SUDAREA N MEDIU DE GAZE PROTECTOARE MIGMAG

6.3. TOPIREA MATERIALULUI PATRUNDEREA SI FORMA

CORDONULUI
Baia topita se deplaseaza odata cu arcul electric cu o viteza egala cu
viteza de sudare. Topirea si solidificarea materialului are un ritm bine definit.
Topirea materialului de baza si a vrfului electrodului este un proces bilateral
astfel picaturile desprinse de pe vrful electrodului vor ajunge totdeauna n
baie de sudura.
Forma unei bai topite este reprezentat n figura 6.17

Figura 6.17 Dimensiunile caracteristice ale unui cordon de sudura

Dimensiunile caracteristice ale unei bai de sudura sunt reprezentate n

figura de mai sus daca aceste dimensiuni variaza ntre anumite limite
restrnse n cazul sudarii cu parametrii regimului de sudare stabilizata.
Aceste dimensiuni sunt n functie de parametrii regimului de sudarea,
de grosimea materialului de baza respectiv de proprietatile fizice si termice
ale materiualului de baza. Dintre aceste parametrii cele mai importante sunt:
intensitatea curentului de sudare, tensiunea arcului electric si viteza de
sudare.
Latimea baii respectiv a cordonului de sudura depinde de tensiunea
arcului, de viteza de sudare si n mai mica masura de unghiul de nclinare a
pistoletului de sudare si de lungimea libera a srmei electrod.

Patrunderea este functie de natura gazului protector si creste odata cu

cresterea curentului de sudare.(vezi figura 6.18)

Figura 6.18 Forma patrunderi la sudareai cu electrozi fuzibili n cazul diferitelor gaze protectoare
a) argon.

b)helium

c)bioxid de carbon

Forma patrunderii n cazul sudarii cu diferite amestecuri de gaze

protectoare este 858c26i reprezentat n figura 6.19.

Figura 6.19. Forma patrunderii pentru diferite gaze si amestecuri de gaze

Daca dorim sa avem o patrundere mare la realizarea unor cordoane

( sudarea n mediu de CO 2 este acest procedeu) atunci la sudarea radacinii a
unui cordon cap la capcare se realizeaza din mai multe treceri respectiv

sudarea unui cordon de colt sanfrenat dau astfel de fectori de forma ( b/h)
care conduc la aparitia unor fisuri. La realizarea astfel de cordoane este foarte
important alegerea acestor dimensiuni. Recomandarile sunt trecute n
diagrama din figura 6.20

Figura 6.20 Recomandari de alegere a formei cordonului

Arcul electric actioneaza cu o forta destul de mare asupra baii n acest

loc baia se scufunda sub nivelul componentelor formnd un craterde sudura
care este n prelungirea srmei electrod. Metalul topit de la acest loc cald se
deplaseaza n sens invers deplasarii electrodului (sensul de sudare) si se
solidificaDeci craterul de sudura se formeaza n continuu n timpul sudarii dar
n acelasi timp si dispare din cauza topiturii de pe vrful electrodului.
Nasterea craterului este favorizat de intensitatea mare a curentului,
tensiune mica a arcului, elemente de aliere exoterme (prin aliere produc
caldura) si marirea continutului de oxigen n arc. Frnarea nasterii craterului
sunt procesele sau materialele care reduc tensiunile superficiale respectiv
maresc vscozitatea bai topite..
Formarea craterului tine n miscare baia de metal topit care favorizeaza
procesul metalurgic al procesului de sudare.
Crater de sfrsit de cordon se formeaza la ntreruperea arcului. Formar
craterului de sfrsit de cordon este eliptic.Este mai lung cu ct viteza de
sudare este mai mare.. Craterul de sfrsit de cordon este concentrator de
tensiune. n imediata apropiere pot aparea pori, sectiunea este mai mica deci

si rezitenta portiunii este mai mica Din aceste cauze este bine ca ele sa fie
eliminate fie prin ncarcare fie prin placute de nceput si sfrsit de cordon
La surse moderne exista metoda automata de eliminare a craterului de
sfrsit de cordon, dupa oprirea procesului arcul mai arde un timp ncarcnd
craterul.

6.3.1 TOPIREA VRFULUI ELECTRODULUI

La capatul electrodului se formeaza o picatura de metal topit
energia sau caldura data este pe de o parte arcul electri iar pe de alta parte
efectul Joule a rezistentei capatului electrodului parcurs de curentul de sudare
si datorita fortelor care actioneaza asupra acestei picaturi for,mate aceasta
paraseste vrful electrodului si ajunge n baie.(vezi figura 6.21 respectiv 6.22)

Figura 6.21. Degajare de caldura prin efect Joul si arc electric

Daca lungimea libera creste se observa ca datorita efectului Joul

Capatul electrodului s-ar ncalzi la cca 3200 0C La 25000C otelul se evapora si
prin aceasta se reduce lungimea arcului (ezi linie ntrerupta) daca se reduce
curentul se modifica unghiul n ' si temperatura finala este n jur de
20000C.ceea ce conduce la un regim de sudare acceptabil.

Figura 6.22. Fortele care actioneaza asupra picaturii care se formeaza la capatul electrodului.
1.- efect Pinch 2.-tensiune superficiala 3. -forta electrostatica. 4.-forta gravitationala. 5.vscozitate 6.-forta de inertie.
7.- fortele de reactie a aburilor metalici. 8. forta de aspiratie a
coloanei de plasma.
CS.-formarea picaturii. -M.-piesa. E.-srma electrod

6.4.TEHNOLOGIA SUDARII MIG-MAG

6.4.1. SRME ELECTROD
Este necesar respectarea urmatoarelor reguli:
trebuie sa fie suficient de elastic ca sa se dessurubeze fara ca srma sa
primeasca deformatii
sa fie suficient de rezistent sa ajunga pna la pistolet fara deformatii
trebuie sa fie curat (fara rugina, uleiuri, vopsele etc.)
stratul de cupru sa fie uniform
stratul de cupru sa nu permite corodarea srmei
suprafata srmei sa nu prezinte zgrieturi, sa fie neted
tamburul trebuie sa fie standardizat

 nfasurarea srmei sa fie spira lnga spira

srma electrod nu pot fi nnadit
daca se taie o spir aceasta nu are voie sa mareasca diametrul numai
cu cca 100 mm vezi figura 623. si figura 6.24.

Figura 6.23 Masurarea pasului a doua spire adiacente

Figura 6.24 Cresterea diametrului srmei

ambalarea si pastrarea n folie si cutie soc uscat

Electrozi pot fi :

srma plina

srma tubulara

electrod banda


Avantajele srmei tubulare:
productivitate ridicata10-15%
prin modificarea pulberii se pot obtine o paleta mare de
compozitie chimica
stropirea mai redusa.
suprafata cordonului mai neted
consum de energie mai redus
poate fi utilizat si n curent de aer pna la 12 m/s

Dezavantajele srmelor tubulare

la sudare se produce un fum mare care deranjeaza operatie de
sudare
trebuie respectat cu strictete parametri tehnologici de sudare
sunt scumpe
sunt higroscopici
Cteva variante constructive sunt prezentate n figura 6.25.

Figura 6.25 variante constructive de srme tubulare

Ordinea operatiilor
prencalzire
reglarea parametrilor de sudare
realizarea cordonului (rnduri, straturi)
operatii post sudare (tratamente termice, indreptare, prelucrare)

6.5 UTILIZAREA PROCEDEULUI

1.Realizarea radacinii cnd aceasta este expusunui atac coroziv. O
sina suport asezata sub cusatura sudata produce o stationare a gazului
protector. Acelasi efect se obtine cu ajutorul unui dorn de distantare (la
cusaturilor circulare) sau folosind o banda de lipit (folie de aluminiucu tesatura
din fibra de sticla) figura 6.26

Figura 6.26 Asigurarea protectiei radacinii

O cantitate mica de gaz protector se poate scurge sub cusatura prin

rostul nca nesudat. Daca aceasta scurgere este oprita printr-o sina suport,
atunci n canalul sinei poate sa se acumuleze o cantitate suficienta de gaz
protector. Radacina nu se oxideaza si ramne curata. sina reprezinta totodata
un suport pentru greutatea baii topite si se evita formarea excesului de
patrundere.
Defecete:
Otel crom -nichel partea inferioara a cusaturii de radacina este
oxidata. Se produce coroziune. Alte metale: formarea necorespunzatoare a
stratului de radacina.
2.Daca din motive de coroziune sau alte motive radacina nu poate fi
obtinuta fara sa fie oxidata asa cum este prezentat mai sus, atunci trebuie ca
partea inferioara a cusaturii sa fie si ea protejata cu un curent de gaz.
Problema principala este alegerea corespunzatoare a gazului protector.
Solutii sunt prezentate n figura 6.27.
n acest caz, pentru protejarea radacinii (spre exemplu la piese mari)
n partea inferioara a cusaturii se sufla gaz printr-o duza, respectiv un suflator
(vezi figura din stnga). n cazul sudarii mecanizate sina suport este
prevazuta cu gauri care permit curgerea gazului protector n partea inferioara
a stratului de radacina (vezi figura din mijloc). n cazurile deosebit de dificile
sunt protejate cu gaz ambele parti ale cusaturii de colt (vezi figura din
dreapta)

Figura 6.27 metode de protectie cu gazprotector a radacinilor

Defecte ca la punctul 1.
3. Pentru dozarea gazului de protectie a radacinii cu o precizie ridicata
se va folosi neaparat un reductor de presiune dotat cu dispozitiv de presiune
dotat cu dispozitiv de masurarea debitului figura 6.28

Figura 6.28. Masurarea debitului de gaz protector pentru protajarea radacinii

Defecte: Pe alocuri cusatura nu este patrunsa

4. Daca se constata prezenta porilor n cusatura sudata se vor nlocui
garniturile pistoletului (vezi figura 6.29

Figura 6.29 Metoda de inlocuire a garniturii de etansare a circuitului de apa

Defecte: Pori
5. Este necesar ca arcul electric sa se situeze ntotdeauna n mijlocul
clopotului de gaz protector (vezi figura 6.30)

Figura 6.30 pozitia arcului electric la sudare MIG-MAG si WIG

La sudarea WIG electrodul de wolfram trebuie sa fie asezat n centrul

duzei de gaz.
La sudarea MIG-MAG trebuie urmarit pozitia centrala a duzeisi a duzei
de contact si srma electrod care poate sa se ndoaie

Defecte : pori
6. Dupa stingerea arcului, mentineti nca putin timp, n directia cusaturii
n curs de racire, astfel nct curentul gazos sa actioneze nca asupra
capatului metalului depus (vezi figura 6.31)

Figura 6.31 protectia capatul sudurii

Este important ca baia de sudare nca lichida sa se solidifice ntr-o

atmosfera de gaz protector si nu n aer, unde se oxideaza. Stingeti arcul de
sudare nu prin ndfepartarea pistoletului ci prin actionarea ntrerupatorului
montat pe pistolet
Defecte: Oxidarea capatului cusaturii, oxidarea craterului final
7. nainte de sudare trebuie ndepartati de pe peretii si zonele
nvecinate ale rostuluiorice urma de grasime, murdarie sau alte impuritati.
Utilizarea materialelor de adaos uscate si curate. Cu ct materialul de baza
este mai valoros cu att degresarea trebuie facuta cu mai multa grija..

Figura 6.32. Efectul murdariei n vecinatatea cordonului.

n conditile termice de la sudare, impuritatile se descompun cu

formare de gaze, care viciaza atmosfera gazului protector si ca urmare iau
nastere pori. Acest lucru este deosebit de critic n cazul aluminiului, ntruct
produsele de ardere contin hidrogen, care genereaza pori. O situatie critica se
produce si n cazul otelurilor crom-nichel, atunci cnd produsele de ardere
contin carbon, n acest caz se poate produce o carburare si o deteriorare a
metalului de baza
Defecte. Pori
8. Prinderea provizorie se sudeaza cu un rost anume ales si un numar
suficient de mare de prinderi, pentru a evita deformarea cusaturii (vezi figura
6.33

Figura 6.33. Prinere provizorie cu sudura

Cusaturile sudate se contracta n toate directiile. Acolo unde contractia

nu poate sa se produca prin modificarea dimensiunilor sau prin deformari,
acolo apar tensiuni.
Dupa prinderea provizorie, rostul cusaturii de radacina trebuie sa fie
destul de mare ca sa permita patrunderea cusaturii sudate. Prinderile
provizorii trebuie sa fie att de solide nctsa nu permita ruperea lor la
lucrarile de sudare ulterioare.
Defecte: deformari, tensiuni mari, radacina nepatrunsa

9. Depozitarea tuturor materialelor de adaos ntr-o ncapere

uscata La locul de sudare, despachetati doar necesarul pe o zi (figura 6.34)

Figura 6.34 depozitarea materialelor de adaos

n ncaperile umede, srmele de sudare ruginesc iar stratul de oxizi de

la srmele de aluminiu absoarbe umiditate. Toate impuritatile actioneaza n
acelasi fel ca rugina si si umiditatea.n arc ele se descompun, viciaza
atmosfera gazului protector si duc la reactii nedorite n metalul depus
Defecte. Pori
10. Frna care regleaza avansul srmei nu trebuie trasa prea tare. Se
regleaza doar ca bobina bobina sa nu se roteasca libera, atunci cnd se
ntrerupe transportul srmei

Figura 6.35 Reglarea desfasurarii srmei electrod

La o forta de frnare prea mica, srma se desfasoara n continuare si

spirele s-ar din tambur. lLa o forta de frnare prea mare, motorul de avans al
srmei este suprasolicitat.
Defect: Avansul srmei este perturbat. Sudarea este ngreunata sau
nu poate fi deloc executata.
11. Rolele de la dispozitivul de avans al srmei trebuie strnse numai
att ca n cazul functionarii avansului, bobina sa poata fi retinuta nca de
mna. Se vor respecta instructiunile sistemului suplimentar de reglare,(vezi
figura 636)

Figura 6.36. Reglarea fortei de strngere a srmei

Daca forta de presare este prea mare, atunci se poate ajunge la

deformarea srmei. Daca srma este cuprata, portiuni fine de cupru se pot
desprinde, si pot infunda spirala de ghidaj (bowden sau tub de teflon). Daca
forta de presare este prea mica, datorita rezistentei prea mari a sistemului se
poate ajunge la alunecarea srmei pe rolele de avans. n acest caz avansul
srmei se ntrerupe
Defecte: avansul srmei se ntrerupe partial
12. Se vor utiliza role de avans cu dimensiuni corespunzatoere
diametrului srmei. Se va controla pozitia rolelor de avans. nlocuiti din timp
rolele uzate (figura 6.37)

Figura 6.37. Pozitia rolelor de avans srma

Rolele de avans transmit forte de iompingere prin frecare, asupra

srmei de sudare. Chiar daca suprafetele care transmit forta sunt durificate,
cu timpul apare o uzura. La o uzura foarte avansata, rolele de avans se ating
ntre ele. n acest caz, forta de presare nu mai poate actiona asupra srmei.
Daca doua role, prevazute cu canalele respective, sunt deplasate una fata de
cealalta, atunci suprafata srmei se deterioreaza si pot sa se desprinda aschii
Defecte. Alimentarea cu srma se face defectuos si neuniform, o
uzura mai mare n sistemul de avans al s'rmei, desprindere de aschii de pe
suprafata srmei.
13. De la rola de avans si pna la duza de contact, srma de sudura
trebuie, condusa printr-un dispozitiv corespunzator de alimentare (furtun de
teflon, sau spirala de otel), al carui diametru interior se alege n functie de
diametrul srmei. Acest dispozitiv de alimentare trebuie taiat la dimensiunea
potrivita si muchia interioara trebuie debavurata dupa taiere

Figura 6.38. Sistem de conducere a srmei electrod

Daca srme electrod nu este con dusa corect pna la role de avans
srma de sudare sufera ndoituri. Daca diametrul interior al furtunului de
alimentare este prea mare n comparatie cu diametrul srmei atunci srma se
poate ndoi pe acest parcurs. n schimb daca este prea mic, atunci frecarea
devine prea mare la curbarea furtunului
Defecte: Avans neuniform al srmei, ndoituri pe srma, deteriorarea
suprafetei srmei.
14. Periodic se purjeaza furtuna de ghidaj al srmei cu aer comprimat
uscat, n vederea eliminarii particulelor antrenate. Acest lucru se recomanda a
fi efectuat cnd se monteaza unei noi bobine de srma (vezi figura 6.39.)

Figura 6.39. Purjarea furtunului de ghidaj a srmei

Tocirea srmei are loc prin frecarea ei pe rolele de avans (mai ales
daca acestea sunt uzate) pe duzele de conducere a srmei (mai ales daca
srma nu este bine centrata) si n furtunul de ghidaj al srmei de sudare ( mai
ales daca acest furtun este dotat cu spirale de otel pentru ghidaj respectiv
daca furtunul este puternic ncovoiat). Particulele desprinse ca urmare a
frecarii pot sa se acumuleze n furtun si maresc rezistenta acestuia la trecerea
srmei, pna la oprirea completa a avansului acesteia
Defecte: avans neregulat al srmei, sau avansul srmei se opreste
complect.
15. La schimbarea duzelor sau la curatirea acestora utilizati unelte
corespunzatoare scopului-de exemplu chei de marime potrivita pentru
strngerea piulitelor, ace sau burghie de curatire potrivite. Se va folosi cleste
special destinat acestui scop.

Figura 6.40. Cleste special pentru curatirea duzei

Clestele din figura 6.40 are 4 functii:

curatirea duzei de gaz (ndepartarea stropilor metalici de pe peretele
interior)
demontarea prin tragere sau desurubare a duzei de gaz;
strngerea la nsurubarea duzei de contact;
taierea srmei de contact

Defecte: vatamarea pieselor pistoletului prin folosirea uneltelor nepotrivite

16.Se stropeste n mod curent duza de gaz cu o substanta de
separare care mpiedica aderarea pe ea a stropilor metalici. Se va avea grija
sa nu necam orificiul de iesire a gazelor din pistolet. n loc de stropirea cu o
substanta de separare, puteti folosi o pasta de protectie a duzei ( a se afunda
capul duzei numai la 2-3 mm n pasta)

Figura 6.41. Intretinerea duzei de gaz

Substanta de acoperire trebuie sa umecteze doar peretii interiori ai

duzei, dar nu n cantitate mare pentru ca aceasta substanta sa nu se
acumuleze n orificiul de evacuare a gazelor sau n corpul duzei
Defecte. Stropi metalici aderenti n duza de gaz. Pori.
17.Se indeparteaza la intervale regulate stropii metalici care s-au lipit
n interiorul duzei de gaz. Se va avea grija ca n partea inferioara a corpului
duzei de gaz sa nu se formeze punti din stropi metalici (vezi figura 6.42)

Figura 6.42. Formarea inelelor din stropi

Depunerea de stropi metalici produce o insuficienta acoperire cu gaz

protector a baii de sudare. Chiar o cantitate mica din acesti stropi poate

perturba curgerea laminara a gazului, provocnd vrtejuri. Acumularile mari

de stropi metalici n partea posterioara a duzei pot nfunda orificiile de iesire a
gazului protecor si n cel mai rau caz, pot forma punti care conduc curentul la
atingerea piesei, mai ales daca si partile izolate ale duzei sau ale corpului
duzei sunt si cele vatamate.
Defecte: Formare de pori. Se formeaza scurtcircuit sau arc electric
ntre duza de contact si duza de gaz.
18. Se va regla n asa fel timpul de ardere al arcului electric nct, dupa
stingerea arcului, srma sa nu se lipeasca pe baia de sudare solidificata, dar
arcul sa nu arda pna la iesirea srmei din duza de contact. (vezi figura
6.43. )

Figura 6.43. Reglarea timpului de ardere

La capatul fiecarei cusaturi, arcul de sudura trebuie sa mai arda chiar

cnd avansul srmei s-a oprit. n caz contrar srma se lipeste de baia de
sudare solidificata. Timpul liber de ardere poate fi reglat pe aparatul de
sudura, n functie de felul materialului de sudat si de diametrul srmei.
Defecte: srma se lipeste de baia de sudare n curs de racire sau,
srma se lipeste de duza de contact:
19. Prin reglarea corecta a parametrilor de sudare (corelare corecta
ntre tensiune si avansul srmei) la tabloul de comanda al aparatului de
sudare, realizati o ardere linistita si stabila a arcului.valori orientative n tabelul
de mai jos.

Reglarea gresita a parametrilor, are drept rezultat un arc instabil si

improscarea de stropi metalici care pe lnga faptul ca reclama o prelucrare
ulterioara pentru ndepartarea lor, mai perturba si formarea corecta a perdelei
de gaz protector
Trebuie sa va bazati pe vazul si auzul Dvs.
Defecte: Pori, mproscari, cusaturi cu aspect neuniform, patrundere
insuficienta.
20.Pentru oteluri nealiate si slab aliate se vor mentine parametri de
sudare n limitele prescrise. Se va evita topirea srmei, folosind un curent de
sudare prea mare. Se va ia n considerare si pozitia de sudare.respectiv
valorile prezentate n tabelul mai jos,

La sudarea MAG sudorul nu poate fi impiedecat, dim punct de vedere

tehnic, sa lucreze cu o viteza mare de avans a srmei, pentru a realiza un
randament de depunere ridicat. Cantitate mare de metal trebuie nsa depusa
n rost n conditii controlate si fara defecte. Limitele randamentului de
depunere sunt determinate de grosimea pieselor, de forma rostului, de
pregatirea cusaturii si de pozitia de sudare.
Defecte: Patrundere defectuoasa, n cel mai rau caz lipsa de topire.
21.Se va respecta distanta dintre piesa de sudat sicapatul duzei de
contact (lungimea libera a srmei de sudare) n cazul arcului cu pulverizare
(spray arc) ea trebuie sa aiba valoarea de 18 la 20mm n cazul arcului scurt
de 14 mm. Cazurile speciale: o distanta prea mare reduce pericolul unei
strapungeri la tablele subtiri, o distanta mica mbunatateste patrunderea
cusaturii la tablele groase.

Cu cresterea lungimii capatului liber, patrunderea scade. n afara de

aceasta, este ngreunata mentinerea srmei si a perdelei de gaz de protectie

n pozitia centrala. Daca capatul liber este prea mic poate avea loc o
suprancalzire a baii de sudare, o suprasolicitare termica a arzatorului si
depunerea de stropi n interiorul duzei
Defecte: patrundere insuficienta, suprancalzirea baii de sudare.
22.Se ia n considerare "efectul de cos" la pozitia verticala si
ascensiuneaperdelei de gaz ca urmare a efectului termic provocat de o baie
de sudare de dimensiuni mari. Se va evita baile de sudare prea mari.(vezi
figura 6.44.)

Figura 6.44. Formarea "efectului de cos"

La cusaturile verticale poate sa se produca un curent ascendent al

aerului cald, care poate antrena si gazul protector. La cusaturile orizontale pot
sa ia nastere bai de sudura de mare ntindere n urma pendularii arzatorului,
cnd se sudeaza stratul de acoperire..n acest caz perdeaua de gaz nu poate
proteja n intregime baia de sudare, mai ales atunci cnd datorita temperaturii
ridicate a baii nsasi, gazul protector este ncalzit si n urma ascensiunii lui se
produc turbulente.
Defecte: Insuficienta acoperire a baii de catre perdeaua de gaz
protector. Pori.
23.Nu se tine arzatorul prea nclinat, ci mai degraba perpendicular pe
suprafata piesei. (vezi figura 6.45.)

Figura 6.45. Inclinarea arzatorului

Daca curentul de gaz protector bate prea nclinat pe suprafata piesei

(figura din stnga) atunci exista posibilitatea ca aerul sa fie aspirat n spatiul
arcului datorita unui "efect de injectare". Perdeaua de gaz protector este n
acest caz perturbata. Urmarea este ca se produc pori n cusatura (foarte
predispuse sunt n special materialele de baza din aluminiu ) de asemenea se
formaeza oxizi pe suprafata cusaturii (se poate observa la otelurile cromnichel)
Defecte: Pori, formarea oxizilor pe suprafata cusaturii.
24. Nu se lasa distanta prea mare dintre duza de gaz si suprafata
piesei de sudat
Vezi figura 6.46.

Figura 6.46. Pozitia relativa duza de gaz piesa

Daca distanta este prea mare, atmosfera de gaz protector nu mai este
asigurata n spatiul arcului si la suprafata baii de sudare. O marire a debitului
de gaz este doar partial eficienta n acest caz si pe deasupra si costisitoare.
Prin anumite dispozitive cum ar fi "lentilele de gaz" la sudarea WIG, sau alte
dispozitive similare, acestea permit asigurarea unei curgeri laminare a gazului
protector, fara turbulente, pe o distanta relativ mare.
Defecte :pori
25. Influenta pozitiei arzatorului asupra patrunderii cusaturii (vezi figura
6.47)

Figura 6.47.Directia de sudare. Patrunderea

Forma si adncimea patrunderii depind de mai multi factori: diametrul

electrodului, lungimea arcului de sudare, viteza de sudare, felul gazului

protector, grosimea materialului de baza. Daca acesti parametrii sunt

constanti, mai are influenta si nclinatia arzatorului fata de diractia de sudare.
La sudare arzatorului nclinat nainte, patrunderea este mai mica (avantajos n
cazul straturilor de radacina si la sudarea tablelor subtiri, la cusaturi de colt
efectuate ntr-o singura trecere, la sudarea otelurilor crom nichel cu energie
liniara mica). La sudare cu arzatorul nclinat napoi, patrunderea e mai mare
(avantajos la sudarea n pozitia orizontala straturilor de umplere la sudurile de
colt de grosimi mai mari, la sudarea straturilor de completare a radacinii)
Defecte: patrundearea prea mica patrunderea preamare.
26.Se va evita cusaturile late la care este necesara pendularea
arzatorului. Nu permitati curgerea n avans a baii de sudare (vezi figura 6.48.)

Figura 6.48. Modul de realizare a straturilor

Arcul trebuie sa topeasca flancurile rostului si stratul de radacina si nu

are voie sa arda pe baia de sudare care se formeaza. n caz contrar se
produce o lipsa de topire laterala. Acest lucru se poate ntmpla daca unghiul
de deschidere al unui rost n V este prea mic sau, daca viteza de topire a
electrodului este prea mare sau daca viteza de sudare este prea mica, dar n
special atunci cnd se comit simultan toate cele trei greseli mai sus
enumerate.
O alta posibilitate de formarea defectelor : O baie de sudare prea
ntinsa nu mai este protejata de gazul protector.

Defecte: lipsa de topire, pori.

27.Sudurile de colt executate n pozitia orizontala n jgheab trebuie sa
aiba o grosime de maxim 6 mm (dimensiunea a) si sa fie sudate numai ntr-o
singura trecere. Sudurile de colt mai groase se executa n mai multe straturi.
Straturile intermediare si de acoperire se executa sub forma de cusaturi
(treceri) depuse fara pendulare. (vezi figura 6.49.)

Figura 6.49 Realizarea cordoanelor de colt

La sudurile de colt groase, realizate ntr-un singur strat exista pericolul

defectelor prin lipsa de topire laterala si o patrundere insuficienta, atunci cnd
arcul arde pe baia n curs de formare. Prin tehnica trecerilor fara pendulare
acest pericol poate fi evitat. Chiar la o examinare vizuala beneficiarul sau
verificatorul si poate da seama ca nu exista lipsa de topire laterala care ar fi
putut apare la un mod de lucru incorect.
Defecte: O prindere insuficienta, lipsa de topire laterala
28.Daca se executa suduri de colt la mbinarea tablelor de grosimi
diferite, trebuie sa modificati n asa fel nclinatia arzatorului, ca acesta sa fie
ndreptat mai multe spre tabla mai groasa (el ramne ndreptat spre punctul
de radacina figura 2.) sau se va mentine unghiul de nclinatie de 45 0 dar
arzatorul se deplaseaza cu 2-3 mm spre tabla mai groasa (vezi figura3)

Figura 6.50. Cordoane de colt la componente de grosime diferita

Daca tablele de grosime diferite se sudeaza n modul prezentat n

figura 2 , atunci la valori mici ale curentului de sudare (corespunzator tablei
subtiri), tabla mai groasa nu este patrunsa suficient. n acest caz apar defecte
de lipsa de topire. Daca se foloseste curent mai mare (corespunzator tablei
mai groase) se poate ajunge la crestaturi marginale sau chiar la strapungeri
ale baii la tabla mai subtire. La suduri de colt orizontale, tabla mai groasa ar
trebui asezata orizontal, astfel ca baia de sudare sa nu provoace strapungeri
n nici un caz
Defecte: Crestaturi marginale, lipsa de topire
29.Daca se sudeaza vertical descendent, atunci se diminuieaza
tensiunea si micsorati cu cca 30% viteza de avans a srmei, fata de valorile
folosite la sudarea n pozitie orizontala si totodata fara pendulari (tras liniar)
totodata se impiedica curgerea baii de sudare care s-a diminuat, efectnd
repede o cusatura lineara

Figura 6.51 Sudura de colt vertical descendent

La sudarea n colt n pozitie vertical descendent, exista pericolul ca

baia de sudure sa curga, daca ia dimensiuni prea mari. Pentru a micsora
dimensiunile trebuie sa se diminueze randamentul de topire. Dar pentru ca
sudarea trebuie efectuata n acelasi timp, n conditii de vscozitate avansata,
n vederea unei solidificari mai rapide a baii, se limiteaza grosimea cusaturii
printr-o singura trecere la 3,5 mm
Sudurile de colt mai groase efectuate n aceasta pozitie trebuie
realizate prin mai multe cusaturi liniare
Defecte:Baia de sudare curge naintea arcului. Patrundere insuficienta
la radacina si n flancuri, n cazul cel mai defavorabil aparitia de defecte.
30. La sudurile realizate ntr-un singur strat si la sudurile de radacina,
o pozitionare simetrica a pistoletului fata de marginile rostului asigura o
patrundere suficienta a flancurilor fara producerea defectelor cum ar fi lipsa
de topire. La sudurile de umplere si de acoperire trebuie luate n considerare
si cusaturile deja depuse:
n cazul tablelor subtiri (figurile din rndul de sus figura 6.52)
deschiderea rostului permite n general pozitionarea simetrica a pistoletului de
sudare la depunerea cusaturii sudate. n cazul tablelor mai groase (figurile din
rndul de jos figura 6.52) acest lucru nu mai este posibil, daca deschiderea
rostului este prea mica. Marimea lungimii capatului liber este o solutie gresita
si daunatoare, n cazul arcului cu pulverizare aceasta lungime nu trebuie sa
depaseasca valoarea de 20mm

Figura 6.52 sudarea straturilor

Defecte: Lipsa de topire laterala, pori (figura b rndul inferior)

31. Se evita suprancalzirea prea mare a cusaturii daca:
sudarea se face n pozitie orizontala n jgheab si se realizeaza prin mai
multe straturi
procedati la o corelare a vitezei de sudare si a randamentului de topire;
corectati nclinatia arzatorului;
masurati tensiunea arcului la sudare, rspectiv micsorati viteza de
avans a srmei sau n anumite cazuri procedati la pendularea
pistoletului.

Figura 6.53 Supranaltarea cusaturii

O supranaltare prea mare a cusaturii se produce atunci cnd:

se alege o pozitie de sudare prea ascendenta.
viteza de sudare este prea mica, respectiv randamentul de topire este
prea mare
nclinatia arzatorului este prea mare si se sudeaza cu arzatorul nclinat
napoit
tensiunea arcului este prea mica si/sau avansul este prea mare
Defecte: O supranaltare prea mare
32.Trebuie evitat producerea neuniformitati suprafetei cusaturilor de
acoperire prin:
pendularea nentrerupta;
depunere de mai multe straturi respectiv rnduri;
sudare pe ct posibil n pozitie orizontala n jgheab, se adopta mai
degraba o pozitie mai mult descendenta dect ascendenta (la o
cusatura usor urcatoare se ajunge usor la o supranaltare prea mare)
dar totusi nu trebuie admisa curgerea baii n avans

Figura 6.54. Neuniformitatea suprafetei stratului de acoperire la sudare strat cu adncitura

O adncitura n suprafata stratului de acoperire apare atunci cnd:

la pendulare se zaboveste prea mult la marginile rostului, att timp
ct baia este prea rece sau stratul realizat printr-o singura trecere;
sectiunea stratului de acoperire este prea mare;
la un randament de topire ridicat se adopta o pozitie de sudare prea
descendenta
Defecte: Neuniformitatea suprafetei stratului de acoperire.
33.Se va evita formarea crestaturilor folosind o pendulare corecta
reducnd tensiunii arcului la sudare
executnd cusaturile de colt mai groase prin sudarea n mai multe
straturi;
ndepartnd straturile de rugina de pe metalul de baza n zonele n
care se sudeaza;
corectnd pozitia pistoletului de sudare;
corelnd viteza de topire cu cea de sudare.

Figura 6.55. Prezentarea crestaturii marginale

Crestaturile iau nastere atunci cnd:

pendularea nu este suficient de larga, sau s-a zabovit prea mult la
marginea rostului;
tensiunea arcului este prea mare si, n consecinta, arcul se lungeste;
cusaturile de colt realizate ntr-o singura trecere sunt prea groase si
metalul se depune neuniform;
metalul de baza este prea ruginit sau are arsuri pe suprafata;
s-a adoptat o poztie incorecta a pistoletului;
s-au folosit valori prea mari ale vitezei de topire a electrodului si ale
vitezei de sudare.
Caz special: Daca crestatura a luat nastere n urma unui efect de suflare
magnetica, atunci cablul de racordare la masa de sudare a piesei trebuie
mutat, de exemplu, se face o dubla racordare a piesei, efectul de suflare
magnetica se prntmpina de asemenea, prin adoptarea unei nclinari corecte
a pistoletului de sudare, se modifica succesiunea depunerii straturilor
Defecte: Crestaturi marginala
34. Se va evita formarea craterului final:
umplnd craterul cu o miscare lenta de du-te-vino a pistoletului de
sudare;

 ntrerupnd arcul si lasnd ca baia de sudura sa se solidifice si apoi

umplnd craterul prin sudare;
n anumite cazuri folositi o placuta de capat

Figura 6.56. Modul de formare a craterului final

Un crater final apar atunci cnd arcul de sudura este ndepartat prea
devreme sau prea rapid n momentul cnd baia de sudare nca prea mare
Se va ia n considerare regula 6 care trateaza problema racirii
capatului cusaturii n atmosfera de gaz protector
Defecte: crater final
35.Se va evitat formarea incluziunilor de zgura:
curatnd cu grija rosturile si a zonei mbinarii;
curatnd n repetate rnduri a duzei pistoletului de sudare;
corectnd pozitionarea pistoletului de sudare n cursul sudarii, de
exemplu micsornd distanta lui fata de piesa sau micsorndu-i
nclinatia;
ndepartnd zgura de pe suprafetele cusaturilor depuse, respectiv din
rostul de sudare, nainte de depunerea cordoanelor noi.

Figura 6.57Formarea incluziunilor

Formarea incluziunilor de zgura devine posibila daca:

zgura (de exemplu tunderul, arsura de laminare) sunt antrenate n baia
de sudare;
stropii de pe duza pistoletului de sudare cad n baia de metal topit;
pistoletul de sudare este incorect pozitionat n cursul sudarii;
zgura ramasa de la straturile anterioare nu a fost ndepartata total sau
partial;
zgura produsa n cursul taierii termice nu a fost ndepartata din rost
Defecte: Incluziuni de zgura
36.La sudarea tablelor mai groase (peste 10 mm) se vor respecta
urmatoarele (vezi figura 6.58)

Figura 6.58.Sudarea ]mbin[rilor groase

La sudarea tablelor groase, panoul de comanda al aparatului

sudorului trebuie sa cuprinda un dispozitiv de "reglare lina a cresterii vitezei"
pna n momentul aprinderii arcului de asemenea o posibilitate de reglare a
timpului de reaprindere precum si un dispozitiv de reglare a timpului de
scurgere a gazului protector, naintea de aprinderea arcului si dupa stingerea
lui
Se vor efectua suduri de prindere suficient de lungi (min 60 mm) si
suficient de late (4mm) executate chiar nintea opratiei de prencalzire.
Cusaturile de prindere provizorie fisurate nu se refac prin sudare ci se
ndeparteaza prin craituire arc aer
Straturile de radacina si de acoperire se vor suda fara pendulare (prin
tragerea electrodului)
La realizarea straturilor de acoperire se va acorda o atentie deosebita
coeficientului de umplere (vezi figura 6.68 stnga). Ukltimul strat se considera
cusatura de "afinare"