LUCRUL MECANIC SI ENERGIA MECANICA

INTRODUCERE
Orice activitate Desfășurată de om, animal sau mașină se numește lucru. Atunci când, în urma
unei activități, corpul suferă o deplasare, sub acțiunea unei forțe, spunem că s-a efectuat
lucru mecanic.
Lucrul mecanic este o mărime de transformare (sau de proces), deoarece caracterizează
trecerea sistemului dintr-o stare în altă stare.
Energia este mărimea fizică ce caracterizează capacitatea unui sistem de a efectua
lucru mecanic.
Energia este o mărime de stare, deoarece caracterizează sistemul într-o anumită stare.
Lucrul mecanic este o formă a schimbului de energie între un sistem și lumea
înconjurătoare.
CUPRINS
A. LUCRUL MECANIC
Forta care produce miscarea se numeste forta motoare, iar lucrul mecanic efectuat de
aceasta forta se numeste lucru mecanic motor.
Forta care se opune miscarii se numeste forta rezistenta, iar lucrul mecanic efectuat de
aceasta forta se numeste lucru mecanic rezistent.
Daca asupra corpului actioneaza mai multe forte, fiecare dintre ele efectueaza un lucru
mecanic.Lucrul mecanic total este suma algebrica a lucrurilor mecanice efectuate de
fiecare forta in parte.

1. Lucrul mecanic al unei forțe constante, paralelă cu direcția deplasării.

Lucrul mecanic al unei forțe constante F, paralelă cu direcția deplasării, este egal cu
produsul dintre modulul forței și valoarea deplasării: � = � ∙ �

Unitatea de măsură pentru lucrul mecanic este: numită Joule

[� ]𝑺� = � � ∙ � � = �� .
1 Joule este lucrul mecanic efectuat de o forță cu intensitatea de 1 Newton al cărei punct
de aplicație se deplasează pe distanța de 1 metru.
2. Lucrul mecanic al unei forțe constante, al cărei direcții face un unghi α cu direcția
deplasării.
Conform definiției, lucrul mecanic este egal cu produsul dintre forța paralelă cu direcția
deplasării și deplasare. Atunci când asupra unui corp acționează o forță, pe o direcție alta
decât direcția deplasării, forța se va descompune după două direcții, o direcție paralelă cu
direcția deplasării și o direcție perpendiculară pe plan Forța care va produce lucrul
mecanic este componenta paralelă cu direcția deplasării Fx.

Astfel, valoarea lucrului mecanic, este dată de relația: �=

�x ∙ � respectiv � = � ∙ � ∙ 𝐜𝐨𝐬𝜶

Interpretarea geometrică a noțiunii de lucru mecanic.

Lucrul mecanic se poate determina și grafic. Pe axa Ox reprezentăm distanța, iar pe axa
Oy reprezentăm forța, Din punct de vedere geometric, lucrul mecanic reprezintă aria
suprafeței de sub dependența forței respectiv aria suprafeței hasurate din figura de mai
jos.

3. Lucrul mecanic al forței de greutate

Lăsăm să cadă liber un corp de masă m, de la înălțimea h, în două situații diferite.
1- corpul cade liber pe direcția AC. Lucrul mecanic în câmpul gravitațional va fi:
LAC =Gh=mgh
2- corpul cade liber, pe direcția AB, de-a lungul unui plan înclinat fără frecare. In acest
caz,lucrul mecanic în câmpul gravitațional va fi:
�AB = 𝑮� ∙ � Unde 𝐺� = 𝑚�sin�,

LAB = 𝑚�sin�l dar lsin�=h deci L AB=Gh Se observă că � AC = � AB = �𝒈�!

Concluzie: În câmpul gravitațional, lucrul mecanic al greutății este independent de

drumul parcurs de corp din poziția inițială până în poziția finală și depinde doar de
greutatea G a corpului și de diferența de înălțime h dintre cele două poziții.
Forța conservativă este forța al cărei lucru mecanic nu depinde de drum.
Câmpul conservativ este câmpul în care acționează forțe conservative.

4. Lucrul mecanic al forței elastice.

Forța elastică a fost definită prin relația: �� = −� ∙ �,

Valoarea ei se modifică odată cu distanța.

L= - k(XA2-XB2)/2
Observăm că și valoarea lucrului mecanic al forței elastice depinde doar de poziția
inițială și finală a sistemului. Deci și forța elastică este o forță conservativă.
5. Lucrul mecanic al forței de frecare.

Conform legii a doua a frecării 𝐹� = � ∙ �,

Lucrul mecanic al forței de frecare va fi exprimat prin relația:

�� = �� ∙ � ∙ 𝐜𝐨𝐬𝜶
Deoarece forța de frecare acționează în sens invers mișcării, lucrul mecanic este negativ

�� = − µ� ∙ � dar N=G=mg
�� = − µ�𝒈 ∙ �
Lucrul mecanic al forței de frecare depinde de drum prin valoarea lui µ, coeficientul de
frecare, in concluzie: forța de frecare nu este forță conservativă și de asemenea, câmpul
forțelor de frecare nu este un câmp conservativ.
B. ENERGIA MECANICA
Energia mecanica este marimea fizica caracteristica oricarui corp ce are capacitatea de a
efectua lucru mecanic. Energia mecanica este o marime de stare pentru ca caracterizeaza
starea in care se afla corpul.
Energia mecanică este de două feluri: energie cinetică și energie potențială.
E = Ec + Ep; unde Ec este energia cinetica si Ep este energia potentiala
Unitatea de masura pentru energie in sistemul international este Joule-ul.
1. Energia cinetică Ec.
Energia cinetică este o mărime scalară egală cu semiprodusul dintre masa punctului
material și pătratul vitezei lui.
Energia cinetică sau energia de mișcare a unui corp de masă m, aflat în mișcare de
translație cu viteza în raport cu un sistem de referință inerțial, notată cu Ec este definită de
relația:

Ec=mv2/2, unitatea de măsură în SI este joule

Teorema variaţei energiei cinetice :

La deplasarea unui punct material faţă de un sistem de referinţă inerţial, variaţia
energiei lui cinetice este egală cu lucrul mecanic efectuat de forţa rezultantă care
acţionează asupra acestuia.

∆E c = L

2. Energia potențială, Ep .
Este energia pe care o au corpurile datorită poziției lor față de Pământ, sau datorită
poziției pe care o au corpurile unele față de celelalte.

Valoarea energiei potențiale gravitaționale într-un punct oarecare, aflat la înălțimea

h de la suprafața Pământului este dată de relația:
𝑬� = �𝒈�

INCHEIERE
Notiunea de lucru mecanic a aparut din necesitatea de a masura munca (fizica) depusa de
om, precum si de masinile construite de el pentru a-1 ajuta in aceasta munca.
Prin descoperirea energiei s-a explicat noţiunea de căldură ca fiind o formă de
transformare a energiei.
Lucrările epocale ale lui Isaac Newton (1687) care stabilesc principiile mecanicii. Pe
baza acestor principii este clădită mecanica newtoniană care este fundamentul şi în
studiul altor discipline clasice (fizica moleculară, acustică,…).
Sunetul este de asemenea o formă a energiei cinetice: reprezintă vibraţia moleculelor de
aer.
Deşi se aplică doar unor sisteme ideale, legea conservării energiei are o importanţă
crucială în fizică tocmai pentru că se aplică în mod riguros oricărui sistem închis,
incluzând şi frecarea, interacţiunile chimice, electromagnetice şi de orice altă natură
Exemplu din viaţa de zi cu zi functionarea maşinuţele unui rollercoaster .Când încep să
urce, energia cinetică se transformă în energie gravitaţională potenţială. Suma energiei
potenţiale şi cinetice rămâne constantă , ignorând pierderile din cauza frecării.
Aşadar legea conservării energiei are aplicabilitate practică în sistemele reale, iar
importanţa ei derivă tocmai din această aplicabilitate directă în practică. De baza acestei
legi fizicienii pot studia procese reale în care cunosc doar o parte din rezultate,
confirmând restul rezultatelor prin prisma echilibrului energetic.

BIBLIOGRAFIE:
Anca Sala - Lucru mecanic referat
Nicolae Elena-Energia mecanica Referat
Curs - Fizica Anul I. Profesor: M. Osaci
A. Hristev, V. Fălie, D. Manda – FIZICA, Editura Didactică și Pedagogică, T. Crețu –
FIZICĂ. Teorie și probleme, EDITURA TEHNICĂ, București 1991. I. M. Popescu,
coordonator – Teste de fizică, Editura POLITEHNICA PRESS, București, 2003
www.scribd.com, www.ro.wikipedia.org