Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa a 9-a D
LUCRUL MECANIC SI PUTEREA
Lucrul mecanic este marimea fizica scalara numeric egala cu produsul scalar dintre vectorul forta si
vectorul deplasare.
L= F d
unde:
L = lucrul mecanic
F= forta aplicata
d = distanta pe care se aplica forta
b) Daca vectorii forta si deplasare sunt paraleli si de sens opus => unghiul dintre ei este 180 =>
cos(180)=-1 => L = Fd < 0 (lucru mecanic rezistent)
Exemple de forte ce efectuaza lucru mecanic rezistent:
Forta de frecare la alunecare
Greutatea la alunecarea corpului pe verticala in sus
c) Daca vectorii forta si deplasare sunt perpendiculari => unghiul dintre ei este 90 => cos (90)=0
=> L = FD =0
Exemple de forte ale caror lucru mecanic are valoarea 0:
Forta de apasare normala
Greutatea unui corp deplasat pe orizontala
2. LUCRUL MECANIC AL GREUTATII
Dup deformarea resortului cu x1, se va manifesta o for elastic F1=kx1 ce va deplasa corpul pe o
distan d=x1-x2 unde deformarea devine x2, iar fora elastic este F2=kx2.
Deoarece n timpul micrii fora nu este constant se va calcula lucrul mecanic pe baza ariei trapezului
descris de fore i coordonate:
de unde:
sau:
i n cazul forelor elastice lucrul mecanic poate fi motor sau rezistent, dup cum fora elastic
acioneaz n sensul deplasrii corpului sau n sens invers.
Forta elastica este o forta conservativa.
4.LUCRUL MECANIC AL FORTEI DE FRECARE
Un corp care se mic pe o suprafa de sprijin cu care freac, este supus permanent, unei fore de
frecare Ff, ce acioneaz n sens opus sensului de micare.
PUTEREA MECANICA
Puterea mecanica arata capacitatea unei forte de a efectua lucru mecanic, se noteaza cu P si are
urmatoarea formula de calcul:
P = L/T
unde T este timpul in care forta efectueaza lucrul mecanic.
Pe baza formulei definim puterea mecanica ca fiin marimea fizica scalara numeric egala cu lucrul
mecanic efectuat de o forta si timpul necesar efectuarii acestuia.
In sistemul international de unitati, puterea se masoara in watti (W). O alta unitate de masura a puterii
mecanice este calul-putere, 1 cal-putere fiind egal cu 736 watt. In cazul in care viteza corpului e
constanta, putem deduce o a doua formula de calcul a puterii mecanice (valabila doar cand acceleratia e
nula).
Stim ca P = L/T si L = F.d
Rezulta P = F.d/T
Dar d/T = v
Rezulta P = F.v
RANDAMENTUL
Lucrul mecanic util (Lu) = lucru mecanic furnizat de sistem
Lucrul mecanic consumat (Lc) = lucrul mecanic efectuat asupra sistemului
Marimea care da eficienta transferului de energie este RANDAMENTUL.
Randamentul (n) = marime caracteristica sistemelor fizice in care are loc un transfer de energie. Se
poate defini ca raportul dintre lucrul mecanic util si lucrul mecanic consumat:
Lc
Exceptie lucrul mecanic al fortei de frecare (Lf), forte care trebuie invinse pentru a putea fi mentinut
ENERGIA CINETICA este energia unui corp aflat in miscare. Exista mai multe forme de
energie cinetica:
Energia cinetica = energia unui punct material de masa m, care se deplaseaza cu viteza v in raport cu
un sistem de referinta inertial, este data de semiprodusul dintre masa si patratul vitezei
Ec marime fizica scalara cu unitate de masura J joule
Notam:
Marimea Ec1 reprezinta energia cinetica finala, iar Ec2, energia cinetica initiala. Rezulta:
relatie ce exprima faptul ca variatia energiei cinetice este datorata efectuarii unui lucru mecanic =
teorema de variatie a energiei cinetice a punctului material.
Conventie de semne:
Daca: L 0 = Ec2 Ec1 rezulta ca asupra sistemului se efectueaza un lucru mecanic ce duce la
cresterea energiei cinetice a sistemului
Daca: L 0 = Ec2
cinetice a sistemului
ENERGIA POTENTIALA
Consideram un corp aflat la o inaltime h1, aflat in cadere datorita greutatii proprii. Dupa un timp ajunge
la inaltimea h2.
In acest caz, forta care actioneaza asupra corpului, greutatea (G = mg) a efectuat un lucru mecanic:
Se poate scrie:
L total = Lc + Lnc
Lucrul mecanic total efectuat asupra sau de catre sistem determina variatia energiei cinetice:
Ltotal = AEc = (Ec)B (Ec)A
(1)
(2)
P = mv
Impulsul este o marime vectoriala (p) care are aceeasi directie si acelasi sens cu vectorul viteza (v)
Unitatea de masura: [p]SI = [m]SI . [v]SI = kg.m/s este egala cu impulsul unui punct material cu masa de
1 kg care se deplaseaza cu viteza de 1 m/s
Legatura dintre impuls si forta:
Din principiul al II-lea al dinamicii: F = m.a
Prin explicitarea acceleratiei rezulta:
F = m.a = m. (Av/At) = m (v2 v1)/At = (mv2 mv1)/At = (p2 p1)/At = Ap/At
A doua relatie de definitie a fortei poate fi considerata expresia:
F = Ap/At
Ca urmare: forta care actioneaza asupra punctului material este marimea fizica vectoriala egala
cu viteza de variatie a impulsului punctului material.
In cazul unei interactii de scurta durata intre cele doua puncte materiale, teorema impulsului pentru
fiecare dintre cele doua corpuri se scrie:
(F1 + F21).At = A(m1v1)
si
unde:
F1 si F2 forte externe
F21 si F12 forte interne (egale in modul si de sens opus)
Insumam cele doua relatii si obtinem:
(F1 + F2). At = Ap1 + Ap2 = A(p1+ p2)
Notam: F = F1 + F2 rezultanta fortelor externe si P = P1 + P2 impulsul total al sistemului
Rezulta: F.At = AP
Variatia impulsului total al unui sistem, Ap, este data de impulsul fortelor externe care
actioneaza asupra sistemului. Aceasta formulare reprezinta teorema impulsului pentru un
sistem de puncte materiale
Concluzii:
1) Fortele interne nu modifica impulsul total al unui sistem, dar pot produce o redistribuire a
acestuia intre partile lui componente
2) In cazul in care sistemul este izolat de exterior, sau rezultanta fortelor externe este zero, rezulta
AP = 0, adica vectorul impuls (P) este constant.
LEGEA CONSERVARII IMPULSULUI Arata ca in cazul unui sistem izolat (in care rezultanta
fortelor externe este nula) variatia impulsului total al sistemului este nula
AP = 0
Aceasta este echivalent cu a spune ca impulsul initial Pi este egal cu impulsul final Pf, unde Pi si Pf
sunt impulsurile rezultante ale componentelor sistemului inainte si dupa interactiune. In acest caz in
sistem va avea loc o redistribuire de impuls intre partile componente ale acestuia.
CIOCNIRE = interactia de scurta durata in care doua sau mai multa corpuri vin in contact
Ciocniri plastice
In cazul ciocnirilor plastice, o parte a energiei cinetice se transforma ireversibil in alte forme de energie
In cazul ciocnirii frontale a doua corpuri de mase m1 si m2, care initial se deplasau cu vitezele v1 si v2
legea de conservare a impulsului este:
m1v1 + m2v2 = (m1 + m2)v
Legea conservarii energiei totale este:
unde:
sunt energiile cinetice inainte de ciocnire
v =viteza
este energia cinetica a corpului nou format dupa ciocnire
Energia transformata ireversibil in urma ciocnirii este:
unde:
Ciocniri elastice
In cazul ciocnirilor perfect elastice se conserva atat energia cinetica cat si impulsul total al sistemului.
In cazul ciocnirilor frontale a doua corpuri de masa m1, m2, avand viteze initiale v1, v2 cele doua legi
de conservare se scriu:
Elemente de statica
MISCARI DE TRANSLATIE, MISCARI DE ROTATIE
Translatia unui solid = miscare in care, in fiecare
moment, toate punctele sale au aceeasi viteza
Rotatia unui solid in jurul unei axe fixe = miscare in care
fiecare punct al corpului descrie o traiectorie circulara, al
carei centru de rotatie se afla pe axa
MOMENTUL FORTEI
La compunerea fortelor paralele a aparut marimea F.b, adica produsul dintre o forta care actioneaza
asupra unui corp si distanta de la punctul de aplicatie al fortei la un punct fix. Rezultatul actiunii acestei
marimi este o rotatie a corpului in jurul unui ax fix, iar marimea care caracterizeaza o astfel de miscare
si care este data de relatia:
M = F.b (b = bratul fortei fata de un punct = distanta de la acel punct pana la dreaptasuport a fortei)
poarta numele de momentul fortei.
MOMENTUL FORTEI = marime fizica vectoriala egala cu produsul vectorial al vectorului de pozitie
r a punctului de aplicatie a unei forte in raport cu un punct fix (pol) si forta respectiva F.
M=rxF
Modulul momentului fortei este:
M = rF sin o
si cum r sin o = b == M = Fb
Observatii:
Momentul fortei nu depinde de pozitia fortei pe dreapta-suport
Momentul fortei este zero daca polul se afla pe dreapta suport a fortei.
Daca asupra unui corp actioneaza mai multe forte concurente, F1, F2, F3, este adevarata relatia :
M = M1 + M2 + M3 = r x F1 + r x F2 +r x F3 = r x (F1 + F2 + F3) = r x F, unde F este forta rezultanta si r
vectorul de pozitie al intersectiei fortelor