ANALIZA FUNC IONAL A PRODUSULUI (CREIONUL MECANIC)

Partea I
Definirea nevoii pentru sistemul dat Produsul se utilizeaz pentru scris sau desenat. Pentru a stabili nevoia pentru sistemul dat trebuie s se raspund la 3 ntrebri: 1. Cui servete sistemul? 2. Asupra cui acioneaz sistemul? 3. In ce scop exista sistemul? spunsurile la aceste ntrebri! n ordine sunt: 1. "mului #utilizatorul$ 2. Actioneaza asupra %&rtiei de scris sau de desenat 3. Pentru a o'eri utilizatorului posibilitatea de a scrie sau ter(e 'oarte uor Instrumentul pentru exprimarea nevoii:

"mul #utilizatorul$ *&rtia

Creion mecanic

Pentru a scrie sau desena

)evoia 'undamentala se poate 'ormula ast'el: Sistemul permite utilizatorului s scrie sau s deseneze pe hrtie .

Pentru validarea acestei nevoi se rspunde la urmtoarele intrebri: Pentru ce / in ce scop exist aceast nevoie? Pentru a scrie sau a desena. Ce o poate face sa dispara sau sa evolueze? +e%nolo(ia avansata in domeniul proiectrii 'ace ca creionul mecanic s un mai 'ie destul de utilizat. +otui creionul va rm&ne mereu la ndem&na unui in(iner! proiectant! ar%itect etc.

Fazele de viata ale produsului A. Fazele de via legate de proiectarea i utilizarea sistemului a$ Concepia,ale(erea soluiilor constructive. b$ Construirea produsului c$ Controlul produsului d$ -tilizarea produsului,exploatarea 'unciilor produsului e$ epaos,perioadele de pauza ntre utilizri '$ .coaterea din uz !. Fazele de via "n afara uitilizrii '$ /epozitare ($+ransport 0n a'ara utilizrii au 'ost reinute numai dou 'aze! acestea 'iind considerate cele mai importante.

Definirea functiilor produsului 1a de'inirea 'unciilor sistemului se urmresc relaiile sistemului cu elementele de mediu. Acest lucru se realizeaz pe 'iecare 'az de via! 'olosind ca instrument 2caracatia3. .e pleaca de la elementele de mediu stabilite anterior i inter'e ele corespunztoare cu sistemul. 1a stabilirea 'unciilor trebuie s se inceap cu 'aza principal! 'az care corespunde n acest caz celei de scris. aiunea de a 'i a sistemului este le(at de necesitatea scrisului n viaa de zi cu zi.

Functiile produsului:
5P1 6 a permite utilizatorului s scrie pe suportul de scris 5C1 6 a permite utilizatorului manevrarea uoar 5C2 6 5C3 6 a permite creionului 'uncionarea cu di'erite tipuri de mine 5C4 6 a 'i ecolo(ic 5C7 6 a nu lsa urme pe suportul de scris

Partea II Determinarea ponderii functiilor

FP1 FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5 FC6 FC7 Total
1 9 9 9 9 9 9 9

FC1
2 1 9 1 9 1 9 9

FC2
3 2 1 2 2 1 1 1

FC3
2 1 9 1 9 1 9 9

FC4
2 2 9 2 1 1 9 1

FC5
2 1 1 1 1 1 9 1

FC6
2 2 1 2 2 2 1 9

FC7
3 2 1 2 1 1 2 1

Total
18 11 4 11 8 ; 4 4 ::

%
28 1: : 1: 11 12 : : 199

Structurarea unei solutii imbunatatite pentru sistemul de iluminare

Metoda FAST pentru structurarea functiilor

<etoda care se poate utiliza pentru a structura 'unctiile sistemului pentru cautarea solutiei care raspunde cel mai bine la 'unctiile de realizat este cea a arborelui 'unctional. Pentru aplicarea acesteia se pleaca de la nevoia de indeplinit si 'unctiile care permit realizarea acesteia. Aceasta metoda permite sa se stabileasca modul de realizare a 'unctiilor! 'ara sa se aiba in vedere solutiile. .e urmaresc in primul rand principiile si numai in 'inal solutiile! 'apt ce permite sa se a=un(a la cea mai buna solutie. Cautarea solutiei se bazeaza pe structurarea 'unctiilor. .tructurarea 'unctiilor consta in a descompune 'unctiile in sub'unctii si a le or(aniza. Instrumentul utilizat la structurarea 'unctiilor este 5A.+ # functional anal#sis s#stem technic$. <etoda permite clasarea 'unctiilor pe doua axe: #'i(ura :.$ , o axa a cauzelor #pentru ce si cum$ , o axa a trupului #cand$ Acest instrument permite! de asemenea! sa se veri'ice ca nici,o 'unctie nu a 'ost omisa.
Pentru ce, cum

nevoia

F1

F11

F12

F1 Cand

Fig. 6. /escompunerea se 'ace nivel cu nivel. .e pleaca de la nevoie. .e descompune nevoia in 'unctii. In continuare se descompun 'unctiile in sub'unctii! punand intrebarea cum se realizeaza 'unctia respectiva. .e continua iteratiile pana se a=un(e la componentele sistemului. 5iecare 'unctie se descompune in 4! 7 'unctii maxim. In (eneral 3! 4 nivele de descompunere sunt su'iciente. >ste posibil sa existe sub'unctii comune pentru doua 'unctii di'erite. Structurarea functiilor sistemului de iluminare
:

In structurarea 'unctiilor se pleaca de la nevoie. In cazul sistemului de iluminare nevoia este 'ormulata ast'el : sistemul permite utilizatorului sa lumineze mediul pentru a putea 'i vizibil. 5unctiile stabilite pentru sistem au 'ost : FP% & functie principala'sa permita luminarea mediului' pentru a putea fi vizi(il pentru utilizator) FC% & functie constrangere' sa permita folosirea unui anumit tip de (ec *tensiune nominala'curent'dimensiuni$) FC+ & functie constrangere' sa permita depozitarea in spatii restranse) FC, & functie constrangere' sa permita utilizarea unui anumit tip de (aterii *care sa permita o anumita autonomie in functionare$) FC- & functie constrangere' sa reziste la actiunile factorilor mediului am(iant *umiditate' domeniu de temperatura' praf s.a.$) FC. & functie constrangere' sa permita o utilizare simpla' ergonomie *o anumita forma si sisteme simple de actionare$) FC/ & functie constrangere' sa permita transportul intr0un anumit tip de am(ala1 *de diferite forme si dimensiuni$) FC2 & functie constrangere' sa existe o sursa de lumina care sa lumineze produsul *pentru a putea fi localizat de utilizator$) Pe nivelul unu se situeaza nevoia. Pe nivelul doi se situeaza 'unctia 51! de a mentine piesa in ec%ilibru pe reazeme. Pentru ce! cum ? aspunsul la prima parte a intrebarii este 'oarte simplu : pentru a putea 'i vizibil. Iluminarea mediului se poate 'ace prin aplicarea unui 'ascicul luminos asupra sa. <arimea intensitatii acestui 'ascicul se impune..istemul trebuie sa realizeze aceasta intensitate. ealizarea acestei intensitati presupune consumul de curent electric. Curentul electric este 'urnizat de catre baterii! si prin intermediul produsului si becului!acesta este trans'ormat in intensitate luminoasa!ducand la realizarea 'unctiei principale a produsului.

!imensionarea te"nica a #unctiilor:

5unctii 5P1, permite iluminarea mediului ambiant

5C1, permite utilizarea unui anumit tip de bec 5C2, permite depozitarea in spatii restranse 5C3, permite utilizarea unui anumit tip de baterii 5C4, rezista la actiunile 'actorilor mediului ambiant

5C7, permite o utilizare simpla! er(onomie

5C:, permite transportul intr,un anumit tip de ambala=

/imensiunea te%nica ,Intensitatea luminoasa emisa de produs!pentru a lumina su'icient de puternic mediul! trebuie sa 'ie de aproximativ :9 lm #lumeni$ ,dimensiunea soclului pentru bec,standard ,tensiunea de 'unctionare a becului,3? ,dimensiuni de (abarit reduse /x1@A79x189mm ,dimensiunea bateriilor /bxl@A39x89mm ,numarul bateriilor: 2 ,tensiunea pe unitate 1.7? ,durata de viata #protectie anticoroziva$! bec,199999 ore! baterii #autonomie$ 39 ore ,umiditate relativa ;9B 'ara condens sau vapori corozivi c%imic ,temperatura: 17C,77C ,'orma cilindrica si dimensiuni reduse A33 la mana ,sistem de actionare :comutator electric )/ ,(reutate rdusa: 2;: ( ,dimensiuni de (abarit #maxime$

5C8, existenta unei surse externe de ,intensitatea luminoasa necesara localizarii lumina! care sa permita localizarea produsului :aprox 29 lm produsului

!imensionarea economic$ a #unc%iilor produsului /imensionarea economic reprezint! con'orm principiului dublei dimensiuni! un ansamblu de activitDi prin care se atribuie 'iecrei 'uncDii o component sau o parte din costul (lobal al produsului! cost ce conDine toate c%eltuielile necesare pentru realizarea 'uncDiei respective. In concluzie! dimensionarea economic nseamn a msura prin intermediul costurilor! c%eltuielile necesare pentru materializarea 'uncDiilor unui produs. /imensionarea economic presupune pe de,o parte stabilirea costurilor pe 'uncDii! iar pe de alt parte analiza acestor costuri. /imensionarea economic este un proces 'oarte complex pentru c! pe baza unor raDionamente constructiv,'uncDionale! te%nolo(ice Ei economice! permit rezolvarea strict particularizat a 'iecrei situaDii de analiz. epartiDia costurilor pe 'uncDii se 'ace evidenDiindu,se urmtoarele elemente de cost: , costuri pentru material! , costuri pentru manoper Ei re(ie! pentru 'iecare reper! subansamblu Ei n 'inal ansamblu (eneral. Pentru realizarea dimensionarii economice! deci a repartizarii costurilor pe 'unctii! pentru inceput trebuie realizata o identi'icare a subansamblelor si reperelor care compun produsul analizat. /e asemenea! se extra( din datele de contabilitate ale 'irmei producatoare! c%eltuielile pe reper! clasi'icate in c%eltuieli materiale si c%eltuieli cu manopera si re(ia de 'abricatie. In cazul produsului analizat in lucrare! dispozitiv de iluminare! aceste date sunt prezentate in tabelul 1. +abelul 1 )r. Crt. eperul C%eltuieli materiale C%eltuieli cu manopera si re(ia de 'abricatie +otal

1 2 3 4 7

Corp lanterna Contactor Cap lanterna 1upa Geam Total produs

9!8 1!2 9!7 1 1 4,4

1 9!4 1 9!7 9!3 3

1!8 1!: 1!7 1!7 1!3 7,4

Pentru simpli'icarea analizei! din nomenclatorul de 'unctii determinat in capitolul anterior! au 'ost alese cele mai importante opt 'unctii. Acestea! precum si nivelurile lor de importanta sunt prezentate n tabelul 2. 5P1! a permite iluminarea mediuluiH 5C1! a permite 'olosirea unui anumit tip de becH 5C2! a depozitarea in spatii restranseH 5C3! a permite utilizarea unui anumit tip de bateriiH 5C4! a rezista la actiunile 'actorilor mediului ambiantH 5C7! a permite o utilizare simplaH 5C:! a permite transportul intr,un anumit tip de ambala=H 5C8! a exista o sursa de lumina care sa lumineze produsul. +abel 2 .imbol A I C / > 5 G * +otal Repartizarea costurilor materiale pe functii: /enumirea 'unctiei permite iluminarea mediului 5P1 permite 'olosirea unui anumit tip de bec 5C1 depozitarea in spatii restranse 5C2 permite utilizarea unui anumit tip de baterii 5C3 rezista la actiunile 'actorilor mediului ambiant 5C4 permite o utilizare simpla 5C7 permite transportul intr,un anumit tip de ambala= 5C: exista o sursa de lumina care sa lumineze produsul 5C8 )ivel de importanta 7 3 1 3 2 2 1 1 1;

19

epartizarea c%eltuielilor materiale asupra 'uncDiilor pe care le asi(ur se 'ace proporDional cu nivelul de importanD al acestora. Prin costul materialelor pentru o anumit pies component a produsului analizat! se nDele(e costul semi'abricatului. Pentru a determina costul materialelor corespunztor 'iecrei 'uncDii n parte se parcur( urmtoarele etape: 1. .e determin prin raDionament 'uncDiile n materializarea crora intervine 'iecare pies. 2. Pentru aceste 'uncDii se determin suma nivelurilor de importanD ni. 3. Av&nd n vedere costul material al reperului i! Cmi! se determin c%eltuielile materiale pe nivel de importanD! cu a=utorul 'ormulei
Cm i . ni

4. In 'uncDie de nivelul de importanD al 'iecrei 'uncDii! se pot repartiza proporDional! c%eltuielile materiale pe 'iecare 'uncDie n parte. Pentru exempli'icare consideram reperul 1 2 Corp lanterna 3 eperul participa la realizarea 'unctiilor I C / > 5 G * Con'orm datelor din tabelul 2 pentru acest reper se considera un cost al materialelor de 9!8 lei. Analizand nivelurile de importanta ale 'unctiilor se constata ca suma nivelurilor de importanta a celor 8 'unctii la care participa reperul 2Corp lanterna2 este 13. Impartind c%eltuielile materiale ale reperului # 9!8 $ la suma nivelurilor de importante #13$ se obtin c%eltuielile materiale pe nivel! respectiv 9!973; lei. In continuare tinand cont de nivelul de importanta al 'iecarei 'unctii se pot determina costurile materiale corespunzotoare 'iecarei 'unctii! ast'el: , pentru 'unctia I 9!973; x 3 @ 9!1: lei , pentru 'unctia C 9!973; x 1 @ 9!973; lei , pentru 'unctia / 9!973; x 3 @ 9!1: lei , pentru 'unctia > 9!973; x 2@ 9!198 lei , pentru 'unctia 5 9!973; x 2@ 9!198 lei , pentru 'unctia G 9!973; x 1@ 9!973; lei , pentru 'unctia * 9!973; x 1@ 9!973; lei JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ +otal @ 9!8 lei In mod asemntor se procedeaz Ei cu celelalte repere care 'ormeaz produsul analizat! iar costurile materiale repartizate pe 'uncDii sunt date n tabelul de mai =os: )r. Crt. +abel 3 eperul C%eltuie li A I C / > 5 G *

11

material 1 2 3 4 7 Corp lanterna Contactor Cap lanterna 1upa Geam Total produs 9!8 1!2 9!7 1 1 4,4 , 9!:; 9!18 9!7 9!82 2,&7 9!1: 9!973 9!1: 9!198 9!198 9!973 , , , 9!2: 9!2: , 9!12 9!93 , 9!9:: 9!9:: 9!93 9!3 , , 9!2 , , , , , 9!2; , , &,5' &,&'3 &,16 &,(13 &,433 &,&'3 9!973 , 9!93 , , &,&'3

C eltuieli cu manopera si regia de fabricatie epartizarea c%eltuielilor cu manopera! cumulat cu cota parte din re(ia de 'abricaDie se realizeaz parcur(&nd urmtoarele etape: 1. .e repartizeaz aceste c%eltuieli pe operaDiile care contribuie la execuDia reperului respectiv #con'orm procesului te%nolo(ic de execuDie al reperului$H 2. .e stabilesc 'uncDiile n materializarea crora intervin operaDiile respective! printr,un raDionament lo(ic le(at de execuDia te%nolo(ic a reperului. In cazul n care n cursul acestei analize se descoper operaDii inutile! care nu intervin n materializarea nici uneia dintre 'uncDiile produsului! costul lor se trece separat! av&ndu,se n vedere eliminarea acestei operaDii ulterior. 4. .e stabileEte pentru 'iecare operaDie! nivelul de importanD al 'uncDiilor! determinate de operaDia respectiv! dup metodolo(ia cunoscutH 7. .e repartizeaz costurile operaDiei respective! pe 'uncDii n raport cu nivelul de importanD al acestora. :. /up parcur(erea acestor etape! se 'ac totalurile costurilor pe 'uncDii. Aceste totaluri reprezint dimensiunile economice ale 'uncDiilor Ei vor 'i utilizate n continuare pentru analiza sistemic a 'uncDiilor produsului. Pentru acelaEi reper al produsului ca Ei n cazul repartizrii c%eltuielilor materiale! n continuare se va exempli'ica repartizarea c%eltuielilor cu manopera! cumulata cu cota parte din re(ia de 'abricatie. +abelul 7 )r. eperul C%eltuieli Crt. manopera 1 Corp 1 lanterna

A ,

I 9!23

C 9!98:

/ 9!2 3

> 9!173

5 9!17 3

G 9!98:

* 9!98:

12

2 3 4 7

Contactor Cap lanterna 1upa Geam Total produs

9!4 1 9!7 9!3 3

9!1;1 9!333 9!27 9!214 1,&4& 5

, 9!2 9!17 , &,617 5

, 9!9:: 8 , , &,142 7

, , , , &,2 3

9!982 9!134 9!1 9!2;7 &,744 7

9!98 8 9!13 4 , , &,31 4

, 9!9:: 8 , , &,142 7

, 9!9::8 , , &,1427

13

In urma centralizarii rezultatelor privind c%eltuielile materiale cat si cele cu manopera si re(ia de 'abricatie! va rezulta situatia prezentata in tabelul :. Ta)elul 6 *eper Felul c"eltuielii Corp 0aterial lanterna 0anopera Contactor 0aterial 0anopera Cap 0aterial lanterna 0anopera 2upa 0aterial 0anopera .eam 0aterial 0anopera Total 0aterial produs 0anopera Total Ponderea in costul total 3%4 Total &,7 1 1,2 &,4 &,5 1 1 &,5 1 &,3 4,4 3 7,4 1&& + 1 1 &,6' &,1'1 &,17 &,333 &,54 &,25 &,72 &,124 2,&7 1,&4&5 3,11& 3( , &,16 &,23 1 1 &,13 &,2 1 1 1 1 &,5' &,6175 1,1(75 15,( C &,&53 &,&76 1 1 &,&3 &,&667 1 1 1 1 &,&'3 &,1427 &,2257 2,( ! &,16 &,23 1 1 1 1 1 1 1 1 &,16 &,23 &,3( 5,1 Functii &,1&7 &,153 &,26 &,&77 &,&66 &,134 &,2 &,1 &,2' &,2'5 &,(13 &,7447 1,657 21,'

F &,1&7 &,153 &,26 &,&77 &,&66 &,134 1 1 1 1 &,433 &,314 &,747 (,'

. &,&53 &,&76 1 1 &,&3 &,&667 1 1 1 1 &,&'3 &,1427 &,2257 2,(

/ &,&53 &,&76 1 1 &,&3 &,&667 1 1 1 1 &,&'3 &,1427 &,2257 2,(

14

+nali5a sistemic$ a #unc%iilor produsului !valuarea critic" a func#iilor Pe baza in'ormaDiilor culese p&n la aceast 'az! se poate realiza o analiz critic a strii reale a produsului analizat. >valuarea 'uncDiilor implic cunoaEterea criteriilor necesare realizrii corecte a acesteia! criterii care se vor prezenta n continuare. Criteriul dimensiunii economice Principalul criteriu de evaluare Ei apreciere a 'uncDiilor este cel al dimensiunii economice! criteriu ce permite identi'icarea acelor 'uncDii ale cror soluDii de realizare sunt prea costisitoare Ei au o pondere prea mare n costul total al produsului. Acest lucru se realizeaz pe baza principalelor tipuri de reprezentri (ra'ice utilizate n IKA?! care vor 'i prezentate n continuare. Pe baza criteriului dimensiunii economice! se pot nt&lni urmtoarele situaDii pentru 'uncDiile de'icitare: a$ 'uncDii cu un cost prea mare n raport cu contribuDia lorH b$ 'uncDii cu costuri prea mari n raport cu alte 'uncDii ale produsuluiH c$ 'uncDii cu costuri prea mari n raport cu posibilitDile te%nolo(ice de realizare. Analiza rezultatelor dimensionrii economice consider rezultatele obDinute sub 'orm de tabele sau relaDii (reu de citit Ei interpretat Ei de aceea consider c pentru aprecierea pe considerente 'uncDionale! te%nice! in(inereEti sunt 'oarte utile reprezentrile (ra'ice ale acestor rezultate! care permit evidenDierea unor aspecte de repartiDie! intervenDie sau preocupare n acDiunile viitoare. 0n cadrul metodei IKA? se utilizeaz o serie de reprezentri (ra'ice ce se vor prezenta n continuare:

17

$. %istograma costurilor pe func#ii este o reprezentare (ra'ic a costurilor 'uncDiilor! cu evidenDierea distribuDiei pe componente #material! manoper! re(ie$! n ordinea descresctoare a valorilor absolute reieEite pentru costurile pe 'uncDii.

&. Diagrama 'areto evidenDiaz n mod (ra'ic le(i de distribuDie care respect le(ea lui Pareto Ei anume: 20n cadrul unui proces! 29,39B din parametrii acestuia in'luenDeaz n ansamblu procesul n procent de 89,;9B3. eprezentarea (ra'ic a raportului cost,'uncDii se realizeaz ast'el: , pe abscis se reprezint 'uncDiile n ordinea descresctoare a nivelurilor respectiveH , pe ordonat se reprezint costurile cumulate n procente din costul total.

1:

(.Diagrama de corela#ie )valoare de *ntrebuin#are+cost, #?i,Cp$ este o reprezentare ce permite evidenDierea 'oarte rapid a unor 'uncDii la care exist o disproporDie ntre costul pentru realizarea lor Ei importanDa pe care acestea o au! disproporDie care se apreciaz prin valoarea ecartului.

Pentru construirea dia(ramei se calculeaz Lecartul3 ntre ponderea n valoarea de ntrebuinDare Ei ponderea n costuri! ca 'iind di'erenDa dintre aceste valori! di'erenD care apoi se reprezint (ra'ic. In cazul n care di'erenDa este pozitiv Ei 'oarte mare avem de,a 'ace cu o subevaluare s a 'uncDiilor #Cp MM ?I$ #cazul 'uncDiei I$ $! iar n cazul n care di'erenDa este ne(ativ Ei 'oarte mare avem de,a 'ace cu o supraevaluare . a 'uncDiilor #Cp NN ?I$ #cazul 'uncDiilor A si >$. In cazul n care aceast di'erenD nu este 'orte mare! #cazul 'uncDiilor C! 5! G! *$! spunem c avem o bun corelaDie ntre ponderea 'uncDiilor n costuri Ei ponderea lor n valoarea de ntrebuinDare a produsului Analiza grafic a func#iilor produsului Principiul de lucru n cadrul studiilor de IKA? este: cantitatea de munc consumat pentru materializarea 'uncDiei trebuie s corespund! ca pondere din cantitatea total de munc consumat! ponderii 'uncDiei respective din valoarea de ntrebuinDare. Ast'el! se admite o identitate ntre ponderea 'iecrei 'uncDii at&t n valoarea de ntrebuinDare! c&t Ei n costurile de producDie. Pentru veri'icarea practic a acestei identitDi se utilizeaz un alt tip de analiz! prin care se realizeaz compararea ponderii costurilor 'uncDiilor n costul total al produsului! cu ponderea acestora n valoarea de ntrebuinDare (eneral a produsului. Ca mi=loc de analiz utilizm o dia(ram n care pe abscis se trec ponderile 'uncDiilor n
18

valoarea de ntrebuinDare a produsului Ei pe ordonat ponderile costurilor 'uncDiilor n c%eltuielile totale. Pentru compararea nivelului costurilor 'uncDiilor cu nivelul de importanD al 'uncDiilor n valoarea de ntrebuinDare a produsului! s,a determinat ecuaDia dreptei de re(resie #1$ corespunztoare cazului n care costul 'uncDiile auxiliare nu a 'ost luat n calculul 'uncDiilor subiective sau obiective pe care le determin. /reapta va avea ecuaDia: 1 # # $ = a x n care coe'icientul dreptei a are valorea calculate cu a=utorul 'ormulei: a =

x # x
i1 2 i1

i1

= 1.114

Ponderile 'uncDiilor n ?.I. #Oi$ Ei ponderile n costuri #Pi$ sunt prezentate centralizat n tabelul de mai =os. O1 : P1 :.:;4 O2 : P2 :.:;4 O3 : P3 :.:;4 O4 11 P4 12.274 O7 12 P7 13.3:; O: 1: P: 18.;24 O8 1: P8 18.;24 O; 28 P; 39.98; Pe baza acestor date s,a realizat Ei reprezentarea (ra'ic.

Identi#icarea 6i clasi#icarea pro)lemelor de re5olvat

1;

Pe baza (ra'icelor ridicate la punctul anterior! n aceast 'az se stabilesc n mod concret: , 'uncDiile care trebuie eliminate #'uncDiile inutile$! respectiv cele care nu sunt cerute de bene'iciarH , noile 'uncDii care vor 'i create produsului #atunci c&nd n urma analizei reiese 'aptul c ar trebui s avem mai multe 'uncDii$H , corecturile care se stabilesc la unele dimensiuni te%nice! corespunztor cerinDelor bene'iciaruluiH , cile de eliminare a disproporDiilor constate n 'aza precedent n le(tur cu ponderea 'uncDiilor n valoarea produsului #'uncDiile la care nu exist concordanD ntre ponderea n valoarea de ntrebuinDare Ei ponderea n costuri$. In cazul n care din analiza realizat! se constat o 'oarte mare dispersie a cerinDelor privind 'uncDiile produsului Ei dimensiunile lor te%nice! se va lua n calcul c%iar reproiectarea total a produsului respectiv Analiz&nd (ra'icele prezentate anterior se pot tra(e urmtoarele concluzii: , 'uncDiile A #5P1$ si >#5C4$ sunt situate deasupra dreptei de re'erinD! ceea ce nseamn c ponderea acesteia n costuri este mai mare dec&t ponderea n ?I. /in acest motiv Ei aceasta 'uncDia ar trebui reanalizata. , 'uncDiile I! C! /! 5! G! * sunt situate sub dreapta de re(resie ceea ce constituie un 'apt pozitiv #ponderea n costuri este mai mic dec&t ponderea n valoarea de ntrebuinDare$. Prin recalcularea costurilor celorlalte 'uncDii! acestea pot s a=un( n imediata vecintate a dreptei de re(resie.

Partea III
1F

!e#initivarea conceptiei preliminare 17

27

29

3.

4.
21

22

0ateriali5area conceptului
23

Ale( ca solutie constructive! solutia 1! deoarece indeplineste cel mai bine 'unctiile analizate mai sus!este cea mai practica solutie! atat din punct de vedere et%nic! cat si estetic si er(onomic.

Desenul (D al produsului ales

24

.c%ita 2/ a produsulu ales!cu cote de (abarit

27

Produsul ales are urmatoarele proprietati mecanice:

Conceptia detaliata
2:

Componentele produsului: 1.Corp lanterna

<aterialul ales este otel.<asa totala a componentei este de 199 (. "peratiile de prelucrare sunt urmatoarele: ,extrudare ,debitare ,stantare ,'iletare prin rulare

28

2. Cap lanterna

<aterialul ales este otel.<asa totala a componentei este de ;8 (. "peratiile de prelucrare sunt urmatoarele: ,ambutisare ,debitare ,stantare ,'iletare prin rulare

2;

4. Geam

<aterialul ales este Plexi(las.<asa componentei este de 7 (.

2F

7.1upa

39

7. Comutator

31

,i)lio8ra#ie
3147 Curs si la)orator proiectarea produselor, !aniel +n8"el7 3247 9i%u, -duard, 0ana8ementul produc%iei, -ditura :niversit$%ii din Pite6ti, 2&&27 3347 Ion :n8ureanu, )Curs de analiza functionala,.

32