2.6.3.

Ajustaje preferenţiale

Î n principiu este admisă prescrierea oricărui câmp de toleranţă

rezultat din combinaţia treptelor de toleranţă cu abaterile fundamentale,

însă în scopul asigurării interschimbabilităţii produselor, raţionalizării
fabricaţiei acestora şi a utilizării sculelor şi verificatoarelor (calibre),
precum şi pentru creşterea productivităţii muncii, sistemul ISO limitează
clasele de toleranţă utilizabile şi prevede clase de toleranţe preferenţiale
şi, implicit, ajustaje preferenţiale care acoperă marea majoritate a
cerinţelor practice din industria constructoare de maşini. În acest sens,
conform SR ISO 1829:1997, clasele de toleranţe sunt împărţite în două
şiruri preferenţiale. Pentru formarea unui ajustaj se recomandă în primul
rând utilizarea simbolurilor, atât pentru arbori cât şi pentru alezaje, din
şirul 1 care este considerat ca fiind cel mai raţional şi economic şi care
cuprinde următoarele clase de toleranţă:
Şirul preferenţial 1
pentru arbori: a11, b11, c11, d9, e8, f7, g6, h6, h7, h9, h11,
js6, k6, n6, p6, r6, s6;
pentru alezaje: A11, B11, C11, D10, E9, F8, G7, H7, H8, H9, H11,
JS7, K7, N7, P7, R7, S7.
Şirul preferenţial 2
pentru arbori: d8, d10, e7, e9, f6, f8, g5, h5, h8, js5, js7, k5, k7,
m5, m6, m7, n5, n7, p5, p7, r5, r7, s5, s7, t5, t6, t7,
u7;
pentru alezaje: D9, D11, E8, E10, F7, F9, G6, H6, H10, JS6, JS8, K6,
K8, M6, M7, M8, N6, N8, P6, P8, R6, R8, S6, T6, T8.
Dacă ajustajul astfel format, respectiv din clase de toleranţă care
aparţin şirului preferenţial 1, nu satisface dorinţele proiectantului, atunci
se poate recurge la formarea unui ajustaj la care un simbol este din
preferinţa 1 şi al doilea este din preferinţa a 2-a. În al treilea rând se poate
recurge la combinarea ambelor simboluri din preferinţa a 2-a.

85
 În sistemul alezaj unitar, pentru a forma ajustaje cu ajutorul
simbolurilor selectate din şirurile preferenţiale 1 şi 2 pentru arbori, s-a
stabilit şirul preferenţial din poziţia H pentru alezaje:
preferinţa 1: H7, H8, H9, H11;
preferinţa 2: H6, H10.
Din combinarea acestor clase de toleranţă cu cele corespunzătoare
ale arborilor, au rezultat ajustajele recomandate în sistemul alezaj şi
arbore unitar, pentru diferitele game de dimensiuni nominale, indicate în
standardele menţionate în paragraful 2.6.1. Sistemul alezaj unitar se
utilizează în toate cazurile, cu excepţia acelora în care funcţional sau
tehnologic este raţională folosirea sistemului arbore unitar, sau utilizarea
unor ajustaje în afara celor două sisteme.
În sistemul arbore unitar, pentru a forma ajustaje cu ajutorul
simbolurilor selectate din şirurile preferenţiale 1 şi 2 pentru alezaje, s-a
stabilit şirul preferenţial din poziţia h pentru arbori:
preferinţa 1: h6, h7, h9, h11
preferinţa 2: h5, h8.
Datorită avantajelor pe care le prezintă sistemul alezaj unitar,
sistemul arbore se utilizează numai în cazurile în care utilizarea sistemului
alezaj unitar, considerat sistem preferenţial, este funcţional sau tehnologic
neraţională, de exemplu la utilizarea semifabricatelor trase neprelucrate,
la confecţionarea penelor plan paralele etc. Din această cauză numărul de
simboluri ale acestui sistem, ca şi numărul ajustajelor formate cu acestea,
a fost restrâns în aşa fel încât să corespundă cu simbolurile şi ajustajele
preferinţei 1 din sistemul alezaj unitar. Această limitare a sistemului
arbore unitar contribuie la reducerea apreciabilă a simbolurilor şi în
consecinţă reducerea sortimentului de scule, dispozitive şi verificatoare.
În tabelele 2.9 şi 2.10 sunt indicate ajustajele recomandate a fi
utilizate în practică pentru obţinerea jocurilor sau strângerilor necesare la
asamblarea pieselor, în sistemul alezaj unitar şi respectiv arbore unitar.
Ajustajele boldite sunt cele preferenţiale.
Această alegere a ajustajelor are la bază următoarele considerente,
exemplificate pentru cazul sistemului alezaj unitar;

86
 în domeniul ajustajelor cu strângere la care arborii au trepte de
toleranţă între IT5 şi IT7, se alege de regulă treapta arborelui cu o treaptă
mai fină decât treapta alezajului, ţinând cont de faptul că prelucrarea
arborelui necesită un efort tehnologic mai redus la aceeaşi valoare a
toleranţei. În consecinţă nu este nevoie de un alezaj mai precis decât H6;
 din acelaşi motiv, simbolul H7 are preferinţa 1, căci el se va combina
cu simbolurile din preferinţa 1 pentru arborii din clasele de toleranţă j6 ...
z6;

Tabelul 2.9
Clasele de toleranţă ale alezajelor
Abaterile
fundament H6 H7 H8 H9 H10 H11 H12
ale ale Ajustajele recomandate în sistemul alezaj unitar
arborilor
a H11/a1
1
b H11/b1 H12/b1
1 2
c H7/c8 H11/c1
1
d H7/d8 H8/d9 H9/d10 H10/d1 H11/d1
0 1
e H6/e7 H7/e7 H8/e8 H9/e9
H7/e8 H8/e9
f H6/f6 H7/f6 H8/f8 H9/f9
H7/f7
g H6/g5 H7/g6
h H6/h5 H7/h6 H8/h7 H9/h9 H10/h1 H11/h1 H12/h1
H8/h8 0 1 2
H8/h9
js H6/js5 H7/js6 H8/js7
k H6/k6 H7/k6 H8/k7
m H6/m5 H7/m6 H8/m7
n H6/n5 H7/n6 H8/n7
p H6/p5 H7/p6 H8/p7
r H6/r5 H7/r6 H8/r7
s H6/s5 H7/s6 H8/s7
t H6/t5 H7/t6

87
 Tabelul 2.10
Abateril Clasele de toleranţă ale arborilor
e h5 h6 h7 h8 h9 h10 h11 h12
fundam.
Ajustajele recomandate în sistemul arbore unitar
ale
alezajel
or
A A11/h1
1
B B11/h1
1
C C11/h1
1
D D10/h D11/h11
9
E E9/h8
F F8/h6 F7/h7 F8/h8
G G7/h6
H H7/h6 H8/h7 H8/h8 H9/h9 H10/h1 H11/h1 H12/h1
0 1 2
JS JS6/h5 JS7/h6 JS8/h7
K K7/h6
M M7/h6
N N7/h6
P P7/h6
R R7/h6
S S7/h6

 la alezajele cu clasa de toleranţă H6 ... H9, ajustajele cu joc se

formează de regulă cu arbori de precizie cu atât mai grosolană cu cât
scade treapta alezajului de la IT6 spre IT9 şi cu cât creşte jocul minim al
ajustajului de la arborii h spre a. În consecinţă simbolurile arborilor din
preferinţa 1 se vor combina cel mai bine cu simbolurile claselor H7 şi H8.
Pentru restul claselor de toleranţă sunt necesare alezaje din toate treptele
de toleranţă între IT6 şi IT9;
 la ajustajele cu treptele IT10, IT11 şi IT12 s-a ales aceeaşi precizie
atât pentru arbore cât şi pentru alezaj, greutăţile tehnologice fiind
aceleaşi. La aceste trepte de toleranţă nu sunt recomandate decât ajustaje
cu joc.
Având o foarte mare importanţă din punct de vedere tehnic,
funcţional şi economic, precizia dimensională a pieselor şi ajustajelor se
stabileşte şi se alege în concordanţă cu posibilităţile de realizare, cu

88
economicitatea prelucrării şi asamblării, cu parametrii funcţionali impuşi
de condiţiile de funcţionare şi exploatare şi cu alţi factori.
Fiecare caz concret trebuie analizat cu cea mai mare atenţie astfel
încât, odată fixate, precizia şi ajustajul respectiv să poată fi realizate cât
mai uşor şi mai economic şi să asigure o funcţionare optimă a pieselor şi
ansamblului la parametrii prevăzuţi şi în condiţiile de exploatare date.
În acelaşi timp, precizia dimensională şi ajustajul ales trebuie să
corespundă condiţiilor de fiabilitate a produselor, respectiv trebuie să se
asigure o funcţionare optimă într-o anumită perioadă de timp prestabilită.
În cele ce urmează se dau unele indicaţii orientative cu privire la
alegerea preciziei dimensionale şi a ajustajelor preferenţiale din sistemul
ISO.
Alegerea grupei de ajustaj (cu joc, intermediar şi cu strângere) nu
prezintă mari dificultăţi şi se face în funcţie de scopul şi rolul funcţional pe
care trebuie să-l asigure asamblarea.
Alegerea ajustajului în cadrul fiecărei grupe este mult mai dificilă
deoarece trebuie să se ţină seama de caracteristicile fiecărui ajustaj, de
condiţiile funcţionale concrete ale asamblării, de condiţiile de exploatare şi
reparaţii, temperatură şi posibilităţi tehnologice, de prelucrare, solicitările
dinamic etc.
Ajustajele cu joc se utilizează în următoarele cazuri:
 când piesele asamblate execută, una faţă de alta în timpul funcţionării,
o mişcare de rotaţie sau de translaţie, mai mult sau mai puţin rapidă;
 când între piesele asamblate au loc deplasări relativ lente;
 când piesele se montează şi se demontează des sau se înlocuiesc
frecvent.
Mărimea toleranţelor la dimensiuni (precizia dimensională) şi
mărimea jocurilor în asamblare depind, în principal, de mărimea şi
caracterul solicitărilor, de viteza de rotaţie sau de deplasare a unei piese
faţă de cealaltă, de durata mişcării de rotaţie sau a deplasării, de
lungimea asamblării, de regimul de temperatură, de caracteristicile
mediului în care funcţionează asamblarea etc.

89
 Caracteristica ajustajelor cu joc o reprezintă jocul minim necesar
funcţional. La stabilirea jocului optim, în literatura de specialitate, se dau
unele indicaţii orientative şi anume:
- dacă solicitările dinamice ale arborelui sau ale alezajului duc la
deformaţii elastice apreciabile, atunci se vor adopta jocuri mai mari şi
strângeri mai mici decât în condiţii obişnuite fără sarcini dinamice;
- cu cât turaţia creşte şi precizia de prelucrare scade, se măreşte şi jocul
(şi deci se micşorează strângerea);
- la aceeaşi turaţie se aleg jocuri mai mari la deplasări axiale decât la
mişcări de rotaţie;
- jocul minim se alege în aşa fel încât să se asigure grosimea optimă a
peliculei de ulei pentru a asigura ungerea hidrodinamică; jocul creşte
proporţional cu mărirea vâscozităţii uleiului de ungere;
- dacă arborele este sprijinit pe mai multe lagăre (reazeme), jocul trebuie
să crească pentru a compensa deformaţiile elastice inerente şi abaterile
de la coaxialitate a liniei lagărelor, în aşa fel ca jocul minim să fie asigurat
pentru a garanta ungerea corectă;
- trebuie să se ţină cont şi de temperatura alezajului şi arborelui, respectiv:
dacă temperatura alezajului este mai mare decât a arborelui se vor adopta
jocuri mai mici;
- ajustajele cu joc formate cu aceleaşi simboluri literare (aceeaşi poziţie,
respectiv abatere fundamentală) au acelaşi joc minim indiferent de
treapta de toleranţă aleasă.
Ajustajele intermediare se utilizează, de obicei, în cazurile când
piesele asamblate trebuie să fie bine centrate, iar montarea şi demontarea
lor trebuie să se facă relativ uşor, fără a se deteriora suprafeţele de
contact. Aceste asamblări pot da atât jocuri cât şi strângeri dar de valori
mici. Pentru ca variaţia jocurilor şi strângerilor să fie cât mai mică, în
limitele unui ajustaj se recomandă să se prevădă numai treptele de
toleranţă 5, 6, 7 şi 8.
Caracteristica ajustajelor intermediare este ajustajul probabil:
strângerea probabilă Sp sau jocul probabil Jp.
Strângerea maximă, jocul maxim şi toleranţa ajustajului cresc cu
mărirea treptei de toleranţă.

90
 Ajustajele intermediare şi cu strângere formate cu aceleaşi simboluri
literare au aproximativ acelaşi ajustaj probabil indiferent de treapta de
toleranţă aleasă.
Ajustajele H/n sunt practic, în 99,9% dintre cazuri, ajustaje cu
strângere.
Ajustajele intermediare H8/p7 şi H8/r7 (pentru D100 mm) se
utilizează rar şi numai în cazurile când jocurile posibile, cu o probabilitate
extrem de redusă, trebuie să fie foarte mici.

Ajustajele cu strângere trebuie să împiedice, la numite solicitări şi

anumite temperaturi de regim, deplasarea unei piese asamblate faţă de
piesa pereche, fără a mai fi folosite elemente suplimentare de fixare.
Prin strângere, pe suprafaţele de contact se creează o stare de
tensiune, a cărei mărime este proporţională cu mărimea strângerii. Din
cauza deformării materialului pieselor şi a dificultăţilor de montare şi
demontare, ajustajele cu strângere se prescriu atunci când, până la
sfârşitul perioadei de funcţionare, nu este necesară sau nu se prevede
demontarea pieselor asamblate. Prin aplatisarea microneregularităţilor,
strângerea efectivă este mai mică decât strângerea calculată ca diferenţa
dintre diametrul arborelui şi diametrul alezajului înainte de asamblare.
Caracteristica ajustajului cu strângere este strângerea probabilă.
Strângerea minimă se determină din condiţia de a transmite prin
asamblare forţa sau momentul de torsiune necesar, iar strângerea
maximă din condiţia de a nu depăşi solicitările admisibile în materialele
pieselor conjugate, în special în straturile de contact ale alezajului care
sunt supuse la eforturi de întindere.
Alegerea preciziei dimensionale şi a ajustajelor se bazează pe
recomandările prezentate în literatura tehnică de specialitate, în
standarde, precum şi pe baza experienţei proprii de exploatare şi
proiectare. Unele dintre acestea precizări sunt menţionate în tabelul 2.11
(ajustajele îngroşate sunt preferenţiale), completate cu exemplele din
tabelul 2.12.

91
 Tabelul 2.11
Denumire şi Simbolizare Utilizare
caracteristică
Ajustaje cu joc
Ajustaj foarte larg, H/a H8/a9,  îndeosebi în cazul asamblărilor unor
(A/h) H11/a11, maşini şi utilaje care în timpul funcţionării
Ajustaj larg H/b (B/h) H8/b9, sunt expuse prafului, intemperiilor, unor
 joc foarte mare H11/b11, solicitări nefavorabile de mare varietate şi
H12/b12; densitate, ca de exemplu utilajele de
A11/h11, construcţie şi maşinile agricole (tractoare,
B11/h11 tancuri, combine de recoltat cereale, mori de
ciment etc.).
Ajustaj semilarg, H/c H7/c8, H8/c9,  când, în timpul funcţionării, piesele
(C/h) H11/c11 mobile trebuie să aibă o elasticitate mai
 joc mare mare în condiţii de solicitări şi mediu
nefavorabile (praf, intemperii, solicitări de
mare varietate şi densitate), de exemplu la
maşinile agricole;
 când montarea şi demontarea pieselor
trebuie să se facă foarte uşor;
 când, în timpul funcţionării, jocul se
reduce datorită încălzirii, de exemplu la tija
supapei în bucşa de ghidare a motorului cu
ardere internă
Ajustaj foarte uşor H7/d8, H8/d9,  de regulă, la asamblările mobile ale
rotativ, H9/d10, maşinilor grele care funcţionează cu şocuri,
H/d (D/h) H10/d10, ca de exemplu lagăre de alunecare în
 joc mijlociu H11/d11; turbine, maşini de îndreptat, laminoare etc.,
D8/h9 la montarea unor roţi libere pe arbore
Ajustaj uşor rotativ, H6/e7, H7/e8,  se recomandă, la asamblările scurte, care
H/e (E/h) H8/e9; funcţionează cu turaţii mari sau la
 joc mijlociu (mai mic E7/h8 asamblările de lungime mare care
decât cel precedent) funcţionează cu turaţii mici şi mijlocii, ca de
exemplu: la arborii în lagăre de fricţiune
situate la distanţe mari între ele, în cazul
arborilor fixaţi în mai mult de două lagăre, în
cazul arborilor cotiţi, la arborii de distribuţie
în lagărele lor, la lagărele
turbogeneratoarelor etc.
Ajustaj rotativ, H/f H6/f6, H7/f6,  foarte frecvent, la asamblările mobile
(F/h) H7/f7, H8/f8, cum ar fi, de exemplu, la arbori în lagărele
 joc mic H9/f9; cu frecare cu ungere normală care lucrează
F7/h7, F8/h8 la temperaturi nu prea mari, de exemplu:
lagăre la reductoare de turaţie, motoare
electrice mici, pompe, mecanisme mijlocii şi

92
 uşoare, roţi dinţate libere pe axe fixe, tije de
tacheţi în ghidajul lor, mecanisme de
cuplare, la montarea suportului port-cuţit pe
sania strungului etc)
Ajustaj rotativ strâns, H6/g5, H7/g6;  la asamblările mobile din mecanismele
H/g (G/h) G7/h6 de precizie înaltă supuse la solicitări foarte
 joc foarte mic reduse, de exemplu la asamblarea axelor
principale ale strungurilor mici de precizie
înaltă, la capetele divizoare, la asamblarea
ventilelor şi cuplajelor mecanismelor de
precizie etc;
 la asamblările fixe de poziţionare a
elementelor, de exemplu la asamblarea
ştifturilor de centrare în dispozitive, carcase
şi corpuri, la fixarea bucşelor de ghidare în
dispozitivele de găurit, la şurubul capului de
bielă etc.
Ajustaj glasant H6/h5, H7/h6,  primele patru ajustaje, în cazul
(alunecător), H/h H8/h8, H8/h7, asamblărilor fixe cu poziţionare precisă a
 joc minim egal cu H9/h9, pieselor şi cu posibilităţi de montare şi
zero şi joc probabil H10/h10, demontare uşoare şi frecvente, de exemplu,
maxim foarte mic H11/h11, la montarea roţilor dinţate, a roţilor de
H12/h12 transmisie pe arbore, la montarea axului
pinolei în păpuşa mobilă a maşinilor-unelte
etc.;
 ultimele cinci ajustaje sunt recomandate
în cazul asamblărilor cu precizie
dimensională mai mică, de exemplu, la
montarea capului bielei în locaşul bielei, la
montarea excentricului pe arborele pompei
cu excentric etc.;
 la asamblări mobile cu centrare şi
ghidare foarte precise, de exemplu, la
supapele cu arc, la articulaţiile unor
mecanisme de maşini şi aparate de înaltă
precizie etc.;
 la asamblări mobile cu centrare bună şi
cu deplasări lente, de exemplu, la
asamblarea piston-cilindru în maşinile
pneumatice, la asamblarea colierului
excentricului în presele cu excentric, la
asamblarea armăturilor etc.

Ajustaje intermediare
Ajustaj cu frecare H/js H6/js5,  în cazul asamblărilor fixe, cu montare şi
(JS/h) H7/js6, demontare uşoară pentru evitarea
 joc probabil mic şi H8/js7; deformaţiilor, de exemplu, la montarea
strângere foarte mică J7/h6 roţilor dinţate cilindrice şi conice fixate pe ax
şi puţin probabilă cu ajutorul penelor plan paralele, la
asamblarea roţilor melcate pe arbore şi a
capacelor în corpuri, la asamblarea bucşei
conice în lagărul păpuşii fixe a unor
strunguri, la centrarea semicuplelor pe axe
cu precizie ridicată de centrare etc.;
Ajustaj aderent H/k H6/k5, H7/k6,  în cazul asamblărilor precise cu montaj
(K/h) H8/k7; uşor şi funcţionare lipsită de vibraţii, de
 strângere probabilă K7/h6 exemplu, la montarea roţilor dinţate mici cu
mică şi joc cu mers liniştit, la asamblarea bolţului de piston
probabiliate mică în piston, la montarea camelor pe ax, la
montarea bucşelor de ghidare pe arbori etc.

93
Ajustaj forţat H/m H6/m5,  în cazul asamblărilor cu precizie mare şi
(M/h) H7/m6, foarte mare, cu centrare foarte bună (joc
 strângere probabilă H8/m7; limitat la minimum), de exemplu, la
medie şi cu joc M7/h6 montarea camelor pe ax, şuruburi cu tije de
probabil foarte mic centrare, la montarea roţilor dinţate conice
pe arborii reductoarelor, la asamblarea
roţilor în trepte pe arborii maşinilor de
rectificat cilindric etc.
Ajustaj bătut H/n (N/h) H6/n5 (pentru  cu precădere, la asamblările supuse la
 strângere probabilă D3 mm), solicitări dinamice în timpul funcţionării şi la
mai mare şi joc H7/n6, H8/n7; asamblările care trebuie să fie asigurate,
probabil extrem de N7/h6 suplimentar, cu o strângere garantată pe
mic (practic zero) durata funcţionării, de exemplu, la montarea
bucşelor cu pereţi subţiri în alezajul unui corp
de lagăr sau bloc de motor fără pene de
siguranţă, la montarea unor roţi dinţate pe
arborii maşinilor de forjare, la montarea
cămăşilor de piston în blocul compresoarelor,
la montarea bucşei sertarului de distribuţie la
H6/n5 pentru ciocanele cu abur sau cu aer comprimat etc.
D3 mm  la asamblări foarte precise, supuse la
solicitări dinamice relativ mici, de exemplu,
la asamblarea bolţului pistonului cu pistonul
la motoare de tractor

Ajustaje cu strângere
Ajustaj cu strângere H6/p5, H7/p6  pentru fixarea pieselor cu solicitări
mică, (pentru D100 reduse sau în prezenţa unui element
H/p (P/h) mm), H8/p7; suplimentar (pană, bolţ) de fixare, montarea
P7/h6 şi demontarea făcându-se fără pericolul
deteriorării suprafeţelor de contact, de
exemplu, ajustajul tipic cu strângere
obişnuită la piese de oţel şi fontă sau oţel şi
alamă, roţi împănate pe arbori sau butuci în
prezenţa penelor, la asamblarea cuzineţilor
în lagăre, la montarea rulmenţilor pe arbori
şi în locaşul carcasei etc.
Ajustaj cu strângere H6/r5, H7/r6,  recomandate la asamblări supuse la
mijlocie, H8/r7 (pentru solicitări mici;
H/r (R/h) D100 mm);  asigură o fixare de rezistenţă medie în
R7/h6 cazul asamblării pieselor executate din aliaje
feroase şi o fixare uşoară în cazul pieselor
executate din metale şi aliaje neferoase, de
exemplu, la bucşele presate în lagăre, la
asamblarea capetelor de bielă, la fixarea
rotorilor de pompă pe arbore, la fixarea pe
arbore a unor roţi în maşinile de găurit
pneumatice
Ajustaj cu strângere H6/s5, H7/s6,  la asamblări demontabile şi
mare, H8/s7; nedemontabile care lucrează la solicitări
H/s (S/h) S7/h6 apreciabile, de exemplu, cămaşa cilindrului

94
 în cilindrul motoarelor cu ardere internă, la
montarea manetonului în manivela arborelui
cotit etc.;
 dacă piesele au dimensiuni mari (peste
80 mm) se recomandă ca asamblarea să se
facă prin încălzirea prealabilă a alezajului (în
cuptoare electrice)-piesa de tip arbore
aflându-se la temperatura de 200 C, sau
răcirea prealabilă a piesei tip arbore (în
hidroxid de carbon solid ori în azot lichid)-
piesa de tip alezaj fiind menţinută la
temperatura de 200 C.
Ajustaj cu strângere H6/t5, H7/t6,  de obicei, la asamblările nedemontabile
foarte mare, H/t (T/h) (permanente) supuse la solicitări dinamice
mari, de exemplu, la asamblarea prin
presare a scaunului supapei în chiulasa
motorului, la montarea permanentă a roţilor
dinţate mari pe arbori, la montarea
semicuplelor pe arbori etc.
Ajustaje cu strângeri H6/u5, H7/u6,  dau strângeri de 10/00 din dimensiune şi
extrem de mari, H/u H8/u7, H9/u8: se prescriu pentru asamblări permanente
(U/h) U7/h6 supuse la solicitări mecanice şi termice
foarte mari, de exemplu, la fixarea
bandajelor de oţel pe butucul din fontă al
roţilor pentru vagoane, locomotive şi
tramvaie, la montarea roţilor de vagon,
locomotive şi tramvaie pe osie etc;
 asamblarea se face prin presare cu
ajutorul unor prese speciale cu lubrifiere şi,
de regulă, prin încălzirea alezajului sau
răcirea arborelui
Ajustaje cu strângeri H6/v5, H7/v6,  în anumite cazuri speciale şi pe baza unei
cu caracter special, H6/x5, H7/x6, analize prealabile, de la caz la caz, din care
H/v, x, y, z (X/h, Z/h) H8/x7, H7/y6, să rezulte că strângerea minimă posibilă
H8/y7, H7/z6, asigură transmiterea forţei sau momentului
H8/z7; de solicitare în regim de lucru, iar strângerea
X7/h6, Z7/h6 maximă posibilă nu dă suprasolicitări în
materialul piesei, care ar distruge ajustajul

Tabelul 2.12
Ajustaje cu joc minim egal cu zero şi joc probabil maxim foarte mic
(H/h)

montarea
roţilor de

95
transmisie

montarea
roţilor
dinţate pe
un arbore

a -
montarea
roţilor de
transmisie
(1);
b -
montarea
roţilor
dinţate (1)
pe arbore
(2);
c -
montarea
axului
pinolei în
păpuşa

96
mobilă a MU

asamblarea
armăturilor

Ajustaje cu joc foarte mic (H/g)

montarea
bucşelor de
ghidare

a - între axul
şi lagărele
strungurilor
mici de
precizie
înaltă;
b-
asamblarea
ştifturilor de
centrare în
dispozitive;
c-
asamblarea
şurubului
capului de
bielă;

97
d-fixarea
bucşelor de
ghidare în
dispozitive

Ajustaje cu joc mic (H/f)

montarea
suportului
port-cuţit pe
sania
strungului

a-în cazul
lagărelor cu
frecare cu
ungere
normală;

b-la bolţurile
de manivelă;

c-montarea
blocului de roţi
dinţate-
baladoare (2)
pe axul (1);

d-montarea
saniei portcuţit
(1) pe suportul
(2) al
căruciorului
strungului

Ajustaje cu joc mijlociu (H/e)

a- la arbori
şi lagăre
situate la
distanţe
mari între
ele;

b-arbori
fixaţi în mai

98
mult de
două
lagăre:;

c-arbori
cotiţi.

Ajustaje cu strângere mică (H/p)

a -
montarea
roţilor
dinţate pe
arbori în
prezenţa
penelor;
b -
montarea
rulmenţilor
(1) pe
arborele (2)
şi în alezajul
lagărului (3)

montarea
cuzineţilor
în lagăre

Ajustaje cu strângere mijlocie (H/r)

H7/r6

99
fixarea pe
arbore a
unor roţi în
maşinile de
găurit
pneumatice

a-fixarea
bucşelor (1)
în corpul
(2);
b-
asamblarea
corpului
bielei (1) în
corpul (2);
c-fixarea pe
arborele (1)
a unor roţi
(2)
Ajustaje cu strângere foarte mari (H/t)

a-asamblarea
scaunului
supapei (1) în
chiulasa
motorului (2);

b-montarea
semicuplelor
(1) pe arbori
(2);

c-montarea
roţilor dinţate a b
mari (1) pe c
arborele (2)
Ajustaj cu strângere extrem de mare (H/u)

fixarea
bolţurilor de
manivelă cu
discul

100
manivelei

101