ANALIZA FUNCTIONALA A PRODUSULUI

(LANTERNA)
Partea I
Definirea nevoii pentru sistemul dat
Produsul se utilizeaza pentru iluminarea mediului in vederea mariri vizibilitatii in
intuneric.
Produsul face parte din categoria sistemelor de iluminat.
Pentru a stabili nevoia pentru sistemul dat trebuie sa se raspunda la 3
intrebari:
1. Cui serveste sistemul?
2. Asupra cui actioneaza sistemul?
3. In ce scop exista sistemul?
aspunsurile la aceste intrebari! in ordine sunt:
1. "mului #utilizatorul$
2. Actioneaza asupra mediului #de de vazut$
3. Pentru a oferi o crestere a vizibilitatii mediului incon%urator!in intuneric
Instrumentul pentru exprimarea nevoii:
2
&evoia fundamentala se poate formula astfel:
Sistemul permite utilizatorului sa vada mediul inconjurator,in intuneric.
Pentru validarea acestei nevoi se raspunde la urmatoarele intrebari:
Pentru ce / in ce scop exista aceasta nevoie?
Pentru a lumina mediul in vederea vizualizarii acestuia.
Ce o poate face sa dispara sau sa evolueze?
'aca se renunta la intuneric!sau se sc(imba principiile de iluminare.
Intrucat intunericul nu va disparea! mediul necesita iluminare.Acest tip de
iluminare va ramane in continuare o varianta de utilizat.
Analiza functionala externa a sistemului de iluminat
Fazele de viata ale produsului
"mul
#utilizatorul$
)ediul
#de vizualizat$
Sistem
de
iluminar
e
Pentru a ilumina mediul
care trebuie vizualizat
3
A. Fazele de viata legate de proiectarea si utilizarea sistemului:
a$ Conceptia*alegerea solutiilor constructive.
b$ Construirea produsului
c$ Controlul produsului
d$ +tilizarea produsului*exploatarea functiilor produsului
e$ epaos*perioadele de pauza intre utilizari
f$ ,coaterea din uz
. Fazele de viata in afara uitilizarii
f$ 'epozitare
g$-ransport
In afara utilizarii au fost retinute numai doua faze! acestea fiind considerate cele
mai importante.
Inventarierea elementelor de mediu si interfetele corespunzatoare
Aceasta inventariere se face pe fiecare faza de viata a sistemului. .lementele de
mediu si interfetele acestor elemente cu sistemul de iluminare! se prezinta in urmatorul
tabel:
Elemente
de mediu
Actiuni ale elementului de mediu
+tilizator Actioneaza sistemul
/ec A%uta la realizarea functiei principale
/aterii A%uta la realizarea functiei principale
)ediu
ambiant
,istemul lumineaza mediul
Ambala% Inglobeaza sistemul
0actorii de
mediu
Ploaie! praf

,patiu pentru
depozitare
Asigura ec(ilibrul sistemului
,ursa de
lumina
Asigura luminarea produsului
1
Definirea functiilor produsului
2a definirea functiilor sistemului se urmaresc relatiile sistemului cu elementele
de mediu. Acest lucru se realizeaza pe fiecare faza de viata! folosind ca instrument
3caracatita4.
,e pleaca de la elementele de mediu stabilite anterior si interfetele
corespunzatoare cu sistemul. 2a stabilirea functiilor trebuie sa se inceapa cu faza
principala! faza care corespunde in acest caz celei de iluminare a mediului. atiunea de a
fi a sistemului este legata de necesitatea iluminarii mediului de vizualizat.
5
Functiile produsului:
0P1 6 functie principala!sa permita luminarea mediului! pentru a putea fi
vizibil pentru utilizator7
0C1 6 functie constrangere! sa permita folosirea unui anumit tip de bec
#tensiune nominala!curent!dimensiuni$7
0C2 6 functie constrangere! sa permita depozitarea in spatii restranse7
0C3 6 functie constrangere! sa permita utilizarea unui anumit tip de baterii
#care sa permita o anumita autonomie in functionare$7
0C1 6 functie constrangere! sa reziste la actiunile factorilor mediului
ambiant #umiditate! domeniu de temperatura! praf s.a.$7
0C5 6 functie constrangere! sa permita o utilizare simpla! ergonomie #o
anumita forma si sisteme simple de actionare$7
0C8 6 functie constrangere! sa permita transportul intr*un anumit tip de
ambala% #de diferite forme si dimensiuni$7
0C9 6 functie constrangere! sa existe o sursa de lumina care sa lumineze
produsul #pentru a putea fi localizat de utilizator$7
Partea II
Determinarea ponderii functiilor
8
Structurarea unei solutii imbunatatite pentru sistemul de iluminare
Metoda FAST pentru structurarea functiilor
)etoda care se poate utiliza pentru a structura functiile sistemului pentru cautarea
solutiei care raspunde cel mai bine la functiile de realizat este cea a arborelui functional.
Pentru aplicarea acesteia se pleaca de la nevoia de indeplinit si functiile care permit
realizarea acesteia. Aceasta metoda permite sa se stabileasca modul de realizare a
functiilor! fara sa se aiba in vedere solutiile. ,e urmaresc in primul rand principiile si
numai in final solutiile! fapt ce permite sa se a%unga la cea mai buna solutie.
Cautarea solutiei se bazeaza pe structurarea functiilor. ,tructurarea functiilor consta
in a descompune functiile in subfunctii si a le organiza.
Instrumentul utilizat la structurarea functiilor este 0A,- #functional anal!sis s!stem
tec"nic#. )etoda permite clasarea functiilor pe doua axe: #figura 8.$
* o axa a cauzelor #pentru ce si cum$
* o axa a trupului #cand$
Acest instrument permite! de asemenea! sa se verifice ca nici*o functie nu a fost omisa.
FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5 FC6 FC7 Total
FP1 1 2 3 2 2 2 2 3 19 29
FC1 : 1 2 1 2 1 2 2 11 18
FC2 : : 1 : : 1 1 1 1 8
FC3 : 1 2 1 2 1 2 2 11 18
FC4 : : 2 : 1 1 2 1 9 11
FC5 : 1 1 1 1 1 2 1 ; 12
FC6 : : 1 : : : 1 2 1 8
FC7 : : 1 : 1 1 : 1 1 8
Total 88 1::
9
Fig. 6.
'escompunerea se face nivel cu nivel. ,e pleaca de la nevoie. ,e descompune
nevoia in functii. In continuare se descompun functiile in subfunctii! punand intrebarea
cum se realizeaza functia respectiva. ,e continua iteratiile pana se a%unge la
componentele sistemului.
0iecare functie se descompune in 1! 5 functii maxim. In general 3! 1 nivele de
descompunere sunt suficiente. .ste posibil sa existe subfunctii comune pentru doua
functii diferite.
Structurarea functiilor sistemului de iluminare
In structurarea functiilor se pleaca de la nevoie. In cazul sistemului de iluminare
nevoia este formulata astfel : sistemul permite utilizatorului sa lumineze mediul pentru a
putea fi vizibil.
0unctiile stabilite pentru sistem au fost :
FP$ % functie principala,sa permita luminarea mediului, pentru a putea fi vizi&il
pentru utilizator'
FC$ % functie constrangere, sa permita folosirea unui anumit tip de &ec (tensiune
nominala,curent,dimensiuni#'
FC) % functie constrangere, sa permita depozitarea in spatii restranse'
Pentru ce!
cum
Cand
ne"oia
F1 F11 S1
F1
F12
;
FC* % functie constrangere, sa permita utilizarea unui anumit tip de &aterii (care
sa permita o anumita autonomie in functionare#'
FC+ % functie constrangere, sa reziste la actiunile factorilor mediului am&iant
(umiditate, domeniu de temperatura, praf s.a.#'
FC, % functie constrangere, sa permita o utilizare simpla, ergonomie (o anumita
forma si sisteme simple de actionare#'
FC- % functie constrangere, sa permita transportul intr.un anumit tip de am&alaj
(de diferite forme si dimensiuni#'
FC/ % functie constrangere, sa existe o sursa de lumina care sa lumineze produsul
(pentru a putea fi localizat de utilizator#'
Pe nivelul unu se situeaza nevoia. Pe nivelul doi se situeaza functia 01! de a
mentine piesa in ec(ilibru pe reazeme. Pentru ce! cum ? aspunsul la prima parte a
intrebarii este foarte simplu : pentru a putea fi vizibil.
Iluminarea mediului se poate face prin aplicarea unui fascicul luminos asupra sa.
)arimea intensitatii acestui fascicul se impune.,istemul trebuie sa realizeze aceasta
intensitate. ealizarea acestei intensitati presupune consumul de curent electric. Curentul
electric este furnizat de catre baterii! si prin intermediul produsului si becului!acesta este
transformat in intensitate luminoasa!ducand la realizarea functiei principale a produsului.
<
#imensionarea te$nica a %unctiilor:
0unctii 'imensiunea te(nica
0P1* permite iluminarea mediului ambiant *Intensitatea luminoasa emisa de
produs!pentru a lumina suficient de
puternic mediul! trebuie sa fie de
aproximativ 8: lm #lumeni$
0C1* permite utilizarea unui anumit tip de
bec
*dimensiunea soclului pentru bec*standard
*tensiunea de functionare a becului*3=
0C2* permite depozitarea in spatii
restranse
*dimensiuni de gabarit reduse
'x2>?5:x19:mm
0C3* permite utilizarea unui anumit tip de
baterii
*dimensiunea bateriilor 'bxl>?3:x9:mm
*numarul bateriilor: 2
*tensiunea pe unitate 1.5=
0C1* rezista la actiunile factorilor mediului
ambiant
*durata de viata #protectie anticoroziva$!
bec*1::::: ore! baterii #autonomie$ 3: ore
*umiditate relativa ;:@ fara condens sau
vapori corozivi c(imic
*temperatura: 15A*55A
0C5* permite o utilizare simpla! ergonomie *forma cilindrica si dimensiuni reduse ?33
la mana
*sistem de actionare :comutator electric
&'
*greutate rdusa: 2;8 g
0C8* permite transportul intr*un anumit tip
de ambala%
*dimensiuni de gabarit #maxime$
0C9* existenta unei surse externe de
lumina! care sa permita localizarea
produsului
*intensitatea luminoasa necesara localizarii
produsului :aprox 2: lm
1:
#imensionarea economic& a %unc'iilor produsului
'imensionarea economicB reprezintB! conform principiului dublei dimensiuni! un
ansamblu de activitBCi prin care se atribuie fiecBrei funcCii o componentB sau o parte din
costul global al produsului! cost ce conCine toate c(eltuielile necesare pentru realizarea
funcCiei respective. In concluzie! dimensionarea economicB DnseamnB a mBsura prin
intermediul costurilor! c(eltuielile necesare pentru materializarea funcCiilor unui produs.
'imensionarea economicB presupune pe de*o parte stabilirea costurilor pe funcCii!
iar pe de altB parte analiza acestor costuri. 'imensionarea economicB este un proces
foarte complex pentru cB! pe baza unor raCionamente constructiv*funcCionale! te(nologice
Ei economice! permit rezolvarea strict particularizatB a fiecBrei situaCii de analizB.
epartiCia costurilor pe funcCii se face evidenCiindu*se urmBtoarele elemente de
cost:
* costuri pentru material!
* costuri pentru manoperB Ei regie!
pentru fiecare reper! subansamblu Ei Dn final ansamblu general.
Pentru realizarea dimensionarii economice! deci a repartizarii costurilor pe functii!
pentru inceput trebuie realizata o identificare a subansamblelor si reperelor care compun
produsul analizat. 'e asemenea! se extrag din datele de contabilitate ale firmei
producatoare! c(eltuielile pe reper! clasificate in c(eltuieli materiale si c(eltuieli cu
manopera si regia de fabricatie. In cazul produsului analizat in lucrare! dispozitiv de
iluminare! aceste date sunt prezentate in tabelul 1.
-abelul 1
&r.
Crt.
eperul C(eltuieli
materiale
C(eltuieli cu
manopera si regia de
fabricatie
-otal
1 Corp lanterna :!9 1 1!9
2 Contactor 1!2 :!1 1!8
3 Cap lanterna :!5 1 1!5
1 2upa 1 :!5 1!5
5 Feam 1 :!3 1!3
Total produs 4!4 3 7!4
Pentru simplificarea analizei! din nomenclatorul de functii determinat in capitolul
anterior! au fost alese cele mai importante opt functii. Acestea! precum si nivelurile lor de
importanta sunt prezentate Dn tabelul 2.
0P1! a permite iluminarea mediului7
11
0C1! a permite folosirea unui anumit tip de bec7
0C2! a depozitarea in spatii restranse7
0C3! a permite utilizarea unui anumit tip de baterii7
0C1! a rezista la actiunile factorilor mediului ambiant7
0C5! a permite o utilizare simpla7
0C8! a permite transportul intr*un anumit tip de ambala%7
0C9! a exista o sursa de lumina care sa lumineze produsul.

-abel 2
,imbol 'enumirea functiei &ivel de importanta
A permite iluminarea mediului 0P1 5
/ permite folosirea unui anumit tip de bec
0C1
3
C depozitarea in spatii restranse 0C2 1
' permite utilizarea unui anumit tip de
baterii 0C3
3
. rezista la actiunile factorilor mediului
ambiant 0C1
2
0 permite o utilizare simpla 0C5 2
F permite transportul intr*un anumit tip de
ambala% 0C8
1
G exista o sursa de lumina care sa lumineze
produsul 0C9
1
-otal 1;
Repartizarea costurilor materiale pe functii
epartizarea c(eltuielilor materiale asupra funcCiilor pe care le asigurB se face
proporCional cu nivelul de importanCB al acestora. Prin costul materialelor pentru o
anumitB piesB componentB a produsului analizat! se DnCelege costul semifabricatului.
Pentru a determina costul materialelor corespunzBtor fiecBrei funcCii Dn parte se
parcurg urmBtoarele etape:
1. ,e determinB prin raCionament funcCiile Dn materializarea cBrora intervine fiecare piesB.
2. Pentru aceste funcCii se determinB suma nivelurilor de importanCB n
i
.
3. AvHnd Dn vedere costul material al reperului i! Cm
i
! se determinB c(eltuielile materiale
pe nivel de importanCB! cu a%utorul formulei
Cm
n
i
i

.
12
1. In funcCie de nivelul de importanCB al fiecBrei funcCii! se pot repartiza proporCional!
c(eltuielile materiale pe fiecare funcCie Dn parte.
Pentru exemplificare consideram reperul 1 3 Corp lanterna 4
eperul participa la realizarea functiilor / C ' . 0 F G
Conform datelor din tabelul 2 pentru acest reper se considera un cost al
materialelor de :!9 lei. Analizand nivelurile de importanta ale functiilor se constata ca
suma nivelurilor de importanta a celor 9 functii la care participa reperul 3Corp lanterna3
este 13. Impartind c(eltuielile materiale ale reperului # :!9 $ la suma nivelurilor de
importante #13$ se obtin c(eltuielile materiale pe nivel! respectiv :!:53; lei. In continuare
tinand cont de nivelul de importanta al fiecarei functii se pot determina costurile
materiale corespunzotoare fiecarei functii! astfel:
* pentru functia / :!:53; x 3 > :!18 lei
* pentru functia C :!:53; x 1 > :!:53; lei
* pentru functia ' :!:53; x 3 > :!18 lei
* pentru functia . :!:53; x 2> :!1:9 lei
* pentru functia 0 :!:53; x 2> :!1:9 lei
* pentru functia F :!:53; x 1> :!:53; lei
* pentru functia G :!:53; x 1> :!:53; lei
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
-otal > :!9 lei
In mod asemBnBtor se procedeazB Ei cu celelalte repere care formeazB produsul
analizat! iar costurile materiale repartizate pe funcCii sunt date Dn tabelul de mai %os:
-abel 3
&r.
Crt.
eperul C(eltuie
li
material
A / C ' . 0 F G
1 Corp lanterna :!9 * :!18 :!:53 :!18 :!1:9 :!1:9 :!:53 :!:53
2 Contactor 1!2 :!8; * * * :!28 :!28 * *
3 Cap lanterna :!5 :!19 :!12 :!:3 * :!:88 :!:88 :!:3 :!:3
1 2upa 1 :!5 :!3 * * :!2 * * *
5 Feam 1 :!92 * * * :!2; * * *
Total produs 4!4 2!(7 (!5) (!()3 (!16 (!*13 (!433 (!()3 (!()3
13
!"eltuieli cu manopera si regia de fabricatie
epartizarea c(eltuielilor cu manopera! cumulatB cu cota parte din regia de
fabricaCie se realizeazB parcurgHnd urmBtoarele etape:
1. ,e repartizeazB aceste c(eltuieli pe operaCiile care contribuie la execuCia
reperului respectiv #conform procesului te(nologic de execuCie al reperului$7
2. ,e stabilesc funcCiile Dn materializarea cBrora intervin operaCiile respective!
printr*un raCionament logic legat de execuCia te(nologicB a reperului. In cazul Dn care Dn
cursul acestei analize se descoperB operaCii inutile! care nu intervin Dn materializarea nici
uneia dintre funcCiile produsului! costul lor se trece separat! avHndu*se Dn vedere
eliminarea acestei operaCii ulterior.
1. ,e stabileEte pentru fiecare operaCie! nivelul de importanCB al funcCiilor!
determinate de operaCia respectivB! dupB metodologia cunoscutB7
5. ,e repartizeazB costurile operaCiei respective! pe funcCii Dn raport cu nivelul de
importanCB al acestora.
8. 'upB parcurgerea acestor etape! se fac totalurile costurilor pe funcCii. Aceste
totaluri reprezintB dimensiunile economice ale funcCiilor Ei vor fi utilizate Dn continuare
pentru analiza sistemicB a funcCiilor produsului.
Pentru acelaEi reper al produsului ca Ei Dn cazul repartizBrii c(eltuielilor materiale!
Dn continuare se va exemplifica repartizarea c(eltuielilor cu manopera! cumulata cu cota
parte din regia de fabricatie.
-abelul 5
&r.
Crt.
eperul C(eltuieli
manopera
A / C ' . 0 F G
1 Corp
lanterna
1 * :!23 :!:98 :!2
3
:!153 :!15
3
:!:98 :!:98
2 Contactor :!1 :!1;1 * * * :!:92 :!:9
9
* *
3 Cap
lanterna
1 :!333 :!2 :!:88
9
* :!131 :!13
1
:!:88
9
:!:889
1 2upa :!5 :!25 :!15 * * :!1 * * *
5 Feam :!3 :!211 * * * :!2;5 * * *
Total
produs 3
1!(4(
5
(!617
5
(!142
7
(!2
3
(!744
7
(!31
4
(!142
7 (!1427
11
In urma centralizarii rezultatelor privind c(eltuielile materiale cat si cele cu manopera si regia de fabricatie! va
rezulta situatia prezentata in tabelul 8.
Ta+elul 6
,eper Felul
c$eltuielii
Total Functii
A - C # E F . /
Corp
lanterna
0aterial (!7 1 (!16 (!(53 (!16 (!1(7 (!1(7 (!(53 (!(53
0anopera 1 1 (!23 (!(76 (!23 (!153 (!153 (!(76 (!(76
Contactor 0aterial 1!2 (!6) 1 1 1 (!26 (!26 1 1
0anopera (!4 (!1)1 1 1 1 (!(77 (!(77 1 1
Cap
lanterna
0aterial (!5 (!17 (!13 (!(3 1 (!(66 (!(66 (!(3 (!(3
0anopera 1 (!333 (!2 (!(667 1 (!134 (!134 (!(667 (!(667
2upa 0aterial 1 (!54 1 1 1 (!2 1 1 1
0anopera (!5 (!25 1 1 1 (!1 1 1 1
.eam 0aterial 1 (!72 1 1 1 (!2) 1 1 1
0anopera (!3 (!124 1 1 1 (!2)5 1 1 1
Total
produs
0aterial 4!4 2!(7 (!5) (!()3 (!16 (!*13 (!433 (!()3 (!()3
0anopera 3 1!(4(5 (!6175 (!1427 (!23 (!7447 (!314 (!1427 (!1427
Total 7!4 3!11( 1!1*75 (!2257 (!3* 1!657 (!747 (!2257 (!2257
Ponderea in costul
total
34
1(( 3* 15!* 2!* 5!1 21!) *!) 2!* 2!*
15
Anali5a sistemic& a %unc'iilor produsului
#valuarea critic$ a func%iilor
Pe baza informaCiilor culese pHnB la aceastB fazB! se poate realiza o analizB criticB
a stBrii reale a produsului analizat.
.valuarea funcCiilor implicB cunoaEterea criteriilor necesare realizBrii corecte a
acesteia! criterii care se vor prezenta Dn continuare.
Criteriul dimensiunii economice
Principalul criteriu de evaluare Ei apreciere a funcCiilor este cel al dimensiunii
economice! criteriu ce permite identificarea acelor funcCii ale cBror soluCii de realizare
sunt prea costisitoare Ei au o pondere prea mare Dn costul total al produsului. Acest lucru
se realizeazB pe baza principalelor tipuri de reprezentBri grafice utilizate Dn IJA=! care
vor fi prezentate Dn continuare.
Pe baza criteriului dimensiunii economice! se pot DntHlni urmBtoarele situaCii
pentru funcCiile deficitare:
a$ funcCii cu un cost prea mare Dn raport cu contribuCia lor7
b$ funcCii cu costuri prea mari Dn raport cu alte funcCii ale produsului7
c$ funcCii cu costuri prea mari Dn raport cu posibilitBCile te(nologice de realizare.
Analiza rezultatelor dimensionBrii economice considerB rezultatele obCinute sub
formB de tabele sau relaCii greu de citit Ei interpretat Ei de aceea considerB cB pentru
aprecierea pe considerente funcCionale! te(nice! inginereEti sunt foarte utile
reprezentBrile grafice ale acestor rezultate! care permit evidenCierea unor aspecte de
repartiCie! intervenCie sau preocupare Dn acCiunile viitoare.
Kn cadrul metodei IJA= se utilizeazB o serie de reprezentBri grafice ce se vor
prezenta Dn continuare:
18
&. 'istograma costurilor pe func%ii este o reprezentare graficB a costurilor funcCiilor! cu
evidenCierea distribuCiei pe componente #material! manoperB! regie$! Dn ordinea
descrescBtoare a valorilor absolute reieEite pentru costurile pe funcCii.
(. Diagrama )areto evidenCiazB Dn mod grafic legi de distribuCie care respectB legea lui
Pareto Ei anume: 3Kn cadrul unui proces! 2:*3:@ din parametrii acestuia influenCeazB Dn
ansamblu procesul Dn procent de 9:*;:@4.
eprezentarea graficB a raportului cost*funcCii se realizeazB astfel:
* pe abscisB se reprezintB funcCiile Dn ordinea descrescBtoare a nivelurilor
respective7
* pe ordonatB se reprezintB costurile cumulate Dn procente din costul total.
19
*.Diagrama de corela%ie +valoare de ,ntrebuin%are-cost. #=
i
*C
p
$ este o reprezentare ce
permite evidenCierea foarte rapidB a unor funcCii la care existB o disproporCie Dntre costul
pentru realizarea lor Ei importanCa pe care acestea o au! disproporCie care se apreciazB
prin valoarea ecartului.
Pentru construirea diagramei se calculeazB Lecartul4 Dntre ponderea Dn valoarea de
DntrebuinCare Ei ponderea Dn costuri! ca fiind diferenCa dintre aceste valori! diferenCB care
apoi se reprezintB grafic. In cazul Dn care diferenCa este pozitivB Ei foarte mare avem de*a
face cu o subevaluare s a funcCiilor #C
p
MM =I$ #cazul funcCiei /$ $! iar Dn cazul Dn care
diferenCa este negativB Ei foarte mare avem de*a face cu o supraevaluare , a funcCiilor
#C
p
NN =I$ #cazul funcCiilor A si .$. In cazul Dn care aceastB diferenCB nu este forte mare!
#cazul funcCiilor C! 0! F! G$! spunem cB avem o bunB corelaCie Dntre ponderea funcCiilor
Dn costuri Ei ponderea lor Dn valoarea de DntrebuinCare a produsului
Analiza grafic a func%iilor produsului
Principiul de lucru Dn cadrul studiilor de IJA= este: cantitatea de muncB
consumatB pentru materializarea funcCiei trebuie sB corespundB! ca pondere din
cantitatea totalB de muncB consumatB! ponderii funcCiei respective din valoarea de
DntrebuinCare. Astfel! se admite o identitate Dntre ponderea fiecBrei funcCii atHt Dn valoarea
de DntrebuinCare! cHt Ei Dn costurile de producCie.
Pentru verificarea practicB a acestei identitBCi se utilizeazB un alt tip de analizB!
prin care se realizeazB compararea ponderii costurilor funcCiilor Dn costul total al
produsului! cu ponderea acestora Dn valoarea de DntrebuinCare generalB a produsului. Ca
mi%loc de analizB utilizBm o diagramB Dn care pe abscisB se trec ponderile funcCiilor Dn
1;
valoarea de DntrebuinCare a produsului Ei pe ordonatB ponderile costurilor funcCiilor Dn
c(eltuielile totale.
Pentru compararea nivelului costurilor funcCiilor cu nivelul de importanCB al
funcCiilor Dn valoarea de DntrebuinCare a produsului! s*a determinat ecuaCia dreptei de
regresie #1$ corespunzBtoare cazului Dn care costul funcCiile auxiliare nu a fost luat Dn
calculul funcCiilor subiective sau obiective pe care le determinB.
'reapta va avea ecuaCia:
x a ! = $ #
1
Dn care coeficientul dreptei a are valorea calculate cu a%utorul
formulei:
111 . 1
2
1
1 1
=

i
i i
x
! x
a
Ponderile funcCiilor Dn =.I. #Oi$ Ei ponderile Dn costuri #Pi$ sunt prezentate centralizat Dn
tabelul de mai %os.
O1 8 P1 8.8;1
O2 8 P2 8.8;1
O3 8 P3 8.8;1
O1 11 P1 12.251
O5 12 P5 13.38;
O8 18 P8 19.;21
O9 18 P9 19.;21
O; 29 P; 3:.:9;
Pe baza acestor date s*a realizat Ei reprezentarea graficB.
Identi%icarea 6i clasi%icarea pro+lemelor de re5ol"at
1<
Pe baza graficelor ridicate la punctul anterior! Dn aceastB fazB se stabilesc Dn mod
concret:
* funcCiile care trebuie eliminate #funcCiile inutile$! respectiv cele care nu sunt cerute de
beneficiar7
* noile funcCii care vor fi create produsului #atunci cHnd Dn urma analizei reiese faptul cB
ar trebui sB avem mai multe funcCii$7
* corecturile care se stabilesc la unele dimensiuni te(nice! corespunzBtor cerinCelor
beneficiarului7
* cBile de eliminare a disproporCiilor constate Dn faza precedentB Dn legBturB cu ponderea
funcCiilor Dn valoarea produsului #funcCiile la care nu existB concordanCB Dntre ponderea
Dn valoarea de DntrebuinCare Ei ponderea Dn costuri$.
In cazul Dn care din analiza realizatB! se constatB o foarte mare dispersie a
cerinCelor privind funcCiile produsului Ei dimensiunile lor te(nice! se va lua Dn calcul
c(iar reproiectarea totalB a produsului respectiv
AnalizHnd graficele prezentate anterior se pot trage urmBtoarele concluzii:
* funcCiile A #0P1$ si .#0C1$ sunt situate deasupra dreptei de referinCB! ceea ce
DnseamnB cB ponderea acesteia Dn costuri este mai mare decHt ponderea Dn =I. 'in acest
motiv Ei aceasta funcCia ar trebui reanalizata.
* funcCiile /! C! '! 0! F! G sunt situate sub dreapta de regresie ceea ce constituie un fapt
pozitiv #ponderea Dn costuri este mai micB decHt ponderea Dn valoarea de DntrebuinCare$.
Prin recalcularea costurilor celorlalte funcCii! acestea pot sB a%ungB Dn imediata vecinBtate
a dreptei de regresie.
Partea III
2:
#e%initi"area conceptiei preliminare
17
27
21
3.

1.
22
23
0ateriali5area conceptului
21
Aleg ca solutie constructive! solutia 1! deoarece indeplineste cel mai bine functiile
analizate mai sus!este cea mai practica solutie! atat din punct de vedere et(nic! cat si
estetic si ergonomic.
Desenul *D al produsului ales
25
,c(ita 2' a produsulu ales!cu cote de gabarit
28
Produsul ales are urmatoarele proprietati mecanice:
Conceptia detaliata
29
Componentele produsului:
1.Corp lanterna
)aterialul ales este otel.)asa totala a componentei este de 1:: g.
"peratiile de prelucrare sunt urmatoarele: *extrudare
*debitare
*stantare
*filetare prin rulare
2;
2. Cap lanterna
)aterialul ales este otel.)asa totala a componentei este de ;9 g.
"peratiile de prelucrare sunt urmatoarele: *ambutisare
*debitare
*stantare
*filetare prin rulare
2<
1. Feam
)aterialul ales este Plexiglas.)asa componentei este de 5 g.
3:
5.2upa
31
5. Comutator
32
-i+lio8ra%ie
3147 Curs si la+orator proiectarea produselor! #aniel An8$el7
3247 9i'u! Eduard! 0ana8ementul produc'iei! Editura :ni"ersit&'ii din Pite6ti! 2((27
3347 Ion :n8ureanu! +!urs de analiza functionala..
33