&aborator: 4etode si procedee tehnologice

Lucrare tehnica 2: Metale si aliaje utilizate in constructia echipamentelor electrice

I NOTIUNI DE BAZA: Se cunoaste, din studiul chimiei, ca elementele chimice se impart in doua grupe principale: metale si nemetale. Se numesc metale elementele chimice care au urmatoarele proprietati fizice comune: sunt bune conducatoare de electricitate si caldura: prezinta un luciu metalic caracteristic; sunt maleabile si ductile; in stare solida au o structura cristalina. Aliajele sunt acele materiale metalice care se obtin prin topirea sau difuzinnea metalelor intre ele sau a metalelor cu nemetalele si care pastreaza caracteristicile generate ale metalelor. Ca exemplu de aliaje se pot mentiona: otelul, care este un aliaj al fierlui cu carbonul, sau bronzul,un aliaj al cuprului cu staniul. Elementele principale care intra in alcatuirea unui aliaj constituie componentii aliajului. Componentul care predomina in raport cantitativ in aliaj se numeste component de baza. n aliaj se introduc si elemente de aliere, in mod intentionat,pentru conferirea anumitor proprietati. !e asemenea se intalnesc si componente nedorite, numite impuritati. "rin standard, fiecare calitate de metal sau aliaj primeste un s#mbol conventional alcatuit din litere si$sau din cifre. Exp: %&'( S)*S +(($,-.( /%teluri de uz general pentru constructii cu rezistenta minima de rupere la tractiune de '( 0g1$mm,. "2%"2 E)*) &E 1 3 CE *&E 4E)*&E&%2 S *& *5E&%2 "roprietatile fizice ale metalelor si aliajelor se refera la comportarea metalelor sub actiunea diferitelor fenomene si procese fizice, cum ar fi actiunea gravitatiei, schimbarea temperaturii, actiunea campului electric sau magnetic. "rincipalele proprietati fizice ale metalelor si aliajelor sunt: a Densitatea !ensitatea metalelor variaza de la +6( 0g$m6 pana la ,,+(( 0g$m6. !in punct de vedere al densitatii metalele se impart conventional in: metale ultrausoare 7cu densitatea mai mica de ,((( 0g$m68. metale usoare 7cu densitatea intre ,(((...9((( 0g$m68. metale semiusoare 7cu densitatea intre 9(((...'((( 0g$m68. metale grele 7cu densitatea intre '(((... :(((( 0g$ m68 si metale foarte grele 7cu densitatea mai mare de :(((( 0g$m68.

! "reutatea speci#ica c $uzi!ilitatea 1uzibilitatea reprezinta proprietatea metalului de a trece, in urma incalzirii sale, din stare solida in stare lichida. )emperatura de topire 7punctul de topire8 este temperatura la care sub actiunea caldurii, un metal pur trece din stare solida in stare lichida. &egatura intre temperatura absoluta ), masurata in grade ;elvin 7;8 si temperatura <t= exprimata in grade Celsius 7>C8 este data de relatia: ) ? t@>CA B,C6.:' @;A n functie de temperatura de topire. metalele se grupeaza, conventional, in: metale usor fuzibile 7cu punctul de topire sub :((( >8, metale greu fuzibile 7cu punctul de topire intre :(((...,((( >C8, metale refractare (cu punctul de topire peste ,((( >C8. n tabelul de mai jos sunt date densitatile si punctele de topire pentu cateva metale. "rin adaugarea unui alt element in compozitia aliajului, punctul de topire al acestuia este, de obicei, mai scazut decat al metalului de baza. 4ajoritatea aliajelor nu au un punct de topire fix, ci un interval de topire, numit si interval de solidificare. *ceasta inseamna ca majoritatea aliajelor incep sa se topeasca la o anumita temperature, numita punct de inceput de topire, si se topesc complet la o temperatura mai inalta, numita punct de sfarsit de topire. &a soli%i#icare fenomenul se petrece invers. !e exemplu. un aliaj cupriu-staniu, format din D(E Cu si :(E Sn, se topeste in intervalul cuprins intre .D(...:(+(>C si se solidifica in intervalul :(+(....D( >C. Fr. crt. 4etalul : , 6 9 + ' 1 . D :( :: :, *luminiul *rgint Crom Cupru 1ier 4agneziu Fichel "lumb Staniu )itan Golfram 3inc Simbolul *l *g Cr Cu 1e 4g Fi "b Sn )i G 3n !ensitatea @0g$dm6A ,.C :(.+ C.+ ..D C.. :.C ..D :.6 C.6 9.+ :D.6 C, )emperatura topire@>CA ''( D'( :'(( :(.6 :+,. '+( :9D( 6,C 232 :.(( 66.( 9,( de

d8dilatare termica e8conductibilatate termica f8conductibilatate electrica g8magnetismul h8culoarea i8luciul

j8structura "2%"2 E)*) &E CH 4 CE *&E 4E)*&E&%2 S *& *5E&%2 a &ezistenta la coroziune 2ezistenta la coroziune este proprietatea metalelor de a se opune actiunii chimice sau electrochimice distructive ale mediului inconjurator. 4etalele nobile 7platina, aurul, argintul8, unele aliaje neferoase 7in special cele pe baza de nichel sau cupru8, precum si unele oteluri sau fonte aliate 7inoxidabile, anticorozive8 prezinta rezistenta la coroziune. "iesele din oteluri sau fonte obisnuite nu au aceasta proprietate, se degradeaza de aceea trebuie protejate impotriva coroziunii; ! &e#ractaritatea 2efractaritatea este proprietatea metalelor si aliajelor de a rezista actiunii atmosferei oxidante, la temperature inalte. %telurile si fontele refractare 7adica aliate cu siliciu si aluminiu8 prezinta rezistenta la formarea oxizilor 7arsuri8 si astfel pot fi folosite la confectionarea pieselor care lucreaza in conditii de temperature inalte. c 'asi(itatea 4ajoritatea metalelor neferoase si in special aluminiul au proprietatea de a se acoperii, in mod natural, cu un strat protector de oxid sau carbonat bazic care le protejeaza impotriva coroziunii. 1enomenul se numeste pasivitate si are loc in conditii atmosferice obisnuite. !e exemplu, aluminiul se acopera cu un strat de trioxid de aluminiu, compact, aderent si rezistent chimic. 4etalele feroase nu prezinta acest fenomen. % A#initatea *finitatea este proprietatea metalelor de a se combina cu diferite elemente, in special cu oxigenul si sulful. Ca dovada, majoritatea metalelor se gasesc sub forma de combinatii chimice numite minereuri. *finitatea pentru un anumit element variaza de la un metal la altul si aceasta proprietate are aplicabilitate in procesele metalurgice de elaborarea a metalelor. '&O'&IETATI ME)ANI)E ALE METALELO& *I ALIA+ELO& a &ezistenta la rupere 2ezistenta la rupere este proprietatea metalelor de a se opune fortelor exterioare care cauta sa le distruga integritatea. *ceasta este principala caracteristica mecanica a organelor de masini. n functie de solicitarile la care sunt supuse metalele, se deosebesc urmatoarele forme de rezistenta: la intindere 7tractiune8, la compresiune, la rasucire, la forfecare si la incovoiere, dupa cum fortele exterioare tind sa intinda, sa comprime, sa rasuceasca, sa foarfece sau sa incovoaie piesa metalica. ! Elasticitatea

Elasticitate este proprietatea metalelor si aliajelor de reveni la forma si la dimensiunile initiale dupa indepartarea sarcinilor care au produs deformarea. Este proprietatea de baza a pieselor care au rolul de a amortiza socurile si vibratiile. c 'lasticitatea "lasticitatea este proprietatea metalelor deformate sub actiunea unei sarcini de a nu mai reveni la forma si dimensiunile initiale dupa incetarea solicitarii care a produs deformarea. % Tenacitatea )enacitatea este proprietatea metalelor de a se rupe sub actiunea sarcinilor puternice numai dupa deformari permanente vizibile mari. e $ra,ilitatea 1ragilitatea este proprietatea opusa tenacitatii. 4aterialele fragile se rup brusc, fara deformari permanente vizibile. # Duritatea !uritatea este rezistenta metalelor la actiunea fortelor exterioare, care cauta sa le distruga suprafata, sa le deformeze superficial. , Ecruisarea Ecruisarea este proprietatea metalelor de a se durifica in urma prelucrarii mecanice la rece. h &ezistenta la soc 2ezistenta la soc sau rezilienta reprezinta capacitatea unui material de a absorbi o anumita cantitate de energie inainte de a se rupe, atunci cInd este lovit brusc de un corp solid. i &ezistenta la o!oseala 2ezistenta la oboseala este proprietatea metalelor si aliajelor de a rezista la actiunea unor solicitari repetate 7ciclice8. '&O'&IETATI TE-NOLO"I)E ALE METALELO& *I ALIA+ELO& "roprietatile tehnologice sunt acele proprietati ale metalelor si aliajelor care arata modul lor de comportare la diferite metode de prelucrare la cald sau rece. "relucrarea se produce asupra produselor in stare solida si are drept scop principal fie modificarea formei, fie schimbarea structurii materialului metalic. n unele prelucrari se realizeaza ambele scopuri simultan. Ca procedee de prelucrare aplicate in industrie, se mentioneaza: prelucrarea prin deformare plastica 7laminare, forjare, trefilare, stantare, ambutisare etc.8, sudarea, prelucrarea prin aschiere si tratamentele termice. Jn loc aparte il ocupa turnarea materialelor metalice topite in forme speciale, operatie prin care se obtin produsele turnate. Consider nd mai multe materiale metalice diferite si supunndu-le acelorasi operatii de prelucrare, se observa ca unele se prelucreaza mai usor, altele mai greu, astfel

inc t se poate afirma ca materialele poseda caracteristici tehnologice diferite. Cele mai importante proprietati sunt: a )apacitatea %e turnare Capacitatea de turnare este proprietatea metalelor si aliajelor de a umple in stare lichida tot interiorul 7toate golurile8 formei de turnare. Jn material va fi indicat pentru turnare numai daca poseda urmatoarele conditii: fluiditate buna, contractie mica si tendinta redusa de segregare. *cestea sunt si principalele proprietati de turnare ale metalelor si aliajelor. *stfel, fluiditatea este proprietatea unui material de a umple bine o forma de turnatorie. Contractia este proprietatea metalelor de a-si micsora volumul la racire, dupa solidificare. Ea poate provoca deformari, fisuri sau crapaturi ale materialului. Contractia depinde de temperatura de turnare, de viteza de racire si de compozitia chimica a metalului. Segregatia este proprietatea aliajelor de a prezenta neomogenitate chimica dupa solidificare, in diferite zone ale pieselor. Ea se naste fie ca urmare a separarii constituentilor cu puncte de topire diferite, fie datorita diferentei de greutate specifica dintre cristalele solidificate si topitura ramasa inca lichida, fie ca urmare a unui interval mare de solidificare a aliajului. 1onta are proprietati bune de turnare - fluiditate buna, contractie mica si tendinta scazuta de segregare. %telul prezinta o fluiditate mai mica dec t fonta, o contractie si o tendinta de segregare mai mari. 4etodele cele mai uzuale pentru indepartarea segregatiei sunt: o racire brusca a lichidului, amestecarea aliajului in timpul turnarii sau aplicarea unui tratament termic dupa turnare 7recoacere da omogenizare8. ! De#orma!ilitatea "roprietatile de plasticitate permit prelucrarea metalelor prin deformare plastica. !in aceasta categorie de proprietati fac parte: - maleabilitatea - este capacitatea metalelor de a fi laminate sub forma de foi. *urul si cuprul sunt metale foarte maleabile; - ductilitatea - este capacitatea metalelor de a putea fi trase in fire subtiri. Se pot trefila s rme foarte subtiri din cupru si aliajele lui; - forjabilitatea - este capacitatea metalelor de a prezenta o rezistenta redusa la deformare atunci cnd sunt lovite sau presate, la temperaturi c t mai joase. 1orjabilitatea este influentata de compozitia chimica a materialului, de temperatura si viteza de deformare. %telurile sunt forjabile daca au un procent redus de carbon in compozitie, daca temperatura la care are loc deformarea este mare, iar viteza de deformare este mica. 1orjabilitatea otelului creste prin introducerea elementelor mangan si nichel si scade la combinarea cu crom, sulf, cupru. 1onta si in general toate aliajele dure si casante nu pot fi prelucrate prin deformari plastice; - sudabilitatea - este o caracteristica complexa a unui metal sau aliaj, care determina, in anumite conditii de sudare date, aptitudinea lor tehnica pentru realizarea diferitelor deformari. 1onta, aliajele de cupru sau cele de aluminiu au o sudabilitate redusa in comparatie cu otelul cu continut redus de carbon; - prelucrabilitatea prin aschiere - este caracteristica unui material de a putea fi prelucrat prin aschiere, respectiv prin strunjire, frezare, gaurire, rectificare etc. Se apreciaza prin diferite criterii specifice prelucrarilor prin aschiere, ca determinarea durabilitatii unei

scule aschietoare in anumite conditii de lucru, masurarea sculelor aschietoare, a fortelor de aschiere necesare etc. !eterminarea prelucrabilitatii prin aschiere se executa numai pentru productia de serie mare si de masa, unde este necesar sa se stabileasca un regim de prelucrare stabil si economic si care sa asigure precizia dimensionala pieselor, calitatea suprafetelor prelucrate si consum minim de energie si scule aschietoare. - calibilitatea - este proprietatea unor materiale de a deveni mai dure in urma incalzirii la o anumita temperatura si racirii lor bruste. $ONTE *I OTELU&I *liajele 1e-1e6C se clasifica in functie de continutul de carbon si de microstructura in: oteluri si fonte. Otelurile sunt aliajele ce contin p na la ,,:9EC si se caracterizeaza prin faptul ca pot fi deformate plastic la cald sau la rece, prin presare sau lovire, fara sa se rupa. !upa continutul in carbon se deosebesc trei grupe: - oteluri hipoeutectoide, care contin p na la (,.EC si au microstructura formata din ferita si perlita; - oteluri eutectoide, care contin in jur de (,.EC si au structura formata din perlita 7fig.6.9a8; - oteluri hipereutectoide, care cotin intre (,....,,:9EC si au o structura formata din perlita si cementita secundara. $ontele al!e sunt aliajele care contin intre ,,:9...','CEC si se caracterizeaza prin aceea ca nu pot fi deformate plastic. !enumirea de fonte albe provine de la faptul ca in spartura proaspata au cristale de culoare argintie. *tt culoarea in spartura c t si in fragilitatea fontelor albe se datoreaza prezentei cementitei primare in structura. !upa continutul in carbon, fontele albe se clasifica astfel: - fonte albe hipoeutectice, care contin intre ,,:9...9,6EC si au o structura formata din perlita si ledeburita - fonte albe eutectice, care contin in jur de 9,6EC si au structura formata numai din ledeburita; - fonte albe hipereutectice, care contin intre 9,6...','CEC si au structura formata din cementita primara si ledeburita. *liajele fier-carbon cu mai mult de ,,:9EC si in care carbonul se afla sub forma de grafit poarta numele de fonte cenusii. &a continuturi mai scazute de carbon si siliciu, conditiile sunt favorabile separarii carbonului sub forma de cementita si obtinerii deci a unor structuri de fonte albe, in timp ce, la continuturi mai mari de carbon si siliciu, conditiile sunt favorabile separarii carbonului sub forma de grafit si obtinerii de structurii de fonte cenusii. *liajele feroase folosite in tehnica contin, pe lnga fier si carbon si late elemente, numite elemente permanente insotitoare, ce ram n in urma proceselor de extragere si de elaborare. !intre acestea, cele mai importante sunt siliciul, manganul, fosforul si sulful. Ele sunt prezente in compozitia aliajelor in proportii relative mici 7sutimi...zecimi de procent8, influent nd intr-o oarecare masura cristalizarea, structura si proprietatile acestora. nfluenta acestora creste pe masura ce creste si continutul lor in compozitia otelurilor si fontelor. !e aceea, la studiul aliajelor feroase obtinute pe cale industriala trebuie sa se tina seama de prezenta si influenta elementelor insotitoare.

Ela!orarea otelului Elaborarea otelurilor se poate face in cuptoare electrice cu arc sau cu inductie, in cuptoare Siemens-4artin sau in convertizoare Kessemer. Ca materii prime se utilizeaza: fier vechi, deseuri de otel, fonta de prima fuziune, feroaliaje. Elaborarea otelului cuprinde urmatoarele etape: incarcarea, topirea, af narea, dezoxidarea si alierea. ncarcarea si topirea sunt doua etape deosebit de importante din punct de vedere economic si metalurgic. !esfasurarea proceselor in cursul acestor etape influenteaza at t calitatea otelului c t si durata de elaborare a sarjei. *fnarea se refera la decarburarea baii metalice, care trebuie sa se desfasoare cu viteza mare pentru a realiza o buna degazificare a metalului. !ezoxidarea baii metalice se face prin difuziune, process care are la baza reactia de trecere in zgura a oxigenului dizolvat in otel pe baza legii repartitiei. Scaderea continutului de oxid de fier din zgura se realizeaza prin adaugarea unor reducatori 7praf de cocs, oxid de calciu8 pe gura. C nd zgura devine reducatoare atunci oxizii din baie metalica difuzeaza in zgura. n cazul otelurilor aliate, dupa dezoxidare se introduc elementele de aliere: crom, mangan, molibden, vanadiu, Lolfram, siliciu. !intre proprietatile tehnologice ale otelului amintim: fluiditatea si contractia. 1luiditatea este mai redusa dec t la fonte deoarece otelul contine mai putin carbon si siliciu si ca urmare, capacitatea de turnare a otelului este inferioara fontelor. Contractia otelului este relativ mare, fiind cuprinsa intre ,,:....,,9 E ceea ce ii confera tendinta spre formarea retasurilor si crapaturilor in timpul solidificarii. %telul prezinta si o tendinta mare de a absorbi gazele din procesul de turnare. "entru obtinerea pieselor de buna calitate se impun luarea unor masuri speciale cum ar fi: realizarea unor retele de turnare cu sectiuni mari, care sa permita curgerea linistita a materialului topit; solidificarea dirijata prin utilizarea racitoarelor; evitarea aparitiei retasurilor prin prevederea de maselote. !upa turnare, piesele cu structuri fine se supun operatiilor de recoacere si de normalizare. %ptimizarea elaborarii otelurilor se face prin extinderea metodelor moderne de dezoxidare si modificare a otelurilor in stare lichida, la un nivel de ,,+ ori fata de cel actual, precum si prin implementarea diverselor echipamente si tehnici de tratare in vid, prin insuflare de argon, sau prin desulfurare avansata. *ceste tehnologii contribuie la reducerea consumurilor de feroaliaje si conduc, prin ridicarea caracteristicilor otelurilor, la inlocuirea otelurilor inalt aliate cu unele slab aliate. Clasificarea otelurilor standardizate se face pe baza destinatiilor lor iar gruparea in cadrul standardelor pe baza compozitiei sau proprietatilor. n functie de compozitia chimica, exista oteluri aliate si oteluri nealiate. %telurile nealiate sunt de trei feluri: a8oteluri nealiate de uz general b8oteluri nealiate de calitate c8oteluri nealiate speciale Otelurile %e uz ,eneral sunt folosite pentru fabricarea suruburilor, arborilor, axelor.*ceste piese sunt cele mai ieftine piese si sunt produse in masa. Exp: %&6(, %&6,, %&69, %&6C, %&9,, %&99, %&+(, %& '(; Oteluri nealiate %e calitate sunt folosite pentru fabricarea bucselor, arborilor, rotilor dintate, camelor. Exp: S)*S ..(-.. /Carbon de calitate pentru tratament de calitateM %&C:(, %&C:+, %&C,(, %&C,+, %&C6(, %&C6+, %&C9(, %&C9+N

Otelurile nealiate speciale au urmatoarele proprietati: puritate superioara, numar scazut de incluziuni nemetalice.Sunt folosite la fabricarea sculelor, foarfecelor, matritelor. Exp: S)*S :C((-D( /otel carbon pentru sculeM Otelurile aliate sunt de doua feluri: de calitate, speciale. Exp: S)*S C6.,-.. /oteluri rapide pentru sculeM 2p : O +, D, :(, ::. Otelurile %e calitate sunt de patru feluri: de constructie, pentru electrotehnica, pentru sina si pentru produse plato-laminate la cald sau la rece. Otelurile speciale sunt de trei feluri: inoxidabile, rapide si alte oteluri speciale. Exp: S2 C2 :(,'( O ,((( /sisteme de simbolizare a otelurilorM )uprul Cuprul are o greutate specifica ridicata 7..D' gf $ mm 6 8, o foarte buna plasticitate si deosebite proprietati fizico-chimice. *stfel, are temperatura de topire :(.6C, conductivitate termica si electrica foarte ridicata, inalta rezistenta la coroziune, atat in atmosfera cat si in agentii organici si gaze de combustie. Exp: S)*S ,C($6-.( <cupru de inalta puritate pentru industria electrotehnica si electronicaM S2 EF :9:, O :DDC <cupru si aliaje din cupruM n cuprul tehnic pot exista impuritati ca: Ki, Sb, *s, 1e, Fi, "b, Sn, S, %, 3n, etc. n mod deosebit scad conductibilitatea elementelor care sunt solubile in Cu. Conductivitatea cuprului racit lent este mai mare decat a celui racit brusc, deoarece prin racire brusca elementele dizolvate la temperaturi ridicate raman in solutia solida. mpuritatile cele mai daunatoare sunt Ki si "b, caci ele nu se dizolva in Cu si formeaza eutectice usor fuzibile, din metale aproape pure. *ceste elemente cristalizand la urma 7Ki, ,C(C; "b, 6,CC8 se aseaza in jurul grauntilor de Cu, iar la incalzire acestea se topesc usor provocand fragilitatea la rosu si deci aparitia de crapaturi la forjare si laminare. &a continuturi mai mari de Ki si "b, cuprul devine fragil si la rece. %xigenul se afla sub forma de Cu,%, acesta fovorizand in prezenta hidrogenului aparitia /bolii de hidrogenM,care se manifesta sub forma de fisuri microscopice. "roprietatile mecanice ale cuprului depind de starea de prelucrare. *stfel, rezistenta la rupere a cuprului laminat si recopt este 2m?,((-,+( N $ mm , si duritatea de 6+-+(HK. "rin deformare plastica la rece cuprul se ecruiseaza si caracteristicile cresc la 2m?9((-+(( N $ mm , si :((-:,(HK; plasticitatea scade foarte mult, de la *?9(E la *?:-,E. Coprul ecruisat devine din nou moale prin recoacere la '((-.((C si racire brusca. Cuprul se toarna greu; dizolvand multe gaze cuprul turnat prezinta porozitati. Structura metalografica a cuprului este formata din graunti poliedrici de Cu si insule de incluziuni globulare izolate de Cu,% si Cu,S. Cuprul recopt apare in cristale mari poligonale cu macle caracteristice. !atorita proprietatilor sale Cu are o larga intrebuintare in industrie; cca +(E din productia de Cu se utilizeaza in electrotehnica si 6(-9(E la elaborarea de aliaje. Aliaje ale cuprului

Aliaj )u . Zn /alama "ractic alamele tehnice contin pana la 9.-+(E3n, deoarece la procente de 3n mai mari apar constituentii fragili, care impiedica aliajul sa aiba intrebuintari in tehnica. !upP cum se Qtie din diagrama de echilibru, constituentii metalografici a elementelor tehnice sunt: solutia solida , solutia solida si solutia solida R. Solutia solida are, ca si Cu, o retea cubica cu fete centrate. n cazul unei raciri lente se obtine o solutie solida omogena, care se prezinta sub forma poliedrica, cu numeroase macle bine conturate. !e cele mai multe ori racirea decurge insa repede, asfel incat segregatiile cristaline nu pot fi uniformizate, obtinindu-se structura dendritica tipica pentru solutia solida. Solutia solida prezinta cristale cu retea cubica conturata in spatiu, statistica neordonata; la temperaturi mari, ia trece in suprastructura ordonata . n aceasta suprastructura, atomii de 3n formeaza totdeuna atomul care centreaza volumul, in timp ce atomii de Cu se gasesc la colturile cubului. 1aza R corespunde compusului Cu3n. *lamele avand un continut de 3n de 6.-9'E sunt bifazice in conditii de echilibru, structura lor putand fi modificata prin tratament termic. *stfel, conform diagramei de echilibru 7fig. :(.:8 o alama cu 9,E3n racita lent de la .(( C consta din '(E cristale si 9(E cristale R. ncalzirea la +((C urmata de calire, determina o micsorare a cantitatii de , intrucat la temperaturi inalte liniile de separatie a fazelor se curbeaza spre continuturi de Cu mai mari. 4arirea temperaturii de incalzire pana la C+(C duce in continuare la micsorarea cantitatii de faza , iar la depasirea temperaturii de .((C urmata de racire in apa 7calire8 aliajul este format numai din faza suprasaturata. &a o astfel de alama calita, daca este revenita, din cristalele suprasaturate se separa cristalele realizandu-se echilibrul distributiei fazelor si . 1aza se separa sub forma aciculara, cu predilectie la marginea grauntilor. Aliaj )u . *n /!ronzul Kronzurile avand pana la ,,ESn 7bronzurile tehnice8 au urmatoarele faze si constituenti: -solutie solida de substitutie cubica cu fete centrate care contine la CD.C maximum :6.,ESn; la +,(C :'ESn iar la temperatura ambianta sub :(ESn -solutie solida , stabila peste +,(C, cu o retea cubica centrata in spatiu. Sub aceasta temperatura se transforma intr-o solutie ordonata R. -faza cu circa 6,ESn, care cristalizeaza intr-o retea cubica cu fete centrate complicata, continand in celula elementara 9:' atomi. 1aza se atribuie compozitia compusului definit Cu6:Sn. si este foarte dura. -eutectoidul B cu ,..'ESn. Exp: S)*S D9$,-.D <table si benzi din aliaje Cu-Sn deformabileM Structura bronzului cu mai putin de .-DESn este formata numai din solutie solida 7bronz monofazic8 iar la procente mai mari el este format din solutia si eutectoidul B 7bronz hipoeutectoid8. !in cauza intervalului mare de cristalizare in bronzurile turnate apar segregatii cristaline pronuntate 7structura dendritica8.

Structura bronzului hipoeutectoid poate fi modificata prin tratament termic. *stfel, daca se incalzeste la ++(C un bronz cu ,(ESn si dupa aceia se caleste in apa, descompunerea eutectoida ?B este impiedicata si structura consta dintr-un amestec eterogen format din solutia si cristalele de solutie R cu aspect caracteristic acicular asemanator cu al acelor de martensita. Ca si alamele BR si bronzurile B calite, sau mai ales bronzurile calite, isi maresc duritatea la revenire datorita fenomenelor de precipiatare. Aluminiu *luminiul este un material uQor 7,.C gf $ mm 6 8, cu temperatura medie de topire 7''(C8, avand o plasticitate mare si rezistenta mica. *luminiul laminat si recopt are 2m?:(( N $ mm , , HK?,(-,+, *?6+-9(E, 3?.(E. Se durifica prin ecruisare ajungind la 2m? N $ mm , si 9+HK. *luiniul nu prezinta modificari alotropice, are o mare conductibilitate electrica si termica si este rezistent la coroziune datorita formarii unei pelicule aderente si compacte de *l,%6, rezistenta la coroziune crescand cu gradul de puritate. Ca impuritati contine 1e si Si, ambele marind fragilitatea prin eutecticile ce le formeaza compusul chimic *l61e si Si cu aluminiul. *luminiul tehnic contine minim D.DD..E*l. *luminiul tehnic primar se obtine pe cale electrolitica si este destinat pentru prelucrare prin deformare plastica la rece sau la cald si prin turnare. Exp: S2 EF :,,+. O ::,((, <*luminiu si aliaje de aluminiu. )ermeni generaliM S2 EF :C:+ O , <*luminiu si aliaje de aluminiu. Conditii speciale pentru aplicatii electriceM % importanta cantitate de *l se foloseste sub forma de aliaje, iar restul se utilizeaza in electrotehnica, metalurgie si in constructia de masini. Aliaje ale aluminiului Aliaj Al . )u /%uraluminiu *liajele tip duraluminiu sunt aliaje complexe care au la baza aliajele *l O Cu, dar care contin si alte elemente cum ar fi 4g, 4n, 1e, Si, 3n. *ceste aliaja sunt denumite duraluminiuri datorita caracteristicilor de rezistenta ridicate, apropiate de ale unor oteluri mai moi. 4odulul de elasticitate fiind mai mic decat al otelurilor, deformatiile elastice sunt mai mari la tensiuni egale. Carecteristicile ridicate de rezistenta se obtin datorita durificarii prin precipitarea compusului *l,Cu9 si a altor compusi cum ar fi 4g,Si, *l64g. Cele mai ridicate cacteristici de rezistenta se obtin in aliajele cu 6.' O9.+ECu, (.'-:..E4g, (.'-:.,E4n. )ratamentul termic se formeaza in tratamente speciale. !upa calire in apa materialul este moale si plastic putind fi usor prin deformare plastica. Structura in aceasta stare este formata din solutie solida supra saturata. *ceasta este nestabila si se poate descompune chiar la temperatura ambianta precipitand compusii intermetalici prezentati. 1enomenul poarta numele de inbunatatire si a fost descoperit accidental. S-a constatat ca produse din astfel de aliaje aveau duritati mult mai marii dupa +-C zile de depozitare la temperatura ambianta. !urata precipitarii se poate scurta prin reancalzirea aliajului la :+(-:.(C.

*liajele tip duraluminiu se folosesc la fabricarea prajinilor de foraj, combininduse avantajul rezistentei relativ ridicate cu greutatea redusa. II COMENTAREA UNUI STANDARD Standardul SR EN 10027-1:2006, instrum nt d " ntru sim#$li%ar a $& luril$r lu!ru

Pentru corecta aplicare a standardelor din domeniul metalurgiei, dar mai ales pentru facilitarea contractrilor, este absolut necesar simbolizarea ct mai semnificativ a produselor. Standardul SR EN 100 !"1# 00$, Sisteme de simbolizare a oelurilor. Partea 1: Simbolizarea alfanumeric, stabile%te regulile de simbolizare a o&elurilor bazate pe simboluri literale %i numerice prin care se e'prim caracteristicile principale, de e'emplu# mecanice, fizice %i c(imice, )n scopul identificrii o&elurilor. Standardul EN 100 !"1# 00$ a fost elaborat de comitetul te(nic E*+SS,-* !, Simbolizarea convenional a oelului , %i a fost adoptat ca standard romn )n 00$ de comitetul te(nic roman *- . , Oeluri i feroaliaje. Standardul prevede c pentru fiecare marc de o&el se aloc o singur simbolizare alfanumeric. Sistemul de simbolizare numeric este definit )n standardul SR EN 100 !" #1//$, Sisteme de simbolizare pentru oeluri. Partea 2: Sistemul numeric. Notarea complet a unui produs de o&el, atunci cnd se utilizeaz )n comenzi %i )n documente contractuale, trebuie s cuprind pe lng simbolizarea alfanumeric %i indica&ii referitoare la condi&iile te(nice de livrare corespunztoare o&elului specificat. Pentru o&elurile specificate )n standarde, aceast indica&ie trebuie s fie numrul de referin& al standardului de produs corespunztor. 0etalii cu privire la structura simbolizrii alfanumerice a o&elului sau a produsului de o&el sunt prezentate )n standardele de produs corespunztoare sau )n standardele de dimensiuni. Pentru simbolizarea o&elurilor se utilizeaz trei grupe de simboluri, %i anume# - simboluri principale, care semnific utilizarea prevzut a o&elului, anumite caracteristici mecanice sau cantitatea de carbon1 - simboluri suplimentare pentru o&el, care semnific, )n general, prelucrrile la care a fost supus o&elul1 " simboluri suplimentare pentru produse de o&el, care indic tipul de acoperire pentru produsele de o&el, condi&iile de tratament termic pentru acestea etc. Simbolizrile alfanumerice se clasific )n dou categorii principale#

*ategoria 1# 2&eluri simbolizate )n func&ie de caracteristici mecanice sau fizice1 *ategoria # 2&eluri simbolizate )n func&ie de compozi&ia c(imic. 3n categoria 1 de simbolizare sunt cuprinse# " o&elurile pentru construc&ii1 " o&elurile pentru aparate sub presiune1 - o&elurile pentru &evi1 III0 DOMENII DE UTILIZA&E *liajele sunt folosite in obtinerea arborilor, alezajelor, la confectionarea pieselor care lucreaza in conditii de temperaturi inalte, la fabricarea suruburilor, arborilor, axelor, la fabricarea bucselor, rotilor dintate, camelor, sculelor, foarfecelor, matritelor, la fabricarea prajinilor de foraj. I10 A)TI1ITATE DE LABO&ATO& n timpul laboratorului am consultat diferite stas-uri, precum: S2 EF :6.6+ 7anulat8 S2 EF :((,C-:$:DD' <sisteme de simbolizare pentru oteluriM S)*S ..(-.. <oteluri de carbon de calitate pentru tratament termicdestinate constructiei de masiniM S)*S ::+'9-.,$:D., <oteluri rapide pentru sculeM S2 S% 96( <aliaje cupru-nichel-zinc deformabileM S)*S D+-D(::DD( <aliaje cupru-zinc deformabileM *m analizat planse tehnice cu: corp lagar $ :,C(( 0g $ %&6C $ Fr. desen: 9''-6:,-':(-:; corp lagar $ :,+(( 0g $ %&6C $ Fr. desen: 99'-6:,-':(-:; semibucsa $ (,9(( 0g $ Cu Sn :, $ 99'.6:,.':(.:; 10 )ON)LUZII *liajele sunt combinatii chimice, amestecuri obtinute prin topirea a doua sau mai multor elemente, unul fiind obligatoriu metal. Cele mai importante aliaje sunt otelul, fonta, bronzul si alama. *cestea se gasesc in aproape toate obiectele fabricate din metal, in special a pieselor de utilaje si masini electrice. 1I0 BIBLIO"&A$IE :. Catalogul Standardelor 2omane ,. LLL.asro.ro