CLASIFICAREA OELURILOR SI SUDAREA LOR

Oelul este un aliaj fier-carbon i alte elemente, care conine 0,04-2,14% C.

Din punct de vedere al compoziiei chimice
a) Oeluri carbon:
- de uz general (ex.OL37,OL44);
- de calitate(ex.OLC25,OLC35);
- superioare ( OCS).
b) Oeluri slab aliate (ex. OL52, oeluri navale cu rezistena mrit - A36,D36,E36
etc.);
c) Oeluri aliate:
- obinuite (ex. inoxidabile)
- superioare (ex. inoxidabile i refractare)
Din punct de vedere al sudabilitii
a) perfect sudabile - cu sudabilitate bun, necondiionat
b) satisfctor sudabile - cu sudabilitate condiionat
c) limitat sudabile - sudabilitate posibil cu msuri speciale
d) ru sudabile
Clasificarea oelurilor navale
Acestea sunt considerateca fiind o grup aparte fa de oelurile obinuite, avnd, n
general, o rezisten la curgere mrit.
a) oel naval cu rezisten normal: grad A; D; E
b) oel naval cu rezisten mrit: grad A32; D32; E32; A36; D36; E 36
PROPRIETILE GENERALE ALE OELURILOR
Oelurile se deosebesc ntre ele prin anumite proprieti care se clasific n:
a) proprieti chimice: rezistena la coroziune, la oxidare, etc.;
b) proprieti fizice: densitatea, dilatarea termic, conductibilitatea termic si
electric, proprieti magnetice, etc.;
c) proprieti mecanice: rezistena la diferite solicitri mecanice, elasticitate,
plasticitate, tenacitate, reziliena, etc.;
d) proprieti tehnologice: sudabilitate, maleabilitate, etc.
SUDABILITATEA OELURILOR
Sudabilitatea reprezint aptitudinea pe care o are un oel de a forma mbinri sudate in
anumite condiii practice de execuie.
Sudabilitatea este o nsuire complex determinat de:
- proprietile metalului de baz;
- tehnologia de sudare;
- solicitrile care apar in exploatarea construciei sudate.
Factorii care influeneaz sudabilitatea pot fi de natur:
a) metalurgic determinat de:
a. Compoziia chimic. Carbonul este principalul element din oel care influeneaz
sudabilitatea i de aceea este necesar limitarea coninutului de carbon (de obicei sub
0,2 0 - 0,22% );
b. Procedeul de elaborare a oelului. Este necesar ca oelurile sudabile s fie calmate
pentru ca toate impuritile i incluziunile de gaze i oxizi sa fie nlturate;

c. Materialul de adaos i procesele metalurgice ce au loc in timpul sudrii. Pentru

oeluri cu coninut mai mare de carbon se recomand electrozii cu nveli bazic (cu
coninut mic de hidrogen); electrozi nvelii care dup topire s formeze o depunere
din oel slab aliat.
b) constructiv determinat de grosimea metalului de sudare, forma i amplasarea
custurii care influeneaz producerea tensiunilor interne, etc.;
c ) tehnologic determinat de procedeul de sudare, ordinea de execuie a sudurilor,
viteza de sudare i de rcire, intensitatea de nclzire, combaterea tensiunilor interne,
etc.
Modul de exploatare a construciei sudate are, de asemenea, o mare influen asupra
factorilor enumerai mai nainte i implicit, asupra sudabilitii.
INFLUENA ELEMENTELOR DE ALIERE ASUPRA
PROPRIETILOR SI SUDABILITII OELURILOR
Carbonul mrete limita de curgere, rezistena de rupere i duritatea; micoreaz
alungirea i reziliena. In cantitate prea mare, influeneaz negativ sudabilitatea
putnd duce la apariia de fisuri.
Manganul - mrete limita de curgere, rezistena i reziliena, influennd pozitiv
plasticitatea i comportarea la sudare.
Siliciul - este un bun dezoxidant, mrind rezistena oelurilor fa de oxidare. n oel,
raportul ntre siliciu i mangan de 1,2 influeneaz pozitiv tenacitatea i rezistena la
fisurare. Are proprieti similare cu ale manganului.
Sulful - este o impuritate n oel fiind limitat la 0,03-0,05%, influennd sudabilitatea
i provocnd fragilitatea la cald a oelurilor.
Fosforul - are aceleai dezavantaje ca i sulful provocnd fragilitatea la rece a
oelurilor.
Cromul - mrete rezistena la rupere, duritatea,rezistena la coroziune atmosferic i
acizi; mpreun cu carbonul micoreaz plasticitatea i rezistena la coroziune; reduce
sudabilitatea.
Nichelul - mrete rezistena la rupere, limita de curgere, rezistena la coroziune
atmosferic i unii acizi, plasticitatea. Influeneaz pozitiv sudabilitatea.
Molibdenul - n cantiti mici mrete duritatea, rezistena la rupere, limita de curgere,
alungirea, rezistena la coroziune i la temperaturi mari. n coninut redus, nu
influeneaz negativ sudabilitatea.
Cuprul - mrete duritatea, limita de curgere, rezistena la rupere. Pn la 0,5%
mrete plasticitatea i nu influeneaz negativ sudabilitatea.
Vanadiul - mbuntete caracteristicile mecanice ale oelului i n coninut redus nu
influeneaz negativ sudabilitatea.
Wolframul - formeaz carburi dure i influeneaz negativ sudabilitatea.
Aluminiul - influeneaz pozitiv proprietile oelurilor i pn la 0,15% i
comportarea la sudare.
Deoarece i celelalte elemente coninute n oel influeneaz sudabilitatea, pentru
aprecierea sudabilitii unui oel se ine seama de carbonul echivalent care exprim
influena elementelor de aliere asupra sudabilitii oelului respectiv n comparaie cu
carbonul (S, P, Cr, Mo, Mn, Cu, Ni).
Pentru sudura otelurilor in domeniul naval va recomandam aparate de sudura migmag Kemppi sau Miller care si-au dovediti fiabilitatea in timp .

Sudarea otelurilor carbon si aliate

Procedeul de sudare cu arc electric cu electrozi inveliti a otelurilor

carbon si aliate este in prezent procedeul cel mai folosit atat in
ateliere, cat si pe santiere. Pentru sudarea acestora se fabrica
sortimente largi de sorturi de electrozi, destinati celor mai diferite
calitati , incat pentru fiecare marca de otel se poate gasi o calitate
corespunzatoare de electrozi.
Otelurile de uz general cu continut de carbon sub 0,22%, adica
otelurile
OL 32.OL38, respectiv otelurile carbon de calitate si superioare OLC
1, OLC20, se sudeaza cu electrozii EL-38T si EL-38A. Pentru otelurile
OL 42 sau OLC25 cu continutul de carbon pana la 0,30% se
recomanda electrozii EL-42A, EL-44C, EL44T, EL-42TFE, EL42B si EL42BFe. Otelul OL 00, continand impuritati, se recomanda sa fie
sudat cu electrozi cu invelis bazic, de exemplu EL-42B. Otelurile cu
continut de carbon de peste 0,3%C se sudeaza numai cu electrozi
cu invelis bazic, marcile EL-46B, EL-50B, EL55B si EL-60B, ultimile
doua marci fiind destinate otelurile cu continut de carbon sub 0,2%
nu este necesara preincalzirea, de indata ce continutul de carbon
depaseste aceasta valoare, se recomanda preincalzirea intre 100 si
350C , iar sudura sa fie executata in straturi multiple .
Temperaturile de preincalzire variaza in functie de continutul de
carbon si de grosimea tablei si, cu cat acestea sunt mai mari, cu
atat temperatura de preincalzire trebuie sa fie mai mare. Dupa
sudare este necesar ca racirea sa fie efectuata cat mai lent. Aceste
masuri evita formarea structurilor dure si a fisurilor.
Piesele turnate din oteluri carbon se sudeaza ca si otelurile carbon
laminate, tinandu-se seama de continutul de carbon sa fie recoapte
sau supuse unei operatii de detensionare, deoarece in caz contrar in
zonele sudate se pot produce crapaturi in timpul operatiei de
sudare. Piesele turnate se vor suda cu preincalzire. In cazul cand
continutul de carbon din aceste piese este mai mare de 0,45%C,
preincalzirea se executa la 500-600C. La repararea pieselor sparte
sau uzate se vor lua pentru sudare aceleasi precautii , dupa ce
locurile defecte au fost scobite si curatate la luciul metalic . In
multe cazuri, pentru anumite ansambluri sudate se prevad dupa
sudare si tratamentele termice de recoacere sau de normalizare.
Otelurile carbon laminate in table groase pentru cazane si recipiente
sub presiune , marcile OLK1, OLK2.OLK3 si otelurile carbon pentru
tevi, marcile OLT32, OLT35.OLT65 se sudeaza fara si cu preincalzire,
cu electrozi cu invelis titanic sau bazic, in functie de continutul de
carbon al otelului respectiv, grosimea de sudat.

Otelurile carbon laminate in table groase pentru cazane si recipiente

sub presiune, marcile OLK1, OLK2.OLK3 si otelurile carbon pentru
tevi, marcile OLT32, OLT35.OLT65 se sudeaza fara si cu preincalzire,
cu electrozi cu invelis titanic sau bazic, in functie de continutul de
carbon al otelului respectiv, grosimea de sudat etc la fel ca si
celelalte calitati de oteluri carbon aratate.
In industria constructiilor sudate, o importanta tot mai mare a
capatat-o in ultimul timp folosirea otelurilor slab aliate, in care
continutul de carbon este mentinut la valori reduse (sub 0,20%C);
prin introducerea de elemente de aliere Mn, Si, Cr etc, in proportii
reduse, otelurile capata caracteristici superioare, in special creste
rezistenta la rupere si limita de curgere, aceasta conducand la
constructii de masa mai redusa cu un mare efect economic. Prin
sudarea constructiilor din oteluri slab aliate este necesar ca acestea
sa aiba proprietati de sudabilitate. Sudabilitatea otelurilor slab aliate
se apreciaza cu relatia sudabilitatii tinandu-se seama ca, in cazul
cand continutul de carbon echivalent C e < 0,45%, nu este necesara
preincalzirea otelului respectiv in vederea sudarii. In cazul cind
continutul de carbon echivalent depaseste aceasta valoare,
preincalzirile se executa dupa cum urmeaza:
-

intre 100 si 200C, cand Ce = 0,45. 0,60 %,

intre 200 si 350C, cand Ce > 0,60 %,

Temperaturile de preincalzire nu sunt limitative si, in unele cazuri,

ele pot fi depasite, deoarece trebuie sa se mai tina seama de
solicitarile la care este supusa constructia, de grosimea pieselor de
sudat, precum si de o serie de factori metalurgici ca: modul de
elaborare, elementele modificatoare din otel, granulatia etc. In
multe cazuri, daca otelul este supus unor solicitari dinamice,
preincalzirea trebuie efectuata chiar daca continutul de carbon
echivalent este sub 0,45% daca grosimile de sudat sunt prea mari.
Pentru imbunatatirea calitatii otelurilor slab aliate, in afara de
elementele de aliere, se introduc si elemente modificatoare, ca :
aluminiu, vanadiu, bor etc., al caror rol este de a finisa granulatia.
Acest fapt conduce la obtinerea unor caracteristici superioare,
precum si la imbunatatirea aptitudinii de sudare.
In general, otelurile slab aliate cu continut de carbon sub 0,2% si cu
elemente de aliere in proportie sub 3% se sudeaza fara preincalzire,
cand grosimea de sudat nu depaseste 10-12 mm.
Cele mai folosite oteluri cu rezistenta marita pentru constructii sunt
otelurile slab aliate cu Mn, marcile 19M16, 10M16, 17M13, otelurile
slab aliate cu Mn-Si, si marcile 18SM14, 25SM14, noul otel OL52-4B

si otelurile slab aliate cu Mn-V, cu granulatia fina. Aceste oteluri se

sudeaza in bune conditii cu marcile de electrozi EL-50B, EL-55B, EL60B si in functie de grosimea de sudat, se foloseste si o usoara
preincalzire.
Otelurile pentru tevi slab aliate cu Mo si Cr-Mo, rezistente la
temperaturi pana la 600C, marcile de otel OAT1, OAT2, se sudeaza
cu electrozii EL-MoB, EL-MOCrB, fara preincalzire sau cu preincalzire
la 100-200C, in cazul grosimilor peste 10mm.
Otelurile slab aliate pentru imbunatatire, cu continut de carbon
peste 0,25%, se sudeaza cu preincalzire la temperaturi de minimum
200C, in functie de continutul de carbon, de elementele de aliere si
de grosimea materialului. Dupa sudare, in vederea obtinerii
structurii necesare, otelurile se supun tratamentelor termice de
recoacere normalizare sau de calire.
Otelurile de constructie slab aliate contin elemente de aliere in
proportie de 5-10% iar carbon pana la 0,35-0,40%; rezistenta la
tractiune este de minimum 55daN/mm, iar in cazul starii calite
-revenite, chiar peste 90daN/mm . Otelurile mediu aliate destinate
constructiilor rezistente la foc contin circa 5%Cr si pana la 25% C;
se sudeaza cu preincalzire cu electrozi cu invelis bazic, folosindu-se
curent continuu, polaritate inversa, iar dupa sudare se supun
tratamentului termic. Sudurile se executa prin metoda in cascada,
iar in cazul otelurilor
cu sudabilitate necorespunzatoare, prin
metoda in sectii , dupa preincalzire , la minimum 300C.
Otelurile inalt aliate sunt cele cu continut de elemente de aliere
peste 10% si care in ultimile cazuri pot ajunge pana la 50%. Dintre
otelurile inalt aliate cele mai dificil de sudat sunt otelurile inoxidabile
feritice, aliate cu crom cu continut peste 12% si unele aliate
suplimentar in proportie redusa cu unul sau mai multe elemente :
molibden , titan, niobiu, aluminiu etc.; continutul de carbon al
acestor oteluri este de 0,07%-0,2%.
Otelurile feritice
se sudeaza dupa preincalzirea prealabila
pieselor subtiri la 300.400C si a pieselor groase la 500.600C.

Dupa sudare, piesele pot fi supuse diferitelor tratamente termice:

-

de normalizare la 1000.1100C, cu racire in aer;

de calire in apa de la
1000.1100C

temperatura de incalzire

de

de revenire la temperatura de 600.700C, in special daca

piesele au fost calite ; prin revenire se inlatura tensiunile
interne provocate de calire.

Tinand seama de faptul ca in timpul sudarii se produce o incalzire

prea mare a electrozilor din cauza rezistentei electrice mari a
acestor oteluri, iar metalul de adaos curge cu debit mare, fara ca
eventual metalul de baza sa fie incalzit suficient pentru formarea
unei bai patrunse, se recomanda folosirea electrozilor de lungimi
pana la 250 mm. In acest caz, rezistenta electrica la trecerea
curentului prin electrod este mai mica si nu se produce o
curgere prea rapida. Se vor folosi numai electrozi cu invelis
bazic si curent redus, fiind preferati curentii minimi indicati in
tabel

Sudarea otelurilor inoxidabile (contin crom 18%, nichel minim 8%)

se recomanda sa fie executata cu curent continuu cu polaritate
inversa (polul + la electrod), cu curenti de sudare redusi, la fel ca si
otelurile feritice cu crom. Sunt de preferat compozitiile care contin
in proportie de 0,4.0,8% titan sau niobiu, deoarece micsoreaza
sensibilitatea otelului la sudare. Dupa sudare este necesar ca linia
de sudura sa fie ciocanita dupa fiecare rand depus, ceea ce
imbunatateste calitatea sudurii. Dupa terminare, linia de sudura se
polizeaza, se spala cu solutie de acizi, se neutralizeaza si apoi se
spala cu apa.
Otelurile austenitice manganoase cu continut de 12-14% Mn si
1,2-1,4%C se sudeaza dupa ce au fost incalzite la 1000C; dupa
sudare, piesele se incalzesc la 1100C, dupa care se calesc in apa.
In cazul in care suprafetele de sudat sunt mici, in locul incalzirii se
foloseste ciocanirea inainte de sudare. Prin aceasta se obtine o
deformare a cristalelor care in timpul sudarii sunt in contact cu baia
de sudura, ceea ce face sa nu mai fie necesara incalzirea;
contractiile care se produc dupa sudare previn fisurarea sudurii si
a zonelor influentate termic.Otelurile manganoase se sudeaza cu
electrozii EI-M12Mo si EI-M13S.

Se recomanda ca imediat dupa sudare cand inca metalul depus este

rosu, randul incarcat sa fie usor ciocanit cu lovituri dese.; in modul
acesta, se mareste compactitatea sudurii si caracteristicile de
rezistenta. Se mai foloseste si calirea fiecarui rand depus prin racire
cu apa rece, ceea ce mareste tenacitatea si rezistenta sudurii.
In cazul sudarii otelurilor inalt aliate cu oteluri slab aliate sau cu
oteluri carbon, electrozii se aleg in functie de otelul cel mai aliat, cu
conditia ca sudura care rezulta sa aiba caracteristici mecanice
corespunzatoare constructiei, deoarece in timpul formarii baii de
sudura se produc amestecuri si dizolvari care pot influenta negativ
calitatea sudurii; este necesar ca in prealabil sa fie executate
incercari.