Universitatea din Piteşti

Facultatea de Mecanică şi Tehnologie

Departamentul de Fabricaţie şi Management Industrial
Programul de studii de master: I.M.F.P

TEMA DE CASĂ
LA DISCIPLINA ANALIZA VALORII

Îndrumător: Masterand:Simion Silviu Iulian

Conf. univ. dr. ing. Alin RIZEA
S.l. ing. dr. ec. Ancuța BĂLTEANU

Anul universitar

1
 STUDIU DE ANALIZA VALORII ASUPRA
PRODUSULUI LAMPA DE PLANSETA
RABATABILA

Îndrumător: Masterand:Simion Silviu Iulian

Conf. univ. dr. ing. Alin RIZEA
S.l. ing. dr. ec. Ancuța BĂLTEANU

Anul universitar

2
 Cuprins

Introducere 4

1. Prezentarea produsului 5

2. Enunțarea, definirea și validarea nevoii 6

3. Stabilirea fazelor de existență ale produsului 8

4. Analiza mediului înconjurător 9

5. Funcțiile produsului 10
5.1. Definirea funcțiilor produsului 11
5.2. Stabilirea parametrilor care caracterizează funcțiile 12
5.3. Stabilirea nivelelor parametrilor 12
5.4. Stabilirea flexibilității nivelelor sau parametrilor 12

6. Ponderea și ierarhizarea funcțiilor produsului 13

7. Costuri și cheltuieli 15
7.1 Repartizarea costurilor şi cheltuielilor cu materia primă 16
7.2. Repartizarea costurilor şi cheltuielilor cu manopera 17

8. Analiza critică a funcțiilor 19

8.1. Elaborarea și analiza histogramei costurilor 19
8.2. Elaborarea și analiza diagramei Pareto 19
8.3. Elaborarea și analiza diagramei de corelaţie “valoare de
întrebuinţare-cost” 20
8.4. Analiza sistemică a funcțiilor produsului 21

9. Elaborarea caietului de sarcini 23

Bibliografie 26

3
 INTRODUCERE

Studiul efectuat are ca obiectiv efectuarea studiului de analiză a valorii asupra produsului
lampa de planseta rabatabila.
Analiza si ingineria valorii pentru acest produs cuprinde actiuni de culegere a datelor generale
tehnice si economice ale produsului supus analizei, a modalitatii de realizare fizica , precum si a
cheltuielilor necesare pentru realizarea acestuia.
Deoarece totalitatea functiilor unui produs formeaza nomenclatorul de functii ale produslui,
acesta trebuie sa cuprinda numai functiile necesare.
Am stabilit functiile produsului, intocmirea corecta a nomenclatorului de functii ale produslui
este una dintre cele mai importante probleme de metodologie ale ingineriei valorii.
Dificultatea fazei consta in definirea corecta si identificarea tuturor functiilor, deoarece la
produsele industriale exista pericolul de a se face confuzie intre functii si necesitati sociale, intre
functii si caracteristici functionale, intre functii si solutiile tehnice de ralizare a acestora, intre
functiile principale si auxiliare.

4
 1. PREZENTAREA PRODUSULUI

Produsul lampa de planseta rabatabila se utilizeaza pentru iluminarea plansetei in vederea

mariri vizibilitatii in intuneric atunci.

Este ideala pentru birou, laptop, citit, folosită ca lampă de veghe, fiind foarte flexibila si
stabilă.Functioneaza pe baza de led cu tuch avand 2faze:
-lumina calda
-lumina rece
Fiind un produs cu acționare manuală acesta nu va costa deloc mult. Acumulatorul este de
500mAh si se încarcă prin micro USB la laptop, încărcător sau power bank.
Are ceas cu afișaj digital

5
 2. ENUNȚAREA, DEFINIREA ȘI VALIDAREA NEVOII

Produsul se utilizeaza pentru iluminarea plansetei in vederea mariri vizibilitatii in

intuneric. Produsul face parte din categoria sistemelor de iluminat

Pentru a stabili nevoia pentru sistemul dat trebuie să se raspundă la 3 întrebări:

1. Cui serveste sistemul?

2. Asupra cui actioneaza sistemul?

3. In ce scop exista sistemul?

Raspunsurile la aceste intrebari, in ordine sunt:

1. Omului (utilizatorul)

2. Actioneaza asupra mediului (de vazut)

3. Pentru a oferi o crestere a vizibilitatii in intuneric.

Instrumentul pentru exprimarea nevoii:

Omul
(utilizatorul) Mediul

Lampa
rabatabila

Pentru a ilumina mediul

Fig. 2.1 Enuntarea si definirea nevoii

6
Nevoia fundamentală se poate formula astfel:

Sistemul permite utilizatorului sa vada planseta in intuneric.

Pentru validarea acestei nevoi se raspunde la urmatoarele intrebări:

 Cărui sistem aparține produsul analizat ?
Aparține sistemului de iluminat.
 Pentru ce / in ce scop exista aceasta nevoie?
Pentru a ilumina plansetei in vederea vizualizarii acesteia.
Ce o poate face sa dispara sau sa evolueze?
Apariția altor produse ce pot fi folosite pentru a putea vizuliza pe intuneric fară a mai
fi nevoie de acest produs.

7
 3. STABILIREA FAZELOR DE EXISTENȚĂ ALE PRODUSULUI

Fazele de viata ale produsului

A. Fazele de viata legate de proiectarea si utilizarea sistemului:

a) Conceptia-alegerea solutiilor constructive.
b) Construirea produsului
c) Controlul produsului
d) Utilizarea produsului-exploatarea functiilor produsului
e) Repaos-perioadele de pauza intre utilizari
f) Scoaterea din uz
B. Fazele de viata in afara uitilizarii
f) Depozitare
g)Transport
In afara utilizarii au fost retinute numai doua faze, acestea fiind considerate cele mai
importante.

8
 4. ANALIZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Aceasta analiză se face pe fiecare faza de viata a sistemului. Elementele de mediu si

interfetele acestor elemente cu sistemul auto, se prezinta in urmatorul tabel:

Tabel 4.1 – Actiuni ale elementelor de mediu

Elemente Actiuni ale elementului de mediu
de mediu
Utilizator Actioneaza sistemul
Bec Ajuta la realizarea functiei principale
Baterii Ajuta la realizarea functiei principale
Mediul Sistemul lumineaza
ambiant
Ambalaj Inglobează sistemul
Factorii de Praf,Umiditatea
mediu
Spatiu pentru Asigură echilibrul sistemului
depozitare
Sursa de Asigura luminarea produsului
lumina

9
 5. FUNCTIILE PRODUSULUI

5.1. Definirea funcțiilor produsului

La definirea functiilor sistemului se urmaresc relatiile sistemului cu elementele de ridicare.

Acest lucru se realizeaza pe fiecare faza de viata, folosind ca instrument “surubul și piulița”. Se
pleaca de la elementele de mediu stabilite anterior si interfetele corespunzatoare cu sistemul. La
stabilirea functiilor trebuie sa se inceapa cu faza principala, faza care corespunde in acest caz celei
ridicare a autoturismului. Ratiunea de a fi a sistemului este legata de necesitatea depanării în situații
de urgență.

Factorii de Utilizator
Bec mediu
F2 F5 F6
F1
F7 Lampa rabatabila
Mediu
Ambalaj
ambiant

F3
F4 F8

Spatiu baterii Sursa lumina

depozitare

Fig. 4.1 Functiile produsului

Functiile produsului:

 F1 –sa permita luminarea plansetei, pentru a putea fi vizibila pentru utilizator;

 F2 – sa permita folosirea unui anumit tip de bec
 F3 – sa permita depozitarea in spatii restranse;
 F4 – sa permita utilizarea unui anumit tip de baterii
 F5 – sa reziste la actiunile factorilor mediului ambiant (umiditate, domeniu de temperatura,
praf);
 F6 – sa permita o utilizare simpla, ergonomie
 F7 – functie constrangere, sa permita transportul intr-un anumit tip de ambalaj
 F8 –sa existe o sursa de lumina care sa lumineze produsul

10
 5.2. Stabilirea parametrilor care caracterizează funcțiile

Tabel 5.1 – Parametri functiilor

Functii Dimensiunea tehnica
 F1 –sa permita luminarea plansetei, pentru Intensitatea luminoasa emisa de produs,pentru a
a putea fi vizibila pentru utilizator; lumina suficient de puternic

 F2 – sa permita folosirea unui anumit tip de dimensiunea soclului pentru bec-standard

bec

 F3 – sa permita depozitarea in spatii dimensiuni de gabarit reduse

restranse;

 F4 – sa permita utilizarea unui anumit tip dimensiunea bateriilor Dbxl=Φ30x70mm

de baterii
numarul bateriilor: 2

 F5 – sa reziste la actiunile factorilor durata de viata (protectie anticoroziva), bec-

mediului ambiant (umiditate, domeniu de 100000 ore, baterii (autonomie) 30 ore
temperatura, praf);
umiditate relativa 80% fara condens sau vapori
corozivi chimic

temperatura: 15º-55
 F6 – sa permita o utilizare simpla, sistem de actionare
ergonomie greutate redusa

 F7 – functie constrangere, sa permita dimensiuni de gabarit (maxime)

transportul intr-un anumit tip de ambalaj

 F8 –sa existe o sursa de lumina care sa intensitate luminoasa

lumineze produsul

11
 5.3. Stabilirea nivelelor parametrilor

Pentru simplificarea analizei, din nomenclatorul de functii determinate anterior, au fost alese
cele mai importante opt functii. Acestea, precum si nivelurile lor de importanta sunt prezentate în
tabelul 2.
Tabel 5.2 – Nivelul parametrilor
Simbol Denumirea functiei Nivel de importanta

A  F1 –sa permita luminarea plansetei, pentru 5

a putea fi vizibila pentru utilizator;
B  F2 – sa permita folosirea unui anumit tip 3
de bec
C  F3 – sa permita depozitarea in spatii 1
restranse;
D  F4 – sa permita utilizarea unui anumit tip 3
de baterii
E  F5 – sa reziste la actiunile factorilor 2
mediului ambiant (umiditate, domeniu de
temperatura, praf);
F  F6 – sa permita o utilizare simpla, 2
ergonomie
G  F7 – functie constrangere, sa permita 1
transportul intr-un anumit tip de ambalaj
H  F8 –sa existe o sursa de lumina care sa 4
lumineze produsul
Total 21

12
 6. Ponderea și ierarhizarea funcțiilor produsului

Tabel 6.1 – Ponderea functiilor

FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5 FC6 FC7 Total %

F1 1 2 3 2 2 2 2 3 17 27
F2 0 1 2 1 2 1 2 2 11 16
F3 0 0 1 0 0 1 1 1 4 5.85
F4 0 1 2 1 2 1 2 2 11 16
F5 0 0 2 0 1 1 2 1 7 10.85
F6 0 1 1 1 1 1 2 1 8 12
F7 0 0 1 0 0 0 1 2 4 6.15
F8 0 0 1 0 1 1 0 1 4 16.15
Total 66 100

Ierarhizarea funcțiilor constă în a le ordona după inportanța stabilită prin pondere.

Tabel 6.2 – Ierarhizarea functiilor
Nr. Functiile Valoarea ponderii [%]
1 F1 27
2 F8 16.15
3 F2 16
4 F4 16
5 F6 12
6 F5 10.85
7 F7 6.15
8 F3 5.85

13
 7. Costuri și cheltuieli

Dimensionarea economică reprezintă, conform principiului dublei dimensiuni, un ansamblu

de activităţi prin care se atribuie fiecărei funcţii o componentă sau o parte din costul global al
produsului, cost ce conţine toate cheltuielile necesare pentru realizarea funcţiei respective. In
concluzie, dimensionarea economică înseamnă a măsura prin intermediul costurilor, cheltuielile
necesare pentru materializarea funcţiilor unui produs.
Dimensionarea economică presupune pe de-o parte stabilirea costurilor pe funcţii, iar pe de
altă parte analiza acestor costuri. Dimensionarea economică este un proces foarte complex pentru
că, pe baza unor raţionamente constructiv-funcţionale, tehnologice şi economice, permit rezolvarea
strict particularizată a fiecărei situaţii de analiză.
Repartiţia costurilor pe funcţii se face evidenţiindu-se următoarele elemente de cost:
- costuri pentru material,
- costuri pentru manoperă şi regie,
pentru fiecare reper, subansamblu şi în final ansamblu general.
Pentru realizarea dimensionarii economice, deci a repartizarii costurilor pe functii, pentru
inceput trebuie realizata o identificare a subansamblelor si reperelor care compun produsul analizat.
De asemenea, se extrag din datele de contabilitate ale firmei producatoare, cheltuielile pe reper,
clasificate in cheltuieli materiale si cheltuieli cu manopera si regia de fabricatie. In cazul produsului
analizat in lucrare, dispozitiv de iluminare, aceste date sunt prezentate in tabelul 1.

Tabel 7.1 – Cheltuieli

Nr. Reperul Cheltuieli Cheltuieli cu Total
Crt. materiale manopera si regia de
fabricatie
1 cablului USB 7.9995 6.4 14.399
2 led-uri 0.996 0.498 1.494
3 senzor tactil 9.9988 5.9987 15.997
4 Corp lampa 10.784 18220 29.004
Total produs 34.493 26.395 60.894

14
 7.1 Repartizarea costurilor şi cheltuielilor cu materia primă

Repartizarea costurilor materiale pe functii:

Repartizarea cheltuielilor materiale asupra funcţiilor pe care le asigură se face proporţional cu

nivelul de importanţă al acestora. Prin costul materialelor pentru o anumită piesă componentă a
produsului analizat, se înţelege costul semifabricatului.
Pentru a determina costul materialelor corespunzător fiecărei funcţii în parte se parcurg
următoarele etape:
1. Se determină prin raţionament funcţiile în materializarea cărora intervine fiecare piesă.
2. Pentru aceste funcţii se determină suma nivelurilor de importanţă ni.
3. Având în vedere costul material al reperului i, Cmi, se determină cheltuielile materiale pe nivel de
Cm i
importanţă, cu ajutorul formulei .
 ni
4. In funcţie de nivelul de importanţă al fiecărei funcţii, se pot repartiza proporţional, cheltuielile
materiale pe fiecare funcţie în parte.

Pentru exemplificare consideram reperul 1 “ Piulită ”

Reperul participa la realizarea functiilor A C E F G H
Conform datelor din tabelul 2 pentru acest reper se considera un cost al materialelor de 8
lei. Analizand nivelurile de importanta ale functiilor se constata ca suma nivelurilor de importanta a
celor 7 functii la care participa reperul “Acumulator“ este 15. Impartind cheltuielile materiale ale
reperului ( 8 ) la suma nivelurilor de importante (15) se obtin cheltuielile materiale pe nivel,
respectiv 0,5333 lei. In continuare tinand cont de nivelul de importanta al fiecarei functii se pot
determina costurile materiale corespunzotoare fiecarei functii, astfel:
:

Tabel 7.2 – Repartizarea costurilor

Nr. Reperul Cheltuieli A B C D E F G H
material
Crt.
1 cablului 7.9995 2.6665 - 0,5333 - 1.0666 1.0666 0.5333 2.133
USB 2
2 led-uri 0.9996 0.3570 - - 0.2142 - 0.1428 - 0.285
6
3 senzor 9.9988 5.882 - 1.1764 3.5292 2.3528 2.3528 - 4.705
tactil 6
4 Corp lampa 10.784 1.625 2.375 - - 2.034 1.250 - 3.500
Total 7.910
produs 34.493 9.5305 0.375 2.1382 5.2431 4.5264 3.8122 0.9618 1

15
 7.2. Repartizarea costurilor şi cheltuielilor cu manopera

Cheltuieli cu manopera si regia de fabricatie

Repartizarea cheltuielilor cu manopera, cumulată cu cota parte din regia de fabricaţie se

realizează parcurgând următoarele etape:
1. Se repartizează aceste cheltuieli pe operaţiile care contribuie la execuţia reperului respectiv
(conform procesului tehnologic de execuţie al reperului);
2. Se stabilesc funcţiile în materializarea cărora intervin operaţiile respective, printr-un
raţionament logic legat de execuţia tehnologică a reperului. In cazul în care în cursul acestei analize
se descoperă operaţii inutile, care nu intervin în materializarea nici uneia dintre funcţiile produsului,
costul lor se trece separat, avându-se în vedere eliminarea acestei operaţii ulterior.
4. Se stabileşte pentru fiecare operaţie, nivelul de importanţă al funcţiilor, determinate de
operaţia respectivă, după metodologia cunoscută;
5. Se repartizează costurile operaţiei respective, pe funcţii în raport cu nivelul de importanţă
al acestora.
6. După parcurgerea acestor etape, se fac totalurile costurilor pe funcţii. Aceste totaluri
reprezintă dimensiunile economice ale funcţiilor şi vor fi utilizate în continuare pentru analiza
sistemică a funcţiilor produsului.
Pentru acelaşi reper al produsului ca şi în cazul repartizării cheltuielilor materiale, în
continuare se va exemplifica repartizarea cheltuielilor cu manopera, cumulata cu cota parte din regia
de fabricatie.

Tabel 7.3 – Cheltuieli manopera

Nr. Reperul Cheltuieli A B C D E F G H
Crt. manopera
1 cablului 6.4 2.00 - 0.4 - 0.8 0.8 0.4 2.00
USB
2 led-uri 0.498 0,1785 - - 0.1071 - 0,0714 - 0.1428
3 senzor 5.9987 4.7055 - 0.9411 2.8233 1.8822 18822 - 3.7644
tactil
4 Corp lampa 18220 1.3125 2.1875 - - 5.125 5.125 - 4.250
Total
produs 26.395 7.1965 0.1875 1.6553 4.0014 3.4356 2.8786 0.7142 6.3284

16
 In urma centralizarii rezultatelor privind cheltuielile materiale cat si cele cu manopera si regia
de fabricatie, va rezulta situatia prezentata in tabelul 6.

Tabel 7.4 – Cheltuielile totale pentru manopera si materiale

Reper Felul Total Functii
cheltuielii A B C D E F G H
cablului Material 7.9995 2.6665 - 0.5333 - 1.0666 1.0666 0.5333 2.1332
USB Manopera 6.4 2.00 - 0.4 - 0.8 0.8 0.4 2.00
Material 0.9996 0.3570 - - 0.2142 - 0.1428 - 0.2856
led-uri Manopera 0.4998 0.1785 - - 0.1071 0.0714 - 0.1428
senzor Material 9.9988 5.8820 - 1.1764 3.5292 2.3528 2.3528 - 4.7056
tactil Manopera 5.9987 4.7055 0.9411 2.8233 1.8822 1.8822 3.7644
Corp Material 10784 1.3125 2.1875 - - 5.125 5.125 - 4.250
lampa Manopera 18220 1.625 2.375 - - 2.034 1.250 - 3.500
Total Material 34.493 9.5305 0.375 2.1382 5.2431 4.5264 3.8122 0.9618 7.9101
produs Manopera 26.395 7.1965 0.1875 1.6553 4.0014 3.4356 2.8786 0.7142 6.3284
Total 60.894 16.727 0.5625 3.7935 9.2445 7.962 6.6908 1.676 14.238
5
Ponderea in costul 100 27.468 0.9237 6.2296 15.1811 13.07501 10.9874 2.7522 23.382
total 68 2 7 9 13
[%]

17
 8. Analiza critică a funcțiilor

8.1. Elaborarea și analiza histogramei costurilor

1. Histograma costurilor pe funcţii este o reprezentare grafică a costurilor funcţiilor, cu evidenţierea

distribuţiei pe componente (material, manoperă, regie), în ordinea descrescătoare a valorilor absolute
reieşite pentru costurile pe funcţii.

Fig. 8.1 Histograma costurilor pe functii

Conform histogramei costurilor pe functii constatăm că, costurile cele mai ridicate sunt la
indeplinirea funcției principale FP1, imediat urmează funcția de constrangere FC7 și asa mai
departe.

8.2. Elaborarea și analiza diagramei Pareto

Diagrama Pareto evidenţiază în mod grafic legi de distribuţie care respectă legea lui Pareto şi
anume: “În cadrul unui proces, 20-30% din parametrii acestuia influenţează în ansamblu procesul în
procent de 70-80%”.
Reprezentarea grafică a raportului cost-funcţii se realizează astfel:
- pe abscisă se reprezintă funcţiile în ordinea descrescătoare a nivelurilor respective;
- pe ordonată se reprezintă costurile cumulate în procente din costul total.

19
 Fig. 8.2 Diagrama Pareto

8.3. Elaborarea și analiza diagramei de corelaţie “valoare de

întrebuinţare-cost”

Diagrama de corelaţie “valoare de întrebuinţare-cost” (Vi-Cp) este o reprezentare ce permite

evidenţierea foarte rapidă a unor funcţii la care există o disproporţie între costul pentru realizarea lor
şi importanţa pe care acestea o au, disproporţie care se apreciază prin valoarea ecartului.

Fig. 8.3 Diagrama de corelatie

Pentru construirea diagramei se calculează „ecartul” între ponderea în valoarea de

întrebuinţare şi ponderea în costuri, ca fiind diferenţa dintre aceste valori, diferenţă care apoi se

20
reprezintă grafic. In cazul în care diferenţa este pozitivă şi foarte mare avem de-a face cu o
subevaluare s a funcţiilor (Cp << VI) (cazul funcţiei B) ), iar în cazul în care diferenţa este negativă
şi foarte mare avem de-a face cu o supraevaluare S a funcţiilor (Cp >> VI) (cazul funcţiilor A si E). In
cazul în care această diferenţă nu este forte mare, (cazul funcţiilor C, F, G, H), spunem că avem o
bună corelaţie între ponderea funcţiilor în costuri şi ponderea lor în valoarea de întrebuinţare a
produsului

8.4. Analiza sistemică a funcțiilor produsului

Evaluarea critică a funcţiilor

Pe baza informaţiilor culese până la această fază, se poate realiza o analiză critică a stării
reale a produsului analizat.
Evaluarea funcţiilor implică cunoaşterea criteriilor necesare realizării corecte a acesteia,
criterii care se vor prezenta în continuare.

Criteriul dimensiunii economice

Principalul criteriu de evaluare şi apreciere a funcţiilor este cel al dimensiunii economice,

criteriu ce permite identificarea acelor funcţii ale căror soluţii de realizare sunt prea costisitoare şi au
o pondere prea mare în costul total al produsului. Acest lucru se realizează pe baza principalelor
tipuri de reprezentări grafice utilizate în I&AV, care vor fi prezentate în continuare.
Pe baza criteriului dimensiunii economice, se pot întâlni următoarele situaţii pentru funcţiile
deficitare:
a) funcţii cu un cost prea mare în raport cu contribuţia lor;
b) funcţii cu costuri prea mari în raport cu alte funcţii ale produsului;
c) funcţii cu costuri prea mari în raport cu posibilităţile tehnologice de realizare.
Analiza rezultatelor dimensionării economice consideră rezultatele obţinute sub formă de
tabele sau relaţii greu de citit şi interpretat şi de aceea consideră că pentru aprecierea pe considerente
funcţionale, tehnice, inginereşti sunt foarte utile reprezentările grafice ale acestor rezultate, care
permit evidenţierea unor aspecte de repartiţie, intervenţie sau preocupare în acţiunile viitoare.

21
 Identificarea şi clasificarea problemelor de rezolvat

Pe baza graficelor ridicate la punctul anterior, în această fază se stabilesc în mod concret:
- funcţiile care trebuie eliminate (funcţiile inutile), respectiv cele care nu sunt cerute de beneficiar;
- noile funcţii care vor fi create produsului (atunci când în urma analizei reiese faptul că ar trebui să
avem mai multe funcţii);
- corecturile care se stabilesc la unele dimensiuni tehnice, corespunzător cerinţelor beneficiarului;
- căile de eliminare a disproporţiilor constate în faza precedentă în legătură cu ponderea funcţiilor în
valoarea produsului (funcţiile la care nu există concordanţă între ponderea în valoarea de
întrebuinţare şi ponderea în costuri).
In cazul în care din analiza realizată, se constată o foarte mare dispersie a cerinţelor privind
funcţiile produsului şi dimensiunile lor tehnice, se va lua în calcul chiar reproiectarea totală a
produsului respectiv
Analizând graficele prezentate anterior se pot trage următoarele concluzii:
- funcţiile A (FP1), B (FC2), F (FC5) si H (FC7) sunt situate deasupra dreptei de referinţă, ceea ce
înseamnă că ponderea acesteia în costuri este mai mare decât ponderea în VI. Din acest motiv şi
aceasta funcţia ar trebui reanalizata.
- funcţiile C, D, E, G sunt situate sub dreapta de regresie ceea ce constituie un fapt pozitiv (ponderea
în costuri este mai mică decât ponderea în valoarea de întrebuinţare). Prin recalcularea costurilor
celorlalte funcţii, acestea pot să ajungă în imediata vecinătate a dreptei de regresie.

22
 9. Elaborarea caietului de sarcini

Aceasta lampa reglabila cu 14 LED-uri este ideala pentru cei ce doresc o sursa de iluminat
atunci cand au de lucru la birou (in casa sau la serviciu).
Dimensiunile si design-ul modern o fac usor de transportat si de manevrat pe orice birou. Cantareste
doar 162 grame si bratul este 100% reglabil.Poate fi modificat locul in care luminozeaa si design-ul.

Lampa cu USB este dotata cu senzor tactil pentru o usoara manevrabilitate si dispune de 3
nivele de luminozitate. Alimentarea se face cu ajutorul cablului.

DATE TEHNICE

Echivalent bec clasic 35 W

Putere (W) 3,3 W
Putere max. bec 3,3 W
Tensiune 230 V
Tip Lampa birou
Functia Technologia LED
Material metal; sticla
Culoare alb; crom lucios
Inaltime [mm] 410 mm
Latime [mm] 130 mm

Adancime [mm] 325 mm

23
Soclu Modul LED integrat
Grad protectie IP IP20
Bec inclus DA (LED)
Numar becuri 14
Durata medie de viata
25000 h
[h]
Temperatura de culoare
3000 K
[K]
Flux luminos total 340 lm
Garantie 5 ani GRATUIT
Clasa energetica A+

24
 Bibliografia

[1]. Curs si laborator proiectarea produselor, Daniel Anghel.

[2]. Niţu, Eduard, Managementul producţiei, Editura Universităţii din Piteşti, 2002.
[3]. Ion Ungureanu, “Curs de analiza functionala”.

25