SIMBOLIZAREA MATERIALELOR

METALICE SI NEMETALICE

Clasificare si simbolizarea oțelurilor

Clasificarea oțelurilor
SR EN 10020 - 2003 : Definirea şi clasificarea mărcilor de oţel.
Proprietatile predominant cerute materialelor, depind de utilizarea lor:

- proprietati mecanice pentru domeniul constructiilor (metalice / mecanice);

- proprietati electrice pentru electrotehnica;
- proprietati semiconductoare pentru domeniile electronicii si tehnicii informationale;
- proprietati chimice pentru industria chimica si tehnica reactiva, etc.
Criterii de clasificare:

- dupa continutul de carbon,

- dupa compozitia chimica,
- dupa destinatie,
- dupa procedeul de elaborare.
A. Dupa %C oțelurile sunt:

- hipoeutectoide cu < 0,77% C,

- eutectoide cu 0,77% C,
- hipereutectoide cu > 0,77% C.
B. După conținutul în elemente chimice.

Continut elem. chimice [%]

Elemente de aliere
Slab aliat Mediu aliat Înalt aliat
Si 0,5 – 1,1 1,1 – 6,0 > 6,0
Mn 0,8 – 1,8 1,8 – 6,0 > 6,0
Cr 0,3 – 0,5 0,5 – 6,0 > 6,0
Ni 0,3 – 0,5 0,5 – 4,5 > 4,5
Mo 0,05 – 0,1 0,1 – 1,0 > 1,0
V 0,05 – 0,1 0,1 – 1,0 > 1,0
Ti < 0,04 -------------- -------------
B < 0,0005 > 0,0005 > 0,003
W 0,2 – 0,3 0,3 – 4,0 > 4,0
Co 0,2 – 0,3 0,3 – 1,0 > 1,0
Al ------------ < 0,3 > 0,3
Cu ------------ < 0,4 > 0,4
Pb ------------ < 0,4 > 0,4
SUMA <5 5 - 10 > 10
C. Dupa procedeul de elaborare:

- oțel electric,
- oțel de convertizor.

D. După destinație:

- oțeluri de uz general:
- cu destinatie precizată,
- pentru scule .

Raportul tehnic SR CEN ISO/TR 15608:2014, “Sudare. Ghid pentru un sistem de grupare a
materialelor metalice”, furnizează un sistem uniform pentru gruparea materialelor în scopul
sudării.

Calsificarea oțelurilor conform SR CEN ISO/TR 15608:2014

Grupa Subgrupa Tipuri de oțeluri
Oțeluri cu Rp0,2 ≤ 460 N/mm2 și compoziția chimică cu cel mult/%/: 0,25C;
0,62Si; 1,70Mn; 0,70 Mo; 0,045S; 0,045P; 0,40Cu; 0,5Ni; 0,3Cr (≤0,4 pentru
piese turnate); 0,05Nb; 0,12V; 0,05Ti
1.1 Oțeluri cu Rp0,2 ≤ 275 N/mm2
1
1.2 Oțeluri cu 275≤ Rp0,2 ≤ 360 N/mm2
1.3 Oțeluri cu granulație fină normalizate Rp0,2 ≥ 360 N/mm2
Oțeluri cu rezistență îmbunătățită la coroziune atmosferică, la care compoziția
1.4
chimică poate depăși cerințele de la 1, pentru un singur element
Oțeluri cu granulație fină tratate termomecanic și oțeluri turnate cu Rp0,2 ≥ 360
N/mm2
Oțeluri cu granulație fină tratate termomecanic și oțeluri turnate cu 360≤ Rp0,2 ≤
2 2.1
460 N/mm2
Oțeluri cu granulație fină tratate termomecanic și oțeluri turnate cu Rp0,2 ≥ 460
2.2
N/mm2
Oțeluri călite și revenite, precum și oțeluri durificate structural prin preciptare,
având Rp0,2 ≥ 360 N/mm2
3 3.1 Oțeluri călite și revenite cu 360≤ Rp0,2 ≤ 690 N/mm2
3.2 Oțeluri călite și revenite cu Rp0,2 ≥ 690 N/mm2
3.3 Oțeluri durificate structural, mai puțin cele inoxidabile
Oțeluri Cr-Mo- (Ni), cu puțin V, cu Mo ≤ 0,7 și V≤ 0,1%
4
4.1 Oțeluri cu Cr ≤ 0,3 și Ni ≤ 0,7%
Oțeluri Cr- Mo, fără V, cu C ≤ 0,35%
5.1 Oțeluri cu 0,75≤Cr ≤1,5 și Mo ≤ 0,7%
5 5.2 Oțeluri cu 1,5 ≤ Cr ≤ 3,5 și 0,7 ≤ Mo ≤ 1,2%
5.3 Oțeluri cu 3,5 ≤ Cr ≤ 7,0 și 0,4 ≤ Mo ≤ 0,7%
5.4 Oțeluri cu 7,0 ≤ Cr ≤ 10,0 și 0,7 ≤ Mo ≤ 1,2%
Oțeluri Cr- Mo, cu mult V
6.1 Oțeluri cu 0,3 ≤ Cr ≤ 0,75; Mo ≤ 0,7; V ≤ 0,35%
6 6.2 Oțeluri cu 0,75 ≤ Cr ≤ 3,5; 0,7 ≤ Mo ≤ 1,2% ; V ≤ 0,35%
6.3 Oțeluri cu 0,35 ≤ Cr ≤ 7,0 ; Mo ≤ 0,7; 0,45 ≤ Mo ≤ 0,55%
6.4 Oțeluri cu 7,0 ≤ Cr ≤ 12,5; 0,7 ≤ Mo ≤ 1,2% ; V ≤ 0,35%
Oțeluri inoxidabile feritice, martensitice, sau durificate prin precipitare, cu
≤0,35C, 10,5 ≤ Cr ≤ 30%
7 7.1 Oțeluri inoxidabile feritice
7.2 Oțeluri inoxidabile martensitice
7.3 Oțeluri inoxidabile durificate prin precipitare
 Calsificarea oțelurilor conform SR CEN ISO/TR 15608:2014 (continuare)
Grupa Subgrupa Tipuri de oțeluri
Oțeluri inoxidabile austenitice
8.1 Oțeluri inoxidabile austenitice cu ≤ 19Cr%
8
8.2 Oțeluri inoxidabile austenitice cu > 19Cr%
8.3 Oțeluri inoxidabile manganoase austenitice cu 4,0 < Mn ≤ 12,0 %
Oțeluri aliate cu ≤ 10Ni%
9.1 Oțeluri aliate cu ≤ 3Ni%
9
9.2 Oțeluri aliate cu 3,0 < Mn ≤ 8,0%
9.3 Oțeluri aliate cu 8,0 < Mn ≤ 10,0%
Oțeluri inoxidabile austenitice feritice (duplex)
10 10.1 Oțeluri inoxidabile austenitice feritice cu ≤ 24Cr%
10.2 Oțeluri inoxidabile austenitice feritice cu > 24Cr%
Oțeluri acoperite din gr. 1 cu 0,25 < C ≤ 0,5%
11 11.1 Oțeluri asa cum este specificat la 11 cu 0,25 < C ≤ 0,35%
11.2 Oțeluri asa cum este specificat la 11 cu 0,35 < C ≤ 0,5%

Simbolizarea oțelurilor
Simbolizarea alfanumerică a oţelurilor este reglementată de standardul SR
EN 10027-1, completat cu SR CR 10260, iar prescripţiile privind simbolizarea
numerică sunt cuprinse în standardul SR EN 10027-2.

SR EN 10027-1 simbolizarea alfanumerică cuprinde trei grupe de simboluri

(care se scriu fără spaţii între ele):

- simboluri principale, care constau din grupe de litere şi cifre,

- simboluri suplimentare pentru oţel, formate din caractere alfanumerice scrise
după simbolurile principale
- simboluri suplimentare pentru produse, formate din caractere alfanumerice,
separate de simbolurile oţelului prin semnul + şi care codifică condiţiile
speciale impuse produselor, tipul de acoperire a produselor sau o anumită
stare de tratament a acestora.

În funcţie de semnificaţiile simbolurilor principale:

- oţeluri simbolizate în funcţie de utilizare şi caracteristici mecanice sau fizice

- oţeluri simbolizate după compoziţia chimică.
 Oteluri simbolizate in funcţie de utilizare si caracteristici mecanice
sau fizice
SR EN 10020:2003,
SR EN 10027-1:2005
Tabelul 1 - Oteluri pentru construcţii
Simboluri principale Simboluri suplimentare pentru otel Simboluri suplimentare
pentru produse din otel

G S n n n an an a

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Caracteristica Pentru otel Pentru
b
mecanica Grupa 1 Grupa 2cd produse
din otel
G = piese nnn = limita Energia de Tempe- C = Forjare la rece Vezi
turnate din minima de rupere [J] ratura de speciala; tabelele
otel (cand curgere 27J 40J 60J incercare D = Acoperire la cald; 16, 17 si
este specificata e in [°C] E = Emailare; 18
necesar) MPa f pentru JR KR LR 20 F = Piese forjate;
S = otel de cea mai mica J0 K0 L0 0 H = Sectiuni deschise;
constructii grosime din J2 K2 L2 -20 L = Temperatura
interval J3 K3 L3 -30 scazuta;
J4 K4 L4 -40 M = Laminare
termomecanica;
J5 K5 L5 -50 N = Normalizare sau
J6 K6 L6 -60 laminare normalizanta;
P = Platbanda;
A = Durificare prin Q = Calire si revenire;
precipitare ; S = Constructii navale;
M = Laminare T = Tevi;
termomecanica; W = Rezistent la
N = Normalizare sau intemperii;
laminare normalizanta; an = Simbolurile
Q = Calire si revenire; chimice ale
G = Alte caracteristici, elementelor de aliere
urmate de 1 sau 2 cifre daca specificate, de
e cazul. exemplu Cu , eventual
cu o cifra unica ce
reprezinta 10x media
(rotunjita la 0.1% ) a
intervalului specificat
al conţinutului acestui
element.
a
n = caractere numerice; a = caractere alfabetice; an = caractere alfanumerice;
b Simbolurile A, M, N, si Q la grupa 1 se aplica la otelurile cu granulaţie fina;
c Simbolurile grupei 2, altele decât simbolurile chimice, pot avea un sufix cu una sau doua cifre in scopul distingerii
calităţilor in conformitate cu standardul de produs corespunzător.
d Daca doua simboluri ale acestei grupe sunt necesare, simbolul compoziţiei chimice trebuie sa fie ultimul;
e Termenul „limita de curgere” se refera la limita de curgere superioara sau inferioara (R eH) sau (Ret) sau limita de
curgere conventionala (Rp), sau limita de extensie totala (Rt) in functie de conditiila specificata in standardul de
produs corespunzator
f 1MPa=1 N/mm2
 Tabelul 2 - Oteluri pentru aparate sub presiune
Simboluri principale Simboluri suplimentare pentru otel Simboluri suplimentare
pentru produse din otel

G P n n n an +an +an a

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Caracteristica Pentru otel Pentru
mecanica Grupa 1 b Grupa 2 produse
din otel
G = piese nnn = limita B = Recipienti cu gaz ; H = Temperatura Vezi
turnate din minima de M = Laminare ridicata; tabelele
otel (cand curgere termomecanica; L = Temperatura 16, 17 si
este specificata d in N = Normalizare sau scăzuta; 18
necesar) MPa e pentru laminare normalizata; R = Temperatura
P = otel cea mai mica Q = călire si revenire ambianta;
pentru grosime din S = Aparate sub presiune X = Temperaturi
aparate interval simple; ridicate si scăzute.
sub T = Ţevi;
presiune G = Alte caracteristici,
urmate de 1 sau 2 cifre.

Tabelul 3 – Oteluri pentru ţevi

Simboluri principale Simboluri suplimentare pentru otel Simboluri suplimentare
pentru produse din otel

L n n n an +an +an a

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Caracteristica Pentru otel Pentru
mecanica Grupa 1 Grupa 2 produse
din otel
L = otel nnn = limita M = Laminare a – Clasa de condiţie Vezi
pentru tevi minima de termomecanica; urmata, daca este cazul tabelele
de curgere N = Normalizare sau de o cifra; 16, 17 si
conducte specificata e in laminare normalizata; 18
MPa pentru Q = Călire si revenire;
cea mai mica G = Alte caracteristici,
grosime din urmate de 1 sau 2 cifre daca
interval e cazul.
 Tabelul 4 - Oteluri pentru construcţii mecanice
Simboluri principale Simboluri suplimentare pentru otel Simboluri suplimentare
pentru produse din otel

G E n n n an +an + an a

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Caracteristica Pentru otel Pentru
mecanica Grupa 1 Grupa 2 produse
din otel
G = piese nnn = limita G = Alte caracteristici, C = Destinate pentru Vezi
turnate din minima de urmate de 1 sau 2 cifre daca tragere la rece. tabelul
otel (când curgere e cazul. 18
este specificata b in sau :
necesar) MPa c pentru In cazul in care
E = otel cea mai mica caracteristicile de rezistenta
pentru grosime din la încovoiere prin soc sunt
construcţii interval specificate regulile grupei 1
mecanice din tabelul 1 de oteluri
pentru construcţii trebuie
aplicate.

Tabelul 5 – Oteluri pentru armarea betonului

Simboluri principale Simboluri suplimentare pentru otel Simboluri suplimentare
pentru produse din otel

B n n n an +an + an a

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Caracteristici Pentru otel Pentru
mecanice Grupa 1 Grupa 2 produse
din otel
B = otel nnn = limita a – Clasa de ductilitate - Vezi
pentru minima de urmata, când este necesar tabelul
armarea curgere de 1 sau 2 cifre 18
betonului caracteristica b
in MPa c
pentru cea mai
mica grosime
din interval
 Tabelul 6 – Oteluri pentru beton precomprimat
Simboluri principale Simboluri suplimentare pentru otel Simboluri suplimentare
pentru produse din otel

Y n n n an + an + an a

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Caracteristica Pentru otel Pentru
b
mecanica Grupa 1 Grupa 2 produse
din otel
Y = otel nnn = c limita C = Sarma trasa la rece; - Vezi
pentru beton de curgere H = Bare laminate la cald, tabelul
precomprimat nominala sau bare laminate la cald 18
strength (Rm) si procesate;
in MPa pentru Q = Sârme călite si
cea mai mica revenite;
grosime din S = Toron;
interval G = Alte caracteristici,
urmate de 1 sau 2 cifre
daca e cazul.

Tabelul 7 – Oteluri pentru sine

Simboluri principale Simboluri suplimentare pentru otel Simboluri suplimentare
pentru produse din otel

R n n n an +an + an a

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Caracteristica Pentru otel Pentru
mecanica Grupa 1 Grupa 2 produse
din otel
R = otel nnn = Cr = Aliate cu Cr; HT = Tratate termic; -
pentru sau Duritatea Mn = Continut ridicat de LHT = Slab aliate,
sub forma Brinell Mn; tratate termic;
de sine minima an = Simbolurile chimice Q = Calite si revenite;
specificata ale elementelor de aliere
(HBW) specificate, de exemplu Cu
, eventual cu o cifra unica
ce reprezinta 10x media
(rotunjita la 0.1% ) a
intervalului specificat al
continutului acestui
element.
G = Alte caracteristici,
urmate de 1 sau 2 cifre daca
e cazul.
 Tabelul 8 – Produse plate pentru formare la rece (cu excepţia celor din tabelul 9)
Simboluri principale Simboluri suplimentare pentru otel Simboluri suplimentare
pentru produse din otel

D a n n an + an + an a

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Caracteristica Pentru otel Pentru
mecanica Grupa 1 Grupa 2 produse
din otel
D= Cnn = D = Pentru acoperire prin - Vezi
Produse Laminare la imersie la cald; tabelele
plate rece urmata de ED = Pentru emailare 17 si 18.
pentru doua directa;
formare la simboluri ; EK = Pentru emailare
rece Dnn = convenţionala;
Laminare la H = Pentru profile
cald pentru deschise;
formare T = Pentru ţevi;
directa la rece an = Simbolurile chimice
urmata de ale elementelor de aliere
doua specificate, de exemplu Cu
simboluri c ; , eventual cu o cifra unica
Xnn = Produs ce reprezintă 10x media
la care (rotunjita la 0.1% ) a
condiţiile de intervalului specificat al
laminare nu conţinutului acestui
sunt element.
specificate G = Alte caracteristici,
urmata de urmate de 1 sau 2 cifre daca
doua e cazul.
simboluri c ;
Simbolurile grupei 1, altele decât simbolurile chimice, pot avea un sufix cu una sau doua cifre in scopul
distingerii calităţilor in conformitate cu standardul de produs corespunzător.
 Tabelul 9 – Produse plate cu rezistenta ridicata pentru formare la rece
Simboluri principale Simboluri suplimentare pentru otel Simboluri suplimentare
pentru produse din otel

H a n n n an +an + an a

H a T n n n {n}

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Caracteristica Pentru otel Pentru
mecanica Grupa 1 Grupa 2 produse
din otel
H= Cnnn B = Durificare prin D = Acoperire prin Vezi
Produse (CTnnn(n)) = ecruisare; imersie la cald; tabelul
plate cu Laminare la rece C =Faze complexe; 17 .
rezistenta urmata de limita I = Izotropic;
ridicata minima la LA = Slab aliat;
pentru curgere M = Laminare
formare la specificata in termomecanica;
rece MPa ; P = Cu sulf;
Dnnn T = TRIP (Plasticitate
(DTnnn(n)) = indusa prin transformare)
Laminare la cald X =Bifaza;
pentru formare Y = Fara interstitial;
directa la rece G = Alte caracteristici,
urmata de limita urmate de 1 sau 2 cifre
minima la daca e cazul.
curgere
specificata in
MPa;
Xnnn
(XTnnn(n)) =
Produs la care
conditiile de
laminare nu sunt
specificate
urmata de limita
minima la
curgere
specificata in
MPa;
 Tabelul 10 – Produse din otel pentru ambalare
Simboluri principale Simboluri suplimentare pentru Simboluri suplimentare
otel pentru produse din otel

T H n n n an a

T S n n n

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Caracteristica Pentru otel Pentru
mecanica Grupa 1 Grupa 2 produse
din otel
T = Produse Hnnn = Limita - - Vezi
pentru de curgere tabelele
ambalare nominala (Re) in 17 si 18
(produse de MPa pentru .
otel pentru produsele dublu
ambalare) reduse; Pentru
Snnn = Limita tabla
de curgere neagra
nominala (Re) in nu se
MPa pentru atribuie
produsele simplu nici un
reduse; simbol.

Tabelul 11 – Oteluri pentru electrotehnica

Simboluri principale Simboluri suplimentare

M n n n n - n n a a

Simboluri principale Simboluri

Literar Caracteristici Felul produsului suplimentare
M = Otel nnn(n) = pierderi maxime Pentru o inductie magnetica de -
pentru specificate in W/kgx100; 1.5 Tesla la 50 Hz:
electrotehnica nn = 100x grosime A = Graunti neorientati;
nominala in mm. D = Semifabricat nealiat (fara
Cele doua caracteristici recoacere finala);
trebuie separate printr-o E = Semifabricat aliat (fara
cratima. recoacere finala).
Pentru o inductie magnetica de
1.7 Tesla la 50 Hz:
P = Permiabilitate ridicata cu
graunti orientati;
S = Graunti orientati
conventional.
 Simbolizarea otelurilor in functie de compozitia chimica

Tabelul 12 - Oteluri nealiate (cu exceptia otelurilor pentru automate) cu continut mediu de
Mn<1%
Simboluri principale Simboluri suplimentare pentru otel Simboluri suplimentare
pentru produse din otel

G C n n n an an a

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Caracteristica Pentru otel Pentru
mecanica Grupa 1 Grupa 2 produse
din otel
G = piese nnn = 100x C = Pentru formare la rece; an = Simbolurile Vezi
turnate continutul D = Pentru tragere sarme; chimice ale tabelele
din otel mediu E = Cu specificarea elementelor de aliere 16, 17 si
(cand este procentual de continutului maxim de sulf; specificate, de 18
necesar) carbon R = Cu specificarea exemplu Cu , eventual
C= specificat continutului intervalului de cu o cifra unica ce
Carbon sulf; reprezinta 10x media
S = Pentru arcuri; (rotunjita la 0.1% ) a
U = Pentru scule; intervalului specificat
W = Pentru sarma laminata al continutului acestui
pentru sudare; element.
G = Alte caracteristici,
urmate de 1 sau 2 cifre daca
e cazul.
 Tabelul 13 - Oteluri slab aliate cu continut mediu de Mn≥1%, oteluri nealiate pentru
automate si oteluri aliate (cu exceptia otelurilor rapide) la care continutul mediu al fiecarui
element de aliere este <5% masice
Simboluri principale Simboluri suplimentare Simboluri suplimentare
pentru otel pentru produse din otel

G n n n a.. n-n.. an a

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Continutul de carbon Elemente de aliere Pentru otel Pentru
Grupa Grupa produse
1 2 din otel
G = piese nnn = 100x continutul a = simbolurile chimice - - Vezi
turnate mediu procentual de care indica elementele de tabelele
din otel carbon specificat aliere care caracterizeaza 16, 17 si
(cand este otelul astfel: 18
necesar) n-n = Numere, separate
prin cratima, care
reprezinta continutul
mediu procentual al
elementelor respective
multiplicat cu urmatorii
factori
Element Factor
Cr, Co, Mn, Ni, 4
Si, W
Al, Be, Cu, Mo, 10
Nb, Pb, Ta, Ti,
V,Zr
Ce, N, P,S 100
B 1000
Tabelul 14 - Oteluri inoxidabile si alte oteluri aliate (cu exceptia otelurilor rapide) la care
continutul mediu al fiecarui element de aliere este ≥5% masice
Simboluri principale Simboluri Simboluri suplimentare
suplimentare pentru pentru produse din otel
otel

G/PM X n n n a.. n-n.. an a

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Continutul de carbon Elemente de aliere Pentru otel Pentru
Grupa Grupa produse
1 2 din otel
G = Piese turnate nnn = 100x continutul a = simbolurile a = simbol Vezi
din otel (cand mediu procentual de chimice care indica chimic separat tabelele
este necesar); carbon specificat elementele de aliere printr-o 16, 17 si
PM = Pulberi care caracterizeaza cratima care 18
metalice (daca otelul astfel: indica un
sunt necesare n-n = Numere, element de
pentru scule de separate prin aliere care
otel); cratima, care caracterizeaza
X = Continutul reprezinta continutul otelul si al
mediu la cel mediu procentual al carui continut
putin un element elementelor este cuprins in
de aliere ≥5% respective, rotunjite intervalul de la
la cel mai apropiat 0.20% pana la
numar intreg 1.0% urmat de
:
n=10x
continutul
mediu
specificat
pentru
elementul de
aliere
 Tabelul 15 - Oteluri rapide
Simboluri principale Simboluri suplimentare pentru otel Simboluri suplimentare
pentru produse din otel

PM HS n… a (a) an
a

Simboluri principale Simboluri suplimentare

Literar Continut Pentru otel Pentru
element de Grupa 1 Grupa 2 produse
aliere din otel
PM = n-n = Numere a (a) = Simbolul(urile) . Vezi
Pulbere separate chimic(e) a(ale) tabelul
metalica printr-o elementului(elor) cu 18
(cand este cratima care continut ridicat (in cazul
necesar) indica aceleasi marci de otel )
HS = Otel continutul in
rapid procente ale
elementelor
de aliere in
urmatoarea
ordine:
W
Mo
V
Co

Tabelul 16 – Simboluri care indica conditii speciale pentru produsele din otel
Simbol Semnificatia
+CH Calibilitate miez
+H Calibilitate
+Z15 Proprietati garantate in sensul grosimii, gatuire minima = 15%
+Z25 Proprietati garantate in sensul grosimii, gatuire minima = 25%
+Z35 Proprietati garantate in sensul grosimii, gatuire minima = 35%

Tabelul 16 – Simboluri care indica tipul de acoperire pentru produsele de otel

Simbol Semnificatia
+A Acoperire de aluminiu la cald
+AS Acoperire de aliaj aluminiu-siliciu
+AZ Acoperire de aliaj aluminiu-zinc (>50% Al)
+CE Acoperire electrochimica de crom/oxid de crom (ECCS)
+CU Acoperire de cupru
+IC Acoperire anorganica
+OC Acoperire organica
+S Acoperire de staniu prin imersie la cald
+SE Acoperire electrochimica de staniu
+T Acoperire de aliaj plumb-staniu prin imersie la cald
+TE Acoperire electrochimica de aliaj plumb-staniu
+Z Acoperire de zinc prin imersie la cald
+ZA Acoperire de aliaj zinc-aluminiu prin imersie la cald (>50%Zn)
+ZE Acoperire electrochimica de zinc
+ZF Acoperire de aliaj zinc-fier prin imersie la cald
+ZN Acoperire electrochimica de aliaj zinc-nichel
Tabelul 16 – Simboluri care indica o conditie de tratament termic pentru produsele de otel

Simbol Semnificatia
+A Recoacere de inmuiere
+AC Recoacere de globulizare a carburilor
+AR Asa cum rezulta din laminare (fara o conditie speciala de laminare si/sau de
tratament termic)
+AT Calire de punere in solutie
+C Ecruisare la rece
+Cnnn Ecruisare la rece in scopul obtinerii unei rezistente minime la tractiune de
nnn MPa
+CPnnn Ecruisare la rece in scopul obtinerii unei limite la curgere conventionale la
0.2% de nnn MPa
+CR Laminare la rece
+DC Conditii de livrare lasate la alegerea producatorilor
+FP Tratament termic pentru o structura ferito-perlitica si un interval de duritate
+HC Laminare la cald urmata de o ecruisare la rece
+I Tratament termic izoterm
+LC Ecruisare usoara la rece (laminare de netezire sau tragere la rece)
+M Laminare termomecanica
+N Normalizare sau laminare normalizanta
+NT Normalizare si revenire
+P Durificare prin precipitare
+Q Calire
+QA Calire in aer
+QO Calire in ulei
+QT Calire si revenire
+QW Calire in apa
+RA Recoacere de recristalizare
+S Tratament pentru taiere la rece
+SR Detensionare
+T Revenire
+TH Tratament pentru un interval de duritate
+U Netratat
+WW Grad de deformare la cald
 Clasificarea si Simbolizarea Fontelor

SR EN 1560 : Turnătorie. Sistem de simbolizare pentru fonte. Simbolizare alfanumerică şi

numerică
− prezenţa sau absenţa simbolului EN arată că fonta este inclusă într-un
standard european sau nu;
− literele GJ sunt prezente în simbolul oricărei mărci de fontă:
• litera J indică faptul că materialul simbolizat este o fontă,
• litera G indică faptul că materialul se utilizează în stare turnată;

Simbol de clasificare :
- in functie de caracteristicile mecanice : rezistenta la tractiune minima (N/mm²),alungirea
la rupere(%)-daca se solicita, litera care indica modul de prelevare
- a epruvetelor pentru determinarea rezilientei (S-proba turnata separat, U-atasata de piesa,
C-prelevata din piesa ),temperatura de incercare a rezilientei (RT-temperatura
ambianta,LT-temperatura scazuta );
- in cazul clasificarii dupa compozitia chimica,prima pozitie este ocupata de X,urmata de
100%C(facultativ),simbolurile elementelor de aliere incepind cu continutul cel mai
mare,procentajele elementelor de aliere ;
- in functie de duritate : HB-duritate Brinell, HV-duritate Vickers, HR-duritate Rockvell.
Fontele cu grafit lamelar (fontele cenuşii)
- Au utilizarea cea mai mare, reprezentând 70 % din totalul materialelor metalice turnate în
piese.
- Au compoziţia chimică de bază caracterizată astfel: %C=2,5…3,5%,
%Si =1,5…2,5%, % Mn=0,5…1,0 %, %P=0,1…0,65% şi %S = 0,03…0,15 %.
- Caracteristica mecanică principală care se garantează la aceste materiale este rezistenţa la
rupere Rm, cuprinsă în mod obişnuit în intervalul 100 ... 350 N/mm2

SR EN 1561 - caracterizează fontele pe baza rezistenţei la tracţiune sau pe baza durităţii Brinell:
- EN−GJL−xxx, xxx reprezentând rezistenţa minimă la tracţiune în N/mm2
- EN−GJL−HBxxx, xxx fiind duritatea Brinell

Exemple:
EN−GJL−300 - este o fontă cenuşie cu Rm ≥ 300 N/mm2
EN−GJL−HB235 - este o fontă cenuşie cu duritatea HB ≥ 235 HBS
Fontele maleabile
Grafitul - sub formă de aglomerări sau cuiburi de grafit;
Obţinere: aplicând tratamentele termice de recoacere de maleabilizare a semifabricatelor turnate
din fonte albe hipoeutectice (cu %C = 2,2…3,2%, %Si = 0,8…1,5%, %Mn = 0,3…0,8%);
Au rezistenţa la tracţiune Rm = 350…800 N/mm2 şi alungirea la rupere A = 1…12 %

SR EN 1562 – calitatea fontelor maleabile:

− fontele maleabile cu miez alb, simbolizate EN−GJMW−xxx−x, numărul xxx reprezentând
rezistenţa la tracţiune Rm, în N/mm2, iar al doilea numărul x alungirea la Srupere A3,4 în %
(încercarea la tracţiune se realizează utilizând o epruvetă cu 𝐿0 = 3,4√𝑆0
Exemplu
EN−GJMW−400−5 este o fontă maleabilă cu Rm≥400 N/mm2 şi A3,4 ≥ 5%;

− fontele maleabile cu miez negru, simbolizate EN−GJMB−xxx−x, numerele având aceleaşi

semnificaţii ca mai înainte;
Exemplu
EN−GJMB−650−2 este o fontă maleabilă cu Rm≥650 N/mm2 şi A3,4 ≥ 2%.

Simbolizarea fontelor cenusii dupa caracteristicile mecanice

Simbolizare EN 1561:1997 Domeniu de grosimi [mm] Rm min. [N/mm2]
Alfanumerică Numerică
EN-GJL-100 EN-JL 1010 5..40 100
EN-GJL-150 EN-JL 1020 10..20 130
40..80 95
EN-GJL-200 EN-JL 1030 40..80 130
EN-GJL-250 EN-JL 1040 40..80 170
EN-GJL-300 EN-JL 1050 40..80 210
EN-GJL-350 EN-JL 1060 40..80 250

Simbolizarea fontelor cenusii dupa duritate

Simbolizare EN 1561:1997 Domeniu de grosimi Duritate Brinell HB30
Alfanumerică Numerică [mm] Min. Max.
EN-GJL- HB155 EN-JL 2010 40..80 - 155
EN-GJL-HB175 EN-JL2020 40..80 100 175
EN-GJL-HB195 EN-JL 2030 40..80 120 195
EN-GJL-HB215 EN-JL 2040 40..80 145 215
EN-GJL-HB235 EN-JL 2050 40..80 165 235
EN-GJL-HB255 EN-JL 2060 40..80 185 255
 Cupru și aliaje de cupru

Alamă - aliaj Cu + Zn + Ni ( secundar)

Bronz - aliaj Cu + Sn + Al (secundar)

Simbolizare:
a) Cupru pur: E pentru cupru ce garantează conductibilitatea electrică, SF pentru cupru fără
oxigen [ECu58].
b) Aliaje de cupru - aliajele de cupru vor fi denumite în acelaşi mod ca şi alte aliaje
neferoase, cu simbolul elementelor ce compun aliajul urmate de cifre caracteristice.
• CuZn – aliaj Cu - Zn (alamă) Cu Zn 37 – alamă cu 37% Zn;
• Tombak (alamă cu puţin zinc) Cu Zn 10 – alamă cu 10% Zn;
• Bronzuri (aliaje Cu-Sn) Cu Sn8 – bronz cu 8% Sn ;
• Alpaca (Cu Ni Zn) Cu Ni 12 Zn – cupru cu 12%Ni şi 24%Zn;
• Monel (Cu Ni cu eventuale adaosuri) Cu Ni 20Fe – cupru cu 20%Ni şi 2 -3%Fe
• Bronz cu aluminiu (Cu Al) Cu Al 8 – cupru cu 8% Al – denumire veche – Al BZ 8
• Aliaje turnate de cupru cu adaosuri (G – Cu Sn 8). Rezistenţa minimă la rupere
(tracţiune) se marchează cu litera F înainte:
• Cu Zn37 F32 – alamă cu 37% Zn şi Rm = 320 N/mm2 (32 daN/mm2), dacă în locul
grupului (F32) apar literele : „p”, „zh” sau „w”, înseamnă că materialul se află în stările: p – stare
presată, zh – stare durificată w – stare fără caracteristici garantate.

Titanul și aliajele de titan

După modul de prelucrare, aliajele de titan se împart în două mari categorii: aliaje
deformabile şi aliaje pentru turnătorii.
După proprietăţi, se împart în:
- aliaje cu plasticitate mare şi rezistenţă medie
- Aliaje cu plasticitate bună şi rezistenţă mare
- cu rezistenţă foarte bună la coroziune, cu proprietăţi mecanice deosebite la
temperaturi sub 0ºC.
Titan pur

- Poseda o excelenta rezistenta la coroziune dar in schimb are proprietati mecanice reduse.
- Este des utilizat in aplicatii criogenice

Aliaje alfa

- Prezinta element de aliere alfa-stabilizatoare.

- Rezistenta la solicitari statice de durata
- Sunt des utilizate in aplicatii criogenice

Aliaje alfa-beta

- Contin elemente stabilizatoare alfa si beta.

- Sunt des utilizate in industia aerospatiala

Aliaje beta

- Contin elemente stabilizatoare ale fazei beta.

- Prezinta proprietati mecanice ridicate.
Grupa Subgrupa Titan și aliaje de titan
51 Titan pur
51.1 Titan cu O2 < 0,20 %
51.2 Titani cu 0,20 % < O2 ≤0,25 %
51.3 Titani cu 0,25 % < O2 ≤0,35 %
51.4 Titan cu 0,35 % < O2 ≤0,40 %
52 Aliaje alfa
Ex.: Ti-2,5Cu ; Ti-5Al-2,5Sn ; Ti-8Al-1Mo-1V ; Ti-6Al-2Sn-4Zr-2Mo ;
Ti-6Al-2Nb-1Ta-0,8Mo.
53 Aliaje alfa-beta
Ex.: Ti-3Al-2,5V ; Ti-6Al-4V ; Ti-6Al-6V-2Sn ; Ti-7Al-4Mo.
54 Aliaje beta metastabile si aliaje beta
Ex.: Ti-10V -2Fe-3Al ; Ti-13V-11Cr-3Al ; Ti-11,5Mo-6Zr-4,5Sn ; Ti-3Al-
8V-6Cr-4Zr-4Mo

Nichelul și aliajele de nichel

Nichelul se află în scoarța terestră în proporție de 75·10 –3 procente de greutate, iar în apa
de mare în proporție de 2·10 –3 mg/l . Minereurile de nichel conțin în medie (1…5) % Ni, sub
formă de sulfuri (exploatate în special în Canada si Rusia), arseniuri, oxizi si silicați. Mineralele
de nichel cu importanță practică sunt, în ordine:
♦ pentlanditul: (FeNi)9S8, cu (20…40)% Ni;
♦ milleritul: NiS, cu 66% Ni;
♦ nichelina: NiAs, cu 43,9% Ni;
♦ gersdorfitul: NiAsS, cu 35,4% Ni;
♦ cloantitul: NiAs3, cu (14,5…21,2)% Ni;
♦ garnieritul: 3(NiMg)O(AlFe)2·O3·SiO2·H2O, cu (4…30)% Ni;
♦ minereuri sulfuroase, în care Ni este însoŃit de Cu (calcopirită), Co (≤0,2%) si alte metale (Pt,
Os, Pd, Au s.a.).

Aluminiul si aliajele sale

Exista o mare diversitate a aliajelor de aluminiu, in functie de grupele principale de aliere
si de modul de consolidare (prin deformare plastica sau prin tratamente termice). Principalele
grupe de aliaje ale aluminiului, in functie de clasele de aliere sunt: aluminiu nealiat; aluminiu -
cupru; aluminiu - mangan; aluminiu - siliciu; aluminiu - magneziu; aluminiu - siliciu - magneziu;
aluminiu - zinc; aluminiu – litiu; alte tipuri de aliaje de aluminiu. In Europa, clasificarea aliajelor
de aluminiu se face in mod frecvent dupa normele Asociatiei Internationale a Aluminiului (AA),
care a creat un sistem de clasificare alcatuit din opt grupe diferite, in functie de principalele
elemente de aliere
Clasificarea aliajelor de aluminiu conform AA
Clase de aliaje de aluminiu in functie de modul de procesare