Sunteți pe pagina 1din 32

CONTINUTUL

PROIECTULUI

Borderoul documentatiei de baza.


1. Tema de proiect.
2. Lista de activitati - tabel 1.
3. Calculul cantitatilor de lucrari. Antemasuratoare - tabel 2.
4. Tabloul solutiilor tehnologice de mecanizare si preselectare a 3 variante de
studiu - tabel 3.
5. Centralizator cu date primare de calcul pentru variantele de
studiu - tabel 4.
6. Calculul numarului de masini-zile, a duratelor activitatilor, a numarului de utilaje si
mijloace de transport - tabel 5.
7. Calculul necesarului de combustibil si energie electrica exprimat in
conventional - tabel 6.
8. Calculul costurilor unitare fizice pe articole de deviz
(activitate tehnologica) - tabel 7.
9. Desen de ansamblu al obiectului cu sectiuni si detain - plausele 1;2.
10. Scheme si planuri tehnologice de mecanizare pentru activitatile luate in studiu -
planse 3;4.
11. Masuri de protectia muncii, PSI si protectie a mediului inconjurator.
BIBLIOGRAFIE.
Analiza procesului tehnologic de executie mecanizata a lucrarilor de
reabilitare a suprastructurii unui tronson de drum
Prezenta lucrare a fost elaborata in scopul reabilitarii unui tronson de drum de
lungime de 8 km si latime de 14 m prin reciclarea la rece.

1.Generalitati privind reabilitarea suprastructurilor drumurilor

Tehnologiile de reabilitare a imbracamintilor asfaltice de drumuri si sitemele de masini


utilizate depind de temperatura la care se executa lucrarile (la cald sau la rece), de locul
unde se produce amestecarea componentelor mixturii asfaltice (in statii fixe, in miscare,
pe loc) si de necesitatea regenerarii materialului din strat cu sau fara materiale de adaos.
Reutilizarea in noile straturi ale drumurilor a materialelor existente in vechile structuri,
prin reciclarea acestora (la rece, la cald sau combinat) , reprezinta in prezent una dintre
metodele economice de refacere si modernizare a drumurilor.Recicalrea la rece se face
numai la fata locului, iar reciclarea la cald se poate executa atat la fata locului, cat si prin
prepararea centralizata a mixturii asfaltice.
In anumite cazuri, imbracamintea se recicleaza impreuna cu o parte din straturile de
suport.
In studiul proiectului de fata vom utiliza tehnologia mecanizata de reciclare la rece a
materialelor suprastructurii unui tronson de drum.

2. Procesul tehnologic de reabilitare a suprastructurii unui tronson de drum


consta din mai multe etape si anume:

- reciclarea la rece a tronsonului de drum;


- compactarea stratului reciclat;
- transportul stratului mixturii de legatura;
- repartizarea stratului mixturii de legatura;
- compactarea stratului mixturii de legatura;
- transportul stratului de uzura;
- repartizarea stratului de uzura;
- compactarea stratului de uzura;
-executarea marcajelor rutiere.
Tehnologia de reabilitare a imbracamintilor asfaltice prin reciclarea la rece ofera
mai multe avantaje si anume:
- eliminarea risipei unor resurse, care devin din ce in ce mai deficitare;
-reutilizarea completa a materialului dislocat din vechea structura;
-eliminarea costurilor determinate de transportul materialelor din vechea imbracaminte;
-reducerea numarului de utilaje necesare pe santier;
-protejarea mediului ambiant.

Tehnologia de executare cuprinde urmatoarele operatii:


a) frezarea vechilor straturi uzate (fig.9.1);
b) stropirea cu liant a materialului maruntit;
c) amestecarea pentru omogenizare a materialului nou creat;
d) compactarea stratului nou creat;
e) acoperirea noului strat de mixtura cu unul sau mai multe straturi (fig.9.2) in functie de
conditiile concrete existente si de cerintele ce se impun noii structuri.

Reciclarea straturilor nelegate


Reciclarea slraturilor legate Reciclarea straturilor legate (strat de baza de pamint sau
(strat de uzuri, de legSturi si (strat de uzura si de baza) si piatra sparta)
portant) straturile nelegate (strat de
baza din piatra sparta)

Fig. 9.1

de uzura
tura si de
uzura

uzura

Fig. 9.2

Acoperirea cu stra-
Acoperirea cu stra-
Acoperirea cu strat
turi de
baza, de
legi-
turi de
legatura
si de
Acoperirea cu un strat
subtire de cuvertura rece

Acoperire cu
un_tratam ent d e
suprafata
Proiectul de fata cuprinde acoperirea cu straturi de legatura si de uzura

In functie de latimea si adancimea de frezare,precum si de volumul lucrarilor, se


utilizeaza diverse utilaje:
Fig. 9.6

Reciclatorul la rece 2100


DCR- Wirtgen utilizat la
asemena lucrari este
prezentat in figura 9.6
Masina este dotata cu:
grinda anti dislocare-
l,tamburul de frezare-
malaxare-2, snecul
I repartizor-3, placa
1 vibrofinisoare -4, grupul de
actionare-5, platforma opertatorului-6 cu tabloul de comanda-7, sistemul-8 de dozare a
emulsiei si a apei, rezervorul de apa- 9 si senilele -10.
Tehnologia de executare (fig. 9.7) este uramatoarea:
-pe suprafata vechii imbracaminti se repartizeaza (imprastie) anticipat agregate
minerale -1 si ciment-2;
- tamburul de frezare-malaxare 8 disloca si marunteste straturile de imbracaminte
rutiera legata-4 si o parte din straturile de suport-3, iar grinda antidislocare -5 previne
formarea bucatilor mari in timpul frezarii;
- in camera de lucru a tamburului -8, prin injectoarele -6 si 7, se face injecatarea cu apa
si cu emulsie si amestecarea acestora cu materialul maruntit din vechile straturi, cu
cimentul si cu agregatele minerale;
- snecul -9 efectueaza repartizarea noii mixturi pe taoata latimea benzii de lucru;
- echipamentele de batere -10, cel de vibrare -12 si placa vibrofmisoare -11 realizeaza
profilarea si precompactarea noului strat (de baza) -13.
Repartizarea anticipata a cimentului pe sosea nu este o solutie buna fiindca se produc
pierderi, chaiar daca ar exista o zi insorita si fara vant, si din aceasta cauza, in prezent, se
prefera amestecarea prealabila a cimentului cu apa si injectarea laptelui de ciment, astfel
format, direct in camera de amestecare a tamburului de frezare-malaxare.
Pentru reabilitarea prin reciclare la rece a partii carosabile pe intreaga latime
(3.0/4.5m) la o singura trecere , se folosesc reciclatoare mari.Reabilitarea se poate face
cu (fig.9.8) sau fara adaugarea de agregate minerale noi (fig. 9.9). In ambele cazuri
imbracamintea uzata a drumului este mai intai frezata la adancimea necesara de freze
obisnuite 1. In continuare reciclatorul la rece 3 amesteca materialul frezat cu diverse
adaosuri (agregate minerale din autobasculanta 2,lapte de ciment si emulsie din
autocisterna 4)repartizeaza uniform si precompacteaza noul strat asternut. Compactarea
definitgiva se face cu cilindrii compactori vibratori 5.

Fig. 9.8

Fig. 9.9

Reabilitarea imbracamintilor asfaltice la rece se poate efectua utilizand reciclatoare


(fig.9.12) prevazute cu tamburi speciali (fig. 9.13), care realizeaza atat dislocarea si
maruntirea vechilor straturi uzate si adugarea de aditivi, cat si omogenizarea prin
malaxare a materilaului nou obtinut.
In aceste cazuri, camera de amestecare cu tamburul de frezare formeaza
echipamentul de lucru (fig. 9.14), alcatuit din urmatoarele parti componente: 1-
tamburul; 2- carcasa; 3- placa de rupere ; 4 placa de profilare; 5- circuitul de alimentare
cu lianti; 6- grinda de maruntire.
Asezarea centrala a tamburului asigura o buna presiune verticala si o adancime de
frezare reglabila. Grinda de maruntire din interiorul camerei asigura uniformitatea
granulelor, iar circuitul automat de alimentare si pulverizare a liantilor determina o buna
calitate a materialului reciclat. Placile 3 si 4 sunt reglabile in functie de volumul
materialului din interiorul camerei.

Sistemul hidraulic de actionare permite reglarea vitezelor de deplasare in timpul


lucrului in functie de grosimea stratului supus frezarii, care se modifica prin deplasarea
pe verticala a tamburului. La unele modele exista posibilitatea deplasarii laterale a
tamburului de frezare, astfel incat acesta sa poata disloca pana la marginea trotoarului
sau in lungul acestuia, precum si in apropierea parapetelor autostrazilor (fig 9.14,a)

Fig9.14,a

Exista doar un sens de rotire al tamburului de frezare, dar se poate alege directia de
lucru a masinii inainte sau inapoi. Cabina operatorului impreuna cu scaunul acestuia si
tabloul de comanda pot fi deplasate stanga dreapta dupa necesitati (fig 9.14, b)
Imbracamintea este e de directie sunt in fata
macinata de jos in sus , pe directia de
Rotil deplasare
Directie
de lucru
Un microcompresor de comanda ia in considerare viteza de inaintare a masinii din
momentul respectiv si regleaza cantitatile de apa si lianti injectate conform prevederilor
tehnice. Cimentul necesar reciclarii la rece poate fi adugat fara emisii de praf, datorita
unui agregat de ,malaxare auxiliar,care preamesteca apa si cimentul. Laptele de ciment
format este transportat mai departe spre reciclator printr-un furtun.
Exista urmatoarele posibilitati de reabilitare a imbracamintilor asfaltice cu aceste
masmi: reciclarea la rece cu emulsie bituminoasa; reciclarea la rece cu ciment si emulsie;
reciclarea la rece cu bitum spumant.

Spreader auger

In proiectul de fata se are in vedere reciclarea la rece cu emulsie bituminoasa


(fig 9.15). In acest caz tehnologia de executare este urmatoarea:
- imprastierea de agregate pe vechiul strat cu ajutorul unui utilaj sepcial (fig. 9.15, a);
- uniformizarea grosimii stratului cu un autogreder (fig 9.15, b);
- dislocarea vechilor straturi deteriorate cu reciclatorul rutier ( fig. 9.15, e) si fig. 9.16)
si omogenizarea in camera de amestec a materialelor maruntite, unde se injecteaza
emulsie bituminoasa si apa, alimentate de la cisternele din (fig. 9.15 c si d) prin
conductele 5 si 4 din fig. 9.16 (1- stratul uzat; 2- stratul suport; 3-stratul prelucrat; 4-
alimentarea cu emulsie bituminoasa; 5- alimentarea cu apa; 6- pompa pentru emulsia
bituminoasa; 7- pompa de apa; 8- alimentarea cu lapte de ciment);
-profilarea noului strat asternut cu autogreder (fig. 9.15,f);
- compactarea definitiva a suprafetei drumului cu un rulou compactor static sau
vibrator( fig. 9.15,g).

Fiji. 9.15

Fig. 9.16
In cazul utilizarii emulsiilor bituminoase este necesar, pentru stabilirea retetei
amestecului, sa se efectueze o analiza a materilaelor existente in vechea structura.
Adancimea de lucru in timpul reciclarii cu emulsie de bitum trebuie sa fie de
aproximativ 12 cm. Aceasta valoare a fost determinata empiric prin multe experimentari
pe drumurile din Europa si in special in Germania.

Variant: /Watered injection of water and bitumen emulsion via the WR 4200
Microprocessor-
Hose connection controlled pump
on the water for the injection of Microprocessor-controlled pump

Hose connection
on the emulsion Tamping :
tanker

tanker truck water for the injection of emulsion


Damaged Variable Fixed Twin-shaft Processed
asphalt course milling drums milling drum pugmill material mixture

WR 4200: milling up,


mixing in, paving and
pre-compacting

b. Reciclarea la rece cu ciment(fig.9.17)

Fiji. 9.17

c. Reciclarea la rece cu ciment si emulsie bituminoasa (fig. 9.19)

Nota: -celalate metode de reciclare sunt aproximativ asemanatoare cu reciclarea la


rece cu emulsie bituminoasa
Dupa reciclarea la rece care se realizata pe o adancime de 20 cm
se realizeaza imracamintea asfaltica din doua straturi unul de legatura de 10
cm si unul de uzura de 4cm.
Transportul mixturii asfaltice se face de catre firma farnizoare.
Mixtura asfaltica de legatura face parte din primul strat al
suprastructurii autostrazii.
Aceste tipuri de imbracaminti au in general caracter permanent.
Imprastierea mixturii asfaltice de legatura in straturi de grosime constanta
precum si compactarea superficiala a acestora in vederea profilarii caii, sunt
realizate cu repartizatoare de asfalt.
Mixtura este descarcata din mijlocul de transport in buncarul de
alimentare al repartizatorului si este preluata de un transportor cu racleti care
o duce la sistemul de repartizare.
Repartizarea este realizata de un melc repartizator.
Compactarea superficiala si profilarea sunt asigurate de grinda de
batere si de placa de netezire.
Compactarea primara usoara se face folosind cilindri compactori usori
la prima treapta de frecventa. Compactare finala se face folosind cilindri
compactori grei la treapta a doua de frecventa pana la atingerea cotei de 10
cm.
Transportul binderului se face de catre firma furnizoare.
Repartizarea binderului in straturi uniforme pe drum ,precum si
compactarea superficiala a acestora in vederea profilarii caii, sunt realizate
cu repartizatoare de asfalt.
Repartizarea este realizata de un melc repartizator.
Cilindrarea binderului se face cu ajutorul compactorului static, pana la
atingerea cotei de 4 cm.
Aceste straturi se realizeaza folosind masini adecvate tipului de material:
- repartizoare;
- finisoare de asfalt;
- rulouri compactoare;
- vibratoare.
Utilajele de compactare prin vibrare sunt:
-rulou vibrator tractat neted (simbolul RVT) sau cu crampoane
(Rc.VT)
-compactor vibrator tandem (RRV)
-compactor mixt autopropulsant pneuri-rulou (PRV)
Iar operatia de trasarea benzi de marcaj se realizeaza pe amplasament
cu ajutorul unei masini de marcat.
Schemele de mecanizare se aleg din Planuri tehnologice de
mecanizare a lucrarilor de cai de comunicatii.
Corespunzator acestor tehnologii mecanizate s-au considerat pentru
proiectul de mecamzare activitatile prezentate in lista de activitati.
TABEL1

Lista de activitati

Nr. Mijloace mecanice de executie ce pot fi


crt. Activitati specifice proceselor tehnologice
folosite
01. Reciclare Reciclatoare
02. Transport strut mixtura de legatura A utobasculante,Dumpere
03. Repartizare mixtura de legatura Repartizoare
04. Compactare mixtura de legatura Cilindrii compactori
05. Transport strat de iizura A utobasculante
06. Repartizare strat de uzura Repartizoare
07. Compactare strat de uzura Cilindrii compactori
08. Executare marcaje rutiere Marina de marcat
TABEL 2

Antemasuratoare

Calcul
Cod Calcul total
activ. Denumire activitate U MR Relatia de calcul rotunjit
numeric
[UMR]

A=Lt x Lc
01. Reciclare A=339.000 [m2] 340.000
m2 L t =24.000[m];L c =14[m].

Mml=Vml x ρml
02. Transport strat mixtura de legatura t Mml=29040 [t] 30.000
Vml = 13.200 [m3];ρml = 2.2 [t/m3]

Repartizare mixtura de legatura t Mml=Vml x ρml


03. Mml=29040 [t] 30.000
(DB12) Vml = 13.200 [m3];ρml = 2.2 [t/m3]

Compactare mixtura de legatura Mml=Vml x ρml


04. t Mml=29040 [t] 30.000
Vml = 13.200 [m3];ρml = 2.2 [t/m3]

Mu= Vu x ρu
05. Transport strat de uzura t Vu = 128800 [m3]; pu = 2.3 Mu=29140 [t] 30.000
[t/m3]

Su = Lt x Lc
06. Repartizare strat de uzura m2 Su = 339.000 [m2] 340.000
L t =8000[m];L c =14[m].

m2 Su = Lt x Lc
07. Compactare strat de uzura Su = 339.000 [m2] 340.000
(DB16) L t =8000[m];L c =14[m].

Sm= Lm x lm
08. Executare marcaje rutiere m2 L m =24.000[m];l m =0.10[m] Su = 2.400 [m2] 2.400
.

Vml - volum mixtura de legatura; Vu - volum strat de uzura;


Lt - lungime tronson drum; Hu - inaltime strat de uzura;
Lc - latime carosabil; ρu - densitate material strat de uzura;
Hml - inaltime strat mixtura de legatura ; Sm –suprafata marcaje rutiere
ρml - densitate mixtura de legatura; lm=latime marcaje rutiere
Vml= Lt x Lc x Hml Lm - lungime marcaje rutiere.
Lt=24000[m];Lc=14[m]; Hml = 0.10 [m]
Vml=13200m3
Mml=Vml x ρml
ρml = 2.2 [t/m3]
Mml=29040t
Vu = Lt x Lc x Hu ;
L t =24000[m];L c =14[m]; Hu = 0.04 [m]
Vu=4480m3
Mu= Vu x ρu
ρu= 2.3 [t/m3]
Mu= 29140t
TABEL 3

Solutiile tehnologice de mecanizare

Cod Denumire
VARIANTA 1 VARIANTA 2 VARIANTA 3
activ. activitate
Reciclatoare pe SENILE Reciclatoare pe PNEURI
2200 CR WR 2000
01. Reciclare WR 4200 WR 2400 -
WR 2500 S
02. Transport strat Au Autobasculante cu sasiu articulat Autobasculante Autobasculante
mixtura de CAT 725 HD 325-7 TA25
legatura CAT 730 HD 405-7 TA27
CAT 735 HD 465-7 TA30

Repartizoar pe SENILE Repartizoar pe PNEURI


Repartizare
BF814 SUPER 11 03 -2
03. mixtura de -
BF4413 SUPER 1303 -2
legatura
BF6615 SUPER 1603 -2
Compactor pe PNEURI Compactor STATIC Compactor VIBRANT
Compactare
BW 24 RH BW 9 ASW BW284AD
04. mixtura de
C550H C330B C850D
legatura
PS 360 C 825 H CB 534 D
Aut Autobasculante cu sasiu articulat Autobasculante Autobasculante
Transport strat CAT 725 HD 325-7 TA25 TA27
05. de uzura CAT 730 HD 405-7 TA30
CAT 735 HD 465-7

Repartizoar pe SENILE Repartizoare pe PNEURI


Repartizare strat BF814 SUPER 11 03 -2
06. BF4413 SUPER 1303 -2 -
de uzura
BF6615 SUPER 1603 -2

Compactor pe PNEURI Compactor STATIC Compactor VIBRANT


Compactare strat BW 24 RH BW 9 ASW BW 284 AD
07. C550H C330B C850D
de uzura
PS 360 C 825 H CB 534 D

Executare Masina marcat


08. - -
marcaje rutiere 40 - 45 CP
TABEL 4

Centralizator cu date primare de calcul pentru variantele de studiu

Consum combustibili si lubrifianti


Tarifde
Nr. Denumire Uleiuri Cost
Variante de mecanizare inchir.
Motorina
Crt. activitale Motor Transm. Hidraulic
Unsori transport
[LEI/h] [l/h] [kg/1 OOh]
[ll/1 OOh] [l/1 OOh] [l/1 OOh]
Recicaltor2200CR(936 CP/708 kW) 300 37.8 40.8 7.5 11.61 8.7 21100
01. Reciclare Recidator WR 2000(428 CP/315 kW) 270 22.5 15.20 6.22 7.80 4.60 20212
ReciclatorWR 2400(571 CP/420 kW) 250 25.2 26.4 4.7 12.24 5.6 19738
Repartizor BF 4413 (60 CP/44.7MV) 88.50 3.4 7.62 1.08 0 2 15580
Repartizare
03. mixtura de legatura
Repartizor SUPER 1303-2 (100 CP/75 kW) 129.50 3.9 8.8 2.32 0 2 16618
Repartizor BF6615 (I68CP/125kW) 170 4.4 12.19 0.54 0 1.5 17640
Compactor BW 24 RH (80.5CP/60kW) 60 3.5 7.62 1.08 3.48 2.00 14500
Compactare
04. mixtura de iegatura
Compactor C 330 B (130CP/97kW) 73.50 6.2 12.19 0.54 0 1.5 15200
Compactor CB 534 D (84 CP/63 kW) 60 4.5 7.80 1.1 4.2 6.00 14900
Repartizor BF 4413 (60 CP/44.7kW) 88.50 3.4 7.62 1.08 0 2 15578
Repartizare strat de Repartizor SUPER 1303-2 (100CP/75kW) 129.50 3.9 8.8 2.32 0 2 16600
06. uzura
Repartizor BF6615 (168CP/125kW) 170 4.4 12.19 0.54 0 1.5 17638
Compactor BW 24 RH (80.5CP/60kW) 60 3.5 7.62 1.08 3.48 2.00 14848
Compactor C 330 B (130CP/97kW) 73.50 6.2 12.19 0.54 0 1.5 15200
Compactare strat
07. de uzura Compactor CB 534 D (84 CP/63 kW) 60 4.5 7.80 1.1 4.2 6.00 14900

08. Executare marcaje Masina marcat 40-45 CP 40.60 5 6 3 2 1 14358


rutiere

In functie de criteriile tehnice si tehnologice au fost extrase din indicatoarele de norme datele
reprezentand tariful de inchiriere, consumul de motorina, consumul de ulei motor, consumul de
ulei transmisie, consumul de ulei hidraulic si consumul de vaselina.
Costul transportului utilajelor a fost stabilit avand in vedere transportul de la distanta
prevazuta de "Metodologia pentru elaborarea normelor de deviz", considerandu-se o forma de
transport (transportul purtat pe trailer).

Transportul purtat pe trailer se calculeaza astfel:


CTP = CtT + CpT[lei]unde,
CtT - costal pentru timpul de utilizare al trailerului [lei / oraj;
CPT - costul pentru parcursul realizat al trailerului [lei / km].
 CT  2⋅ DT
o
P R T
2⋅ M ⋅ a + 2⋅  Ct + Ct +  R T
CTR  ⋅ v + 4⋅  CP + CP  ⋅ Dt
 2  m

Unde:
-masa utlajului
M=26500 [t]
-tarif de imbarcare-debarcare
a=3 [lei/ora]
-costul pentru timpul de utilizare a trailerului
CtT=28 [lei/ora]
-costul pentru parcursul trailerului
CPT=2.5 [lei/ora]
-costul pentru timpul de utilizare a remorcherului
CtR=125 [lei/ora]
-costul pentru parcursul remorcherului
CPR=7 [lei/ora]
-tarif de inchiriere
CTO=250 [lei/h]
-distanta de tansport
DT=150 [km]
-viteza medie de transport
Vm=12 [km/h]

CTRP=178600 [lei]
TABEL 5

Calculul numarului de masini-zile, a duratelor


activitatilor, a numarului de utilaje si mijloace
de transport

Cantitate Norma de deviz Ore Orede Nr. Nr. Durata


Nr. Denumire masini
Variante de rnecanizare de lucrari a utilajului inchiriere functionare masini-zile activitatii
Crt. activitate Nm
UMR Ndu Oi Of Nmz dA
01. Reciclare Recicaltor 2200CR(936 CP/708 kW) 340000 0.11 112320 18377.6 82 21232 229.4
Reciclator WR 2000(428 CP/3 1 5 kW) 340000 0.11 112320 18377.6 82 21232 229.4
Reciciator WR 2400(571 CP/420 kW) 340000 0.11 112320 18377.6 82 21232 229.4
03. Repartizare mixtura RepartizorBF4413 31000 0.044 1094.016 743.931 8 1209.4 227.35
de legatura Repartizor SUPER 1303-2 31000 0.044 1094.016 743.931 8 1209.4 227.35
Repartizor BF6615 31000 0.044 1094.016 743.931 8 1209.4 227.35
24640310
04. Compactare mixtura Compactor BW 24 RH 31000 0.044 1094.016 743.931 8 1209.4 227.35
de legatura Compactor C 330 B 31000 0.044 1094.016 743.931 8 1209.4 227.35
Compactor CB 534 D 24640 0,044 1094.016 743.931 8 1209.4 227.35
06. Repartizare strat de Repartizor BF 4413 340000 0.0053 593.6 403.648 8 519.36 124.84
uzura Repartizor SUPER 1303-2 340000 0.0053 593.6 403.648 8 519.36 124.84
Repartizor BF6615 340000 0.0053 593.6 403.648 8 519.36 124.84
07. Compactare strat Compactor BW 24 RH 340000 0.0053 593.6 403.648 8 59.36 124.84
de uzura Compactor C 3 30 B 340000 0.0053 593.6 403.648 8 59.36 124.84
Compactor CB 534 D 0
340000 0.0053 593.6 403.648 8 59.36 124.84
08. Executare marcaje Masina marcat 40-45 CP 1700 0.048 38.4 26.112 1 3.84 118.84
rutiere

Numarul de masini zile este necesar pentru stabilirea duratelor activitatilor si


numarului de utilaje. Pentru calcul s-au folosit normele de deviz extrase din indicatoarele de
norme si devize si cantitatile de lucrari preluate din antemasuratoare.
Ore inchiriere:
Oi = Ndu x Q [ore] unde,
- norma de deviz a utilajului
Nd=0.11 [ore/UMR]
- cantitatea de lucrari
Q=340000 [UMR].

Oi=112320 [ore]

Ore de functionare:
Of = Oi x kol x kdo [ore] unde,
- factor de corectie pentru conditiile de organizare si de lucru
kol = 0.8
- coeficient de disponibilitate operationala a utilajului
kdo = 0.85

Of=18377 [ore]
Numarul de masini zile:
Nmz = (Oi / ns x ds) [mas-zile] unde,
- numar schimburi
ns= 1 schimb
ds - durata schimb
ds= 10 ore/zi

Nmz=21232 [mas-zile]

Durata activitatii:
dA = Nmz/Nm [zile] unde,
-numar masini [mas].
Nm =82 [mas]

dA=229.4 [zile]
TABEL 6

Calculul necesarului de combustibil si energie electrica


exprimat in combustibil conventional

NT. Consum energie Consum energie


Denumire activitate Variante de mecanizare
Crt. [kg cc/ora] [lei/ora]

Recicaltor 2200CR(936 CP/708 kW) 57.708666 211.8


01. Reciclare Reciclator WR 2000(428 CP/315 kW) 34.247452 123.5
Reciclator WR 2400(571 CP/420 kW) 38.519004 142.1
RepartizorBF4413 5.25782 20.4
Repartizare mixtura de Repartizor SUPER 1303-2
03. legatura
6.043152 23.9
Repartizor BF6615 6.808958 26.4
Compactor BW 24 RH 0.208628 22.5
Compactare mixtura de Compactor C 330 B
04. legatura
9.508958 35.2
Compactor CB 534 D 7.03366 29.5
Rep artizorBF 4413 5.25782 20.4
Repartizare strat de Repartizor SUPER 1303-2
06. uzura 6.043152 23.9
Repartizor BF6615 6.808958 26.4
Compactor BW 24 RH 5.458628 22.5
Compactare strat de Compactor C 330 B
07. uzura 9.508958 35.2
Compactor CB 534 D 7.03366 29.5
08. Executare marcaje Masina marcat 40-45 CP 7.676 29
rutiere

Consumul de energie s-a exprimat in doua feluri:[kgcc/ora] si [lei/ora].


Pentru calcul s-au avut in vedere consumurile normate prezentate in tabelul 4 care
au fost extrase din normativul de consum de combustibili si lubrifianti. S-au utilizat
urmatoarele preturi:

motorina pm = 5 [lei/1]
ulei motor pum = 30 [lei/1]
ulei transmisie p30ut = 35 [lei/1]
ulei hidraulic puh = 35 [lei/1]
unsori consistente puc = 40 [lei/kg]
S-au considerat urmatorii coeficientii de echivalenta intre combustibilii utilizati si
combustibil conventional:
motorina km= 1.5
uleiuri diverse kud= 1 .46
unsori consistente kuc= 1.54

a. Consumul specific in kgcc/ora:


n
 q i⋅ k 
CCC ∑  cl i
i=1

n-
numar de tipuri de combustibili;

qcli - consum specific de combustibil de un anumit tip i;

ki - coeficientul de echivalenta.
Formula de calcul:
Ccc = (qm x km ) + [((qum + qut+ quh)/100) x kud] + [(quc / 100) x kuc].
Ccc=38.519004 [kcc/ora]

b. Consumul specific in lei/ora:


n
 q i⋅ C i
Ccl ∑  cl cl 
i=1

qcli - consum specific de combustibil de un anumit tip i;


Ccl - pretul specific de combustibil de un anumit tip i;
Formula de calcul:
Ccl = (qm xpm ) + (qumxpum + qutxput + quhxpuh + qucxpuc)/100.

Ccl=142.1 [lei/ora]
TABEL 7

Calculul costurilor unitare fizice pe articole de deviz

Cost TOTAL Costuri Costuri


Nr. TOTAL Costuri Cost Mon- Cost CHMon- Cost
Crt. Denumire aclivilate Variante de mecanizare Cost chirie Cost energ. manop. Demon k Costuri unitare unitare
VARIABILE Demon transport FIXE
sup. fizice orare
Recicaltor 2200CR(936 CP/708 kW) 3696000 1774375.68 0 5470375.68 0 0 21100 1 21100 49.031 445.737
1. Reciclare Reciclator WR 2000(428 CP/3 15 kW) 3326400 1034633.6 0 4361033.6 0 0 20210 1 20210 39.118 355.621
Reciclator WR 2400(571 CP/420 kW) 3080000 1190456.96 0 4270456.96 0 0 19738 1 19738 38.305 346.629
RepartizorBF4413 96820.416 15176.192 0 111996.61 0 0 15580 1 15580 5.177 116.613
Repartizare mixturade Repartizor SUPER 1303-2 141675.07 17779.951 0 159455.02 0 0 16618 1 16618 7.146 160.942
3. legatura
Repartizor BF6615 287
185982.72 19639.778 0 205622.5 0 0 17640 1 17640 9.061 204.076
Compactor BW 24 RH 65640.96 20458.103 0 86099.06 0 0 14500 1 14500 4.083 91.954
Compactaic mixturade Compactor C 3 30 B
4. legatura 80410.176 26486.371 0 106896.547 0 0 15200 1 15200 4.955 111.604
Compactor CB 534 D 65640.96 21945.965 0 87586.925 0 0 14900 1 14900 4. 159 93.679
Repartizor BF 44 13 52533.6 8234.419 0 60768.02 0 0 15578 1 15578 3.098 128.615
Repartizare strat de Repartizor SUPER 1303-2
6. uzura 76871.2 9647.187 0 86518.39 0 0 16600 1 16600 4.185 173.717
Repartizor BF66I5 100912 10656.307 0 111568.307 0 0 17638 1 17638 5.244 217.666
Compactor BW 24 RH 35616 9082.08 0 44698.08 0 0 14848 1 14848 2.417 100.313
Compactare strat de Compactor C 330 B 43629.6 14208.41 0 57838.01 0 0 15200 1 15200 2.964 123.042
7. uzura
Compactor CB 534 D 35616 11907.616 0 47523.616 0 0 14900 1 14900 2.533 105.161
8. Executare marcaje Masina marcat 40-45 CP 1559.04 757.248 0 2316.288 0 0 14358 1 14358 20.842 434.226
rutiere
MODALITATE DE CALCUL
( TABEL 7 )
Pentru exprimarea cheltuielilor implicate de utilaje in procesul de productie s-a
folosit costul total care are doua componente: costurile variabile si costurilefixe.

I. Costuri VARIABILE:

CVAR = Cinch + Cenerg + Cman sup [lei], unde

a.Costul inchirierii:
Cinch = Oi x Ti [lei], unde:
Oi = ore inchiriere [ore] (calculat - tabel 5);
Oi=12320
Ti = tarif inchiriere [lei/ora] (normativ tarife inchirieri utilaje pt constructii - tabel 4);
Ti=250
Cinch=3080000
b.Costul energiei:
Cenerg = Of X Corar c+l [lei],unde:
Of = ore de functionare [ore] (calculat - tabel 5);
Of=8377.6
Corar c+l = cost orar al comb. si lub. [lei/ora] (calculat - tabel 6);
Corar c+l=142.1
Cenerg=1190456.96
c. Costul manoperei suplimentare:
C man sup = Q X P man sup [lei]
Q - cantitatea de lucrari [UMR] (calculat antemasuratori- tabel 2);
Q=112000
Pman sup =pretul manoperei suplimenatre [lei/ UMR]
Pman sup = 0
Cman sup=0
II. Costuri FIXE:

C FIXE = (CM-D + Cinch M+D + CT) x ke [lei], unde:

CM+D = cost montare-demontare [ore]

CM+D=0
Cinch M+D =cost chine montare-demontare [ore]
Cinch M+D=0
CT = costul transportului [ore] (calculat - tabel 4);
CT=19738
ke= coeficient de echivalenta
ke = 1

Costurile unitare sunt de doua feluri:


- cosruri unitare fizice: Cuf = (C VAR + C ) / Q [lei/UMR];
FIXE

Cuf=38.288
- cosruri unitare orare: Cu° = (C VAR + C ) / Oi[lei/ora].
FIXE

Cuo=348.076
VARIANTE ADOPTATE

Variantele cu eficienta cea mai buna stabilita pe baza criteriilor calculate in


acest proiect (numarul de utilaje, durata activitatilor, necesarul de combustibil si
energie, costurile unitare ) si cu norma de lucru mare sunt urmatoarele:

Activitate tehnologica => RECICLARE


Reciclator WR 2400;
Activitate tehnologica => REPARTIZARE MIXTURA BITUMINOASA
Repartizor BF 4413;
Activitate tehnologica => COMPACTARE MIXTURA BITUMINOASA
Compactor BW 24 RH;
Activitate tehnologica => REPARTIZARE STRAT DE UZURA (BINDER)
Repartizor BF 4413;
Activitate tehnologica => COMPACTARE STRAT DE UZURA (BINDER)
Compactor BW24 RH;
Activitate tehnologica => EXECUTARE MARCAJE RUTIERE
Masina marcat 40-45 CP.
MASURI DE PROTECTIA MUNCII, PSI SI
PROTECTIE A MEDIULUI INCONJURATOR
MASURI PENTRU PROTECTIA MUNCII

Dispozitii generale

Art.l.(l) Normele generale de protectie a muncii cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de
munca si bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a acestora. Acestea au ca scop eliminarea sau
diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau imbolnavire profesionala existenti in sistemul de munca, proprii
fiecarei componenete a acestuia (executant - sarcina de munca- mijloace de productie -mediu de munca), informarea,
consultarea si participarea angajafilor si a reprezentantilor acestora.
(2) Prevederile Normelor generale de protectia muncii, atat cele referitoare la securitatea in munca, cat
si cele referitoare la sanatatea in munca, constituie cadrul general pentru elaborarea normelor specifice si a
instructiunilor proprii de securitatea a muncii.

Art. 2. (1) Prezentele norme se aplica in toate sectoarele de activitate de pe teritoriul Romaniei, atat publice
cat si private (industriale, agricole, comerciale, administrative, de servicii, educationale, culturale, de recreere etc.).
(2) Normele generale de protectie a muncii se aplica tuturor persoanelor fizice sau juridice, romane
sau straine, ce desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de lege atat in calitate de angajator,
cat si in calitate de angajat, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale, cu
excepfia celor care au drept obiect activitati casnice.

Art. 3. Pentru activitatile care folosesc surse de radiafii nucleare, precum si pentru activitati specifice de
prevenire si stingere a incendiilor, vor fi respectate Normele de radioprotectie si, respectiv normele generale de
prevenire si stingere a incendiilor.

Art. 4. Normele generale de protectie a muncii se revizuiesc periodic si se modifica de cate ori este necesar,
ca urmare a modificarilor de natura legislativa si datorate progresului tehnic.

Art. 5 (1) Prevederile prezentelor norme se detaliaza pe activitati sau grupe de activitafi distincte, in cadrul
normelor specifice de securitate a muncii si al instruetiunilor proprii de securitate a muncii.
(2) Normele specifice de securitate a muncii se emit de catre MinisterulMuncii si Solidaritafii Sociale
si au aplicabilitate nationala.
(3) Elaboratorul, continutul - cadru, termenele si metodologia de elaborare a normelor specifice de
securitate a muncii se stabilesc de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
(4) Angajatorul are obligajia a de a elabora instrucfiuni proprii de securitate a muncii, care au ca scop
detalierea si particularizarea prevederilor din normele generale, specifice standardelor si a a altor
reglementari in domeniu, in functie de particularitatile proceselor de munca.
(5) Standardele de securitate a muncii se elaboreaza in Comitetele Tehnice de Standardizare, a caror
activitate este coordonata de Asociatia de Standardizare din Romania.

Art. 6. Normele specifice si Standardele de securitate a muncii, ca si instructiunile proprii de securitate a


muncii se revizuiesc periodic, in functie cu modificarile de natura legislativa si progresului tehnic etc.
survenite la nivel national, la nivelul angajatorilor sau la nivelul proceselor de munca.

Obligatii generale ale proiectantului, executantului, beneficiarului

Art. 190. Prevederile prezentului capitol stabilesc obligatiile generale ale proiectantului, executantului si
beneficiarului, atat pentru realizarea unor constructii, cat si pentru realizarea lucrarilor de reparatie sau modernizare a
unor constructii.

Art. 191. Proiectantul raspunde de elaborarea documentatiilor tehnice de executie ale lucrarilor de constructii.Acestea
trebuie sa fie astfel intocmite, incat sa permita executarea si utilizarea lucrarilor respective in conditii in care, la o
exploatare normala a instalatiilor tehnologice, sa se previna accidentele de munca, precum si imbolnavirile
profesionale. In acest scop poriectantul este obligat:
a) sa aplice, la elaborarea proiectelor, normele de securitate a muncii, precum si prevederile tuturor
actelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii care se refera la masuri de
securitate a muncii;
b) sa prevada in documentatiile tehnice de executie utilizarea pentru executia lucrarilor numai a
echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al securitatii muncii;
c) sa prevada in documentatiile tehnice de executie, mijloacele financiare care sa asigure
respectarea la realizarea lucrarilor de constructii, a prevederilor, normelor si actelor normative
specificate la pct. a.;
d) sa garanteze prin proiect eficienta masurilor de securitate a muncii corespunzatoare normelor s.i
legislatiei de securitate a muncii;
e) sa stabileasca dispozitivele, aparatele si instalatiile de securitate a muncii, necesare in perioada
de executie a lucrarilor de constructie;
f) sa asigure completarea documentatiei cu masurile impuse cu ocazia controalelor de protectia
muncii efectuate de catre organele abilitate;
g) sa prevada in documentatia proiectelor prin care se promoveaza tehnologii noi de executie:
- instructiuni preliminare de securitate a muncii;
- lista cuprinzand propuneri de echipament individual de protectie pentru personalul
care executa lucrarile respective;
h) sa ia masuri ca documentatiile tehnico-economice sa evidentieze factorii de risc pe faze de
executie si sa prevada trimiteri la normele si actele normative de securitate a muncii
corespunzatoare factorilor respectivi;
i) sa nominalizeze in cadrul documentatiei tehnico-economice, in cazul lucrarilor speciale si ale
lucrarilor noi de executie, pentru care nu exista normative sau detalii tip, masurile de securitate a
muncii specifice lucrarilor respective;
j) sa acorde asistenja tehnica executantului si beneficiarului in vederea rezolvarii problemelor de
securitate a muncii, aparute in realizarea lucrarilor de constructii;
k) cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii, ca membrul in comisia de receptie sau ca invitat in
comisia de receptie, in calitate de specialist, sa controleze realizarea masurilor de protectia
muncii prevazute in documentatia tehnica.

Art. 192. Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de constructii in conditii care sa asigure evitarea accidentelor de
munca si a imbolnavirilor profesionale. In acest scop este obligat:
a) sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al securitatii muncii si daca
este cazul sa faca obiectiuni, solicitand proiectantului modificarile necesare conform
prevederilor legale;
b) sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a muncii, precum si
prescriptiile din documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si
auxiliare necesare realizarii constructiilor;
c) sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii unei exploatari
ulterioare a lucrarilor de constructii-montaj in conditii de securitatea muncii si sa sesizeze
beneficiarul si proiectantul cand constata ca masurile propuse sunt insufuciente sau
necorespunzatoare, sa faca propuneri de solutionare si sa solicite acestora aprobarile necesare;
d) sa ceara beneficiarului ca proiectantul sa acorde asistenfa tehnica in vederea rezolvarii
problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite, aparute in executarea lucrarilor de
construeti;
e) sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si cele
constatate la receptia lucrarilor de construetii.

Art. 193. Beneficiarul raspunde de preluarea si exploatarea lucrarilor de constructii-montaj in conditii care sa asigure
securitatea muncii. In acest scop are obligatia:
a) sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de securitate a muncii si in cazul cand
constata deficiente, lipsuri sau neconcordante fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa ceara
proiectantului remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice sau
punerea in concordanta a prevederilor din proiect cu cele din legislatie;
b) sa colaboreze cu proiectantul lucrarii la definitivarea instructiunilor de securitate a muncii;
c) sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii anumitor probleme
de securitate a muncii;
d) pentru lucrarile de construetii ce se executa in paralel cu desfajurarea procesului de productie,
sa incheie cu executantul un protocol - anexa la contract, in care se va delimita suprafata pe care
se executa lucrarile, pentru care raspunderea privind asigurarea masurilor de protectie a muncii
revine executantului, sa specifice conditiile necesar a fi respectate de executant, astfel incat
desfasurarea procesului de productie in conditii de securitate sa nu fie afectata de lucrarile de
constructii executate concomitent cu acesta;
e) sa controleze, cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii-montaj, realizarea de catre executant a
tuturor masurilor de securitate a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand receptia
lucrarilor de construetii care nu corespund din punctul de vedere al securitatii muncii;
f) sa nu semneze receptia definitiva a lucrarilor de construetii atunci cand determinarile privind
microclimatul, zgomotul si vibratiile, iluminatul, efectuate in timpul probelor tehnologice, nu
corespund documentatiei tehnice.
Loc de munca

Art. 222. Prevederile prezentului capitol stabilesc cerinte de securitate si sanatate pentru locul de munca.
Art. 223. Prezentele prevederi nu se aplica la :
a. mijloace de transport din afara intreprinderii sau locurile de munca din interiorul
mijloacelor de transport;
b. santiere temporare si mobile pentru care se aplica prevederile din sectiunea 5 a acestui
capitol;
c. industriille extractive prin foraj sau extractie pentru care se aplica prevederile normelor
specifice de securitate a munciii aferente;
d. campuri, suprafete (luciuri) apa, paduri si alte teritorii ce aprtin unei intreprinderi
agricole sau forestiere, dar sunt situate departe de cladirile intreprinderii.

Art. 224. Locurile de munca folosite pentru prima data dupa data intrarii in vigoare a prezentelor norme trebuie sa
indeplineasca cerintele de securitate si sanatate a muncii cuprinse in anexa nr. 16.

Art. 225. Locurile de munca aflate in folosinta inainte de data intrarii in vigoare a prezentelor norme trebuie sa
satisfaca cerintele de securitate si sanatate prevazute in anexa nr.17, pana cel mai tarziu la 31 decembrie 2003.

Art. 226. Atunci cand locurile de munca sufera modificari, extinderi si/sau transformari dupa data intrarii mvigoare a
prezentelor norme, angajatorul va lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca acestea sunt in concordanta cu
prevederile din anexa nr. 16.

Art. 227. In scopul mentinerii securitatii si sanatatii la locul de munca, angajatorul trebuie sa ia toate masurile
necesare pentru a asigura:
a. pastrarea permanent libera a iesirilor de urgenta si a iesirilor propriu-zise;
b. intretinerea tehnica a locului de munca, in special a instalatiilor si dispozitivelor la care se face
referire in anexele nr. 16 s.i 17, intr-o astfel de stare incat sa nu prezinte riscuri pentru securitatea
si sanatatea angajatilor; orice defectare periculoasa trebuie sa fie imediat remediata in cel mai
scurt timp posibil;
c. curatirea cu regularitate la nivelul adecvat de igiena a locului de munca, a echipamentelor si
dispozitivelor, in mod deosebit a instalatiilor de ventilare;
d. intrednerea si verificarea periodica a echipamentelor si dispozitivelor de protectie concepute
pentru a preveni sau elimina riscurile, in special cele mentionate in anexele nr. 16 si 17.

Semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locurile de munca

Art. 238, Semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca trebuie sa fie in conformitate cu Prescriptiile
minime pentru Semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca.
Acestea cuprind reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor principale,
interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si de mentinere a eficacitatii
acestora.
Art. 239. (1) Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau sanatate
adecvate la locul de munca, in conformitate cu dispozitiile art.238, ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate
suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii.
(2)In acest scop angajatorul are obligatia sa ia in considerate orice evaluare a
riscurilor realizata in conformitate cu art. 11 din prezentele norme.
(1) Respectarea prescriptiilor alin. (1) nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale, prevazute
de alte documente normative, privind Semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si ajutor,
material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase ca si alte
materiale specifice.
(2) Daca este cazul, in interiorul intreprinderilor sau cladirilor trebuie prevazuta, conform normelor in
vigoare, Semnalizarea raspunzatoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim si aerian, daca nu
este afectata Semnalizarea prevazuta prin prezentele norme.

Art. 240. Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere , de avertizare, de obligare, de salvare sau de
prim ajutor si se realizeaza dupa caz, in mod permanent sau ocazional.

Art. 241. Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze astfel:


a. prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o interdicfie sau
avertisemnt, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de
lovire de obstacole si de cadere a persoanelor;
b. prin eticheta (pictograma sau simbol pe culoare de fond) sau panouri ce preiau aceasta
pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care confin substante periculoase;
-

aceste mijloace trebuie plasate pe partile vizibile , sub forma rigida, autocolanta sau pictata si
intr-un numar suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei;
c. prin panouri de avertizare sau etichete ca cele de la pct. b. in cazul suprafefelor, salilor
sau incintelor utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor
periculoase in cantitati mari; mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de
depozitare sau pe usa de acces in hala;
d. prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie.

Art. 242. Semnalizarea ocazionala trebuie sa se realizeze astfel:


a. prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor
evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor cu actiune specifica sau evacuare de
urgenta;
b. prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza
manevre ce presupun un risc sau pericol.

Art. 243. (1) Angajatii si/sau reprezentantii acestora vor fi informati privind toate masurile ce trebuie luate in
consideratie in scopul asigurarii semnalizarii de securitate si/sau sanatate la locul de munca;
(2) Angajatorii au obligatia sa asigure angajatilor instruirea adecvata, in special in instructiuni precise, in ceea
ce priveste semnalizarea de securitate si/sau sanatate utilizata;Instruirea se va axa in special de semnificatia
semnalizarii mai ales cand aceasta presupune utilizarea cuvintelor, precum si pe comportamentul general si specific
care trebuie adoptat. Aceasta instruire trebuie sa fie repetata periodic, ori de cate ori se considera necesara
reimprospatarea cunostintelor salariatilor, ca urmare a unor verificari.
Art. 244. Consultarea si participarea angajatilor si/sau a reprezentantii or acestora privesc prevederile din prezenta
sectiune si din Prescriptiile minime pentru semnalizarea si/sau sanatatea la locul de munca.

Locuri de munca in santiere temporare si mobile

Art. 251. Executantul lucrarii desemneaza din cadrul sefilor de compartimente de protecda muncii sau al
delegatilor responsabili cu protectia muncii unul sau mai multi coordonatori in materie de securitate si de sanatate
pentru un santier pe care sunt prezentate mai multe intreprinderi de constructii.
Art. 252. Coordonatorul sau coordonatorii in materie de securitate si sanatate pe durata lucrarii:
a. stabilesc sau cer sa se stabileasca un plan de securitate si sanatate, precizand regulile aplicabile
santierului respectiv, tinand cont, daca este necesar, de activitatile de exploatare desfasurate pe
santier;
b. pregatesc un dosar adaptat caracteristicilor lucrarii, continand elementele utile in materie de
securitate si sanatate de care sa se tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare.
Art. 253. Desemnarea coordonatorilor in materie de securitate si sanatate nu exonereaza de raspundere
angajatorul pentru domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 254. Odata cu inceperea lucrarii, trebuie sa se asigure urmatoarele:
a. intretinerea santierului in ordine si intr-o stare de curatenie satisfacatoare;
b. alegerea amplasamentului posturilor de lucru, tinand seama de conditiile de acces la aceste
posturi, determinarea cailor de acces sau de circulate.
Art. 255. In vederea menfinerii securitafii si sanatajii pe santier, lucratorii independenti trebuie sa respecte
prevederile privind obligatiile angajatorilor, angajatilor precum si prevederile privind echipamentul tehnic,
ehipamentul individual de protectie din prezentele norme, sa ia in considerare indicadile coordonatorului sau
coordonatorilor in materie de securitate si sanatate in munca.
Art. 256. In vederea mentinerii securitatii si sanatatii pe santier, angajatorii, atunci cand ei insisi executa o
activitate profesionali pe santier, trebuie sa respecte prevederile privind obligatiile patronilor, angajatilor precum si
prevederile privind echipamentul tehnic, ehipamentul individual de protectie din prezentele norme, sa ia in considerare
indicative coordonatorului sau coordonatorilor in materie de securitate si sanatate in munca.
Art. 257. Angajatii si/sau reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra tuturor masurilor luate cu privire la
securitatea si sanatea lor pe santier. Informatiile trebuie sa fie pe intelesul angajatilor vizati.

MASURI P.S.I
Dispozitii generate

Art. 1. - Apararea impotriva incendiilor, apararea vietii oamenilor si a bunurilor constituie o problema de interes
public, la care trebuie sa participe, m conditiile legii, autoritatile administratiei publice centrale si locale, persoanele
juridice si fizice romane, precum si celelalte persoane juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla in tranzit,
dupa caz, pe teritoriul Romaniei.
Art. 2. - Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integral de masuri tehnice si organizatorice, precum si de
activitati specifice, planificate si realizate potrivit prezentei ordonante, in scopul de a asigura identificarea, evaluarea,
controlul si combaterea riscurilor de incendiu, informarea cetatenilor asupra acestora, precum si interventia operativa
pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate in pericol, stingerea incendiilor si limitarea efectelor
acestora.
Art. 3. - Persoanele juridice si cele fizice raspund, potrivit legii, de toate efectele nocive ale incendiilor, care decurg
din: existenta sau utilizarea constructiilor, echipamentelor, mijloacelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care le
detin sau administreaza; de activitatea desfasurata sau in legatura cu aceasta; de produsele pe care le - folosesc, le
prelucreaza, le fumizeaza, le transporta, le - stocheaza sau le comercializeaza.
Art. 4. - Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor privind dezvoltarea si
perfectionarea activitatii de aparare impotriva incendiilor, in programele de dezvoltare economico-sociala ce se
intocmesc la nivel national si local.
Art. 5. - Situatia de pericol existenta, din momentul observarii, semnalizarii sau anuntarii unui incendiu, pana la
terminarea operatiunilor de interventie, constituie o urgenta publica de incendiu.

Obligatiile proiectantilor si executantilor

Art. 24. - Proiectantii de constructii si amenajari, de echipamente, utilaje si instalatii tehnologice sunt obligati:
a) sa cuprinda in documentatiile pe care le intocmesc masurile de aparare impotriva incendiilor, specifice naturii
riscurilor pe care le contin obiectele proiectate;
b) sa prevada in documentatiile tehnice de proiectare, potrivit reglementarilor specifice, autospeciale, instalatii,
dispozitive, echipamente, substante, accesorii si alte mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, care
indeplinesc conditiile de calitate, potrivit legii;
c) sa intocmeasca si sa predea beneficiarilor schemele si instructiunile de functionare, la parametrii proiectati, ale
dispozitivelor si instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor, pe care le-au prevazut in documentatii, precum si
regulile necesare de verificare si intretinere in exploatare a acestora.
Art. 25. - Executantii lucrarilor de constructii si de montaj de echipamente si instalatii sunt obligati:
a) sa realizeze, integral si la timp, masurile de aparare impotriva incendiilor cuprinse in proiecte, cu respectarea
conditiilor de calitate prevazute de lege;
b) sa asigure luarea masurilor de aparare impotriva incendiilor necesare pe timpul efectuarii probelor si rodajelor
mecanice;
c) sa puna in stare de functiune instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor, prevazute in documentatiile de
executie, pana la data receptiei constructiilor, amenajarilor sau instalatiilor tehnologice pe care le-au realizat.
Art. 26. - Proiectantilor si executantilor le sunt aplicabile, dupa caz, si dispozitiile prevazute la art. 19-22 din prezenta
ordonanta. La lucrarile de amenajari a constructiilor existente, in cazul in care, in mod justificat, nu pot fi indeplinite
unele prevederi ale reglementarilor in vigoare, referitoare la siguranta la foe, se vor lua masuri compensatorii de
aparare impotriva incendiilor.

Controlul riscului de incendiu

Art. 27. - (1) In toate fazele de cercetare, proiectare, executie si pe intreaga lor durata de existenta, constructive de
orice tip, dispozitivele, echipamentele si instalatiile tehnologice se supun unei examinari sistematice si calificate
pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, in conditiile prevazute de reglementarile specifice.
(2) Obligatia executarii activitatilor prevazute la alin. (1) revine persoanelor care concura la proiectarea, realizarea,
exploatarea, mtretinerea, repararea, postutilizarea si dezafectarea constructiilor, echipamentelor si a instalatiilor
tehnologice, potrivit obligatiilor si raspunderilor prevazute de lege.
Art. 28. - (1) Inceperea lucrarilor de executie la constructii si la instalatii tehnologice noi, dezvoltarea, modernizarea
sau schimbarea destinatiei celor existente, precum si punerea in functiune a acestora se supun, potrivit legii, avizarii si
autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor.
(2) Obligatia obtinerii avizelor si/sau autorizatiilor prevazute la alin. (1) revine persoanei fizice sau juridice care
finanteaza si realizeaza investitii noi sau interventii la constructiile existente ori, dupa caz, beneficiarului investitiei.
(3) Avizele si autorizatiile prevazute la alin. (2) se elibereaza de catre brigazile si grupurile de pompieri militari.
(4) Categoriile de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari, care se supun avizarii si/sau autorizarii privind
prevenirea si stingerea incendiilor, se aproba prin hotarare a Guvernului.
(5) Normele metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor se elaboreaza de
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, se aproba de ministrul de interne si se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei.
BIBLIOGRAFIE

1. Zafiu Gheorghe Petre Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de


constructii (aplicatii pentru cai de
comunicatii), ICB, 1986.
2. Zafiu Gheorghe Petre Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de
constructii, cursul predat.
3. Mihailescu S.,Bratu P.Zafiu Gh. P., Tehnologii si utilaje pentru executarea
Gaidos A. intretinerea si reabilitarea
suprastructurilor de drumuri,vol 2, Ed.
Impuls, Bucuresti, 2005.

4. Zafiu Gheorghe Petre Planuri tehnologice de mecanizare a


lucrarilor de cai de comunicatii, ICB,
1991.
5. Zafiu Gheorghe Petre, Ingineria si managementul resurselor
Gaidos Aurelian tehnologice in constructii, Ed. MATRIX,
2001.
Normativ privind asigurarea cerintelor de
6.*** calitate a constructiilor printr-o
mentenanta eficienta a masinilor si
utilajelor de constructii, indicative NE-
003/1997.
Normativ privind asigurarea resurselor in
7.***
activitatea de mecanizare si transport
tehnologic in constructii, indicative IME-
004/1997.

8.*** Catalogul privind duratele normale de


funtionare si clasificare a mijloacelor fixe,
1994.

9.*** Indicator de norme de deviz pentru


lucrari de reparatii de drumuri RpD.

10.*** Indicator de norme de deviz pentru


lucrari de drumuri D 1981..