TEMA :

Tehnologia de intretinere si reparatii prin sudare

ARGUMENT
Att desprinderea de material, ct si modificarea starii initiale a suprafetelor sunt datorate numeroaselor fenomene si procese de natura mecanica, termica, electrica, chimica, etc., a caror actiune este practic greu de separat. Cauzele uzarilor depind de fenomenele predominante ce au loc ntre suprafetele n contact ale unei cuple de frecare, la functionarea acesteia. Fenomenele mecanice contribuie cu ponderea cea mai mare la uzarea rapida a suprafetelor, iar timpul caracteristic acestei clase de fenomene este abraziunea. De fapt, uzarea abraziva, desi este un proces de mare intensitate, dureaza efectiv putin timp, dupa care apar n proportii din ce n ce mai mari uzarea de adeziune, uzarea chimica, etc.. Ca urmare a procesului de uzare, proprietatile fizico-mecanice ale straturilor superficiale ale pieselor se modifica: n unele cazuri, duritatea superficiala scade pe masura ce uzura creste, iar n alte cazuri, duritatea creste ca urmare a ecruisarii, provocnd o crestere treptata a fragilitatii stratului superficial, ceea ce accelereaza uzarea. Din cauza uzurii avem nevoie de operatiile de reconditionat ale pieselor pe care fiecare decide prin ce metoda poate reconditiona piesa ,insa de multe ori toti alegem sa reconditionam piesele prin metode ieftine care sa nu necesite mult timp si pe care avem posibilitatea si mijloacele necesare de ale face. Sudarea este procedeul tehnologic de asamblare nedemontabila a metalelor si aliajelor,prin topire locala,cu sau fara,metal de adaos. Sudarea poate fi executat cu sau fr exercitarea unei fore exterioare de apsare a eselor care se asambleaz.Locul de mbinare se numete sudur,linia de mbinare cordon de sudur sau custur. Reconditionarea prin sudare prezinta urmatoarele avantaje : -se poate aplica unei game largi de metale i aliaje feroase i neferoase; -realizeaz economii de metal (15-20%) n raport cu nituirea sau turnarea; -capacitatea de etanare n raport cu nituirea este superioar; -elimin zgomotul care se ntlnete la nituire; -construciile sudate sunt mai uoare dect cele turnate; -preul de cost al asamblrilor sudate este mai redus; -procedeul de sudare se preteaz automatizrii. La reconditionarea pieselor uzate prin sudura am ales ca metoda reconditionarea prin sudura cu cusatura dubla deoarece aceasta se poate aplica atat la sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase. O alta metoda pe care o puteam folosi este sudura in puncte care se realizeaza prin trecerea unui current electric pintr-un contact metallic si incalzirea contactului la temperature ridicate urmata de presarea si racirea sub presiune.
3

1.Generalitati
Dupa un anumit numar de ore de functionare a unui ansamblu, unele piese mai greu solicitate, prezinta o stare avansata de uzura, ceea ce face imposibila functionarea in continuare a ansamblului respectiv. In afara uzurii datorita unei functionari de o anumita durata ,piesele masinilor si ale aparatelor pot iesii din functiune si in urma unor cause accidentale:lovituri, suprasolicitari, montari gresite, defecte de material, etc. Pentru a repune ansamblul respective in functiune el este supus reparatiilor.In cadrul procesului de reparatie piesele demontate sunt analizate cu atentie, stabilinduse natura si marimea uzurii.Pentru ca piesele uzate sa-si poata indeplinii in bune conditii rolul lor initial ele se supun unui proces de reconditionare.Totusi nu toate piesele uzate se supun reconditionarii. La stabilirea aplicarii reconditionarii se ia in consideratie in primal rand gradul de uzura al piesei care influenteaza in mod direct costul reconditionarii. In cazul in care costul reconditionarii este mai mic decat pretul unei piese noi se prefera reconditionarea piesei uzate, cu conditia obtinerii unei calitati a piesei reconditionate, sensibil egala cu cea a piesei initiale. Daca insa costul reconditionarii este mai mare decat cel al unei piese noi se prefera achizitionarea piesei noi. Totusi de cele mai multe ori reconditionarea asigura economii inseminate fata de situatia in care s-ar inlocui piesele uzate cu piese de schimb noi. Reconditionarea pieselor uzate se poate realize prin mai multe procedee care se aleg pe baza: -formei si a dimensiunilor piesei; -naturii materialului piesei; -tipului si marimii uzurii; utilajelor si a materialelor aflate in inzestrarea tehnica a intreprinderii. Aceste procedee ptot fii: -reconditionarea prin sudare -reconditionarea prin deformare plastica -reconditionarea prin metalizare -reconditionarea prin acoperiri galvanice , etc. Indiferent de procedeul folosit reconditionarea cuprinde o serie de operatii preliminare de pregatire operatia propriu-zisa de reconditionare si unele operatii finale Sudarea este o operatie de imbinare nedemontabila a doua piese metalice prin topirea locala a acestora in zona de imbinare. In momentul de fata sudarea constituie unul din cele mai utilizate procedee de reconditionare.Acest lucru se datoreaza faptului ca au fost puse la punct numeroase
4

procedee de sudare realizate cu aparatura moderna si materiale foarte variate ca: -electrozi -pulberi -vergele de metal de adaos. In atelierele de reparatii sudarea se foloseste intr-o masura foarte mare la repararea utilajelor agricole. Inainte sa fie sudate, piesele trebuie sa fie pregatite, in care scop marginile ce se imbina se prelucreaza astfel incat forma si dimensiunile rostului sa corespunda tipului de imbinare stabilit.

2.Pocedee de sudare a pieselor uzate

2.1.Reconditionarea prin sudare manuala cu arc electric cu electrozi metalici inveliti.
Principalele lucrari de reconditionare effectuate prin acest procedeu sunt incarcarile de suprafete uzate prin frecare si repararea pieselor sparte sau fisurate. Icarcarea suprafetelor uzate se face prin depunerea succesiva de straturi de metal cu un electrod ales in functie de compozitia chimica a materialului piesei (tab.1) Tipul Duritatea electrodului maxima
E 1.200 E 1.300 E 1.400 E 2.50 E 2.52 E 5.375 E 5.275 200 HB 300 HB 400 HB 50 HRC 52 HRC 375 HB 275 HB

Proprietati Speciale
-

Recomandari
Metal depus slab aliat cu continut de carbon sub 0,4%.Pentru piese care lucreaza la uzura in conditii nu prea severe ca:sine, cuplaje,axe, roti ,piese de vehicule, etc. Metal depus cu continut de carbon peste 0,4%.Pentru incarcari la benzi transportatoare, matrite, stante,etc. Metal depus aliat cu Cr peste 10% si continut de carbon sub 0,3%.Asigura rezistenta la ruginire si la cald.Pentru incalzirea ,plungerilor a ventilelor , a pieselor de cuptoare, etc. Metal depus cu continut minim de mangan de 11% de carbon sub 0,5% si de nichel sub 30%.Asigura rezistenta la uzura si se durifica prin ecruisare la rece.Pentru incarcarea falcilor de concasoare , placi, sine, bolturi, etc. Metal depus cu continut de Cr-Ni-Mg.Pentru incarcarea sinelor , incrucisarilor limbilor de macaz ,piese de turbine hidraulice. Metal depus cu continut de Cr-Ni.Asigura rezistenta la coroziune la cald si la ruginiri.

r.t. r.o.

E 7.150 E 7.175

150 HB 175 HB

d d

E 8.150

150 HB

c.n.

E 9.175

175 HB

Tab:1
5

r-rezistent la ruginirre sub actiunea apei, a aburului de apa si a atmosferei. o-rezistent la coroziune prin oxidare la cald la temperature peste 600 grade C d-se modifica si se ecruiseaza la rece r-nu se magnetizeaza t-termostabil la temperature ridicate. Dupa atingerea grosimii dorite se executa o prelucrare finala pentru asigurarea dimensiunilor netezimii suprafetelor (fig: 1) Foarte frecvente sunt lucrarile de reparatii effectuate asupra unor piese sparte sau fisurate din cauza unor suprasolicitari sau a unor accidente mecanice. Piesele din otel se pregatesc , in prealabil , prin tesirea marginilor rupturii, se degreseaza cu atentie si se supun sudarii. a piesa uzata

b piesa icarcata

c piesa reconditionata

Fig:1 Reconditionarea unei piese uzate In general , in functie de sudabilitatea otelului , de cantitatea de metal care urmeaza a fi depus si de tipul electrozilor , piesele din otel se pot suda cu sau fara preincalzire. In figura 2 este aratat modul in care a fost sudata dantura Sparta a unei roti dintate din otel turnat: dintii sparti au fost inlaturati complet, pana cand materialul ramas nu a mai prezentat nici un defect, apoi spatial prelucrat a fost umplut cu sudura urmand ca , ulterior sa se prelucreze dantura pe portiunea respective.

a schema reconditionarii

b- vedere

Fig:2 Reconditionarea unei roti dintate Preinaclzirea are drept scop micsorarea tensiunilor interne produse la sudare si inlaturarea pericolului fisurarii si al deformarii pieselor. Preincalzirea se prescrie in general pe baza compozitiei chimice a materialului sudat, luindu-se in considerare continutul in carbon echivalent al otelului Ce, calculate pe baza procentajelor elementelor aflate in compozitia chimica. Preincalzirea se realizeaza prin introducerea pieselor in cuptoare sau cu ajutorul unor arzatoare cu gaze.Dupa sudare, piesele se racesc in cuptor sau se mai incalzesc usor cu arzatorul astfel incat sa se asigure viteze de racier mici. Piesele din fonta se reconditioneaza prin sudare mai greu decat cele din otel din cauaza plasticitatii reduse si a tendintei de decarburare a fontei, care duce la aparitia usoara a fisurilor.Totusi printr-o tehnologie corecta si ingrijita se pot obtine suduri de buna calitate. Sudarea pieselor din fonta se poate face la rece sau la cald. Sudarea la rece se executa cu electrozi inveliti cu vergele din otel cu continut redus de carbon sau slab aliat, din aliaj moale(Cu-Ni) din nichel pur sau nichel-fier.In cazul sudarii pieselor fisurate pentru a se evita propagarea in continuare a fisurii la capetele ei se executa gauri care delimiteaza fisura.Pentru o buna depunere a metalului de adaos, marginile fisurii se largesc printr-o prelucrare mecanica in unghi .In fig:3 este reprezentat un carter din fonta reconditionat in acest mod.

Fig:3 Schema reconditionarii unei carcase de reductor In cazurile in care este necesar sa se asigure o rezistenta sporita imbinarii pieselor cu grosime peretilor mai mare de 10 mm, sudarea la rece a fontei se executa prin introducerea in flancurile rostului a unor suruburi care se sudeaza in rost (Fig:4 a) sau daca piesa se preteaza se introduce niste ancore (Fig: 4 b )care de asemenea se sudeaza impreuna cu piesa.

Fig:4 Suruburi si ancore pentru marirea rezistentei imbinarii sudate Pentru realizarea unor suduri cu rezistenta sporita si cu pericol redus de formare a fisurilor se aplica sudarea la cald .Sudarea se realizeaza cu electrozi cu vergea din fonta, continand elemente care sa impiedice arderea carbonului, a siliciului si a manganului.Preincalzirea se realizeaza in cuptoare obisnuite sau mai frecvent in cuptoare special construite din caramizi refractare (fig: 5).Incalzirea se face cu mangal , cu arzatoare cu gaz sau cu combustibil lichid. Temperatura de preincalzire variaza in functie de grosimea piesei, fiind de circa 3500 grade C pentru piese subtiri si de circa 650 grade C pentru piese groase.

Fig:5 Cuptoare de preincalzire 1234567caramizi refractare piesa preincalzita cutie metalica capac ferestre mangal masa.

2.2.Reconditionarea prin sudare automata cu arc electric sub strat de flux

Sudarea automata cu arc electric sub strat de flux este un procedeu caracterizat de o mare productiviatete.El poate fi folosit pentru reconditionarea prin incarcare a unor piese cu suprafete uzate de intindere mare.Pentru marirea productivitatii muncii se pot utilize electrozi-banda sau simultan mai multi electrozisarma. Fluxurile au urmatoarele proprietati: -sunt usor fuzibile -sunt vascoase in stare topita -dizolva pelicula de oxizi -greutatea specifica este mai mica decat a metalului de baza -nu formeaza produse gazoase Fluxuril utilizate sunt: - borax 50%, bicarbonat de sodiu 47% si acid sulfuric 3%(pentru sudarea otelurilor) -borax 70%, clorura de sodiu 20% si acid boric 10% (sudarea cuprului si a alamei) Tehnologia sudarii cu arc electric se refera la pregatirea pieselor de sudat, alegerea regimului de sudare si controlul calitatii sudarii. Piesele de imbinat prin sudare se curate pana la luciul metallic, se indreapta si se prelucreaza in functie de felul imbinarii., asa cum rezulta in figura 6. La procesele de mare raspundere se face controlul folosind diferite procedee si aparate cum sunt: controlul prin feroflux, controlul cu ultrasunete sau controlul cu raza Rosntgen sau cu raze Gamma.

10

Fig:6 Modalitati de realizare a rosturilor sudurii prin prelucrare

11

2.3.Reconditionarea prin sudare manuala cu flacara de gaze

La sudarea cu gaze piesele ce trebuie sa fie imbinate si uneori materialul de adaos sunt aduse in stare de topire cu ajutorul flacarii de sudare obtinute prin arderea unui gaz combustibil in mestec cu oxigenul.Gazul combustibil folosit frecvent este acetilena care se prepara din carbid cu ajutorul unui generator de acetilena. Generatoarele frecvent folosite sunt cele transportabile cu presiune joasa cu retarta si clopot plutitor avand incarcatura maxima de 4 kg carbid si debitul de acetilena de I,25 m cubi / h. Sudarea manuala cu flacara cu gaze este un procedeu folosit pe scara larga la lucrarile de reconditionare a pieselor confectionate din cele mai diferite materiale(otel, fonta, metale si aliaje neferoase). Inainte de sudare suprafetele se curate de murdarie , ulei si rugina cu ajutorul periilor de sarma sau chiar prin prelucrare mecanica pe strung sau pe alta masina-unealta. In functie de natura materialului piesei se sudeaza la rece sau la cald aceasta din urma preferandu-se in cazul fontelor si al aliajelor neferoase.preincalzirea pieselor se face la fel ca in cazul reconditionarii cu arc electric. Materialul de adaos se alege in mod asemanator electrozilor folositi la sudarea manuala cu arc electric, luandu-se in considerare natura materialului piesei reconditionate. O atentie deosebita se va acorda alegerii unor fluxuri corespunzatoare care sa asigure descompunerea oxizilor si fluiditatea baii de metal topit. Tehnologia sudarii cu arc electric se refra la pregatirea pieselor de sudat alegerea regimului de sudare si controlul calitatii sudarii. Electrozii de sudare sunt niste vergele din sarma acoperita cu un strat de material nemetalic cu o compozitie complexa numit invelis.Deosebit de important este ca electrozii sa fie pastrati in ambalajul lor, in incaperi uscate , ferite de umezeala.Obtinerea flacarii se realizeaza cu ajutorul arzatorului (Fig:7) format dintrun maner ce se racordeaza la tuburile flexibile de acetilena si oxigen si o tija arzator.Pentru aprinderea flacarii, ambele robinete ale suflaiului (de oxigen si de acetilena) se mentin deschise complet iar dupa aprindere se reduce debitul de acetylene pana la obtinerea flacarii neutre. Sudarea otelurilor slab aliate sau cu continut mic de carbon se poate executa fara preincalzire.

12

Fig:7 -arzatorul pentru sudarea cu gaze oxiacetilenice

2.4.Reconitionarea pieselor cu arc electric vibrator vibrocontact).

(prin

Incarcarea pieselor prin acest procedeu se realizeaza prin topirea electrodului cu ajutorul unui arc electric vibrator.Arcul electric vibrator se formeaza intre suprafata piesei de reconditionat si un electrod din sarma neacoperita, caruia I se imprima o vibratie uniforma cu frecventa de 50-100 oscilatii/secunda. In timpul vibratiei electrodul atinge piesa dand nastere la un scurtcircuit datorita caruia electrodul se sudeaza pe piesa; in continuare electrodul, tinzand sa se indeparteze pe punctual de contact se rupe lasand pe suprafata piesei o particular de metal.Dupa rupere sarma-electrod se indeparteaza dand nastere la un arc electric de scurta durata care topeste si intinde atat particular de metal depusa cat si capatul electrodului.Procesul repetandu-se pe suprafata piesei ce se reconditioneaza metalul de adaos este depus sub forma unor straturi continue. Procedeul are numeroase avantaje printer care cel al unei productivitati ridicate si al unei incalziri reduse a piesei. Instalatia folosita este relative simpla si poate fi usor realizata si montata pe un strung obisnuit.Piesa 1 (fig:8 a) este prinsa in universalul strungului care ii imprima o miscare de rotatie.Dispozitivul propriu-zis se monteaza pe sania transversala a caruciorului strungului si se compune din sarma-electrod 2, trecuta prin ghidajul 3, vibrat prin intermediul unei tije de catre excentricul 4 actionat de motorul electric M.Datorita legaturii electrice effectuate de la o sursa de current pentru sudare S, la ghidajul electrodului 3 si la piesa prin intermediul patinei de contact 5, la fiecare atingere a sarmei de piesa se vor produce fenomenele descries mai sus.Pentru incarcarea intregii suprafete a piesei se poate utilize mecanismul de avans longitudinal al saniei strungului ceea ce face ca dispozitivul de incarcare sa se deplaseze in lungul generatoarei piesei.In practica se folosesc si instalatii la care miscarea vibratorie se realizeaza cu ajutorul unui vibrator electromagnetic ^ (Fig: 8 b).

13

Fig: 8 a -Schema unei instalatii cu vibrocontact

Fig:8 b-Schema unei instalatii cu vibrocontact

3.Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare

La asamblarea prin sudare a constructiilor metalice sculele si dispozitivele difera in mare masura daca sudarea se executa manual sau automat.Sculele comune pentru ambele metode sunt numai masca de sudura peria de sarma si ciocanul. La sudarea manuala se folosesc urmatoarele scule si dispozitive: -clestele de sudura -panourile de protectie
14

-dispozitive de asamblare -dispozitive speciale numite si conductoare se folosesc pentru asamblarea pieselor de acelasi tip cu dimensiuni apropiate sau identice. Dupa felul operatiilor dispozitivele se clasifica in stelaje , conducatoare, dispozitive de fixare, de prindere, de intindere, de distantare si de rotire. In anumite cazuri intr-un dispozitiv complex se combina doua sau mai multe categorii de dispozitive ceea ce permite executarea a doua sau a mai multor operatii de asamblare sau sudare. Stelajele (Fig:9) sau dispozitivele de sustinere sunt suprafetele fixe si plane de sustinere pe care se executa asamblarea si sudarea pieselor.Constructia lor este variata: din profil, din beton armat.

Fig:9 Stelaje Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: -sa fie rezistente, rigide sis a asigure fixarea in pozitia necesara a piesei de sudat. -piesele sa poata fii asezate si scoase dupa sudare usor si repede; -dispozitivele de fixare (fig: 10) sunt opritoarele si limitatoarele care se fixeaza pe stelaje pe placile de fixare sau pe sabloane;

Fig:10- Dispozitive de fixare

15

-dispozitivele de prindere (fig:11) au forme foarte variate si se utilizeaza pentru fixarea pieselor de sudat in pozitii convenabile ;

Fig:11 Dispozitive de prindere

-dispozitivele de strangere (fig:12) se folosesc la fixarea a doua piese din cadrul asamblarii ;

Fig:12 Dispozitive de strangere

-dispozitivele de intoarcere (fig:13) permit sudarea in pozitie orizontala a majoritatii cordoanelor de sudura..

16

Fig:13 Dispozitive de intoarcere Sudarea automata si semiautomata asigura o productivitate marita. Cletele portelectrod. permite conducerea electrodului prins n el pentru realizarea cordonului de sudur. Cletele portelectrod trebuie s fie uor de manevrat i s asigure protecie la electrocutare. Cablurile de sudare se folosesc pentru conducerea curentului electric i sunt construcie multifilar. Clema de contact are rolul de a nchide circuitul curentului electric de sudare.

4. Defectele pieselor sudate

Defectele exterioare sunt: -abateri dimensionale i de form ale cordonului de sudur; -anuri de margini sau mucturi; -revrsri sau scurgeri de metal; -strpungeri; -fisuri exterioare. Defectele interioare sunt: -fisuri interioare; -poroziti; -incluziuni de zgur; -neptrunderi la rdcin.

5. Controlul mbinrilor sudate

Pentru asigurarea calitii prescrise,mbinrile sudate trebuie supuse celor trei faze ale operaiei de control tehnic: 1. controlul preventiv; 2. controlul interfazic; 3. controlul final.
17

mbinrile sudate pot fi cotrolate prin urmtoarele metode: -examinarea exterioar a custurilor ,cu ochiul liber sau cu lupa; -controlul cu ajutorul epruvetelor; -controlul cu raze X; -controlul magnetic; -controlul ultrasonic. La locul de munc este necesar o gleat cu ap pentru cufundarea arztorului,n cazul refulrii flcrii. Sudorii trebuie s poarte echipamentul de protecie a muncii.

6. Clasificarea electrozilor
-dup prezena nveliului: -nvelii; -nenvelii. -dup diametru -dup grosimea nveliului -cu nveli subire -cu nveli mediu -cu nveli gros -dup natura nveliului: -acid(A);bazic(B);celulozic(C);oxidant. nveliul prezint urmtoarele funcii: 1. mrete stabilitatea arcului electric; 2. creaz perdea protectoare de gaze,evitnd formarea oxizilor; 3. separ zgura din baia de metal topit; 4. asigur rcire lent cordonului de sudur. 5. introduce elemente de aliere n baia de metal topit.

7.Scule necesare sudorului.

-ciocanul de sudor pentru curarea zgurii; -ciocanul cu cap rotund pentru cordonul de sudur; -dli, -erii de srm. Echipamentul de protecie trebuie s cuprind urmtoarele: -mnui; -or -ochelari -bocanci,jambieri.

18

8.Norme de protectie a muncii

La locul de munc este necesar o gleat cu ap pentru cufundarea arztorului,n cazul refulrii flcrii. Sudorii trebuie s poarte echipamentul de protecie a muncii. Generatoarele i butelii de acetilen se vor amplasa n afara locului de sudare. Distana dintre generator i orice surs de foc ,trebuie s fie de minimum 10 m. La terminarea lucrului restul de acetilen se va evacua n atmosfera rezidurile se vor nltura. Generatoarele se vor feri de nghe.Butoaiele de carbid se vor pstra n condiii speciale. Buteliile de oxigen se vor pstra n cabinele de lucru n poziie vertical.buteliile. robinetele i reductoarele de presiune se vor feri de uleiuri i grsimi,deoarece se pot produce explozii. Dac arztorul s-a nclzit prea tare,se nchide robinetul de acetilen,iar cu robinetul de oxigen puin deschis,arztorul se cufund n gleata cu ap. Orificiile becurilor se vor cura numai cu srme de alam curate. Prin nerespectarea regulilor de tehnic a securitii muncii se pot produce urmtoarele accidente: -electrocutare -ale ochilor i arsuri ale pielii; -intoxicare cu gaze si fum -incendii datorate unei scantei Sursele de curent pentru sudare trebuie s fie legate la pmnt.Sudorul trebuie s lucreze numai pe covoare de cauciuc sau grtare de lemn i s fie echipat corespunztor. Se interzice sudarea pieselor vopsite sau n apropierea substanelor inflamabile. Cablurile de sudare trebuie s fie n perfect stare Ecranele i mtile trebuie s protejeze complet sudorul contra radiaiilor ultraviolete i a stropilor de metal topit La locurile fixe de sudare se vor amenaja guri de aspirare pentru gazele i fumul ce se degaj n timpul sudrii. La sudarea pe antiere n locuri periculoase,sudorii vor purta centuri de siguran.