Fulgerul

CUPRINS

Definiie
Despre Fulgere-Mitologie
Ipoteze i legi fizice
Formarea fulgerelor
Electricitatea atmosferic
Caracteristici
Bibliografie

DEFINIIE

Fulgerul este un arc luminos rezultat n urma unui proces de descrcare

electric (trsnet) cauzat de o diferen de potenial electrostatic. Acest
fenomen meteorologic are loc n natur ntre norii ncrcai cu sarcini
electrice diferite sau ntre nor i pmnt.

DESPRE FULGEREMITOLOGIE

Deja ntre anii 800 600 .e.n. fulgerele au fost observate i categorizate.
Etruscii considerau fulgerele ca oracol care le prezicea viitorul. Vechii
germani considerau fulgerele ca semn al zeului Thor care arunca
ciocanul su spre pmnt.
Slavii aveau zeul Perun ca zeu al furtunii. La fel Zeus i Jupiter sunt
reprezentai nsoiti de fulgere n perioada Renaterii. Zeii furtunii sunt
Zeus, Jupiter i Donar, iar saxonii nainte de cretinism considerau
stejarul ca arbore sfnt sau zeu al furtunii

IPOTEZE I LEGI

Benjamin Franklin demonstreaz ipoteza c fulgerul

este rezultatul tensiunii dintre nori i pmnt, cu
ajutorul unui zmeu de hrtie cu care a declanat
fulgerul n prezena norilor de furtun, n anul 1752.
Acesta a fost un punct deosebit de important n
cercetarea fulgerelor.
Fulgerul se produce intre nori incarcati cu sarcini electrice diferite, iar
descarcarea intre nor si pamant provoaca un arc luminos, numit traznet.
Atunci cand vedem un fulger nu auzim si sunetul produs de descarcare,
deoarece viteza sunetului este mai mica fata de cea a luminii. Decalajul
se datoreaza diferentei dintre vitezele de propagare ale celor doua unde,
cea luminoasa si cea acustica.

EXEMPLU

FORMAREA FULGERELOR

Noi cercetri sugereaz c toate fulgerele de pe Pmnt i au rdcinile n spaiu. Toate

fulgerele apar pe Pmnt de aproximativ 100 de ori pe secund, ns sursa care declaneaz
fulgerele n timpul furtunilor a rmas necunoscut.
Deosebit de bizar este faptul c zeci de ani de analize sugereaz c acele cmpuri electrice
din norii de furtun au doar aproximativ o zecime din puterea necesar pentru a declana un
fulger.
Acum mai bine de 20 de ani, fizicianul Alex Gurevich de la Academia Rus de tiine sugerea
c fulgerele ar putea fi iniiate de raze cosmice, din spaiu. Aceste particule lovesc Pmntul
cu niveluri uriae de energie, depind chiar i cele mai puternice acceleratoare de particule
de pe Terra.
Atunci cnd razele cosmice se izbesc de moleculele de aer, le fac pe acestea s elibereze un
numr uria de electroni. Aceast ploaie de electroni se lovete, la rndul ei, de alte molecule,
genernd i mai muli electroni. Una peste alta, fiecare raz cosmic poate genera o avalan
de electroni, o aciune n lan pe care Gurevich o numea teoria runaway breakdown.

ELECTRICITATEA
ATMOSFERICA

Desi omul s-a intalnit cu electricitatea atmosferica inca din cele mai vechi
timpuri, explicatia ei a intarziat mult, foarte mult in raport chiar cu fizica
atomica. Intarzierea este explicata pe de o parte de inaccesibilitatea abordarii
cercetariilor cu posibilitati modeste, iar pe de alta parte, de fluctuatiile extrem
de variate ale fenomenelor, de la un moment la altul, de la o zona geografica
la alta, fluctuatii dependente de altitudine etc. Mijloacele de investigare a
electricitatii atmosferice sunt extrem de diverse si ele au evolat extrem de
mult. In ordine istorica aceste mijloace pot fi clasificate astfel: observatie
vizuala, sondaje prin baloane meteorologice, inregistrare fotografica
folosirea rachetelor sonda, a satelitilor si, in sfarsit a rachetelor
interplanetare. Se vede deci ca putine tari pot dispune astazi de conditii
perfectionate de studiu a atmosferei folosind rachetele si satelitii, de aceea si
electricitatea atmosferica a fost studiata in functie de mijloacele afectate.

CARACTERISTICI

Un fulger atinge n medie lungimea de 1 - 2 km, iar n

zonele tropicale unde umiditatea aerului e mai
ridicat atinge 2-3 km lungime. n nori s-au observat
fulgere cu o lungime de 5-7 km, iar cu ajutorul
radarului pentru fulgere, s-au observat unele ce ating
140 km lungime.
Fulgerul are n medie 4 sau 5 descrcri principale
sau propriu zise care necesit o descrcare prealabil
ce dureaz 0,01s, iar cea pricipal numai 0,0004s,iar
dup o pauz scurt (0,03 s - 0,05 s) urmeaz
descrcri noi.Au fost observate astfel de descrcri
atingnd un numr de 42 cu o intensitate n medie de
20.000 A.

BIBLIOGRAFIE

www.clouds-online.com
www.weatherpictures.nl/cb.html
www.wikipedia.ro
www.descopera.ro

Proiect realizat de Rusu Carmen