SUDAREA N MEDIU DE GAZE PROTECTOARE MIG-MAG

6.3. TOPIREA MATERIALULUI PATRUNDEREA SI FORMA

CORDONULUI
Baia topita se deplaseaza odata cu arcul electric cu o viteza egala cu viteza de
sudare. Topirea si solidificarea materialului are un ritm bine definit. Topirea materialului
de baza si a vrfului electrodului este un proces bilateral astfel picaturile desprinse de pe
vrful electrodului vor ajunge totdeauna n baie de sudura.
Forma unei bai topite este reprezentat n figura 6.17

Figura 6.17 Dimensiunile caracteristice ale unui cordon de sudura
Dimensiunile caracteristice ale unei bai de sudura sunt reprezentate n figura de
mai sus daca aceste dimensiuni variaza ntre anumite limite restrnse n cazul sudarii cu
parametrii regimului de sudare stabilizata.
Aceste dimensiuni sunt n functie de parametrii regimului de sudarea, de
grosimea materialului de baza respectiv de proprietatile fizice si termice ale materiualului
de baza. Dintre aceste parametrii cele mai importante sunt: intensitatea curentului de
sudare, tensiunea arcului electric si viteza de sudare.
Latimea baii respectiv a cordonului de sudura depinde de tensiunea arcului, de
viteza de sudare si n mai mica masura de unghiul de nclinare a pistoletului de sudare
si de lungimea libera a srmei electrod.
Patrunderea este functie de natura gazului protector si creste odata cu cresterea
curentului de sudare.(vezi figura 6.18)

Figura 6.18 Forma patrunderi la sudareai cu electrozi fuzibili n cazul diferitelor gaze protectoare
a) argon. b)helium c)bioxid de carbon
Forma patrunderii n cazul sudarii cu diferite amestecuri de gaze protectoare este
858c26i reprezentat n figura 6.19.

Figura 6.19. Forma patrunderii pentru diferite gaze si amestecuri de gaze
Daca dorim sa avem o patrundere mare la realizarea unor cordoane ( sudarea n
mediu de CO
2
este acest procedeu) atunci la sudarea radacinii a unui cordon cap la
capcare se realizeaza din mai multe treceri respectiv sudarea unui cordon de colt
sanfrenat dau astfel de fectori de forma ( b/h) care conduc la aparitia unor fisuri. La
realizarea astfel de cordoane este foarte important alegerea acestor dimensiuni.
Recomandarile sunt trecute n diagrama din figura 6.20

Figura 6.20 Recomandari de alegere a formei cordonului
Arcul electric actioneaza cu o forta destul de mare asupra baii n acest loc baia
se scufunda sub nivelul componentelor formnd un craterde sudura care este n
prelungirea srmei electrod. Metalul topit de la acest loc cald se deplaseaza n sens
invers deplasarii electrodului (sensul de sudare) si se solidificaDeci craterul de sudura
se formeaza n continuu n timpul sudarii dar n acelasi timp si dispare din cauza topiturii
de pe vrful electrodului.
Nasterea craterului este favorizat de intensitatea mare a curentului, tensiune mica
a arcului, elemente de aliere exoterme (prin aliere produc caldura) si marirea
continutului de oxigen n arc. Frnarea nasterii craterului sunt procesele sau materialele
care reduc tensiunile superficiale respectiv maresc vscozitatea bai topite..
Formarea craterului tine n miscare baia de metal topit care favorizeaza procesul
metalurgic al procesului de sudare.
Crater de sfrsit de cordon se formeaza la ntreruperea arcului. Formar craterului
de sfrsit de cordon este eliptic.Este mai lung cu ct viteza de sudare este mai mare..
Craterul de sfrsit de cordon este concentrator de tensiune. n imediata apropiere pot
aparea pori, sectiunea este mai mica deci si rezitenta portiunii este mai mica Din aceste
cauze este bine ca ele sa fie eliminate fie prin ncarcare fie prin placute de nceput si
sfrsit de cordon
La surse moderne exista metoda automata de eliminare a craterului de sfrsit de
cordon, dupa oprirea procesului arcul mai arde un timp ncarcnd craterul.
6.3.1 TOPIREA VRFULUI ELECTRODULUI
La capatul electrodului se formeaza o picatura de metal topit energia sau
caldura data este pe de o parte arcul electri iar pe de alta parte efectul Joule a
rezistentei capatului electrodului parcurs de curentul de sudare si datorita fortelor care
actioneaza asupra acestei picaturi for,mate aceasta paraseste vrful electrodului si
ajunge n baie.(vezi figura 6.21 respectiv 6.22)

Figura 6.21. Degajare de caldura prin efect Joul si arc electric
Daca lungimea libera creste se observa ca datorita efectului Joul Capatul
electrodului s-ar ncalzi la cca 3200
0
C La 2500
0
C otelul se evapora si prin aceasta se
reduce lungimea arcului (ezi linie ntrerupta) daca se reduce curentul se modifica
unghiul n ' si temperatura finala este n jur de 2000
0
C.ceea ce conduce la un regim
de sudare acceptabil.

Figura 6.22. Fortele care actioneaza asupra picaturii care se formeaza la capatul electrodului.
1.- efect Pinch 2.-tensiune superficiala 3. -forta electrostatica. 4.-forta gravitationala. 5.-vscozitate 6.-forta de
inertie. 7.- fortele de reactie a aburilor metalici. 8. forta de aspiratie a coloanei de plasma. CS.-formarea
picaturii. -M.-piesa. E.-srma electrod
6.4.TEHNOLOGIA SUDARII MIG-MAG
6.4.1. SRME ELECTROD
Este necesar respectarea urmatoarelor reguli:
trebuie sa fie suficient de elastic ca sa se dessurubeze fara ca srma sa primeasca
deformatii
sa fie suficient de rezistent sa ajunga pna la pistolet fara deformatii
trebuie sa fie curat (fara rugina, uleiuri, vopsele etc.)
stratul de cupru sa fie uniform
stratul de cupru sa nu permite corodarea srmei
suprafata srmei sa nu prezinte zgrieturi, sa fie neted
tamburul trebuie sa fie standardizat
nfasurarea srmei sa fie spira lnga spira
srma electrod nu pot fi nnadit
daca se taie o spir aceasta nu are voie sa mareasca diametrul numai cu cca
100 mm vezi figura 623. si figura 6.24.

Figura 6.23 Masurarea pasului a doua spire adiacente

Figura 6.24 Cresterea diametrului srmei
ambalarea si pastrarea n folie si cutie soc uscat
Electrozi pot fi :
srma plina
srma tubulara
electrod banda

Avantajele srmei tubulare:
productivitate ridicata10-15%
prin modificarea pulberii se pot obtine o paleta mare de compozitie
chimica
stropirea mai redusa.
suprafata cordonului mai neted
consum de energie mai redus
poate fi utilizat si n curent de aer pna la 12 m/s

Dezavantajele srmelor tubulare
la sudare se produce un fum mare care deranjeaza operatie de sudare
trebuie respectat cu strictete parametri tehnologici de sudare
sunt scumpe
sunt higroscopici
Cteva variante constructive sunt prezentate n figura 6.25.

Figura 6.25 variante constructive de srme tubulare
Ordinea operatiilor
prencalzire
reglarea parametrilor de sudare
realizarea cordonului (rnduri, straturi)
operatii post sudare (tratamente termice, indreptare, prelucrare)
6.5 UTILIZAREA PROCEDEULUI
1.Realizarea radacinii cnd aceasta este expusunui atac coroziv. O sina suport
asezata sub cusatura sudata produce o stationare a gazului protector. Acelasi efect se
obtine cu ajutorul unui dorn de distantare (la cusaturilor circulare) sau folosind o banda
de lipit (folie de aluminiucu tesatura din fibra de sticla) figura 6.26

Figura 6.26 Asigurarea protectiei radacinii
O cantitate mica de gaz protector se poate scurge sub cusatura prin rostul nca
nesudat. Daca aceasta scurgere este oprita printr-o sina suport, atunci n canalul sinei
poate sa se acumuleze o cantitate suficienta de gaz protector. Radacina nu se oxideaza
si ramne curata. sina reprezinta totodata un suport pentru greutatea baii topite si se
evita formarea excesului de patrundere.
Defecete:
Otel crom -nichel partea inferioara a cusaturii de radacina este oxidata. Se
produce coroziune. Alte metale: formarea necorespunzatoare a stratului de radacina.
2.Daca din motive de coroziune sau alte motive radacina nu poate fi obtinuta
fara sa fie oxidata asa cum este prezentat mai sus, atunci trebuie ca partea inferioara a
cusaturii sa fie si ea protejata cu un curent de gaz. Problema principala este alegerea
corespunzatoare a gazului protector. Solutii sunt prezentate n figura 6.27.
n acest caz, pentru protejarea radacinii (spre exemplu la piese mari) n partea
inferioara a cusaturii se sufla gaz printr-o duza, respectiv un suflator (vezi figura din
stnga). n cazul sudarii mecanizate sina suport este prevazuta cu gauri care permit
curgerea gazului protector n partea inferioara a stratului de radacina (vezi figura din
mijloc). n cazurile deosebit de dificile sunt protejate cu gaz ambele parti ale cusaturii de
colt (vezi figura din dreapta)

Figura 6.27 metode de protectie cu gazprotector a radacinilor
Defecte ca la punctul 1.
3. Pentru dozarea gazului de protectie a radacinii cu o precizie ridicata se va
folosi neaparat un reductor de presiune dotat cu dispozitiv de presiune dotat cu
dispozitiv de masurarea debitului figura 6.28

Figura 6.28. Masurarea debitului de gaz protector pentru protajarea radacinii
Defecte: Pe alocuri cusatura nu este patrunsa
4. Daca se constata prezenta porilor n cusatura sudata se vor nlocui garniturile
pistoletului (vezi figura 6.29

Figura 6.29 Metoda de inlocuire a garniturii de etansare a circuitului de apa
Defecte: Pori
5. Este necesar ca arcul electric sa se situeze ntotdeauna n mijlocul clopotului
de gaz protector (vezi figura 6.30)

Figura 6.30 pozitia arcului electric la sudare MIG-MAG si WIG

La sudarea WIG electrodul de wolfram trebuie sa fie asezat n centrul duzei de
gaz.
La sudarea MIG-MAG trebuie urmarit pozitia centrala a duzeisi a duzei de contact
si srma electrod care poate sa se ndoaie
Defecte : pori
6. Dupa stingerea arcului, mentineti nca putin timp, n directia cusaturii n curs de
racire, astfel nct curentul gazos sa actioneze nca asupra capatului metalului depus
(vezi figura 6.31)

Figura 6.31 protectia capatul sudurii
Este important ca baia de sudare nca lichida sa se solidifice ntr-o atmosfera de
gaz protector si nu n aer, unde se oxideaza. Stingeti arcul de sudare nu prin
ndfepartarea pistoletului ci prin actionarea ntrerupatorului montat pe pistolet
Defecte: Oxidarea capatului cusaturii, oxidarea craterului final
7. nainte de sudare trebuie ndepartati de pe peretii si zonele nvecinate ale
rostuluiorice urma de grasime, murdarie sau alte impuritati. Utilizarea materialelor de
adaos uscate si curate. Cu ct materialul de baza este mai valoros cu att degresarea
trebuie facuta cu mai multa grija..

Figura 6.32. Efectul murdariei n vecinatatea cordonului.
n conditile termice de la sudare, impuritatile se descompun cu formare de gaze,
care viciaza atmosfera gazului protector si ca urmare iau nastere pori. Acest lucru este
deosebit de critic n cazul aluminiului, ntruct produsele de ardere contin hidrogen, care
genereaza pori. O situatie critica se produce si n cazul otelurilor crom-nichel, atunci
cnd produsele de ardere contin carbon, n acest caz se poate produce o carburare si o
deteriorare a metalului de baza
Defecte. Pori
8. Prinderea provizorie se sudeaza cu un rost anume ales si un numar suficient
de mare de prinderi, pentru a evita deformarea cusaturii (vezi figura 6.33

Figura 6.33. Prinere provizorie cu sudura
Cusaturile sudate se contracta n toate directiile. Acolo unde contractia nu poate
sa se produca prin modificarea dimensiunilor sau prin deformari, acolo apar tensiuni.
Dupa prinderea provizorie, rostul cusaturii de radacina trebuie sa fie destul de
mare ca sa permita patrunderea cusaturii sudate. Prinderile provizorii trebuie sa fie att
de solide nctsa nu permita ruperea lor la lucrarile de sudare ulterioare.
Defecte: deformari, tensiuni mari, radacina nepatrunsa

9. Depozitarea tuturor materialelor de adaos ntr-o ncapere uscata La locul de
sudare, despachetati doar necesarul pe o zi (figura 6.34)

Figura 6.34 depozitarea materialelor de adaos
n ncaperile umede, srmele de sudare ruginesc iar stratul de oxizi de la
srmele de aluminiu absoarbe umiditate. Toate impuritatile actioneaza n acelasi fel ca
rugina si si umiditatea.n arc ele se descompun, viciaza atmosfera gazului protector si
duc la reactii nedorite n metalul depus
Defecte. Pori
10. Frna care regleaza avansul srmei nu trebuie trasa prea tare. Se regleaza
doar ca bobina bobina sa nu se roteasca libera, atunci cnd se ntrerupe transportul
srmei

Figura 6.35 Reglarea desfasurarii srmei electrod
La o forta de frnare prea mica, srma se desfasoara n continuare si spirele s-
ar din tambur. lLa o forta de frnare prea mare, motorul de avans al srmei este
suprasolicitat.
Defect: Avansul srmei este perturbat. Sudarea este ngreunata sau nu poate fi
deloc executata.
11. Rolele de la dispozitivul de avans al srmei trebuie strnse numai att ca n
cazul functionarii avansului, bobina sa poata fi retinuta nca de mna. Se vor respecta
instructiunile sistemului suplimentar de reglare,(vezi figura 636)

Figura 6.36. Reglarea fortei de strngere a srmei
Daca forta de presare este prea mare, atunci se poate ajunge la deformarea
srmei. Daca srma este cuprata, portiuni fine de cupru se pot desprinde, si pot infunda
spirala de ghidaj (bowden sau tub de teflon). Daca forta de presare este prea mica,
datorita rezistentei prea mari a sistemului se poate ajunge la alunecarea srmei pe
rolele de avans. n acest caz avansul srmei se ntrerupe
Defecte: avansul srmei se ntrerupe partial
12. Se vor utiliza role de avans cu dimensiuni corespunzatoere diametrului
srmei. Se va controla pozitia rolelor de avans. nlocuiti din timp rolele uzate (figura
6.37)

Figura 6.37. Pozitia rolelor de avans srma
Rolele de avans transmit forte de iompingere prin frecare, asupra srmei de
sudare. Chiar daca suprafetele care transmit forta sunt durificate, cu timpul apare o
uzura. La o uzura foarte avansata, rolele de avans se ating ntre ele. n acest caz, forta
de presare nu mai poate actiona asupra srmei. Daca doua role, prevazute cu canalele
respective, sunt deplasate una fata de cealalta, atunci suprafata srmei se deterioreaza
si pot sa se desprinda aschii
Defecte. Alimentarea cu srma se face defectuos si neuniform, o uzura mai
mare n sistemul de avans al s'rmei, desprindere de aschii de pe suprafata srmei.
13. De la rola de avans si pna la duza de contact, srma de sudura trebuie,
condusa printr-un dispozitiv corespunzator de alimentare (furtun de teflon, sau spirala de
otel), al carui diametru interior se alege n functie de diametrul srmei. Acest dispozitiv
de alimentare trebuie taiat la dimensiunea potrivita si muchia interioara trebuie
debavurata dupa taiere

Figura 6.38. Sistem de conducere a srmei electrod
Daca srme electrod nu este con dusa corect pna la role de avans srma de
sudare sufera ndoituri. Daca diametrul interior al furtunului de alimentare este prea
mare n comparatie cu diametrul srmei atunci srma se poate ndoi pe acest parcurs.
n schimb daca este prea mic, atunci frecarea devine prea mare la curbarea furtunului
Defecte: Avans neuniform al srmei, ndoituri pe srma, deteriorarea suprafetei
srmei.
14. Periodic se purjeaza furtuna de ghidaj al srmei cu aer comprimat uscat, n
vederea eliminarii particulelor antrenate. Acest lucru se recomanda a fi efectuat cnd se
monteaza unei noi bobine de srma (vezi figura 6.39.)

Figura 6.39. Purjarea furtunului de ghidaj a srmei
Tocirea srmei are loc prin frecarea ei pe rolele de avans (mai ales daca acestea
sunt uzate) pe duzele de conducere a srmei (mai ales daca srma nu este bine
centrata) si n furtunul de ghidaj al srmei de sudare ( mai ales daca acest furtun este
dotat cu spirale de otel pentru ghidaj respectiv daca furtunul este puternic ncovoiat).
Particulele desprinse ca urmare a frecarii pot sa se acumuleze n furtun si maresc
rezistenta acestuia la trecerea srmei, pna la oprirea completa a avansului acesteia
Defecte: avans neregulat al srmei, sau avansul srmei se opreste complect.
15. La schimbarea duzelor sau la curatirea acestora utilizati unelte
corespunzatoare scopului-de exemplu chei de marime potrivita pentru strngerea
piulitelor, ace sau burghie de curatire potrivite. Se va folosi cleste special destinat
acestui scop.

Figura 6.40. Cleste special pentru curatirea duzei
Clestele din figura 6.40 are 4 functii:
curatirea duzei de gaz (ndepartarea stropilor metalici de pe peretele interior)
demontarea prin tragere sau desurubare a duzei de gaz;
strngerea la nsurubarea duzei de contact;
taierea srmei de contact
Defecte: vatamarea pieselor pistoletului prin folosirea uneltelor nepotrivite
16.Se stropeste n mod curent duza de gaz cu o substanta de separare care
mpiedica aderarea pe ea a stropilor metalici. Se va avea grija sa nu necam orificiul de
iesire a gazelor din pistolet. n loc de stropirea cu o substanta de separare, puteti folosi o
pasta de protectie a duzei ( a se afunda capul duzei numai la 2-3 mm n pasta)

Figura 6.41. Intretinerea duzei de gaz
Substanta de acoperire trebuie sa umecteze doar peretii interiori ai duzei, dar nu
n cantitate mare pentru ca aceasta substanta sa nu se acumuleze n orificiul de
evacuare a gazelor sau n corpul duzei
Defecte. Stropi metalici aderenti n duza de gaz. Pori.
17.Se indeparteaza la intervale regulate stropii metalici care s-au lipit n interiorul
duzei de gaz. Se va avea grija ca n partea inferioara a corpului duzei de gaz sa nu se
formeze punti din stropi metalici (vezi figura 6.42)

Figura 6.42. Formarea inelelor din stropi
Depunerea de stropi metalici produce o insuficienta acoperire cu gaz protector a
baii de sudare. Chiar o cantitate mica din acesti stropi poate perturba curgerea laminara
a gazului, provocnd vrtejuri. Acumularile mari de stropi metalici n partea posterioara a
duzei pot nfunda orificiile de iesire a gazului protecor si n cel mai rau caz, pot forma
punti care conduc curentul la atingerea piesei, mai ales daca si partile izolate ale duzei
sau ale corpului duzei sunt si cele vatamate.
Defecte: Formare de pori. Se formeaza scurtcircuit sau arc electric ntre duza de
contact si duza de gaz.
18. Se va regla n asa fel timpul de ardere al arcului electric nct, dupa stingerea
arcului, srma sa nu se lipeasca pe baia de sudare solidificata, dar arcul sa nu arda
pna la iesirea srmei din duza de contact. (vezi figura 6.43. )

Figura 6.43. Reglarea timpului de ardere
La capatul fiecarei cusaturi, arcul de sudura trebuie sa mai arda chiar cnd
avansul srmei s-a oprit. n caz contrar srma se lipeste de baia de sudare solidificata.
Timpul liber de ardere poate fi reglat pe aparatul de sudura, n functie de felul
materialului de sudat si de diametrul srmei.
Defecte: srma se lipeste de baia de sudare n curs de racire sau, srma se
lipeste de duza de contact:
19. Prin reglarea corecta a parametrilor de sudare (corelare corecta ntre
tensiune si avansul srmei) la tabloul de comanda al aparatului de sudare, realizati o
ardere linistita si stabila a arcului.valori orientative n tabelul de mai jos.

Reglarea gresita a parametrilor, are drept rezultat un arc instabil si improscarea
de stropi metalici care pe lnga faptul ca reclama o prelucrare ulterioara pentru
ndepartarea lor, mai perturba si formarea corecta a perdelei de gaz protector
Trebuie sa va bazati pe vazul si auzul Dvs.
Defecte: Pori, mproscari, cusaturi cu aspect neuniform, patrundere insuficienta.
20.Pentru oteluri nealiate si slab aliate se vor mentine parametri de sudare n
limitele prescrise. Se va evita topirea srmei, folosind un curent de sudare prea mare.
Se va ia n considerare si pozitia de sudare.respectiv valorile prezentate n tabelul mai
jos,

La sudarea MAG sudorul nu poate fi impiedecat, dim punct de vedere tehnic, sa
lucreze cu o viteza mare de avans a srmei, pentru a realiza un randament de depunere
ridicat. Cantitate mare de metal trebuie nsa depusa n rost n conditii controlate si fara
defecte. Limitele randamentului de depunere sunt determinate de grosimea pieselor, de
forma rostului, de pregatirea cusaturii si de pozitia de sudare.
Defecte: Patrundere defectuoasa, n cel mai rau caz lipsa de topire.
21.Se va respecta distanta dintre piesa de sudat sicapatul duzei de contact
(lungimea libera a srmei de sudare) n cazul arcului cu pulverizare (spray arc) ea
trebuie sa aiba valoarea de 18 la 20mm n cazul arcului scurt de 14 mm. Cazurile
speciale: o distanta prea mare reduce pericolul unei strapungeri la tablele subtiri, o
distanta mica mbunatateste patrunderea cusaturii la tablele groase.

Cu cresterea lungimii capatului liber, patrunderea scade. n afara de aceasta,
este ngreunata mentinerea srmei si a perdelei de gaz de protectie n pozitia centrala.
Daca capatul liber este prea mic poate avea loc o suprancalzire a baii de sudare, o
suprasolicitare termica a arzatorului si depunerea de stropi n interiorul duzei
Defecte: patrundere insuficienta, suprancalzirea baii de sudare.
22.Se ia n considerare "efectul de cos" la pozitia verticala si
ascensiuneaperdelei de gaz ca urmare a efectului termic provocat de o baie de sudare
de dimensiuni mari. Se va evita baile de sudare prea mari.(vezi figura 6.44.)

Figura 6.44. Formarea "efectului de cos"
La cusaturile verticale poate sa se produca un curent ascendent al aerului cald,
care poate antrena si gazul protector. La cusaturile orizontale pot sa ia nastere bai de
sudura de mare ntindere n urma pendularii arzatorului, cnd se sudeaza stratul de
acoperire..n acest caz perdeaua de gaz nu poate proteja n intregime baia de sudare,
mai ales atunci cnd datorita temperaturii ridicate a baii nsasi, gazul protector este
ncalzit si n urma ascensiunii lui se produc turbulente.
Defecte: Insuficienta acoperire a baii de catre perdeaua de gaz protector. Pori.
23.Nu se tine arzatorul prea nclinat, ci mai degraba perpendicular pe suprafata
piesei. (vezi figura 6.45.)

Figura 6.45. Inclinarea arzatorului
Daca curentul de gaz protector bate prea nclinat pe suprafata piesei (figura din
stnga) atunci exista posibilitatea ca aerul sa fie aspirat n spatiul arcului datorita unui
"efect de injectare". Perdeaua de gaz protector este n acest caz perturbata. Urmarea
este ca se produc pori n cusatura (foarte predispuse sunt n special materialele de baza
din aluminiu ) de asemenea se formaeza oxizi pe suprafata cusaturii (se poate observa
la otelurile crom-nichel)
Defecte: Pori, formarea oxizilor pe suprafata cusaturii.
24. Nu se lasa distanta prea mare dintre duza de gaz si suprafata piesei de
sudat
Vezi figura 6.46.

Figura 6.46. Pozitia relativa duza de gaz piesa
Daca distanta este prea mare, atmosfera de gaz protector nu mai este asigurata
n spatiul arcului si la suprafata baii de sudare. O marire a debitului de gaz este doar
partial eficienta n acest caz si pe deasupra si costisitoare. Prin anumite dispozitive cum
ar fi "lentilele de gaz" la sudarea WIG, sau alte dispozitive similare, acestea permit
asigurarea unei curgeri laminare a gazului protector, fara turbulente, pe o distanta relativ
mare.
Defecte :pori
25. Influenta pozitiei arzatorului asupra patrunderii cusaturii (vezi figura 6.47)

Figura 6.47.Directia de sudare. Patrunderea
Forma si adncimea patrunderii depind de mai multi factori: diametrul
electrodului, lungimea arcului de sudare, viteza de sudare, felul gazului protector,
grosimea materialului de baza. Daca acesti parametrii sunt constanti, mai are influenta
si nclinatia arzatorului fata de diractia de sudare. La sudare arzatorului nclinat nainte,
patrunderea este mai mica (avantajos n cazul straturilor de radacina si la sudarea
tablelor subtiri, la cusaturi de colt efectuate ntr-o singura trecere, la sudarea otelurilor
crom nichel cu energie liniara mica). La sudare cu arzatorul nclinat napoi, patrunderea
e mai mare (avantajos la sudarea n pozitia orizontala straturilor de umplere la sudurile
de colt de grosimi mai mari, la sudarea straturilor de completare a radacinii)
Defecte: patrundearea prea mica patrunderea preamare.
26.Se va evita cusaturile late la care este necesara pendularea arzatorului. Nu
permitati curgerea n avans a baii de sudare (vezi figura 6.48.)

Figura 6.48. Modul de realizare a straturilor
Arcul trebuie sa topeasca flancurile rostului si stratul de radacina si nu are voie
sa arda pe baia de sudare care se formeaza. n caz contrar se produce o lipsa de topire
laterala. Acest lucru se poate ntmpla daca unghiul de deschidere al unui rost n V este
prea mic sau, daca viteza de topire a electrodului este prea mare sau daca viteza de
sudare este prea mica, dar n special atunci cnd se comit simultan toate cele trei
greseli mai sus enumerate.
O alta posibilitate de formarea defectelor : O baie de sudare prea ntinsa nu mai
este protejata de gazul protector.
Defecte: lipsa de topire, pori.
27.Sudurile de colt executate n pozitia orizontala n jgheab trebuie sa aiba o
grosime de maxim 6 mm (dimensiunea a) si sa fie sudate numai ntr-o singura trecere.
Sudurile de colt mai groase se executa n mai multe straturi. Straturile intermediare si de
acoperire se executa sub forma de cusaturi (treceri) depuse fara pendulare. (vezi figura
6.49.)

Figura 6.49 Realizarea cordoanelor de colt
La sudurile de colt groase, realizate ntr-un singur strat exista pericolul defectelor
prin lipsa de topire laterala si o patrundere insuficienta, atunci cnd arcul arde pe baia n
curs de formare. Prin tehnica trecerilor fara pendulare acest pericol poate fi evitat. Chiar
la o examinare vizuala beneficiarul sau verificatorul si poate da seama ca nu exista
lipsa de topire laterala care ar fi putut apare la un mod de lucru incorect.
Defecte: O prindere insuficienta, lipsa de topire laterala
28.Daca se executa suduri de colt la mbinarea tablelor de grosimi diferite,
trebuie sa modificati n asa fel nclinatia arzatorului, ca acesta sa fie ndreptat mai multe
spre tabla mai groasa (el ramne ndreptat spre punctul de radacina figura 2.) sau se va
mentine unghiul de nclinatie de 45
0
dar arzatorul se deplaseaza cu 2-3 mm spre tabla
mai groasa (vezi figura3)

Figura 6.50. Cordoane de colt la componente de grosime diferita
Daca tablele de grosime diferite se sudeaza n modul prezentat n figura 2 ,
atunci la valori mici ale curentului de sudare (corespunzator tablei subtiri), tabla mai
groasa nu este patrunsa suficient. n acest caz apar defecte de lipsa de topire. Daca se
foloseste curent mai mare (corespunzator tablei mai groase) se poate ajunge la
crestaturi marginale sau chiar la strapungeri ale baii la tabla mai subtire. La suduri de
colt orizontale, tabla mai groasa ar trebui asezata orizontal, astfel ca baia de sudare sa
nu provoace strapungeri n nici un caz
Defecte: Crestaturi marginale, lipsa de topire
29.Daca se sudeaza vertical descendent, atunci se diminuieaza tensiunea si
micsorati cu cca 30% viteza de avans a srmei, fata de valorile folosite la sudarea n
pozitie orizontala si totodata fara pendulari (tras liniar) totodata se impiedica curgerea
baii de sudare care s-a diminuat, efectnd repede o cusatura lineara

Figura 6.51 Sudura de colt vertical descendent
La sudarea n colt n pozitie vertical descendent, exista pericolul ca baia de
sudure sa curga, daca ia dimensiuni prea mari. Pentru a micsora dimensiunile trebuie sa
se diminueze randamentul de topire. Dar pentru ca sudarea trebuie efectuata n acelasi
timp, n conditii de vscozitate avansata, n vederea unei solidificari mai rapide a baii, se
limiteaza grosimea cusaturii printr-o singura trecere la 3,5 mm
Sudurile de colt mai groase efectuate n aceasta pozitie trebuie realizate prin mai
multe cusaturi liniare
Defecte:Baia de sudare curge naintea arcului. Patrundere insuficienta la
radacina si n flancuri, n cazul cel mai defavorabil aparitia de defecte.
30. La sudurile realizate ntr-un singur strat si la sudurile de radacina, o
pozitionare simetrica a pistoletului fata de marginile rostului asigura o patrundere
suficienta a flancurilor fara producerea defectelor cum ar fi lipsa de topire. La sudurile de
umplere si de acoperire trebuie luate n considerare si cusaturile deja depuse:
n cazul tablelor subtiri (figurile din rndul de sus figura 6.52) deschiderea rostului
permite n general pozitionarea simetrica a pistoletului de sudare la depunerea cusaturii
sudate. n cazul tablelor mai groase (figurile din rndul de jos figura 6.52) acest lucru nu
mai este posibil, daca deschiderea rostului este prea mica. Marimea lungimii capatului
liber este o solutie gresita si daunatoare, n cazul arcului cu pulverizare aceasta lungime
nu trebuie sa depaseasca valoarea de 20mm

Figura 6.52 sudarea straturilor
Defecte: Lipsa de topire laterala, pori (figura b rndul inferior)
31. Se evita suprancalzirea prea mare a cusaturii daca:
sudarea se face n pozitie orizontala n jgheab si se realizeaza prin mai multe
straturi
procedati la o corelare a vitezei de sudare si a randamentului de topire;
corectati nclinatia arzatorului;
masurati tensiunea arcului la sudare, rspectiv micsorati viteza de avans a srmei
sau n anumite cazuri procedati la pendularea pistoletului.


Figura 6.53 Supranaltarea cusaturii
O supranaltare prea mare a cusaturii se produce atunci cnd:
se alege o pozitie de sudare prea ascendenta.
viteza de sudare este prea mica, respectiv randamentul de topire este prea mare
nclinatia arzatorului este prea mare si se sudeaza cu arzatorul nclinat napoit
tensiunea arcului este prea mica si/sau avansul este prea mare
Defecte: O supranaltare prea mare
32.Trebuie evitat producerea neuniformitati suprafetei cusaturilor de acoperire
prin:
pendularea nentrerupta;
depunere de mai multe straturi respectiv rnduri;
sudare pe ct posibil n pozitie orizontala n jgheab, se adopta mai degraba o
pozitie mai mult descendenta dect ascendenta (la o cusatura usor urcatoare se
ajunge usor la o supranaltare prea mare) dar totusi nu trebuie admisa curgerea
baii n avans


Figura 6.54. Neuniformitatea suprafetei stratului de acoperire la sudare strat cu adncitura
O adncitura n suprafata stratului de acoperire apare atunci cnd:
la pendulare se zaboveste prea mult la marginile rostului, att timp ct baia
este prea rece sau stratul realizat printr-o singura trecere;
sectiunea stratului de acoperire este prea mare;
la un randament de topire ridicat se adopta o pozitie de sudare prea
descendenta
Defecte: Neuniformitatea suprafetei stratului de acoperire.
33.Se va evita formarea crestaturilor folosind o pendulare corecta
reducnd tensiunii arcului la sudare
executnd cusaturile de colt mai groase prin sudarea n mai multe straturi;
ndepartnd straturile de rugina de pe metalul de baza n zonele n care se
sudeaza;
corectnd pozitia pistoletului de sudare;
corelnd viteza de topire cu cea de sudare.

Figura 6.55. Prezentarea crestaturii marginale
Crestaturile iau nastere atunci cnd:
pendularea nu este suficient de larga, sau s-a zabovit prea mult la marginea
rostului;
tensiunea arcului este prea mare si, n consecinta, arcul se lungeste;
cusaturile de colt realizate ntr-o singura trecere sunt prea groase si metalul se
depune neuniform;
metalul de baza este prea ruginit sau are arsuri pe suprafata;
s-a adoptat o poztie incorecta a pistoletului;
s-au folosit valori prea mari ale vitezei de topire a electrodului si ale vitezei de
sudare.
Caz special: Daca crestatura a luat nastere n urma unui efect de suflare magnetica,
atunci cablul de racordare la masa de sudare a piesei trebuie mutat, de exemplu, se
face o dubla racordare a piesei, efectul de suflare magnetica se prntmpina de
asemenea, prin adoptarea unei nclinari corecte a pistoletului de sudare, se modifica
succesiunea depunerii straturilor
Defecte: Crestaturi marginala
34. Se va evita formarea craterului final:
umplnd craterul cu o miscare lenta de du-te-vino a pistoletului de sudare;
ntrerupnd arcul si lasnd ca baia de sudura sa se solidifice si apoi umplnd
craterul prin sudare;
n anumite cazuri folositi o placuta de capat

Figura 6.56. Modul de formare a craterului final
Un crater final apar atunci cnd arcul de sudura este ndepartat prea devreme
sau prea rapid n momentul cnd baia de sudare nca prea mare
Se va ia n considerare regula 6 care trateaza problema racirii capatului cusaturii
n atmosfera de gaz protector
Defecte: crater final
35.Se va evitat formarea incluziunilor de zgura:
curatnd cu grija rosturile si a zonei mbinarii;
curatnd n repetate rnduri a duzei pistoletului de sudare;
corectnd pozitionarea pistoletului de sudare n cursul sudarii, de exemplu
micsornd distanta lui fata de piesa sau micsorndu-i nclinatia;
ndepartnd zgura de pe suprafetele cusaturilor depuse, respectiv din rostul de
sudare, nainte de depunerea cordoanelor noi.

Figura 6.57Formarea incluziunilor
Formarea incluziunilor de zgura devine posibila daca:
zgura (de exemplu tunderul, arsura de laminare) sunt antrenate n baia de
sudare;
stropii de pe duza pistoletului de sudare cad n baia de metal topit;
pistoletul de sudare este incorect pozitionat n cursul sudarii;
zgura ramasa de la straturile anterioare nu a fost ndepartata total sau partial;
zgura produsa n cursul taierii termice nu a fost ndepartata din rost
Defecte: Incluziuni de zgura
36.La sudarea tablelor mai groase (peste 10 mm) se vor respecta urmatoarele
(vezi figura 6.58)

Figura 6.58.Sudarea ]mbin[rilor groase
La sudarea tablelor groase, panoul de comanda al aparatului sudorului trebuie
sa cuprinda un dispozitiv de "reglare lina a cresterii vitezei" pna n momentul aprinderii
arcului de asemenea o posibilitate de reglare a timpului de reaprindere precum si un
dispozitiv de reglare a timpului de scurgere a gazului protector, naintea de aprinderea
arcului si dupa stingerea lui
Se vor efectua suduri de prindere suficient de lungi (min 60 mm) si suficient de
late (4mm) executate chiar nintea opratiei de prencalzire. Cusaturile de prindere
provizorie fisurate nu se refac prin sudare ci se ndeparteaza prin craituire arc aer
Straturile de radacina si de acoperire se vor suda fara pendulare (prin tragerea
electrodului)
La realizarea straturilor de acoperire se va acorda o atentie deosebita
coeficientului de umplere (vezi figura 6.68 stnga). Ukltimul strat se considera cusatura
de "afinare"