HIDROSFERA

Definiți noțiunea de hidrosferă

 Schimbări de fază ale apei 1
• Identifică după
imaginea
prezentată
procesul prin
care are loc
schimbarea de
fază a apei
 Schimbări de fază ale apei
în natură 2
• Identifică după
imaginea
prezentată
procesul prin
care are loc
schimbarea de
fază a apei
 Schimbări de fază ale apei
în natură 3
• Identifică după
imaginea
prezentată
procesul prin
care are loc
schimbarea de
fază a apei
 Schimbări de fază ale apei
în natură 4
• Identifică după
imaginea
prezentată
procesul prin
care are loc
schimbarea de
fază a apei
 Schimbări de fază ale apei
în natură 5
• Identifică după
imaginea
prezentată
procesul prin
care are loc
schimbarea de
fază a apei
 Schimbări de fază ale apei 6
• Identifică după
imaginea
prezentată
procesul prin
care are loc
schimbarea de
fază a apei
 Schimbări de fază ale apei
în natură 7
• Identifică după
imaginea
prezentată
procesul prin
care are loc
schimbarea de
fază a apei
Descrieți circuitul apei în natură
 Completați schema
componentelor hidrosferei
Unități geografice ale hidrosferei
Identificați starea de agregare a apei,
numiți formele de existență în natură
Identificați starea de agregare a apei,
numiți formele de existență în natură
Identificați starea de agregare a apei,
numiți formele de existență în natură
Completați schema corespunzătoare
structurii apelor continentale
MĂRILE, OCEANELE
ŞI APELE OCEANICE
 Oceanul Suprafata Adâncimea Adâncimea
(kmp) medie(m) maximă

PACIFIC 4028

ATLANTIC 3627

INDIAN 3897

AUSTRAL 4000-5000

ARCTIC 1131
Observați harta,numiți oceanele notate cu
litere de la A-D
 Vederi din cosmos ale
oceanului planetar

2. Oceanul …………… 3. Oceanul ………………….

1. Partea vestică a …………….

5. Oceanul ………………

4. Partea …………………….a ………………………..

 Oceanul Pacific este situat între:
.
El este legat cu Oceanul Arctic prin………………..
Ad. max…………………………………………………….

Harta fizică a Oceanului Pacific

Oceanul Atlantic este situat între:

…………..
.
La sud-vest se unește cu Oceanul
Pacific, iar la sud-est se contopește cu
apele
În partea de nord, Oceanul Atlantic se
unește cu
Ad. max.Groapa Puerto Rico 8384 m

Harta fizică a Oceanului Atlantic

Oceanul Indian suprafața de Harta fizică a Oceanului India
La nord, Oceanul Indian se învecinează
cu…., iar la vest – este mărginit de………
Oceanul Arctic este situat în emisfera Harta fizică a Oceanului Arctic
...............și este delimitat de coastele
nordice ale……………………………..
. Oceanul Arctic face legătură cu
.................prin strâmtoarea
, iar cu Oceanul Atlantic –
. În comparație cu celelalte oceane, are o
suprafață mult mai mică:

Adâncimea maximă este ....................m.

 Realizați un eseu structurat pentru un
ocean
• Cerințe:
• Denumirea/Continente învecinate
• Suprafața
• Adâncimea maximă si punctul în care este
atinsă
• Zone/strâmtori prin care comunică cu alte
oceane
• Un element definitoriu
 Proprietatile apelor oceanice

• Salinitatea
• Proprietatile apelor • Temperatura
oceanice • Densitatea
• Culoarea
• Transparența
 Salinitatea
• concentrația de săruri • Variază în funcție de
dizolvate în apa – clima
oceanului – volumul de apă dulce
(g/l; ‰) adus de râuri
– temperatura
• Salinitatea medie=35‰
– Curenți oceanici
(35 g săruri/ 1 l apa
– Ghețari (apa dulce)
oceanică)
– Densitatea apei
– adâncime
Salinitatea la suprafata Oc. Planetar. Valori medii anuale
 Variația salinitătii cu adâncimea

• Salinitatea crește odată cu

adâncimea
– explicație: • În mările închise,
• apa mai sarată are continentale diferențele de
densitate mai mare și se salinitate în funcție de
lasă la fund adâncime, sunt mari

• apa mai puțin sarată are

– ex: M Neagra
densitate mai mică și
rămâne la suprafața • la supr: 17-18‰
• la 200 m: 21-22 ‰
• la 2000 m: 24 ‰
 VALOAREA MEDIE A SALINITĂȚII OCEANULUI PLANETAR ESTE ....
APRECIATI SI COMPARATI VALORILE DIN ZONELE MARCATE PE HARTA CU CELE MEDII,
MENȚIONAȚI CAUZA
MODEL:ÎN ZONA MARCATĂ CU....VALOAREA SALINITATII ESTE MAI MARE/MICĂ DEOARECE.....
 2 TEMPERATURA apelor oceanice
• Este consecința:
– procesului de încălzire
determinat de radiația solara
directă
– depinde de unghiul de
incidență al radiației solare
cu supr. oceanului
• este influențată de
– vânturi
– Curenți oceanici
• calzi
• reci
• Variația temperaturii apei
oceanice se produce in funcție
de:
– Latitudine
– Adâncime – scade cu
adâncimea, nu îngheață ca
urmare a presiunilor foarte
mari (+/- 2 grade C)
Transparența apei

Transparența apelor marine este un

indicator care depinde de gradul de
dispersie și de absorbție al razelor de
lumină. Din cauza microorganismelor și
particulelor în suspensie, apele marine au
o transparență mică.

Discuri Secchi

Transparența apei primăvara în Oceanul

Pacific este 59 m, în Oceanul Indian – 40 –
50 m, în Oceanul Arctic – 40 m.
Transparența se măsoară cu discul Secchi.
Identificați în imaginile prezentate formele de
dinamică a apelor oceanice
Harta curenților oceanici
Tipuri de izvoare
Fluviile Terrei
Analiza datelor - histograme
 Cele mai mari lacuri
• Marea Caspică Asia -393.900 kmp
• - Lacul Superior (dulce), SUA-Canada, 82.400 kmp
- Lacul Victoria (dulce), estul Africii, 69.500 kmp
- Lacul Huron (dulce), SUA-Canada, 59.570 kmp
- Lacul Michigan (dulce), SUA, 57.750 kmp
- Marea Aral (sarat), vestul Asiei, 40.400 kmp, acesta mai este cunoscut si
sub numele de Marea Albastra
- Lacul Tanganyika (dulce), estul Africii, 39.900 kmp
- Lacul Great Bear (dulce), Canada, 31.900 kmp
- Lacul Baikal (dulce), Rusia, 30.600 kmp
 APELE CONTINENTALE

COMPETENŢE SPECIFICE
-să utilizeze corect termeni şi concepte din sfera geografiei fizice
-sa identifice corect localizarea unor fenomene
-să localizeze pe suporturi cartografice simple elemente reprezentate
 APELE CONTINENTALE
După poziţia în raport cu suprafaţa scoarţei terestre acestea sunt:
I. Apele continentale de suprafaţă cuprind:

a) Apele curgătoare
Ce gură de vărsare
se formează?
Izvor: locul de formare al râului
Gura râului: locul de varsare
Cursul râului: cuprinde trei sectoare:
cursul superior, mijlociu şi
inferior
Confluenţa: locul unde un râu
debuşează în altul
Lungimea râului: distanţa dintre izvor şi
gura de vărsare
Cumpăna apelor : linia marilor înălţimi
care separă două
bazine hidrografice
vecine
Bazinul hidrografic: suprafaţa de pe
care un râu îşi
adună apele
Debitul râurilor: cantitatea de apă scursă într-
o unitate de timp prin albia râului într-o
anumită secţiune a sa. Se exprimă în mc/s, l/h

Fluviul Lungimea Suprafata bazinului Debitul mediu

Km kmp mc/s

1.Amazon(America de Sud) 7.025 7.180.000 220.000

2.Nil(Africa) 6.670 2.870.000 2.600
6.300 1.807.000 34.000
3.Chang Jiang(Asia) 6.215 3.120.000 18.400
4.Mississippi(America de Nord) 5.464 750.000 1.700
5.Huang He(Asia)
… 2.860 805.300 6.480
25.Dunarea(Europa)
 Regimul hidrologic
• Variațiile debitului în cursul unui an (ape mari,
ape mici)
• Ecuatorial
• Subecuatorial
• Tropical uscat
• Subtropical
• Temperat oceanic
• Temperat continental
• subpolar
 7
10
3
4

5
2
8

Fişă de lucru
Identificaţi principalele fluvii de pe continente
b) Apele stătătoare :
b.1 Lacurile: reprezintă mase de apă
acumulata într-o excavaţiune a scoarţei terestre
numită cuvetă lacustră

- după geneză cuvetei lacurile sunt de două

tipuri:
- naturale
- antropice
1. naturale:
- relicte (M. Caspică, L Aral) - resturi ale unor
foste mări
- tectonice, formate în rifturi
- (L. Tanganyika, L. Malawi, L. Aral);
- vulcanice, formate în craterele vulcanice (L. Sf.
Ana);
- glaciare (Marile Lacuri din America de Nord, L.
Bâlea);
- rezultate în urma acţiunii de dizolvare
datorată apei (pe calcar, pe sare);
- litorale, create prin acţiunea mării (lagune – L.
Razim şi L. Sinoe; limanuri – L. Taşaul şi L.
Mangalia);
- fluviale, formate prin acţiunea apelor
curgătoare (L. Roşu, L. Gorgova din Delta
Dunării);
2. antropice (formate prin acţiunea omului) –
hidrocentrale (amenajate pe râuri – Dunăre,
Argeş, Bistriţa, Olt, Siret etc.).
Marea Caspică
Lacuri glaciare de calota
L. Ursu - Sovata
 Lacuri antropice:
*lacuri hidroenergetice: amenajate în special pentru
obţinerea de energie electrică
*iazuri: construite pentru alimentarea localităţlior si
adăpatul vitelor
*heleştee: pentru piscicultură
 CELE MAI MARI LACURI DE PE GLOB

LACUL SUPRAFATA ADANCIMEA VOLUMUL

kmp MAXIMA(metri) kmc

Marea Caspica(Asia) 374.400 1.025 78.200

Marile Lacuri(America de Nord) 247.420 406 22.125
Victoria(Africa) 69.000 92 2.700
Aral(Asia) 64.000 68 1.020
Tanganyika(Africa) 32.900 1.435 18.900
Baikal(Asia) 31.500 1.620 23.000
Malawi(Africa) 30.900 706 7.725
Bălţile: formaţiuni de apă stătătoare, cu adâncimi şi suprafeţe mai mici ca a
lacurilor.
Mlaştinile: locuri joase, cu exces de apă, datorită prezenţei aproape de suprafaţă
a stratului permeabil

geographicstuff.blogspot.com/2011/03/parcuri-...

Mlastina Everglades
(Florida)
Gheţarii: reprezintă mase de gheaţă rezultate
în urma acumulărilor de zapadă în regiunile
polare şi alpine.

Exista două tipuri de gheţari:

- montani: care pot fi de circ, de vale,
compuşi
- continentali (calote glaciare): au grosimi
de peste 3.000 m
 en.wikipedia.org/wiki/Vatnajökull
Ghetarul Vatnajokull din Islanda – cu cea mai
mare suprafata (8.390 kmp)
portal.tfm.ro/se-topeste-antarctica/

www.intactnews.ro/mediu/clima/page-2.html
Imagine google
II. Apele subterane: - reprezintă apele din interiorul
scoarţei terestre, care circulă în roci prin fisuri şi pori
sau se acumulează sub formă de straturi acvifere.
- există două categorii de ape
subterane:
* ape freatice
* ape de adâncime
- când o pânză freatică sau un strat acvifer de
adâncime sunt intersectate de o vale, apa ajunge la
suprafaţă. Locul de apariţie se numeşte izvor.

- Gheizerele sunt izvoare termale intermitente din

regiunile vulcanice. Se formează prin încălzirea
puternică a apei subterane aflate în vecinatatea magmei.
Imagine google
TEST DE EVALUARE
 BIBLIOGRAFIE:

en.wikipedia.org/wiki/Vatnajökull
http://portal.tfm.ro/se-topeste-antarctica/
www.inactnews.ro/mediu/clima/page-2html
http://geograficstuffblogspot.com/2011/03/parcuri
http://google