ENERGIA MECANICĂ

Corpurile și sistemele de corpuri pot, când se află în anumite stări mecanice, să efectueze lucru
mecanic. Fiecare stare din care un corp poate efectua lucru mecanic se caracterizată printr-o
mărime fizică numită energie.
Energia este o mărime fizică scalară ce caracterizează capacitatea unui corp de a efectua lucru
mecanic. Unitatea de măsură pentru energie este joulul (J).
Starea mecanică, deci și energia, unui sistem fizic se poate schimba prin modificarea vitezei sau
prin schimbarea poziției părților componente ale sistemului.

a.Energia cinetică
Pentru a exprima cantitativ capacitatea unui corp, aflat în mișcare față de un sistem de referință,
de a efectua lucru mecanic, se definește energia cinetică, Ec.
La schimbarea stării de mișcare dintr-o stare inițială caracterizată prin Ec1 într-o altă stare
caracterizată prin Ec2, variația energiei cinetice Ec este egală cu lucrul mecanic total.
ΔEc = Ec2 – Ec1 = L
Energia cinetică a unui corp cu masa m care se deplasează cu viteza v față de sistemul de referință
ales este
Ec = mv2/2
b. Energia potentială
Pentru a exprima cantitativ capacitatea unui sistem fizic, aflat într-o anumită stare mecanică, de a
efectua lucru mecanic prin acțiunea forțele de interacțiune dintre părțile componente, se definește
energia potențială, Ep.
Energia potențială se poate define numai pentru sitemele fizice pentru care forțele care efectiază
lucru mecanic la schimbarea stării mecanice sunt conservative. Forțele conservative sunt pentru
care lucrul mecanic efectuat depinde numai de poziția inițială și finală nu și de drumul pe care s-a
deplast corpul. Astfel de forțe sunt greutatea și forța elastică.
b1.Energia potentială gravitațională
Un corp aflat în repaus, la o anumită înălțime față de Pământ, nu are energie cinetică dar, lăsat liber,
sub acțiunea greutății, efectuează lucru mecanic.
Diferența dintre valorile finală Ep2 și inițială Ep1 ale energiei potențiale gravitaționale este egală cu
lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului trecerea din starea inițială în starea finală:
ΔEpf – Epi = - LG
Pentru sistemul format dintr-un corp de masă m și Pământ, când corpul se află la înălțimea h față
de sol, dacă considerăm că EP=0 la nivelul solului, atunci, energia potențială gravitațională a
corpului este
Ep = L = mgh
b2.Energia potentială elastică
Un resort comprimat și lăsat liber eefctuaează lucru mecanic datărită acțiunii forței elastice.
Diferența dintre valorile finală Ep2 și inițială Ep1 ale energiei potențiale elastice este egală cu lucrul
mecanic efectuat de forța elastic la trecerea din starea inițială în starea finală:
ΔEpf – Epi = - LFe
Pentru un corp elastic de constantă elastic K și deformat cu x față de poziția nedeformată, dacă
considerăm că EP=0 în poziția nedeformată a corpului, atunci, energia potențială elastic a corpului
este
Ep = L =Kx2/2

1
Energia mecanică
Energia mecanică este o mărime fizică, prin care se caracterizează starea mecanică a unui sistem
fizic.
Energia mecanică E a unui corp este egală cu suma energiei cinetice Ec și a energiei potențiele Ep a
corpului:
E = Ec + Ep
Energia mecanică se măsoară, ca și lucrul mecanic, în joule (J).
Energia mecanică descrie starea în care se află, la un moment dat un corp (ex. stare deformată a
unui corp, stare de mișcare) sau a unui sistem de corpuri (ex. poziția unui corp față de Pământ).
Lucrul mecanic descrie procesul prin care un corp sau un sistem de corpuri își schimbă starea
fizică.
Energia este mărime fizică de stare iar lucrul mecanic este o marime fizică de proces.

Teorema de variație a energiei mecanice

Starea mecanică a unui sistem fizic se poate schimba prin modificarea vitezei sau prin schimbarea
poziției părților componente ale sistemului și conduce la variația energiei mecanice. La trecerea
unui sistem fizic dintr-o stare în alta se efectuează lucru mecanic.

Variația energiei mecanice a unui corp sau a unui sistem de corpuri este egală cu lucrul mecanic al
forțelor neconservative ce acționează asupra corpului în decursul variației considerate:
Δ E = LFneconservative
Forțele neconservative sunt forțele al căror lucru mecanic depinde de drumul parcurs, cum ar fi,
de exemplu, forța de frecare, forța de tracțiune etc.

Legea conservării energiei mecanice

Dacă asupra unui corp acționează numai forțe conservative atunci la schimbarea stării mecanice
ΔE=0
Δ E = E2 – E1 =0
E1=E2=constantă
Ec1 + Ep1 = Ec2 + Ep2
Energia mecanică a unui corp sau unui sistem de corpuri se conserve dacă asupra sa acționează
numai forțe conservative.

EXEMPLU

Ioana coboară cu o sanie de la înălțimea h=5m pe un derdeluș. Sania pornește din repaus din vârful
derdelușului pe se deplasează fără frecare și își continua mișcarea pe planul orizontal până la
oprire. Cunoscând masa saniei m=50Kg și considerând g=10N/kg, calculați:
a)Valoarea energiei mecanice a saniei în momentul începerii coborârii;
b)Înălțimea la care energia potențială a saniei este egală cu sa energia cinetică;
c)Valoarea vitezei saniei la baza derdelușului;
d)Lucrul mecanic efectuat de sanie până la oprire;
e)Valoarea coeficientului de frecare dintre sanie și planul orizontal dacă distanța de la baza
derdelușului până la oprire este de d=10m.

2
Rezolvare

a)Energia este E=Ec + Ep , unde Ec - energia cinetică iar Ep – enrgia potențială a corpului în vârful
derdelușului.
Deoarece sania pornește din repaus v=0 deci E c=mv02/2 =0.
Sania se deplasează sub acțiunea greutății deci are enregie potențială gravitațională a cărei valoare
este Ep=mgh, dacă se consideră Ep=0 la baza planului înclinat.
Rezultă E=Ec + Ep = mgh, E=2500j
b)Deoarece mișcare pe derdeluș are loc fără frecare, pentru mișcare saniei pe planul înclinat se
aplică legea conservării energiei
Ec1 + Ep1 = Ec2 + Ep2
0 + mgh = mv12/2 + mgx
unde starea 1 corespunde poziției saniei în vârful derdelușului iar starea 2 poziției pentru care
Ec=Ep, respectiv mv12/2 = mgx
Rezultă mgh=2mgx, deci x=h/2, x=2,5m
c)Aplicând legea conservării energiei
Ec1 + Ep1 = Ec3 + Ep3
0 + mgh = mv22/2 + 0
unde starea 3 corespunde poziției saniei la baza derdelușului.
v22 = 2gh, v2=10m/s
d)Aplicîmd teorema de variație a energiei mecanice obținem
Δ E = LFf
E4-E3=LFf
unde E4 este energia saniei în locul în care s-a oprit
E4=0 deoarece Ep4=0 la nivelul planului orizontal am ales nivelul de referință (E p=0) a enrgiei
potențiale și Ec4=0 sania se oprește.
Rezultă 0 – mv22/2 =LFf, LFf = - 2500j
e)LFf = Ffdcos1800 = - Ffd = - Nd = - Gd= - mgd, rezultă  = LFf/(mgd)
=0,5

1. Completați spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să fie adevărate:

a)Energia este o mărime fizică ce caracterizează capacitatea unui corp de a _______________ .
b)Energia _______________ se poate define numai pentru forțe conservative.
c)Capacitatea unui corp aflat în mișcare față de un sistem de referință de a efectua lucru mecanic
este măsurată de _________________ .
d)Energia potențială elastică este energia înmagazinată într-un corp elastic _____________ .
e)Energia mecanică se conservă într-un sistem fizic ____________ în care nu acționaeză forțe _______ .
f)Energia este o mărime fizică de ________________ iar lucrul mecanic o mărime fizică de ________ .
g)Greutatea și forța elastică sunt forțe conservative deoarece lucrul mecanic pe care îl efectuează
nu depinde de _________________ .
h)Energia cinetică depinde de _____________ corpului și de ____________ lui față de sistemul de referință
ales.
i)Energia potențială gravitațională măsoară capacitatea unui corp de a efectua lucru mecanic sub
acțiunea _____________ sale și depinde de _________ și de poziția corpului față de un _______________ ales.

3
2. Încercuiți expresia nu care reprezintă unitatea de măsură a energiei.
a) N m b) Kg m/s c) w s d) Kg m 2/s2

3. Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor afirmații:

a)Corpurile aflate în mișcare pot avea numai energie cinetică.
b)Energia este o mărime fizică de stare.
c)Valoarea energiei potențiale gravitaționale depinde numai de nivelul de referință ales.
d)Un corp își poate transforma energia potențială gravitațională în energie cinetică și invers.
e)Variația energiei mecanice este egală cu lucrul mecanic al forțelor conservative.

4. Calculează viteza unei bile cu masa m=400g în punctele B și C știind că bila pornește din repaus
din punctul A și se deplasează fără frecare pe topogan.(g=9.8N/Kg)

5. Un schior urcă cu viteză constantă de la baza pârtiei pânâ în vârful ei unde se oprește.
a) Cum se modifică energia cinetică, energie potențială și energia mecanică a schiorului ?
b) Cum se modifică energia cinetică, energie potențială și energia mecanică a schiorului la coborâre
pe pârtie, considerând frecările neglijabile ?

6. Un pinguin aflat în Antarctica are masa m = 8 kg. Acesta coboară pe un tobogan din gheață de
înălțime h = 2 m. Pinguinul era inițial în repaus iar la baza toboganului, ajunge la o viteză
v=18km/h. Accelerația gravitațională este g=9,83N/kg. Calculează lucrul mecanic efectuat de forța
de frecare asupra pinguinului în decursul coborârii pe tobogan.

7*. Ioana și Ștefan sunt fascinați de mecanismul unui montagne russe, așa că și-au propus să
construiască un dispozitiv experimental pentru a studia mișcarea unui corp lansat pe o porțiune
circulară.
Ei au realizat o buclă de rază R = 1 m, utilizând o bandă metalică de lungime L = 6,28 m. Corpul de
masa m = 500 g a fost lansat utilizând un resort ușor, cu constanta elastică k = 450 N/m, ca în fig.4.
a)Comprimând resortul cu x = 0,4 m, corpul lansat a intrat pe buclă și a ajuns în punctul A, aflat la
baza buclei, după care a atins punctul B, aflat în punctul cel mai înalt al buclei. Determină viteza
corpului în punctul A, știind că deplasarea pe suprafața orizontală se face fără frecare.
b)Calculează viteza cu care ajunge corpul în punctul B, știind că, în timpul deplasării pe suprafața
circulară, banda metalică acționează asupra corpului cu o forță de frecare constantă F = 7 N.

4
8. Dragoș coboară cu sania de pe un derdeluș de la înălțimea h=5m față de planul orizontal.
a)Considerând forțele de frecare neglijabile pe derdeluș, calculați viteza cu care ajunge la baza
derdelușului.
b)Dacă după coborâre, săniuța își continua deplasarea pe planul orizontal străbătând d=20m până
la oprire, calculați coeficientul de frecare μ dintre săniuță și planul orizontal.

9*. Reprezentați în același grafic modul în care se modifică energia potențială, energia cinatică și
energia mecanică a unui corp cu masa de 2Kg care este lăsat să cadă liber de la înălțimea de 5m de
la începerea mișcării până ajunge pe Pământ. Forțele de frecare sunt neglijabile.

10. Pendului din figură are lungimea L=40cm. Să se calculeze ce viteză va avea corpul când trece
prin poziția de echilibru dacă pendulul este deviat cu unghiul θ = 60 0 și apoi este lăsat liber ?

11*. O pușcă de jucărie are un resort cu constanta elastic K = 250 N/m, comprimat cu x=5cm. Când
se destinde resortul este aruncată o bilă de cauciuc cu masa m=1g. Care este viteza maxima pe care
o poate atinge bila ?

12*. a)Cu ce viteză atige solul o piatră lăsată să cadă liber de la înălțimea h=10m ?
b) La ce înălțime maximă va urca o piatră lansată pe verticală în sus cu viteza v=10m/s?
(Considerați g=10 N/Kg și forțele rezistente neglijabile)

13. O carte cu masa de 5 kilograme este lăsată să cadă liber de la nălțimea de H = 2 m față de sol
(solul fiind nivelul de referință), așa ca în figura 1. Știind că forțele de frecare sunt neglijabile și că
accelerația gravitațională se poate considera g 10 N/kg, determină:
a)energia mecanică a cărții în poziția inițială;
b)viteza cărții atunci când ajunge la jumătatea înălțimii față de sol;
c)viteza corpului la atingerea solului.

5
14*. Un sportiv cu masa de 50 Kg coboară de la înălțimea de 3m, fără viteză inițială, pe o pistă de
skateboard.
a)Din ce cauză spotivul nu va urca la aceeași înălțime pe cealaltă parte a pistei ?
b)Care este lucrul mecanic efectuat de forțele neoconservative dacă înălțimea la care urcă spotivul
este de 2,5m ?
c)Cu ce viteză inițială trebuie să pornescă sportivul pentru ca să se ridice tot la înălțimea h ?

15*. La baza unei pante, motorul unui automobile cu masa m=800Kg, care se deplasează cu viteza
v=72Km/h, se oprește. Până la oprire automobilul urcă pe pantă până la înălțimea h=10m. Calculați
lucrul mecanic al forței de frecare.

16*. Un resort orizontal are constanta de elasticitate k = 50 N/m și este fixat la un capăt, ca în figura
2. Un corp de masă m = 250 g este lansat pe orizontală cu o viteză inițială v 0 = 5 m/s către resortul
nedeformat. Știind că frecările sunt neglijabile, iar accelerația gravitațională se poate considera g
10 N/kg, determinați deformarea maximă a resortului.

17. De pe balcon, aflat la înălțimea de h=10m față de sol, un elev aruncă cu viteza v 0 = 5m/s pe
verticală în jos un obiect.
a) Cu ce viteză ajunge obiectul la sol ?
b) Cu ce viteză ajunge obiectul la sol dacă obiectul este aruncat cu aceeași viteză pe vertical în sus?
c) Formulați o concluzie pe baza rezultatelor obținute.

18*. O minge este lăsată să cadă liber, dintr-un turn, de la înălțimea de h=45m și ajunge pe sol, la
baza turnului, cu viteza de 25 m/s. Demonstrați că asupra mingii a acționat o forță rezistentă și
calculați valoarea considerată constantă a acestei forțe.