Sunteți pe pagina 1din 8

Referat La geografie

Tema:Degradarea mediului prin actiuni antropice Industria

A efectuat: Bulgaru Maria Doinita

Chisinau 2013

Degradarea mediului natural inseamna procesul de scadere sau pierdere a calitatii lui, care se produce ca urmare atit a fenomenelor naturale cit si a proceselor naturii. Se cunosc mai multe tipuri de degradarea a mediului: degradare fizica si degradare prin poluare. Cea din urma se imparte la rindul ei in 4 categorii: poluare chimica, termica,bacteriologica,radioactiva. Toate aceste tipuri de poluare sunt cauzate fie direct sau indirect de activitatea industriei. Dezvoltarea societatii supune mediul inconjurator la 2 tipuri principale de presiuni: 1.urmarea directa a exploziei demografice si a expansiunii oraselor, ritmul rapid si cresterii considerabile inregistrate de industrie, agricultura si alte domenii de activitate, amplificarea circulatiei si a sistemelor de transport si comunicatii, exploatarii intensive si extensive ale resurselor naturale. 2.mai putin agresiva si cu caracter predominant sezonier, care decurge din folosirea mediului inconjurator pentru activitatea de turism si agrement.

INDUSTRIA
Industria polueaza absolut toate mediile (aer, apa, sol), provocand prejudicii sanatatii oamenilor, vietuitoarelor, agriculturii, transporturilor, constructiilor, culturii si chiar ei insisi. In figura 1 se prezinta cateva substante emise de ramurile industriale la nivelul anului 1990 pe Glob. Domeniul industrial Energetica Extractie titei Prelucrare titei + Petrochimie Extractie carbune Metalurgie feroasa Metalurgie neferoasa Industria chimica Pulberi 23.9 0.1 SO2 52.8 0.1 2.0 3.7 9.7 16.5 1.2 1.0 CO 4.0 0.2 8.2 10.4 41.7 3.6 3.0 6.8 NOx 70.1 0.1 0.5 2.0 13.7 1.9 1.1
Hidrocarburi

62.1 31.1 4.0 0.3 1.3 -

0.4 4.1 14.9 7.0 1.4 Industria constructii de 2.8

masini

Materiale constructii Alte domenii

de 28.7 16.7

3.6 10.4

11.2 11.5

3.2 7.4

1.2

Industria extractiva polueaza mediul atat in faza de extractie cat si in fazele de preparare, respectiv la maruntire, clasare etc. Pe durata extractiilor in subteran sau la suprafata se elimina praf cu continut de silicati, carbune etc, vegetatia este distrusa pe suprafete mari, pot aparea surpari, alunecari de teren. Din operatiile de preparare rezulta halde de steril, ape poluate, praf. Apele poluate deversate in cele naturale produc cresterea continutului in metale grele, praf de carbune, diferite substante chimice anorganice si organice. Industria energetica polueaza termic, fonic, electromagnetic, chimic si estetic mediul.Astazi energia electrica se obtine din sursele conventionale astfel: 40% prin arderea titeiului, 27% din carbune, 23% din gaze naturale, 7% din procese nucleare, 3% din apa.Din ardere rezulta in termocentrale gaze cu continut de CO2, SO2,SO3, oxizi de azot, compusi cu arsen, fluor.Energetica contribuie cu 57% la efectul de sera deoarece emite 55% din totalul CO2, 15% din CH4, 6% din NO2, 7% din CFC. Detine primul loc la emisiile de oxizi de sulf si azot si locul al doilea la emisiile de pulberi.Pulberile se regasesc aruncate la 10-20 Km distanta iar oxizii de sulf si carbon la peste 1000 Km fata de locul emisiei.Hidrocentralele modifica peisajul, ecosistemele, varietatea si numarul de specii (reduc numarul pestilor), calitatea apei (prin concentrarea in saruri), apa nemaiputand fi utilizata pentru baut.Apa acumulata in lacuri si legata prin canale de irigatii a fost uneori cauza raspandirii unor boli datorate dezvoltarii unor paraziti. Industria siderurgica elimina pulberi metalice, cancerigene, precum si pulberi nemetalice de SiO2, calcar, carbune, cu alte efecte asupra aparatului respirator, ochilor, pielii. Metalurgia neferoasa elimina o seri de produsi toxici ca: Ac, Cd, Cr, Pb, Hg, Ni, V, Mn, Ba, F, SO2.Dioxidul de sulf emis in procesul de fabricatie a cuprului poate fi si de 8 t SO2 / t Cu. Prin caracterul lui acid distruge clorofila, afecteaza caile respiratorii.

Industria chimica emite o multitudine de substante cu diferite toxicitati pentru oameni si medii. Se elimina in atmosfera compusi cu sulf ca: dioxid si trioxid de sulf din industria acidului sulfuric, mercaptani din rafinarii si petrochimie, hidrogen sulfurat, sulfura de carbon. Efectele substantelor chimice asupra mediului biotic si abiotic sunt multiple.Ele actioneaza prin aciditatea sau bazicitatea lor, prin hidroliza cu umiditatea atmosferica, producand ceata sau compusi toxici, prin potentialul inflamabil chiar la temperaturi relativ scazute al unor compusi (benzinele usoare), prin potentialul exploziv al altora, prin toxicitatea lor chiar la concentratii extrem de scazute in aer sau apa (dioxina). Industria materialelor de constructii polueaza mediul in special prin cantitatile mari de pulberi, ce pot ajunge si la 200 g / m in 24 de ore.Aceste pulberi afecteaza respiratia plantelor si modifica pH-ul mediului pe cativa Km diminuand masa vegetala, deci productia de cereale, iarba pentru fan, fructe.Anual se elimina mii de tone pe Km, deoarece procesele tehnologice au pierderi de 0.3-0.5% din productie sub forma de praf. Industria alimentara polueaza aerul, apa, solul cu resturile vegetale si animale rezultate din procesele tehnologice, cu detergentii utilizati la spalari sau cu alte materiale si produse reziduale.Freonii utilizati ca agenti frigorifici, eliberati in atmosfera, contribuie la distrugerea stratului de ozon. Industria petrolului emana gaze, pulberi, CO2,SO3, iar prin folosirea combustibililor pe baza de petrol se dagaja in atmosfera (uneori pana la 5% din totalul cantitatii de petrol), fum, hidrocarburi. Industria materialelor plastice si a fibrelor sintetice emana gaze de tip vinil si dicloretilamina,compusi greu degradabili precum si sulfura de carbon cu mirosuri care determina stari de disconfort si cu efecte fiziologice nedorite la animale. Stabilizatorii utilizati la fabricarea PVC (compusi de plumb, cadmiu si ftalati) au efecte cancerigene. Un aspect dezbatut mai pe larg al poluarii in industrie este industria celulozei si hartiei.In numeroase tari industriale, oamenii sunt atat de obisnuiti cu hartia- fie ca ea le ofera stirile cotidiene, le usuca mainile, le ambaleaza cumparaturile sau le umple

cosurile de gunoi - incat rolul ei in viata de zi cu zi trece practic neobservat. In secolul trecut noile tehnologii, costurile in scadere si economiile au permis consumului de hartie sa creasca enorm.Astazi exista peste 450 de calitati diferite de hartie cu destinatii de la cele banale (stersul nasului) pana la cele specializate (filtrarea substantelor chimice). Desi impactul unui singur plic, al unei reviste sau cutii poate parea neglijabil, procesul de producere a lor implica numerosi pasi care sunt o povara grea pentru pamantul, apa si aerul planetei.In 1997 lumea a produs 299 milioane tone hartie cantitate ce ar putea umple de 383 ori Empire State Building, sau ar putea face un teanc care sa ajunga de peste 8 ori pana la Luna si inapoi.In figura 2 sunt prezentati primii 10 producatori de hartie si carton si cota din productia mondiala din 1997. Tara Productia (mii tone) SUA 86.477 JAPONIA 31.015 CHINA 27.440 CANADA 18.969 GERMANIA 15.939 FINLANDA 12.149 SUEDIA 9.779 FRANTA 9.143 COREEA de SUD 8.364 ITALIA 7.532 Primii 10 226.807 producatori In lume 299.092 Cota (%) 29 10 9 6 5 4 3 3 3 3 76 100

Pe cap de locuitor,diferentele in consumul de hartie sunt si mai izbitoare.In 1997 populatia din SUA folosea in medie 335Kg hartie si carton, in timp ce pentru tarile industriale in ansamblu, cifra era de 164 Kg. Cifra globala era de 50 Kg,iar pentru tarile in curs de dezvoltare era de 18 Kg.In medie africanii foloseau sub 6 Kg / an . Un Kg de hartie reprezinta aproximativ 225 de coli de hartie. S-a estimat ca un consum anual de 30-40 Kg / an este necesar pentru a satisface necesitatile elementare de educatie si consum.Hartia este folosita pentru numeroase scopuri.Ambalajele de astazi reprezinta aproximativ 48% din consumul total de hartie, tiparitul si scrisul

reprezinta inca 30%, presa alte 12%, iar hartia igienica si de menaj aproximativ 6%. Desi consumul tuturor tipurilor de hartie a crescut in timp in anii din urma,consumul de hartie de scris si de tiparit a crescut mai rapid decat cel de hartie de ambalaj si ziar.Din 1980 consumul global de hartie a crescut cu 74%, in timp ce consumul de hartie de scris si tiparit a depasit 110%. Timp de decenii principalii producatori si consumatori de celuloza si hartie au fost relativ constanti, SUA, EUROPA, JAPONIA si CANADA detinand rolurile principale.Dar in ultimii 10 ani, tari ca BRAZILIA, CHINA si COREEA de SUD au aparut ca importanti participanti.Unii analisti se asteapta ca pana in 2002 ASIA sa fie cea mai mare regiune producatoare din lume. Productia unei singure coli de hartie presupune numerosi pasi si are multe efecte: de la eroziunea solului si disparitia unor specii cand padurile sunt exploatate in COLUMBIA Britanica sau CHILE, pana la poluarea aerului de la fabricile de celuloza si incineratoarele de deseuri din JAPONIA sau dioxinele mortale degajate de fabricile de langa lacurile din AMERICA de NORD si RUSIA. Efectele hartiei se raspandesc departe si pot persista decenii sau secole.Unul din cele mai larg recunoscute costuri ale hartiei consta in amenintarea la adresa padurilor lumii.Padurea se afla astazi sub un baraj de presiuni, iar apetitul insatiabil pentru hartie este major. Lumea pierde in prezent aproximativ 14 milioane hectare de padure in fiecare an - o suprafata mai mare decat GRECIA - si zone inca mai mari sunt degradate prin fragmentare, degradarea solului, disparitia speciilor exotice si poluarea.Cauzele degradarii variaza mult in diferite regiuni ale lumii, dar cele principale sunt taierea copacilor pentru celuloza, cherestea si combustibili, ca si defrisarea pentru a face loc padurilor, culturilor.Din lemnul recoltat pentru utilizari industriale , 42% merg la productia de hartie. Din aceste procente 2 treimi provin din lemn recoltat anume pentru celuloza in timp ce restul provine de la reziduurile de la joagare.In cele mai multe statistici, aceste reziduuri nu sunt categorisite drept lemn de celuloza si deci nu sunt contabilizate la productia de hartie. Folosirea de reziduuri de lemn la producerea

hartiei va scadea probabil, deoarece produsele din lemn prelucrat folosesc mai multe reziduuri, iar eficienta taierii creste astfel incat in viitor mai multa fibra va proveni din copaci taiati anume pentru celuloza. In unele parti ale lumii padurile sunt taiate pentru a face loc plantatiilor. In INDONEZIA unde productia de celuloza a crescut de peste patru ori in ultimul deceniu, peste 1.4 milioane hectare de padure naturala au fost inlocuite de plantatii. Extinderea plantatiilor si a industriei cherestelei a fost puternic subventionata de guvern, de mai multi ani. Date obtinute prin satelit arata ca peste 80% din focurile care au ars mai mult de 2 milioane de paduri indoneziene in 1997-1998 au fost puse in principal pentru a degaja terenul pentru plantatii de palmier si de lemn de celuloza. Fabricile de celuloza si hartie sunt considerate de mult timp vecini rai din cauza aerului urat mirositor si a apei toxice pe care o degaja.Fabricile de celuloza si hartie din SUA au una dintre cele mai mari intensitati poluante sau emisii per valoarea productiei dintre cele 74 sectoare industriale monitorizate de guvern prin Toxics Release Inventory.In numeroase tari in curs de dezvoltare fabricile pot fi chiar mai poluante mai ales daca se bazeaza pe tehnologii depasite. CHINA, INDIA si alte tari asiatice au mii de fabrici mici care nu au nici un sistem de recuperare a substantelor chimice si care varsa lichidul negru netratat direct in cursurile de apa. La fabricarea hartiei sunt degajati o serie de poluanti ai aerului,inclusiv compusi organici volatili,oxizi de azot, de sulf,acetona, metanol, compusi cu clor, HCl, acid sulfuric, particule iritante si monoxid de carbon.Compusii sulfurosi sunt cei care dau mirosul caracteristic de ou stricat fabricilor de celuloza ce folosesc procedeul cu sulfat.In afara de efectele bine dovedite asupra sanatatii oamenilor si ecosistemelor, unii dintre acesti poluanti ai aerului contribuie la schimbari climatice, iar altii distrug ozonul. Amestecul emis in ape de lemn dizolvat,chimicale si alti compusi rezultat din interactiunile dintre lemn si substantele de transformare in pasta si de albire, poate reduce nivelul de oxigen din sistemul acvatic receptor, distrugand astfel organismele acvatice, opacizand apa si crescandu-i aciditatea, degajand substante toxice. In timp ce unele forme de viata sunt ucise imediat, alte efecte sunt pe termen

lung si persistente pe,masura ce substantele se acumuleaza si isi fac drum spre oameni prin lantul trofic. Producerea celulozei si a hartiei arunca o umbra ecologica lunga dincolo de impactul asupra padurilor lumii. Pentru a produce o tona de hartie se taie cel putin 2-3.5 tone copaci. Transformarea lor in hartie necesita mari cantitati de energie, apa si substante chimice generand multa poluare a aerului, apei si deseuri solide.