Curs Materiale PDF

CURS 3 Gavril MUSCĂ 1
3. MATERIALE METALICE
PRELUCRATE PE CNC
Cunoaşterea caracteristicilor materialelor
reprezintă un element de bază în sistemele asistate Compozitie chimicã
de proiectare constructivă sau tehnologică.
Materialele metalice sunt caracterizate de Prelucrare-
compoziţia chimică, de structura metalografică semifabricare
obţinută prin procedee diverse de fabricaţie şi de
proprietăţile mecanice şi tehnologice. Fig. 3.1 Microstructurã
prezintă legătura dintre compoziţia chimică,
prelucrări, microstructură şi proprietăţile
determinate de acestea. Realizarea unei baze de Proprietãti
date care să cuprindă informaţii privitoare la Fig. 3.1. Legătura dintre
materiale presupune definirea precisă a scopurilor compoziţia chimică, prelu-
pentru care se realizează o astfel de bază de date. crare, microstructură şi
proprietăţi
Există baze de date care cuprind caracteristicile
mecanice, duritate, rezistenţă şi alungire la rupere, precum şi recomandări
privind utilizarea diferitelor materiale. Tendinţe moderne determinate de
succese în modelarea proceselor de prelucrare prin aşchiere au condus la
dezvoltarea bazelor de date care cuprind caracteristicile de prelucrabilitate.
3.1. Clasificarea materialelor metalice

În general, se poate vorbi despre încadrarea materialelor metalice sau
nemetalice, după următoarele puncte de vedere:
• Clasificarea după domeniul de folosire;
• Clasificare după compoziţia chimică;
• Clasificare după proprietăţile mecanice sau chimice;
• Clasificarea după caracteristicile de prelucrabilitate.
În primul rând se va încerca o scurtă prezentare a materialelor

metalice recomandate de standardele româneşti. Pe plan naţional
clasificarea oţelurilor era realizată în funcţie de compoziţia chimică a
acestora în:
∗ 1. oţeluri carbon:
CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

1a. de uz general;
1b. de calitate;
1c. superioare
∗ 2. oţeluri slab aliate;
∗ 3. oţeluri aliate:
3a. de uz general (obişnuite);
3b. superioare.
Pe plan internaţional şi european clasificarea oţelurilor ţine cont de
compoziţia chimică dar se
Elementul chimic Valoare limită
realizează o detaliere după: Aluminiu 0,10
* modul de elaborare; Bor 0,0008
* domeniile de Bismut 0,10
utilizare. Cobalt 0,10
În prezent, România s-a Crom 0,30
aliniat criteriilor de clasificare Cupru 0,40
europene, mărcile de oţel Lantanide 0,05
clasificându-se astfel: Mangan 1,65
Molibden 0,08
* după compoziţia chimică,
Niobiu 0,06
întâlnim: Nichel 0,30
oţeluri nealiate; Plumb 0,40
oţeluri aliate; Seleniu 0,10
* în raport cu principalele Siliciu 0,50
caracteristici de utilizare şi Telur 0,10
de material, avem: Titan 0,05
oţeluri nealiate, Vanadiu 0,10
Wolfram 0,10
grupate în clase
Zirconiu 0,05
de calitate Altele (cu excepţia
principale; carbonului, fosforului, 0,05
oţeluri aliate, sulfului şi azotului)
grupate în clase Tabelul 10.1. Limite între oţelul aliat şi
de calitate oţelul nealiat
principale;
Oţelurile nealiate sunt mărcile de oţel la care nu se atinge nici una
dintre valorile limită din tabelul 3.1, iar oţelurile aliate sunt mărcile la care
se atinge cel puţin una dintre valorile limită din tabelul 3.1.
Dacă elementele de aliere din grupa crom, cupru, molibden, nichel
sunt în combinaţii de două, trei sau patru elemente şi au conţinuturile
elementelor de aliere mai mici decât cele prescrise în tabel, valoarea limită
care se consideră în clasificare este de 70 % din suma valorilor limită pentru

respectivele elemente. Aceiaşi regulă se aplică şi pentru grupa de elemente
niobiu, titan, vanadiu, zirconiu.
Clasificarea oţelurilor în clase de calitate principale este următoarea:
1. Clase principale de oţeluri nealiate, care cuprind:

1a. oţeluri nealiate de uz general;
1b. oţeluri nealiate de calitate;
1c. oţeluri nealiate speciale;
2. Clase principale de oţeluri aliate, care cuprind:
2a. oţeluri aliate de calitate, şi
2b. oţeluri aliate speciale.
În cele ce urmează se prezintă principalele caracteristici ale
oţelurilor cuprinse în clase de calitate prezentate anterior.
1a. Oţeluri nealiate de uz general sunt oţelurile produse prin
procedee de elaborare obişnuite, care nu necesită tehnologii de fabricaţie
speciale şi care îndeplinesc următoarele condiţii:
a. Nu necesită tratament termic;
b. Caracteristicile prescrise în standardul sau în specificaţia de
produs pentru produsele livrate în stare laminată sau
normalizată, corespunde valorilor limită din tabelul 3.2.
c. Nu se prescrie nici o altă condiţie de calitate, aşa cum ar fi
capacitatea de tragere sau formare la rece, trefilare etc.;
d. Nu sunt impuse condiţii particulare pentru nici un element de
aliere, cu excepţia manganului şi siliciului.
Caracteristica prescrisă Grosime, mm Valoare limită

Rezistenţa la rupere minimă ≤ 16 ≤ 690 N/mm2
Limita de curgere minimă ≤ 16 ≤ 360 N/mm2
Alungire la rupere minimă ≤ 16 ≤ 26
Valoarea minimă a energiei la rupere
la 20° pe epruvete cu crestătură în V, [10 ÷ 16] ≤ 27 J
prelevate longitudinal
Conţinutul de carbon maxim ≥ 0,10 %
Conţinutul de fosfor maxim ≥ 0,045 %
Conţinutul de sulf maxim ≥ 0,045 %
Tabelul 3.2. Valori limită pentru caracteristicile prescrise ale
oţelurilor de uz general

1b. Oţelurile nealiate de calitate sunt mărci de oţel care nu au impuse
condiţii pentru o comportare precizată la tratament termic sau pentru
puritate în ceea ce priveşte incluziunile nemetalice. Prescripţiile privind
calitatea acestora sunt mai severe decât cele ale oţelurilor de uz general
astfel încât în timpul fabricării lor este necesară o atenţie sporită.
1c. Oţelurile nealiate speciale au o puritate superioară oţelurilor

nealiate de calitate. Aceste oţeluri sunt destinate tratamentului termic de
călire - revenire sau durificării superficiale şi se caracterizează printr-o
comportare precizată la astfel de tratamente. Aceste oţeluri au caracteristici
superioare, pe care le satisfac cu exactitate, caracteristici care sunt obţinute
prin verificarea riguroasă, în timpul elaborării, a compoziţiei chimice.
Oţelurile nealiate speciale sunt mărci de oţel care satisfac una sau mai multe
dintre următoarele cerinţe:
a) energie de rupere prescrisă în stare călită şi revenită;
b) adâncime de călire sau duritate superficială prescrisă în stare călită,
călită şi revenită sau călită superficial;
c) conţinuturi scăzute de incluziuni metalice;
d) conţinut maxim prescris de sulf sau fosfor, max. 0,020 % pe oţel lichid
şi max. 0,025 % pe produs;
e) oţeluri pentru reactoare nucleare cu restricţii pentru următoarele
elemente: max. 0,10 % Cu, max. 0,05 % Co şi max. 0,05 % V;
f) oţeluri având conductivitate electrică prescrisă mai mare de 9 Ω.m/mm2;
g) oţeluri pentru durificare prin precipitare cu un conţinut minim de carbon
de 0,25 % şi o structură feritic-perlitică, conţinând unul sau mai multe
elemente de microaliere (niobiu sau vanadiu), cu concentraţii inferioare
valorilor limită pentru oţelurile aliate. Durificarea prin precipitare se
realizează prin răcire controlată de la temperatura de deformare la cald.
2a. Oţelurile aliate de calitate sunt utilizate în aplicaţii similare celor

ale oţelurilor nealiate de calitate, dar caracteristicile prescrise necesită
elemente de aliere peste limitele din tabelul 6.1. În general, oţelurile aliate
de calitate nu sunt destinate tratamentului termic de călire - revenire sau de
călire superficială. Oţeluri aliate de calitate se încadrează în următoarele
categorii:
a) Oţeluri de construcţie cu granulaţie fină sudabile, incluzând oţelurile
pentru recipiente sub presiune şi ţevi care au limita de curgere minimă
prescrisă mai mică de 380 N/mm2 pentru grosimi sub 16 mm,
concentraţii ale elementelor de aliere mai mici decât valorile prezentate

în tabelul 3 şi energia de rupere pe epruvete ISO cu crestătură în V, la -
50 C° de maxim 27 J;
b) Oţeluri pentru electrotehnică care conţin ca elemente de aliere numai
siliciu sau siliciul şi aluminiu pentru satisfacerea prescripţiilor
referitoare la pierderile magnetice, polarizare sau permeabilitate;
c) Oţeluri aliate pentru şină, pentru palplanşe şi armături de mină;
d) Oţeluri aliate pentru produse plate laminate la rece sau la cald pentru
utilizări la care intervin deformări severe la rece şi care conţin elemente
chimice de finisare a granulaţiei cum sunt borul, niobiul, titanul,
vanadiul şi zirconiul, precum şi oţelurile bifazice;
e) Oţeluri aliate la care singurul element de aliere este cuprul.
2b. Oţelurile aliate speciale sunt caracterizate prin verificarea

riguroasă a compoziţiei chimice, prin condiţii speciale de fabricaţie şi de
control, care să asigure caracteristici superioare în limite înguste de control.
Această clasă de oţeluri cuprinde:
a) oţelurile inoxidabile;
b) oţelurile refractare;
c) oţelurile pentru rulmenţi sau scule;
d) oţelurile pentru
construcţii de Ni echivalent 0%
maşini; 32
Continut ferita
10%
e) oţelurile speciale 28
de construcţie, şi 24 20%
f) oţelurile cu 20 40%
proprietăţi fizice 16
80%
speciale. 12
După compoziţia 8
100%
chimică, oţelurile aliate 4

speciale se clasifică în
următoarele categorii 0 4
1;
8 12 16 20 24 28 32 36 40
2; 3; 4;
Cr echivalent
principale:
a) Oţeluri inoxidabile, create Fig. 3.2. Diagrama Schaeffer-De Long pentru
stabilirea structurii aproximative a unui oţel
în 1908, se utilizează astăzi inoxidabil; 1-oţel feritic-martensitic; 2-oţel
în multe domenii, precum: austenitic; 3-oţel super austenitic; 4-oţel duplex
industria chimică şi (austenitic-feritic)
petrolieră, industria
alimentară, în centrale electrice şi transporturi în aparatele
electrocasnice. Folosirea acestor oţeluri este justificată de costurile

reduse de întreţinere, de fiabilitatea şi durata mare de utilizare, chiar şi
în condiţii dificile de utilizare. De aceea, producătorii caută noi
materiale, cu proprietăţi de rezistenţă mecanică şi la coroziune care să
răspundă exigenţelor momentului. Oţelurile inoxidabile sunt aliaje fier-
crom care conţin max. 1,20 % carbon şi min. 10,5 % crom, se împart în
două subcategorii, în funcţie de conţinutul de nichel:
a1) Ni < 2,5 %;
a2) Ni ≥ 2,5 %.
În raport cu cerinţele momentului trebuie cunoscute caracteristicile de
prelucrabilitate, sculele necesare şi regimurile de lucru recomandate.
Pentru stabilirea caracteristicilor de prelucrabilitate este important de
stabilit structura metalografică. În funcţie de structura metalografică
există cinci grupe de oţeluri inoxidabile şi anume: oţeluri feritice,
martensitice, austenitice, super-austenitice şi duplex (austenitice-
feritice). Pentru stabilirea structurii unui oţel inoxidabil, când se
cunoaşte compoziţia chimică, se poate utiliza diagrama Schaeffer-De
Long. Principalele grupe de structură a oţelurilor inoxidabile sunt
reprezentate în fig. 3.2, iar selectarea se face după conţinuturile
echivalente de nichel şi crom, calculate cu relaţiile:
Niechiv = % Ni + 30 * %C + 0,5 * Nm + 11,5 * N (6.1)
Crechiv = %Cr + % Mo + 1,5 * % Si + 3 * %Ti (6.2)
Baza de date Material, prezentată în această lucrare permite
calcularea conţinuturilor echivalente de nichel şi crom şi, pe această bază, se
asigură încadrarea unui material, pe baza compoziţiei chimice, într-o
anumită grupă de prelucrabilitate.
b) Oţeluri rapide, care au minim 0,6 % carbon şi 3 până la 6 % crom şi, pe

lângă alte eventuale elemente, conţin cel puţin două dintre următoarele
trei elemente: molibden, wolfram, vanadiu, cu un conţinut însumat de
minim 7 %. În standardele româneşti oţelurile rapide sunt desemnate
prin simbolul Rp urmat de o cifră dar, în practică se întâlneşte un sistem
de notare în funcţie de principalele elemente de aliere wolfram-
molibden-vanadiu-cobalt. Spre exemplu, oţelul rapid Rp3 se mai
notează şi sub forma 18-0-1 ceea ce arată că acest oţel are 18%W,
0%Mo şi 1%V. Duritatea şi rezistenţa la temperaturi înalte depinde de
compoziţia chimică dar şi de cantitatea de carburi dure a componentelor
de aliere care se află în structura de călire. Proprietăţile oţelurilor rapide
sunt cu atât mai bune cu cât sunt mai mărunţi grăunţii de austenită din
soluţia solidă obţinută după călire. Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor

sunt semnalate tehnologii de metalurgia pulberilor pentru obţinerea
acestor oţeluri. Pulberea este obţinută prin pulverizarea şi solidificarea
metalului lichid cu ajutorul unui jet de gaz sub presiune, fiecare
particulă având o compoziţie chimică identică, o structură foarte fină
datorată solidificării foarte rapide şi dimensiuni sub 400 µm. Particulele
astfel obţinute sunt compactizate şi sinterizate obţinându-se oţeluri cu
proprietăţi deosebite obţinute prin fineţea şi repartiţia uniformă a
carburilor ca şi prin absenţa oricărei segregaţii.
În ceea ce priveşte notarea mărcilor de oţel sunt acceptate următoarele

convenţii:
* pentru oţelurile nealiate, se utilizează limita de curgere a
materialului, determinată prin încercarea la tracţiune;
* pentru oţelurile aliate, se utilizează compoziţia chimică.
Pentru oţelurile nealiate utilizate la presiune marca este precedată de
litera P. Dacă notarea mărcii este precedată de litera G aceasta indică un
produs de oţel turnat. Pentru mărcile utilizate la diferite temperaturi, în
notarea mărcii se mai adaugă o literă, astfel:
* R pentru temperatura ambiantă;
* H pentru temperaturi ridicate;
* L pentru temperaturi scăzute.
O categorie importantă a aliajelor fier-carbon o reprezintă fontele. Pe
plan european se află în derulare un vast program de elaborare de standarde
în domeniul tehnologiilor de elaborare şi de turnare a fontelor. Prin alinierea
la aceste standarde internaţionale au apărut modificări comparativ cu
standardele înlocuite, modificări ce vor fi prezentate în cele ce urmează. În
raport cu standardele româneşti valabile până în 1990, noile recomandări
standardizate utilizează alte codificări sau recomandă mărci diferite de
fonte, cu proprietăţi mecanice şi tehnologice îmbunătăţite. Elaborarea unei
baze de date de materiale, incluzând fontele, trebuie să aibă la bază
principalele caracteristici fizice, mecanice şi chimice. Caracteristicile
fontelor cenuşii cu grafit lamelar depind de:
* structura fontei;
* cantitatea de grafit prezent;
* forma şi dispunerea grafitului, şi
* structura masei metalice de bază.
Structura fontei este determinată prin variaţia condiţiilor de execuţie,
a compoziţiei chimice, a duratei de solidificare şi vitezei de răcire în stare

solidă. În cele ce urmează se prezintă sintetic principalele tipuri de fonte,
recomandate prin noile standarde.
Fontele cu grafit nodular, recomandate prin SR ISO 1083:1993
care înlocuieşte STAS 6071-82, sunt clasificate în funcţie de caracteristicile
lor mecanice. Marca fontei este indicată prin valoarea minimă a rezistenţei
la tracţiune în N/mm2 urmată de valoarea minimă alungirii la rupere, în
procente. Litera A după simbolul mărcii indică faptul că proprietăţile sunt
obţinute pe probe ataşate pieselor, iar litera L indică faptul că mărcile
corespunzătoare au specificată energia la rupere la temperaturi scăzute.
Fonta austenitică (SR ISO 2892:1994 înlocuieşte STAS 10066-75)
este o fontă înalt aliată, în care masa metalică de bază se menţine austenitică
la temperatura ambiantă, iar carbonul este prezent sub formă de grafit
lamelar, sub formă de grafit nodular sau sub formă de carburi la mărcile cu
un conţinut mare de crom. Conform noului standard, simbolurile Fagl
pentru fontele austenitice cu grafit lamelar este înlocuit cu litera L, iar
simbolul Fagn pentru fonte austenitice cu grafit nodular este înlocuit cu
litera S. Literele sunt urmate de simbolurile chimice ale elementelor de
aliere şi conţinuturile acestora în procente.
Fonta maleabilă conform SR ISO 5922:1994 care înlocuieşte STAS
569-79, este un aliaj fier-carbon care se solidifică în stare turnată cu o
structură lipsită de grafit pentru că tot carbonul prezent în momentul
solidificării este sub formă dizolvată sau combinată sub formă de cementită.
Structura şi caracteristicile mecanice finale ale fontei maleabile se obţin prin
tratament termic. În funcţie de aspectul în ruptură şi structura masei
metalice de bază, fontele maleabile se împart în trei grupe:
a. Fonta maleabile cu inimă albă, la care structura masei metalice de
bază este compusă, pentru secţiuni mici, din ferită şi grafit de recoacere
iar pentru secţiuni mari dintr-o zonă superficială formată din ferită, o
zonă intermediară formată din ferită, perlită şi grafit de recoacere şi o
zonă centrală formată din perlită şi grafit de recoacere;
b. Fonta maleabilă cu inimă neagră la care masa metalică de bază
este formată din ferită şi grafit de recoacere; în ruptură are o culoare
neagră sau cenuşie din cauza grafitului de recoacere;
c. Fonta maleabilă perlitică a cărei masă metalică este formată din
perlită lamelară sau globulară, grafit de recoacere, precum şi din alţi
constituenţi rezultaţi din transformarea austenitei.
Standardul modifică notarea mărcilor, astfel simbolurile:
* Fma se înlocuieşte cu litera W, pentru fonta maleabilă cu inima
albă;
* Fmn se înlocuieşte cu litera B, pentru fonta maleabilă cu inima
neagră;
* Fmp se înlocuieşte cu litera P, pentru fonta maleabilă perlitică.
Aceste litere sunt urmate de un grup de cifre care indică rezistenţa
minimă la tracţiune în N/mm2 şi alungirea minimă în procente.
Pentru realizarea unor noi mărci de fontă, cu proprietăţi de rezistenţă

superioare, care să asigure posibilitatea înlocuirii oţelului în diferite utilizări
a fost elaborat standardul SR 13169 care se referă la Fonta cu grafit nodular
cu structură bainitică. Structura bainitică se obţine printr-un tratament
termic de călire cu transformarea izotermă în domeniul bainitic.
Caracteristicile de rezistenţă ale fontelor sunt dependente de temperatura de
călire izotermă şi de timpul de menţinere la această temperatură. Aceste
fonte sunt livrate pe baza caracteristicilor mecanice.
În continuare se prezintă baza de date MATERIAL, elaborată în
laboratorul de Proiectare Asistată de Calculator a Tehnologiilor.
Baza de date cuprinde materiale metalice româneşti, prezentate în
tabelul 1.3. Baza de date a fost concepută pentru a rezolva problema
gestionării caracteristicilor mecanice şi tehnologice pentru materialele
întâlnite în industria din România. Principalele facilităţi ale bazei de date
MATERIAL sunt:
∗ Permite accesul rapid la toate materialele metalice româneşti;
∗ Asigură informaţii privitoare la materialele sau standardele înlocuite;
∗ Este comodă în utilizare, asigurând proceduri de căutare sau
selectare după:
o Numele sau numărul standardului de material;
o Numele materialului;
o Compoziţia chimică;
o Selectarea materialelor cu duritatea încadrată între valori
limită precizate;
o Selectarea materialelor cu rezistenţa încadrată între limite
precizate;
o Selectarea materialelor după domeniile de utilizare, numai
dacă aceste recomandări sunt recomandate de standarde în
vigoare;
o Asigură selectarea după o reţetă dorită a compoziţiei
chimice;
∗ Asigură informaţii privind compoziţia chimică şi caracteristicile
structurale;

∗ Prezintă caracteristicile mecanice, duritate, rezistenţă la rupere şi

tipul tratamentului termic admis;
∗ Furnizează informaţii privitoare la prelucrabilitatea prin aşchiere;
∗ Permite conectarea unui anume material cu standardele care
precizează forma şi caracteristicile semifabricatelor laminate;
∗ Asigură informaţii generale privind densitatea, alungirea la rupere,
coeficientul de dilatare termică, structura metalografică;
∗ Precizează principalele domenii de utilizare.
1 SR ISO 185-94 Fontă cenuşie
3 SR ISO 1083-93 Fontă cu grafit nodular
4 SR ISO 5922-95 Fontă maleabilă turnată
5 6707-79 Fontă antifricţiune
6 6706-79 Fontă refractară
7 SR ISO 2892-94 Fontă austenitică
8 11246-79 Fontă antifricţiune
9 8541-86 Fontă turnată pentru MU
10 500/2-80 Oţel carbon
11 880-88 Oţel carbon de calitate
12 1350-89 Oţel carbon pentru automate
13 11521-90 Oţel pentru automate aliat cu Pb
14 791-88 Oţel aliat
15 10677-84 Oţel pentru călire superficiala
16 795-92 Oţel pentru arcuri
17 11523-87 Oţel refractar deformabil la cald
18 1456/1-89 Oţel pentru rulmenţi
19 11250-89 Oţel pt. rulmenţi tratat în vid
21 10718-88 Oţel inoxidabil turnat
24 6855-92 Oţel refractar turnat
25 3583-87 Oţel inoxidabil deformabil la cald
26 3718-88 Oţel manganos turnat
27 1700-90 Oţel carbon de scule
28 3611-88 Oţel aliat de scule
29 7382-88 Oţel rapid
30 197/2-83 Aliaj Cu-Sn, turnat în piese
31 93-80 Aliaj Cu-Sn, deformabil
32 198/2-81 Aliaj Cu-Al, turnat
33 203-80 Aliaj Cu-Al, deformabil
34 199/2-86 Aliaj Cu-Zn, turnat (Alama)
35 95-90 Aliaj Cu-Zn deformabil
36 201/2-80 Aliaj de Al turnat recuperat din deşeu
37 7608-88 Aliaj de Al, deformabil
39 DIN 37035 Titan tehnic

(continuare tabel 3.3)
40 DIN 37115 Aliaj Ti monofazic alfa
41 GOST Vp3 Aliaj monofazic Ti beta
43 500/3-80 Oţel construcţii rezistent coroziune
44 1900-89 Oţel şine grele de cale ferată
45 2883/2-91 Oţel tablă recipienţi, pt. temperatură scăzută
46 2883/3-88 Oţel table cazane, Temperaturi ridicate
47 8183-80 Oţel pentru ţevi fără sudură
48 8184-87 Oţel ţevi utilizate la temperaturi ridicate
49 8185-88 Oţel ţevi fără sudură, dest.industr. petroliere
50 8580-88 Oţel pentru autovehicule si tractoare
51 9382/2-89 Oţel netratat pentru organe de asamblare
52 9382/3-89 Oţel cementat pentru organe de asamblare
53 10382-88 Oţel pentru ţevi utilizate la temp. scăzute
54 11290-89 Oţel rez.la temp. scăzut/ridicat org.asambl.
55 11311-88 Oţel supape motoare ardere internă
56 11500/2-89 Oţel pentru autoturisme
57 11501-80 Oţel tabla groasă, pentru ambutisat+îndoit
58 11502-89 Oţel table groase recipienţi sub presiune
59 11504-91 Oţel sape foraj si transmisii hidromecanice
60 11507-80 Oţel rulmenţi pentru sape de foraj
61 11510-80 Sârma din oţel refractar
62 11512-91 Oţel pentru roti dinţate
63 11513-88 Oţel rezistent la uzură
64 13077/2-91 Oţel pentru lanţuri industriale
68 12443-86 Fontă cu grafit vermicular
69 SR 13169-94 Fontă bainitică turnată în piese
71 SR ISO 3755-94 Oţel nealiat turnat
72 9277-84 Oţel turnat pentru armături
74 6925/1-86 Aliaj de Zn pentru turnare sub presiune
75 SR ISO 9477-95 Oţel turnat de înaltă rezistenţă
76 10718-92 Oţel inoxidabil turnat in piese
77 11534-82 Oţel turnat pt. cupla automată+carcase
78 12403-85 Oţel turnat rezist. la temperaturi scăzute
79 12404-85 Oţel turnat rezist. la temperaturi ridicate
80 202-80 Aliaj antifricţiune cu Sn, Pb, Al
81 270/1-88 Cupru
82 646-88 Zinc
83 663-89 Plumb
84 1096-83 Aliaj Cu-Ni-Zn deformabil-Alpaca
85 4440-76 Aliaj tipografic
86 11271-85 Material antifricţiune pt. lagăre pereţi subţiri
87 1512-88 Aliaj Cu-Pb-Sn turnat în piese
88 8949-82 Oţel organe asamblare prin def.plastică la cald

89 9382/4-89 Oţel organe asamblare Def.Plastică la rece
90 13077/3-91 Oţel pentru lanţuri miniere
92 96-87 Aliaj de lipire moale cu Sn, Pb, Cd, Zn
93 204-77 Aliaj Cu-Zn pentru lipire
94 3201-80 Rondele din Zn aliat
95 8903-87 Benzi de Ag şi aliaje Ag-Cu
96 11532-87 Bare/plăci de Cr-Cr pt. electrozi ctct.
97 11533-80 Bare rotunde extrudate din Cu-Ag
98 11527-88 Aliaj Cupru-Argint
99 11958-84 Aliaj uşor fuzibil
100 7607/1-90 Aluminiu rafinat electrolitic
101 438/1-89 Oţel beton laminat la cald
102 SR ISO 428/1996 Aliaje cupru-aluminiu deformabile
Tabel 3.3. Materiale cuprinse în baza de date MATERIAL
CMC Material HB HBmin HBmax

01.0 Otel carbon nealiat C<0.1 % 125 90 200
01.1 Otel carbon nealiat C=0.10-0.25 % 125 90 200
01.2 Otel carbon nealiat C=0.25-0.55 % 150 125 225
01.3 Oţel carbon nealiat C=0.55-0.80 % 170 150 250
01.4 Oţel carbon de scule C=0.1-0.25 % 210 180 275
01.5 Oţel de scule călit şi durificat 300 250 450
02.1 Oţel slab aliat, Netratat 175 150 260
02.2 Oţel slab aliat, durificat şi călit 330 220 450
03.11 Oţel înalt aliat, Recopt 200 150 250
03.13 Oţel înalt aliat, Rapid, recopt 200 150 250
03.21 Oţel înalt aliat, Oţel de scule durificat 300 250 350
03.22 Oţel înalt aliat, Oţel durificat 380 250 450
04.1 Oţel extadur, Oţel rapid HRC 59 47 65
05.10 Oţel inoxidabil Feritic /Martensitic, aşchiabil, 200 150 270
05.11 Oţel inoxidabil Feritic /Martensitic, netratat, 200 150 270
05.12 Oţel inoxidabil Feritic /Martensitic, durificat PS, 330 150 450
05.13 Oţel inoxidabil Feritic /Martensitic, tratat, 330 275 425
05.20 Oţel inoxidabil Austenitic, aşchiabil 200 150 275
05.21 Oţel inoxidabil Austenitic 200 150 275
05.22 Oţel inoxidabil Austenitic, durificat PS 330 150 450
05.23 Oţel inoxidabil Sper-Austenitic 200 150 275
05.51 Oţel inox Duplex, Austenitic/feritic, Nesudabil C>0.05% 230 180 290
05.52 Otel inox Duplex, Austenitic/feritic, Sudabil C<0.05% 260 200 320
15.11 Oţel inoxidabil Feritic/Martensitic, netratat, 200 150 250
15.12 Oţel inoxidabil Feritic/Martensitic, durificat PS, 330 150 450
15.13 Oţel inoxidabil Feritic/Martensitic, tratat, 330 275 425
15.21 Oţel inoxidabil Austenitic 200 150 250

15.22 Oţel inoxidabil Austenitic, durificat PS 330 150 450
15.23 Oţel inoxidabil Sper-Austenitic 200 150 275
15.51 Oţel inox Duplex, Austenitic/feritic, Nesudabil C>0.05% 230 180 290
15.52 Oţel inox Duplex, Austenitic/feritic, Sudabil C<0.05% 260 200 320
07.1 Fontă maleabilă, feritică 130 110 145
07.2 Fontă maleabilă, perlitică 230 150 270
07.3 Fontă maleabilă, martensitică 250 200 320
08.1 Fontă turnată, de joasă rezistenţă 180 150 220
08.2 Fontă turnată, de înaltă rezistenţă 245 200 330
08.3 Fontă turnată, austenitică 175 125 250
09.1 Fontă nodulară, feritică 160 125 230
09.2 Fontă nodulară, perlitică 250 200 300
09.3 Fontă nodulară, martensitică 330 270 400
10.1 Fontă albă, turnată în cochilă 400 375 600
20.11 Aliaj refractar, baza Fe, Recopt 200 180 230
20.12 Aliaj refractar, baza Fe, îmbătrânit 280 250 320
20.21 Aliaj refractar, baza Ni, recopt 250 140 300
20.22 Aliaj refractar, baza Ni, îmbătrânit 350 300 475
20.23 Aliaj refractar, baza Ni, tras la rece 275 240 310
20.24 Aliaj refractar, baza Ni, turnat 320 200 425
20.31 Aliaj refractar, baza Co, recopt 200 180 230
20.32 Aliaj refractar, baza Co, îmbătrânit 300 270 320
20.33 Aliaj refractar, baza Co, turnat 320 220 425
23.1 Titan comercial Rm 400 200 700
23.21 Aliaj de Ti, α, α+β Rm 950 600 1100
23.22 Aliaj de Ti îmbătrânit Rm 1050 900 1500
30.11 Aliaj de Al, forjat, forjat la rece 60 30 100
30.12 Aliaj de Al, forjat, forjat şi îmbătrânit 100 30 150
30.21 Aliaj de Al, turnat 75 40 100
30.22 Aliaj de Al, turnat, turnat şi îmbătrânit 90 70 140
30.3 Aluminiu 30 20 50
30.41 Aliaj de Al, turnat Si=13-15% 130 100 145
30.42 Aliaj de Al, turnat Si=16-22% 130 100 145
33.1 Aliaje de Cu, bronz, alamă, Pb>1% 110 70 160
33.2 Aliaje de Cu, bronz, alamă, Pb<=1% 90 50 200
33.3 Cupru, aliaje de Cu 100 65 225
Tabelul 3.4. Gruparea materialelor după codul de prelucrabilitate Coromant (CMC)
La momentul actual baza de date cuprinde materiale din standardele

româneşti. Facilităţile de programare şi utilizare permit introducerea de noi
materiale. Se apreciază că este necesară dezvoltarea unor facilităţi de
căutare a materialelor metalice echivalente din punct de vedere al

caracteristicilor de utilizare şi de prelucrabilitate.
3.2. Alegerea materialelor metalice

Pentru alegerea corecta a unui material trebuie se tinem seama de
unele criterii legate de:
- conditiile tehnice functionale impuse pieselor ce se realizează
din materialul respectiv ca și proprietățile tehnologice (de
fabricație) ale materialelor existente;
- realizarea unui cost cât mai redus ;
Alegerea materialelor metalice impune cunoașterea corectă a
materialelor existente si a proprietatilor dar si simbolizarea.
Simbolizarea materialelor este reglementata in standarde de stat care
aloca un cod fiecărui material. Aceste coduri diferă de la o țară la alta ceea
ce face dificilă echivalarea lor.
Sistemele de simbolizare pentru oteluri sunt reglementate în țara
noastră prin:
-SR EN 10027-1:1996, care se referă la simbolizarea
alfanumerică și
-SR EN 10027-2:1996, care se refera la sistemul numeric de
simbolizare.
Simbolizarea alfanumerică se aplică oțelurilor specificate în

standardele Europene (EN) precum și în standardele naționale ale țărilor
membre (CEN), și se face în funcţie de:
-utilizare și caracteristici mecanice sau fizice -grupa 1
-compoziţia chimică - grupa 2
Simbolizarea grupei 1, prezintă în simbolul principal o literă ce
semnifică o anumită destinaţie urmată de un grup de cifre (un număr) care
reprezintă o valoare minimă a unei caracteriytici mecanice.
Simbolizarea grupei 2 se face în funcţie de compoziţia chimică, şi
se clasifică în 4 subgrupe:
- oţeluri nealiate cu un conţinut mediu în mangan<1%
- oţeluri nealiate cu un conţinut mediu în mangan >1%,
- oţeluri pentru automate,
- oţeluri aliate al căror conţinut al fiecărui element de aliere este
<5%
- oţelurile aliate ale căror conţinut al unui element de aliere este
>5%

- oţeluri rapide.
"Deutsches Institut für Normung" (Institutul German pentru

Standardizare) o organizație non-profit responsabila de standardele DIN a
creat o simbolizare numerica care sa permita o mai usoara identificare,
numit sistemul de numerotare Werkstoff.
Simbolizarea numerica a unei mărci de otel este complementara
simbolizărilor alfanumerice și are un număr fix de cifre. Fiecare cod este
format din cinci cifre, prima cifră este despartita de un punct zecimal de
urmatoarele patru cifre. Acest sistem care a fost gandit sa fie compatibil cu
informatizarea, ofera totusi, puține informații în cadrul unei clase pentru a
înțelege compozitia oțelului. In plus asa cum este specificat în standardul
EN10027-2, sistemul de numerotare werkstoff asigură o identificare
numerică doar a compoziției oțelului nu și a formei de livrare.
3.3. Materiale metalice prelucrate pe CNC

Gruparea materialelor metalice după prelucrabilitate este prezentată
în fig. 3.3. Un material este definit prin simbolul grupei și culoare conform
figurii.
Fig. 3.1. Gruparea materialelor metalice după prelucrabilitate 1

Pentru stabilirea subgrupei din care face parte materialul se pot
folosi informațiile din softul Walter machining Calculator, fig.3.4.
Selectarea materialelor se face pe baza:
• codurilor de prelucrabilitate;
• proprietaților fizico-mecanice;

• compoziției chimice;
• structurii interne, rezultată din tehnologiile de elaborare sau
tratamente termice.
Fig. 3.4. Subgrupele materialelor otel si oleuri slab aliate P
Fig. 3.5. Subgrupele materialelor inoxidabile

Fig. 3.6. Subgrupele fontelor K
Fig. 3.7. Subgrupele materialelor neferoase N

Fig. 3.8. Subgrupele materialelor exotice S
Fig. 3.9. Subgrupele materialelor dure H
Fig. 3.10. Subgrupele materialelor plastice și compozitelor

3.4. Codificare numerică a materialelor metalice

(Numerical Werkstoff)
Codificarea numerică a materialelor reprezintă atribuirea fiecărui
material a unui număr unic ce se va utiliza pentru identificarea acestuia.
După standardizarea europeană codificarea materialelor oţelul este un
material care conţine în greutate mai mult fier decât orice alt element
considerat individual, care are un conţinut de carbon în general mai mic
decât 2% şi care conţine şi alte elemente chimice iar simbolizarea numerica
este de forma 1.2345(67) ( conform standard EN-10027-2)
IMPORTANȚĂ
1,2345(67) PRINCIPALA GRUPA DE MATERIALE
1,2345(67) NUMAR SERIAL
1,2345(67) COUNTING NUMBER
1,2345(67) COUNTING NUMBER EXTINS
PRINCIPALA GRUPA DE MATERIALE

0 FONTA
1 OTELURI
2 MATERIALE NEFEROASE USOARE
3 ALIAJE NEFEROASE GRELE
4 MATERIALE SINTERIZATE
5-8 MATERIALE NEMETALICE
9 REZERVAT PENTRU UZ INTERN
3.4.1. FONTELE
GRUPA PRINCIPALA 0 ( PENTRU FIER BRUT SI FONTA)

NUMĂR
DE CLASĂ DE VARIAȚIE
VARIAȚIE
00…19 FONTĂ
20…49 OȚEL SPECIAL,ALIAJE MASTER
60…69 FONTA, (FONTA CU GRAFIT LAMELAR)
70…79 FONTA
80…89 FONTE MALEABILE
90…99 FONTE SPECIALE
3.4.2. OȚELURILE
GRUPA PRINCIPALA 1( PENTRU OTELURI)

PRINCIPALA GRUPĂ 1 (OȚELURI)
SERIAL TIP OȚEL
NUMBER
00,90 OȚEL OȚEL NORMAL
01,91 OȚEL GENERAL CU RM<500 N*mm -2
02,92 OȚELURI CU STRUCTURĂ

DIFERITĂ.NERECOMANDATE PENTRU
TRATAMENTE TERMICE RM<500 N*mm-2
03,93 OȚEL CU CONȚINUT DE CARBON C<0.12% SAU
RM<400 N*mm-2
04,94 OȚEL CU CONȚINUT DE CARBON OȚEL DE CALITATE
C<0.12%...0.25% SAU RM=400…500 N* mm-2 NEALIAT
05,95 OȚEL CU CONȚINUT DE CARBON
C<0.25%...0.55% SAU RM=500…700 N* mm-2
06,96 OȚEL CU CONȚINUT DE CARBON C>0.55% SAU
RM>700
N* mm-2
07,97 OȚEL CU CONȚINUT RIDICAT DE FOSFOR (P) SAU
SULF (S)
10 OȚEL CU PROPRIETAȚI FIZICE SPECIALE
11 OȚEL PENTRU CONSTRUCȚII CU CONȚINUT DE
CARBON OȚEL INOXIDABIL
C<0.5%...
12 OȚEL PENTRU CONSTRUCȚIA DE MAȘINI C>0.5%

13 OȚEL PENTRU CONSTRUCȚII CU NECESITAȚI
SPECIALE
15-18 OȚEL PENTRU RECIPIENTE
08,98 OȚEL CU PROPRIETAȚI FIZICE SPECIALE
OȚEL ALIAT DE
09,99 OȚEL PENTRU APLICAȚII VARIATE CALITATE
20-28 OȚEL PENTRU SCULE
30,33 OȚEL RAPID
35 OȚEL PENTRU RULMENȚI
36 OȚEL CU PROPRIETAȚI MAGNETICE SPECIALE
37 OȚEL CU PROPRIETAȚI MAGNETICE
SPECIALE,ALIAT CU Co
38 OȚEL CU PROPRIETAȚI FIZICE SPECIALE
39 OȚEL CU PROPRIETAȚI FIZICE SPECIALE,ALIAT CU
Ni
40 OȚEL INOXIDABIL CU <2.5 Ni OȚEL INOXIDABIL
41 OȚEL INOXIDABIL CU <2.5 Ni , ALIAT CU Mo
43 OȚEL INOXIDABIL CU >2.5 Ni
44 OȚEL INOXIDABIL CU >2.5 Ni , ALIAT CU Mo
45 OȚEL CU ADITIVI SPECIALI
46 OȚEL CU REZISTENȚA CHIMICĂ RIDICATĂ
47 OȚEL CU REZISTENȚA TERMICĂ RIDICATĂ
48 OȚEL CU REZISTENȚA TERMICĂ RIDICATĂ CU
>2.5 Ni
49 MATERIALE CU REZISTENȚA TERMICĂ RIDICATĂ
85 OTEL PENTRU NITRURARE
OȚEL INOXIDABIL
87-89 OȚEL RECOMANDAT PETRU SUDURĂ
50…84,86 OȚEL PENTRU CONSTRUCȚII,INGINERIE
MECANICĂ,RECIPIENTE
Exemplu
Număr material 1.0144
• Oțel (numarul 1)
• Structură general ă (RM<500 N*mm-2 )

• Denumire scurta S275J2 (numerele de la 1 la 5)
3.4.3. MATERRIALELE NEFEROASE

Simbolizare pentru numerele materialelor: 1.2345.67
IMPORTANȚĂ
1.2345.67 GRUPĂ PRINCIPALĂ DE MATERIALE

1-OȚELURI
2-METALE GRELE
3-METALE UȘOARE
1.2345.67 NUMĂRUL DE VARIETATE
1.2345.67 APPENDICES
Simbolizare pentru simbolurile materialelor: 12-3456 78

IMPORTANȚĂ
12-3456 78 DOMENIU DE UTILIZARE,FABRICAȚIE
12-3456 78 COMPOZIȚIE
12-3456 78 CARACTERISTICI SPECIALE
3.4.3.1. ALUMINIUL SI ALIAJE ALE ALUMINIULUI

Simbolizare numerică: EN AW-1234 X
NUMAR IMPORTANTA
EN NORMĂ EUROPEANĂ
A ALUMINIU
W FORMA DE FABRICARE, W PENTRU FORJARE, C
PENTRU TURNARE
1 ALIAJUL PRINCIPAL DE ALIERE
2 ALIAJE NEMODIFICARE
3,4 ALIAJE DIN COMPOZIȚIE,FĂRĂ SEMNIFICAȚIE

PENTRU UTILIZATOR
X ALTE VARIANTE

ALIAJELE PRINCIPALE DE ALIERE

GRUPA ALIJUL PRINCIPAL
1XXX CEL PUȚIN 99% ALUMINIU
2XXX CUPRU
3XXX MANGAN
4XXX SILICIU
5XXX MAGNEZIUM
6XXX MAGNEZIUM SI SILICIU
7XXX ZINC
8XXX ALTE ELEMENTE
Exemple
TIP MATERIAL CODIFICARE NUMERICA
[Al 99,0] EN AW-1200/3.0205
[Al 99,5] EN AW-1050A/3.0255
[Al 99,7] EN AW-1070A/3.0275
[Al Mn1] EN AW-3103/3.0515
[Al Mn1 Cu] EN AW-3003/3.0517
[Al MgSiPb] EN AW-6012/3.0615
[Al Cu4SiMg] EN AW-2014/3.1255
[Al Cu4PbMgMn] EN AW-2017A/3.1325
[Al Cu4Mg1] EN AW-2024/3.1355
[Al Cu4PbMgMn] EN AW-2007/3.1645
[Al Cu6BiPb] EN AW-2011/3.1655
[Al Si1MgMn] EN AW-6082/3.2315
[Al MgSi] EN AW-6060/3.3206
[Al Mg1SiCu] EN AW-6101/3.207

[Al Mg1(C)] EN AW-6005A/3.3210
[Al Mg2] EN AW-6061/3.3211
[Al Mg2,5] EN AW-5005A/3.3315
[Al Mg2Mn0,3] EN AW-5051A/3.3326
[Al Mg2Mn0,8] EN AW-5052/3.3523
[Al Mg3] EN AW-5251/3.3525
[Al Mg3Mn] EN AW-5049/3.3527
[Al Mg4] EN AW-5754/3.3535
[Al Mg4,5Mn0,7] EN AW-5454/3.3537
[Al Mg5] EN AW-5086/3.3545
[Al Zn4,5Mg1] EN AW-5083/3.3547
[Al Mg5] EN AW-5019/3.3555
[Al Zn4,5Mg1] EN AW-7020/3.4335
[Al Zn5Mg3Cu] EN AW-7022/3.4345
[Al Zn5,5MgCu] EN AW-7075/3.4365
3.4.3.2. ALAMA
MATERIAL CODIFICARE NUMERICA
CuZn5 2.0220
CuZn10 -
CuZn15 2.0210
CuZn20 2.0250
CuZn30 2.0265
CuZn36 2.0335
CuZn37 2.0321
CuZn40 2.0360
CuZn35Pb1 2.0331
CuZnPb2 2.0331
CuZn36Pb2 -

CuZn36Pb3 2.0375
CuZn37Pb0,5 2.0332
CuZn37Pb1 -
CuZn38Pb1 -
CuZn38Pb2 -
CuZn39Pb3 2.0401
CuZn40Pb2 2.0402
CuZn13Al1Ni1Si1 -
CuZn20Al2 2.0460
CuZn31Si1 2.0490
CuZn35Ni3Mn2AlPb 2.0540
CuZn37Mn3Al2PbSi 2.0550
CuZn38Mn1Al -
CuZn39Mn1AlPnSi 2.0561
3.4.3.3. CUPRU
MATERIAL CODIFICARE
NUMERICA
Cu-DHP 2.0090
CuFe2P -
CuNi2Si -
CuNi10Fe1Mn 2.0872
CuNi30Mn1Fe 2.0882
3.4.3.4. BRONZ
MATERIAL CODIFICARE
NUMERICA
CuSn6 2.1020
CuSn8 2.1030

CuSn4Pb2P -
CuSn8P 2.1030
CuSn8PbP *
3.4.4. METALE SINTERIZATE

Simbolizare numerică: AA 1 2
NUMĂR IMPORTANȚĂ
AA COD PENTRU COEFICIENTUL
DE UMPLERE ( SPACE
FILLING)
1 COD COMPOZIȚIE CHIMICĂ
2 INDICATOR
RX=(densitate material)/(densitate metal)

CARACTER RX (%) UTILIZARE CARACTERISTICI
AF <73 FILTRE PENTRU LICHIDE SI REZISTENȚĂ LA CĂLDURĂ

GAZE
A 75±2.5 LAGĂRE DE ALUNECARE PROPIETAȚI BUNE DE
FUNCȚIONARE IN AVARIE
(EMERGENSY)
B 80±2.5 LAGĂRE DE ALUNECARE IMPREGNATE CU ULEI
PROPIETAȚI EXCELELNTE
DE FUNCȚIONARE IN
AVARIE (EMERGENSY)
C 85±2.5 LAGĂRE ,MATRIȚE,ORGANE
DE MAȘINI
D 90±2.5 MATRIȚE SUDABILITATE BUNĂ
E 98±2.5
F >95.5 MATRIȚE,ROȚI PRESAT LA

DINȚATE,CUPLAJE CALD,REZISTENT SI
DURABIL
G >92 MATRIȚE,COMPONENTE ETANȘEITATE BUNĂ
POMPE PENTRU LICHIDE SI

ULEIURI
S >90 LAGĂRE DE ALUNECARE, PRESAT LA CALD
COMPOZIȚIE CHIMICĂ
NUMĂR IMPORTANȚĂ
0 FIER SINTERIZAT,OȚEL SINTERIZAT,NEALIAT (0…..1%)
1 OȚEL SINTERIZAT , 1….5% Cu,CU SAU FĂRĂ CARBON
2 OȚEL SINTERIZAT , >5% Cu,CU SAU FĂRĂ CARBON
3 OȚEL SINTERIZAT , CU SAU FĂRĂ CARBON CU ALTE ELEMENTE DE

ALIERE <6%
4 OȚEL SINTERIZAT , CU SAU FĂRĂ CARBON CU ALTE ELEMENTE DE
ALIERE >6%
5 ALIAJE SINTERIZATE CU 60% Cu
6 ALIAJE SINTERIZATE CU ALTE METALE NEFEROASE
7 METALE UȘSOARE SINTERIZATE
8,9 REZERVAT
DENUMIRI
NUME RM N*mm -2 COMPOZIȚIE
SINT 10…150
AF40 OȚELURI SINTERIZATE (Cr Ni)
SINT 10…80 BEONZURI SINTERIZARE (Cu Sn)
AF50 POLIETILENE SINTERIZATE
SINT 0,2
AF90
SINT >60
A00
SINT >80 FIER SINTERIZAT
B00
SINT >190
D02
SINT >150
B10 OȚEL SINTERIZAT

SINT >350
E10
SINT >200 OȚEL SINTERIZAT,CARBON SI CONȚINUT DE CUPRU, CU
A11 MoS2
SINT >250
B11
SINT >500
D11
SINT >45
S11
SINT >250
B21
SINT >350 OȚEL SINTERIZAT CU CONȚINUT DE CARBON 5%
C21
SINT >75
G22
SINT >260
C30 OȚEL SINTERZAT,CU CONȚINUT DE Cu SI Ni
SINT >550
D30
SINT >120
A34
SINT >170
B34 OȚEL SINTERIZAT CU Cu SI Sn
SINT >230
C35
SINT >300
D35
SINT >85
S41
SINT >70 OȚEL SINTERIZAT CU C,Cu,Ni
A50 BRONZURI SINTERIZATE
SINT >220
D50
SINT >40
S51
SINT >90
C82
SINT >100

D52 BRONZURI SINTERIZATE
SINT >45 BRONZURI SINTERIZATE , C SI CU CONȚINUT DE Pb
S53 CuNiZn SINTERIZAT
SINT >100 CuNiFe SINTERIZAT
C54
SINT >80
S61
SINT >100
E71
SINT >120 ALUMINIU SINTERIZAT (AlMgCu SAU AlCuMg)
D73
SINT >140
E73







Curs Materiale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Materiale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS 3 Gavril MUSCĂ 1

3.1. Clasificarea materialelor metalice

În primul rând se va încerca o scurtă prezentare a materialelor

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

1. Clase principale de oţeluri nealiate, care cuprind:

Caracteristica prescrisă Grosime, mm Valoare limită

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

1c. Oţelurile nealiate speciale au o puritate superioară oţelurilor

2a. Oţelurile aliate de calitate sunt utilizate în aplicaţii similare celor

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

2b. Oţelurile aliate speciale sunt caracterizate prin verificarea

chimică, oţelurile aliate 4

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

b) Oţeluri rapide, care au minim 0,6 % carbon şi 3 până la 6 % crom şi, pe

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

În ceea ce priveşte notarea mărcilor de oţel sunt acceptate următoarele

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

Pentru realizarea unor noi mărci de fontă, cu proprietăţi de rezistenţă

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

∗ Prezintă caracteristicile mecanice, duritate, rezistenţă la rupere şi

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

CMC Material HB HBmin HBmax

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

La momentul actual baza de date cuprinde materiale din standardele

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

3.2. Alegerea materialelor metalice

Simbolizarea alfanumerică se aplică oțelurilor specificate în

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

"Deutsches Institut für Normung" (Institutul German pentru

3.3. Materiale metalice prelucrate pe CNC

Fig. 3.1. Gruparea materialelor metalice după prelucrabilitate 1

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

Fig. 3.4. Subgrupele materialelor otel si oleuri slab aliate P

Fig. 3.5. Subgrupele materialelor inoxidabile

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

Fig. 3.6. Subgrupele fontelor K

Fig. 3.7. Subgrupele materialelor neferoase N

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

Fig. 3.8. Subgrupele materialelor exotice S

Fig. 3.9. Subgrupele materialelor dure H

Fig. 3.10. Subgrupele materialelor plastice și compozitelor

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

3.4. Codificare numerică a materialelor metalice

PRINCIPALA GRUPA DE MATERIALE

2 MATERIALE NEFEROASE USOARE

3 ALIAJE NEFEROASE GRELE

5-8 MATERIALE NEMETALICE

9 REZERVAT PENTRU UZ INTERN

GRUPA PRINCIPALA 0 ( PENTRU FIER BRUT SI FONTA)

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

GRUPA PRINCIPALA 1( PENTRU OTELURI)

02,92 OȚELURI CU STRUCTURĂ

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018

• Denumire scurta S275J2 (numerele de la 1 la 5)

3.4.3. MATERRIALELE NEFEROASE

1.2345.67 GRUPĂ PRINCIPALĂ DE MATERIALE

Simbolizare pentru simbolurile materialelor: 12-3456 78

3.4.3.1. ALUMINIUL SI ALIAJE ALE ALUMINIULUI

3,4 ALIAJE DIN COMPOZIȚIE,FĂRĂ SEMNIFICAȚIE

CURS 3 Gavril MUSCĂ TFAC 2017-2018