Fig. 11 Fluxul magnetic printr-o
suprafata

Def.: Fenomenul de inductie electromagnetica

consta in aparitia unei tensiuni electromotoare
intr-un circuit parcurs de un flux magnetic
variabil in timp.

Sn

Legea lui Lenz: Tensiunea electromotoare indusa si curentul indus au un asthel

de sens, incat fluxul magnetic indus se opune variatiei fluxului magnetic inductor.

v v
m = B S = B S cos = BS n

=
t

(27)

(legea lui Faraday)

(26)

d
= ( B S cos )
dt

(28)

Michael Faraday (1791-1867) fizicizn si chimist englez. Are contributii importante

la dezvoltarea teoriei electromagnetismului si a aplicatiilor acestuia.

I.8 Curentul alternativ

I.8.1 Producerea curentului alternativ

e = E m sin(t )

Fig.12 Producerea curentului

alternativ
Em

(29)

Rotirea spirei cu viteza unghiulara

uniforma intr-un camp magnetic
uniform va produce la bornele acesteia
(datorita fenomenului de inductie
electromagnetica) o tensiune electrica
alternativa sinusoidala.

Em=valoarea maxima a tensiunii

electromotoare
T=perioada de oscilatie tensiunii
electromotoare

T
Fig.13 Variatia in timp a tensiunii electromotoare la
bornele unei spire ce se roteste cu viteza unghiulara
uniforma intr-un camp magnetic uniform

=
t

~
V
~
Fig. 14 Fluxul magnetic printr-o spira dreptunghiulara ce se roteste uniform
intr-un camp magnetic
=BS

(30)

(t)=BScos=BScos(t)

(31)

Tensiunea electromotoare indusa la bornele spirei poate fi exprimata cu ajutorul

legii inductiei electromagnetice a lui Faraday:

e=

(32)

d (t )
(t )
e = lim
= B S sin(t ) = E m sin(t )
=
t 0
dt
t

(33)

I.8.2 Valoare efectiva a intensitatii si tensiunii

curentului alternativ
Fig. 15 Intensitatea si tensiunea curentului
electric printr-un rezistor parcurs de curent
alternativ
i(t)=Imsin(t)
u(t)=Umsin(t)

(34)
(35)

i(t) si u(t) reprezinta valorile instantanee ale intensitatii si tensiunii curentului

electric alternativ iar Im si Um reprezinta valorile maxime ale intensitatii si
tensiunii curentului electric alternativ.
i
2
2 Ri
RI m
Ri2(t)
Fig. 16 Valoarea instantanee a
2
B
intensitatii curentului electric
R Im A
alternativ prin rezistorul R si
2
valoarea instantanee a puterii
disipate pe acesta
T
t
O
i(t)

Energia (caldura) disipata pe rezistor intr-un interval de timp egal cu o perioada

poate fi exprimata astfel:
2
RI
QT = RI m2 sin 2 (t ) = m T
2
0
T

(36)

Intensitatea curentului continuu care produce acelasi efect energetic(termic) ca

si curentul alternativ intr-un interval de timp egal cu o perioada poate fi exprimat
astfel:
2
RI
RI 2T = m
2

Im
I=
= I efectiv
2

(38)

(37)

Um
U=
= U efectiv
2

(39)

Iefectiv si Uefectiv reprezinta valorile efective ale intensitatii si tensiunii curentului

alternativ.
Valoarea efectiva a intensitatii(tensiunii) curentului alternativ este numeric
egala cu valoarea intensitatii(tensiunii) unui curent elctric continuu care produce
acelasi efect ca si curentul alternativ intr-un interval de timp dat.

I.8.3 Studiul circuitelor de curent alternativ

Osciloscopul catodic
Este un aparat care permite vizualizarea
fenomenelor electrice periodice in timp prin
transformarea unui semnal electric intr-un semnal
optic.
Partea principala a osciloscopului este tubul catodic
care permite vizualizarea proceselor electrice
oscilatorii in timp.
Termocatodul are rolul de a emite electroni.

Fig. 17 Osciloscopul catodic

W, A1 si A2 formeaza un sistem de electrozi cilindrici

aflati la diferite potentiale si cu ajutorul carora se
accelereaza electronii emisi de catod si se obtine un
fascicul electronis foarte ingust.
Placile de deflexie veritcala si orizontala, Py si Px,
care deviaza fascicolul corespunzator tensiunilor
aplicate.

A1, A2

Py

Px

Fig. 18 Tubul catodic al osciloscopului

electronic

Fig. 19 Vizualizare fenomenelor

electrice cu ajutorul osciloscopului

Elemente de circuit in curent alternativ

a) Rezistorul in curent alternativ

Legea lui Ohm este valabila si in circuitele de

curent alternativ dar se aplica doar pentru valrile
instantanee ale curentului electric alternativ.
Fig. 20

u (t ) = U m sin(t ) = U ef 2 sin(t )
u (t ) U m
i (t ) =
=
sin(t ) = I m sin(t )
R
R

(40)

(41)

Rezistorul in circuit de curent alternativ nu introduce nici un defazaj intre

tensiunea la bornele acestuia si intensitatea curentului electric prin acesta.

b) Bobina in curent alternativ

i(t), u(t)
Fig. 21
u(t)
Fig. 9

u(t)

(t ) = L i (t )
i(t)=Imsin(t)
u (t ) = e =

i(t)

(42)
(43)

d (t )
di (t )
d

=L
= L ( I m sin(t )) = L I m cos(t ) = (L I m ) sin(t + ) (44)
dt
dt
dt
2

O bobina intr-un circuit de curent alternativ introduce o rezistenta aparenta L

si o defazare a tensiunii in fata intensitatii curentului cu /2.

c) Condensatorul in curent alternativ

i(t), u(t)

Fig. 22
i(t)

Fig. 11
t
u(t)

q (t )
u (t ) =
C
q (t ) =

Im

(45)

cos(t )

(47)

dq (t )
i (t ) =
= I m sin(t )
dt

(46)

Im
Im

u (t ) =
cos(t ) =
sin(t )
C
C
2

Un condensator intr-un circuit de curent alternativ introduce o rezistenta

aparenta 1/c si o defazare a tensiunii in urma intensitatii curentului cu /2.

(48)

Circuitul RLC serie

uR(t)

uL(t)

U=

uC(t)
Fig. 23

(U ) + (U
2

UC )

= I R + L

(49)
2

UL

Us

Fig. 24

UL-UC

Z serie

Us

= R + L
(50)
C

Zserie=impedanta circuitului serie

UR
UC

tg =

UR

XL XC
=
R

L
R

1
C

Pentru L>1/C avem un circuit cu

caracter inductiv.
Pentru L<1/C avem un circuit
capacitiv.
(51)

Rezonanta circuitul RLC serie

I serie

U
=
=
Z serie

U
1

R 2 + L

(52)

I
I rez =

U
R

R(mic)
I rez =

0 =

U
R

Fig. 25
R(mare)

1
LC

(53)

0=frecventa de rezonanta a
circuitului.
La rezonanta valoarea efectiva a
intensitatii curentului prin circuit are
valoarea mazima posibila I=U/R.

Circuitul RLC paralel

iL

iR

i(t)
u(t)

iC

Fig. 26

Z paralel =

Ic
U

(54)

1
1 1

2
R L

(55)

Fig. 27

IR

IR

IL

1 1
1

I =U
2
R
XL XC

I
Ic-IL

tg = R
C
L

(56)

I.8.4 Puterea in curent alternativ

u(t)

p (t ) = u i = U m sin(t ) I m sin(t )

p(t)

(57)
- puterea instantanee disipata pe circuitul de
curent alternativ
Fig. 28

(58)

Um Im
Um Im
p=
cos( )
cos(2t )
2
2

u(t)

componenta constanta

1
W = U m I m cos( ) T
2

(59)

componenta alternativa

Energia disipata pe circuit intr-o

perioada.

1
P = p = U m I m cos( ) = U I cos( )
2

(60)

Puterea medie
disipata pe
circuit.

P=UIcos()=puterea activa disipata

pe circuit.
Puterea activa se masoara in W.
Este disipata in circuit sub forma de
caldura.
cos()=factorul de putere al
circuitului.
Pr=UIsin()=puterea reactiva disipata in
circuit.

S=UI

Pr=UIsin()

P=UIcos()
Fig. 29 Triunghiul puterilor
pentru circuitele de curent
alternativ

Se masoara in VAR (volt amper reactiv).

Reprezinta puterea necesara producerii
campului electric si magnetic din circuit.

S = P + Pr
2

(61)

S=UI=puterea aparenta disipata pe

circuit.
Se masoara in VA (volt amper).

P=Scos(j)

(62)

Este numeric egala cu energia transferata

circuitului in unitatea de timp

Pr=Ssin(j)

(63)

II. Fenomene bioelectrice

II.1 Potentialul de repaus si potentialul de actiune
Bioelectrogeneza producerea de electricitate n organismele vii (apariia
unor fenomene electrice n esuturile vii reprezint una dintre manifestrile
fundamentale ale vieii celulelor).
Din punct de vedere electric materia vie se comport ca un conductor
electrolitic. O mare parte din moleculele ce intr n compoziia mediului intra-

i extracelular se afl n stare disociat sub form de anioni i cationi.

Activitatea electric a celulei depinde de acei ioni care se gsesc n numr
mare n celul i n mediul extracelular, acetia fiind ionii de K+, Na+, Cl- n
principal i un grup heterogen de ioni negativi (acizi organici, polipeptide,
proteine ionizate negativ). Pentru aceti anioni organici ns membrana
celular este impermeabil, ei nu o pot prsi celula din cauza dimensiunilor
moleculare mari. Ionii K+, Na+, Cl- pot trece prin membran n ambele sensuri.

 n urma proceselor metabolice care au loc distribuii asimetrice ale ionilor de

semn contrar determin generarea unor diferene de potenial electric numite
poteniale biologice.
Concentraiile ionilor de Na+ i Cl- sunt mult mai mari n lichidul extracelular
dect n cel intracelular. Situaia este invers pentru K+ avnd concentraia mai
mare n lichidul intracelular dect n exteriorul celulei.
Apare o diferen de potenial electric ntre lichidele intracelular i extracelular.
Diferenele de potenial dau natere la rndul lor unor biocureni.
Diferenele de potenial exist att n repausul celular (potenial de repaus) ct i
n timpul activitii celulei (potenial de aciune).

Potenialul chimic:
= 0 + RT ln c + nFV (potenialul chimic)

(64)

i = 0 + RT ln ci + n FVi (n mediul intracelular)

(65)

e = 0 + RT ln ce + n FVe (n mediul extracelular)

(66)

i = e condiia de echilibru

Vi =

i 0 R T ln ci

nF

e 0 R T ln ce
R T ce
=
Ve
ln
Vi Ve =
nF
n F ci

i = e

Unde:

(67)

Potential Nernst-Planck (pot.de

electrodifuzie)

Vi, respectiv Ve reprezint potenialul ionilor n interiorul, respectiv exteriorul

membranei, R constanta universal a gazelor, T temperatura, n valena, F numrul
lui Faraday (sarcina electrica per mol de electroni, 96485,399 Cmol-1), ce i ci
concentraia ionului n interiorul, respectiv exteriorul membranei.

Potenialul de electrodifuzie apare ca urmare a difuziei mai rapide a unor ioni

dect a altora. Viteza de difuzie a Na+ este mult mai mic dect viteza de difuzie a
ionilor de K+ i Cl-.
Diferena de potenial de o parte i de alta a membranei depinde numai de
diferena de concentraie.
La formarea potenialului de membran un rol hotrtor l au ionii K+.
Aplicnd relaia de mai sus, potenialul de echilibru este dat de:

[ ]
[ ]

+
K ext
RT
Vi Ve =
ln +
F
K int

(68)

Obs.
pe baza concentraiilor ionilor de K+ din interior i exterior s-a calculat pentru
potenialul de repaus o valoare de aproximativ 95 mV (fa de valoare
determinat experimental 90 mV).
contrib. ntr-o msur mai mic i ceilali ioni prezeni i avnd n vedere c se
gsete ntr-o faz staionar, potenialul de membran de repaus este redat mai
corect de relaia:
K+
e

Na +
e

Cl
i

R T c PK + + c PNa + + c PCl
Vi Ve =
ln K +
+

n F ci P + + ciNa P + + ceCl P
K
Na
Cl

(69)

Relaia lui Goldmann

Potenialul de repaus al unei celule vii se msoar prin tehnica microelectrozilor

care au dimensiuni de 0,6 m

Fig. 30

Potenialul de repaus
Fiecare celul vie este polarizat n raport cu lichidul interstiial, adic ntre
suprafaa intern i cea extern a membranei exist o diferen de potenial
numit potenial de repaus al membranei celulare. (se consider potenialul feei
interioare a membranei fa de potenialul feei exterioare, socotit ca reper).
Valoarea potenialului de repaus al membranei celulare difer de la specie la
specie i de la celul la celul.
Dup moartea celulei, diferena de potenial dintre cele dou fee ale membranei
se anuleaz.
Potenialul de repaus al membranei se datoreaz, n esen, unei inegaliti de
concentraie, unei asimetrii de repartizare a diferiilor ioni, care exist n exteriorul
membranei celulare (lichidul interstiial) i n interiorul ei (lichidul intracelular).

Potenialul de aciune
Reprezinta o depolarizare trecatoare a membranei celulare prin care

interiorul celulei devine mai negativ decat in starea de repaus, rezultand intr-o
scadere a diferentei de potential de-o parte si de alta a membranei.
Potentialul de actiune poate fi produs de un stimul sau poate fi rezultatul
unei activitati spontane a celulei, propagarea sa reprezinta un impuls nervos.
Se realizeaz n urma modificrii polarizrii membranei.
Rezult o variaie a potenialului electric de membran prin efluxul de ioni K+
i influxul de ioni Na+. Restabilirea echilibrului iniial se face cu consum de
energie.
Excitaia aprut ntr-un loc pe suprafaa membranei celulei excitate este
difuzat pe ntreaga ei suprafa. Fibrele nervoase se bucur cu predilecie de
aceast proprietate.
Ex.: transmiterea influxurilor nervoase ntre doi neuroni se face prin
intermediul sinapselor care au proprietatea de a lsa fluxul nervos s treac
numai ntr-o singur direcie.

Potentialele de actiune pot fi: locale sau de tip totul sau nimic.
Rolul predominant in declansarea potentialelor de actiune il au canalele ionice a
caror porti se inchid sau se deschid , determinand astfel aparitia unor fluxuri
ionice.
Potentialele de actiune locale sunt produse sub actiunea unor stimuli de
intensitate mica, sub valoarea de prag, numiti stimuli subliminiari.
In urma actiunii stimulilor subliminiari apare o depolarizre redusa a membranei,
proportionala cu amplitudinea stimulului.
Se propaga decremental, cu pierderi, pe distante reduse.
Scaderea amplitudinii potentialului de actiune se face exponential cu distanta de
la locul de producere al acestuia.
Potentialele de actiune totul sau nimic iau nastere in cazul unui stimul puternic
care atinge valoarea o valoare de prag.
Interiorul celulei devine pozitiv.
Se propaga pe distante mari fara pierderi.
Amplitudinea, pragul si viteza de propagare sunt specifice fibrei sau celulei.

Etapele care determina aparitia potentialului de actiune de tipul totul sau nimic:
1. Sub actiunea unui stimul de intensitate mare, se deschid mai multe canale de
Na+ iar patrunderea in cascada a ionilor de Na+ in interiorul celulei determina
pozitivarea acesteia.
2. Pozitivarea celulei si crestere potentialului acesteia ar detrmina distrugere
celulei dar acest lucru este este impiedicat de inactivarea canalelor de Na+ la
un potential de () +30 mV si deschiderea canalelor de K+, permitand astfel
iesirea lor din celula.
3. Deschiderea portilor canalelor de K+ dependente de voltaj si este un proces
relativ lent. Ionii de K+ parasesc celula in sensul gradientului electrochimic si
se revine astfel la valoarea potentialului de repaus.

Potential de actiune totul

sau nimic

Potential de actiune local

Doar celulele nervoase, musculare si

glandulare au capaciatea de a produce
potentiale de actiune totul sau nimic.
Capacitatea de a raspunde prin potentiale de
actiune locale se numeste iritabilitate.
Proprietatea de a raspunde prin potentiale
de actiune totul sau nimic se numeste
excitabilitate.

Fig. 31 Potentiale de actiune locale si

respectiv totul sau nimic

II.2 Modelul electric al membranei celulare

O celula impreuna cu mediul exteracelular al acesteia se comporta ca o retea electrica
alcatuita din condensatoare, rezistoare si surse de tensiune.
- Lichidul intra si etracelular pot fi considerate ca fiind bornele unei surse de tensiune
formate din trei baterii de curent continuu grupate in paralel: bateria de Na, de K si de
Cl.
- Lichidul intra- si extracelular se comporta ca si armaturile unui condensator iar
membrana celulara reprezinta dielectricul dintre acestea.
- Canalele de Na+, K+ si Cl- reprezinta rezistori electrici care se opun trecerii ionilor
respectivi.
- Lichidul intra- se extracelular se comporta si ca rezistori electrici a caror rezistenta
depinde de rezistivitatea electica a lichidelor, lungimea si aria transversala a sectiunilor
reprezentate de celula si spatiile extracelulare.

Fig. 32 Modelul electric al celulei

impreuna cu mediul intra- si extracelular

II.3 Aplicatii medicale ale curentilor electrici

In aplicatiile medicale electricitatea se utilizeaza sub urmatoarele forme:
electricitate statica: franklinizare,
curent electric continuu: galvanizare,
curent electric alternativ: faradizare,
curent electric in impulsuri.

Intrebari test grila

1) Campul magnetic:
Este produs de sarcinile magnetice,
Este prdus de sarcinile electrice aflate in miscare ordonata,
Este un camp vectorial,
Este caracterizat cu ajutorul vectorului intensitate al campului electric,
Apare in jurul oricarui conductor metalic.
2) Campul magnetic:
Este un camp scalar,
Este caracterizt cu ajutorul liniilor de camp care sunt perpendiculare pe vectorul inductie al campului
magnetic,
In centrul unei spire parcurse de un curent electric este perpendicular pe planul spirei,
In interiorul unui solenoid parcurs de un curent electric continuu este un camp uniform,
Mediaza interactiunea curentilor electrici.
3) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Forta Lorentz actioneaza asupra sarcinilor electrice aflate in miscare in camp electric,
Forta Lorentz actioneaza asupra sarcinilor electrice aflate in miscare in camp magnetic,
Spectrometrul de masa este un instrument utilizat pentru separarea ionilor atomici sau moleculari in
functie de raportul dintre masa si sarcina electrica a acestora,
Intr-un spectrometru de masa separarea ionilor se face sub actiunea unui camp electric,
Intr-un spectrometru de masa separarea ionilor se face sub actiunea unui ansamblu de campuri
electrice si magnetice.
4) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
In acceleratorii de particule, cresterea vitezei particulelor se face sub actiunea campului magnetic,
In acceleratorii de particule, cresterea vitezei particulelor se face sub actiunea campului electric,
Doua conductoare parcurse de curenti de sens contrar se atrag reciproc,
Doua conductoare parcurse de curenti de acelasi sens se resping reciproc,
Interactiunile dintre doua conductoare parcurse de curenti electrici sunt de natura electrica.

5) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?

Consta in aparitia unei tensiuni electromotoare intr-un circuit parcurs de un camp magnetic
uniform,
Consta in aparitia unei tensiuni electromotoare intr-un circuit parcurs de un camp magnetic
variabil in timp,
Sta la baza producerii curentului alternativ,
Tensiunea electromotoare indusa depinde de viteza de variatie a fluxului magnetic prin circuit,
Tensiunea electromotoare indusa si curentul indus au un astfel de sens incat fluxul magnetic
indus nu se opune variatiei fluxului magnetic inductor.
6) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Inductia electromagnetica consta in aparitia unei tensiuni electromotoare intr-un circuit imobil
(fix) parcurs de un camp magnetic uniform,
Inductia electromagnetica consta in aparitia unei tensiuni electromotoare intr-un circuit parcurs
de un camp magnetic variabil in timp,
Fenomenul de inductie electromagnetica sta la baza producerii curentului alternativ,
Tensiunea electromotoare indusa depinde de viteza de variatie a fluxului magnetic prin circuit,
Tensiunea electromotoare indusa si curentul indus au un astfel de sens incat fluxul magnetic
indus nu se opune variatiei fluxului magnetic inductor.
7) Bifai rspunsurile corecte:
Cmpul magnetic este produs de un current electric.
Orice micare ordonat de sarcin electric produce un cmp magnetic.
Conductoarele parcurse de cureni electrici interacioneaz ntre ele prin intermediul cmpului
electric.
Fora electromagnetic care acioneaz asupra unui conductor parcurs de un curent electric i
plasat ntr-un cmp magnetic este perpendicular pe conductor si paralel cu liniile de cmp
magnetic.
Un flux magnetic variabil n timp poate genera un curent electric.

8) Bifai rspunsurile corecte:

Fenomenul de inductie electromagnetica const n apariia unei tensiuni
electromotoare ntr-un circuit imobil (fix) parcurs de un cmp magnetic
uniform.
Fenomenul de inductie electromagnetica const n apariia unei tensiuni
electromotoare ntr-un circuit parcurs de un cmp magnetic variabil n timp.
Fenomenul de inductie electromagnetica sta la baza producerii curentului
electric alternativ.
Tensiunea electromotoare indusa depinde de viteza de variaie a fluxului
magnetic prin circuit.
Tensiunea electromotoare indus i curentul indus au un astfel de sens ncat
fluxul magnetic indus nu se opune variaiei fluxului magnetic inductor.
Probleme
1) Cum trebuie sa se deplaseze o spira in camp electric ca sa nu apara o tensiune
indusa In aceasta?
2) Doua becuri care opereaza la 220V au puterile de 40 W si 75 W. Care dintre
becuri are rezistenta mai mare si care dintre ele este parcurs de un curent de
intensitate mai mare?
3) In ce conditii nu actioneaza o forta electromagnetica asupa unui conductor
parcurs de curent electric plasat intr-un camp magnetic?