1. Definiți funcțiile de interpolare.

Functiile de interpolare se exprima prin valorile timpului variabil in noduri si definesc complet
comportarea variabilei in interiorul elementului. In acest sens valorile nodale ale variabilei devin
necunoscutele problemei. Functiile definite pe fiecare element finit sunt chiar functiile de
interpolare.
2. De ce depinde natura soluției și gradul de aproximare în analiza cu
elemente finite.
Depind de numarul si marimea elementelor utilizate si de functiile de interpolare.

3. Metode pentru obținerea convergenței soluției.

Pentru obtinerea convergentei functiile de interpoalre trebuie sa indeplineasca anumite
conditii:
- se reprezinta corpul ca un ansamblu de elemente triunghiulare de forme diferite; in
cadrul fiecarui element finit, materialul se considera omogen si izotrop. Legea
constitutiva fizica este liniara si ea poate diferii de la un element la altul.
- se urmareste determinarea matricii de rigiditate K pentru un element si pentru intreaga
structura
- metoda de rezolvare este fie metoda deplasarilor aplicata problemei plane a Teoriei
Elastictatii sau metode bazate pe conditiile de minim ale energiei potentiale ale
sistemului.

4. Etape de calcul în analiza cu elemente finite.

a. Discretizarea-stabilirea elementelor si nodurilor structurii – (se pot utiliza diferite tipuri
de elemente caracterizate prin numarul de dimensiuni, forma elementelor si numarul de
noduri alese adecvat specificului problemei de rezolvat.)
b. Alegerea functiilor de interpolare pentru a reprezenta variabila pe element.( De regula
se aleg functii polinomiale fiind usor de integrat si diferentiat, gradul lor depinzand de
numarul de noduri ale elementului, de natura si numarul necunoscutelor in fiecare nod
si de continuitatea ceruta in nod si de-a lungul frontierei.)
c. Formularea conditiilor matriciale exprimand proprietatile elementelor individuale.
d. Asamblarea matricelor de element pentru formularea problemei pe intreaga structura.
e. Rezolvarea sistemului de ecuatii. Metoda elementelor finite conduce la rezolvari de
sisteme de ecuatii liniare sau neliniare.

5. Ecuații necesare pentru obținerea matricei de rigiditate pe element.

Ecuatiile de conditie din studiul static: {R}=[K]{Δ} . Ecuatia din studiul fizic: {σ}=[D]{ ɛ}

pentru un element plan de grosime t constanta

1
 6. Funcții de aproximare (interpolare) a câmpului deplasărilor la elementul
trinunghiular plan.

Unde
este matricea functiilor de interpolare.

7. Exemplificați medii continue discretizate în starea de tensiune plană și

starea plană de deformație. Cursul 2 cred

8. Ce reprezintă clasa de continuitate 0.

C0 –cand variabila de camp este continuă pe frontiera dintre două elemente finite;
derivata de ordinul I este continuă pe element dar discontinuă pe frontieră

9. Enumerați principalele tipuri de elemnte finite folosite la idealizarea

structurală.
a. elementul de bara cu solicitare axiala; b. elementul de grinda elastica; c. elementul
triunghiular; d. elementul dreptunghiular; e. elementul de placa triunghiular; f. elementul
de placa dreptunghiular; g. elementul de placa si membrana dreptunghiular; h.elementul
de volum tetraedru
10. Care sunt metodele folosite pentru obținerea matricei de rigiditate în cazul
elementului finit grindă cu zăbrele.
Metoda directa unde Relaţia între forţă şi deplasare pentru elementul de bară cu
solicitare axială este liniară. Sau metoda variationala volosind principiul lucrului mecanic
virtual .
11. Exemplificați funcții de aproximare în coordonate naturale pentru un
element finit patrulater plan.

2
Pentru un patrulater oarecare, relatiile dintre coordonatele naturale s,t si coordonatele
globale x,y sunt date de expresiile:

In care :
12. Ce se înțelege prin element finit izoparametric.
Este un element ce utilizeaza sistemul de coordonate naturale pentru definirea functiilor
de aproximare si integrare Gauss pentru evaluarea matricelor elementale.
13. Ce se înțelege prin element subparametric și supraparametric.
Un element este denumit subparametric daca geometria este descrisa printr-o functie
de ordin inferior fata de campul deplasarilor.
Un element este denumit supraparametric daca geometria este descrisa printr-o functie
de ordin superioara fata de campul deplasarilor.
14. Care sunt condițiile la limită cunoscute și la ce se referă fiecare.
Conditiile la limita geometrica pot fi omogene sau neomogene. Omogene atunci cand
sunt impuse deplasari nodale nule. Neomogene cand exista puncte ale structurii in care
deplasarile initiale sunt nenule.

15. Enumerați condițiile de îndeplinit pentru funcții de aproximare.

- Functiile de aproximare trebuie sa asigure ca energia potentiala totala a solidului
deformat are valoare minima corespunzatoar stari de echilibru
- Functiile care aproximeaza campul deplasarlor trebuie sa fie capabil sa
reproduca starea de deformatii specifice nule cand deplasarle nodurilor sunt
corespunzatoare unei deplasari de corp rigid.
- Functiile care aproximeaza campul deplasarilor trebuie sa fie capabile sa
reproduca starea de deformtii specifica constanta cand deplasarile nodurilor
corespund unei asemenea stari.
- Trebuie sa asigura continuitatea deplasarilor la frontiera dintre elemente, acestea
trebuie sa ramana dupa deformare in contact fara a se separa sau suprapune.
- -Trebuie sa asigure invarianta raspunului in deplasari, tensiuni, deformatii
specifice, indiferent de orientarea elementului fata de sistemul de axe.
- Conditiile de convergenta si compatibilitate sunt indeplinite
- Compatibilitatea dintre elementele izoparametrice de acelasi tip este respectata
atat in starea initial cat si dupa deformare.

3
 - Deplasarile unei laturi sunt unic determinate de deplasarile nodurilor ce apartin
acelei laturi si numai de ele.
- In lungul unei laturi comune, campul deplasarilor ste descris de functii de
aproximare identice.

16. Ce se înțelege prin condensare statică.

Condensarea statica este aplicata ori de cate ori elementul finit este prevazut cu grade
de libetate suplimentare nodale sau nenodale care nu se cupleaza cu gradele de
libertate ale celorlalte elemente finite ale structurii. Este de fapt o eliminare de tip Gauss
a necunoscutelor suplimentare si modifica atat matricea de rigiditate cat si vectorul
fotelor nodale.

17. Prezentați punctele de calcul ale eforturilor pentru un element patrulater

plan.

Punctele de calcul sunt punctele unde solutia aproximativa cu cea exacta se

intersecteaza. Pentru elementele patratice, calculul eforturilor nu trebuie facut niciodata
la noduri sau pe mijlocul laturi.

4
 18. Avantajele elementelor finite pătratice (ce înțelegeți prin element finit
pătratic).
Pentru un element patratic se face aproximarea mai bine a variatiei necunoscutei pe
domeniul elementului, poate fi de dimensiuni mai mari si permite o discretizare mai
grosiera.

19. Ce se înțelege prin discretizare aproape optimă.

Discretizarea aproape otpima, se pozitioneaza pe suportul izoenergeticelor, definite ca

linii de egala densitate de energie.

20. Ce particularitate trebuie să reprezinte schema de numerotare.
Schemele trebuie sa conduca la o diferenta minima intre cel mai mare si respectiv cel
mai mic numar asociat nodurilor care definesc elementele. Pentru a reduce erorile
numerice de la rezolvarea sistemului, numerotarea nodurilor trebuie sa porneasca de la
zona cea mai deformabila a structuricatre zona cu deplasari blocate.
21. Care sunt cauzele care genereaza erori de soluție.
Pot aparea erori datorita intuiti gresite privind comportarea structurii, daca discretizarea
utilizata este neadecvata problemei, daca exista erori mari in specificarea proprietatilor
materialelor.
22. Definiția substructurării.
Din p.d.v. matematic, o substructura reprezinta solutionarea unei portiuni dintr-un intreg
set de ecuatii structurale. D.p.d.v. fizic, o substructura reprezinta una sau mai multe
parti in care structura globala poate fi divizata.
23. Elementele izoparametrice liniare pot fi folosite pentru reproducerea
fenomenelor de încovoiere?
Elementele izoparametrice liniare nu au acuratete in reproducerea fenomenelor de
incovoiere. Imbunatatirea comportarii elementului se realizeaza prin adaugarea unor

moduri de deplasare . Prin adaugarea gradelor de libertate

aditionale, laturile elementului nu mai raman drepte dupa deformare.

24. Care sunt metodele de modelare a structurilor de beton armat în domeniul

neliniar.

5
Metoda macroelementelor, reprezentate de elemente liniare sau combinatii si sunt
elemente finite care reproduc global comportarea diferitelor componente structurale de
beton armat sub diferite tipuri de actiuni.
Metoda microelementelor care sau elemente de suprafata sau de folum si sunt
elemente finite care modeleaza fidel comportarea materialelor beton si otel, precu si
interactiunea acestora prin fenomenul de aderenta.
25. Ce se înțelege prin modelarea grinzilor cu articulații plastice punctuale.
Modelarea cu articulatii plastice punctuale este cea mai simpala si eficienta modelare
pentru cazul grinzilor pentru ca furnizeaza direct rotiri plastice, iar solutia numerica este
mult mai stabila decat in cazul folosirii modelului cu plasticitate distribuita.

26. Care sunt soluțiile pentru modelarea liniara a structurilor cu pereți.

Peretii structurali se pot modela in doua feluri: cu elemente de tip bara, cu elemente de
suprafata.
Cele de tip bara sunt perfect similare celor utilizate la calculul structurilor in cadre. Ele
sunt ideaizate prin axa lor si li se atribuie proprietatile mecanice si geometrice ale
peretilor.

27. Metode pentru modelarea neliniara a pereților..

a. Modelarea cu articulatii punctuale (neoptima deoarece are legatura cu fundatia);
b .Modelarea cu linkuri neliniare (constituit din elemente de tip shell si resorturi neliniare
situate intre panouri denumite linkuri);
c.Modelarea cu elemente neliniare de suprafata

28. Modelarea neliniară a terenului de fundare. Consecința asupra rigidității

datorate comportării plastice a terenului.
Datorita comportarii plastice a terenurilor, evenimentele seismice majore duc la cedarea
de diferite tipuri a terenului si rezulta prabusiri locale sa generalizate. Prin reducerea
rigiditatii aparente a ansamblului, perioada de vibratie a sistemului se deplaseaza la
dreapta in spectrul de raspuns dar amortizarea sistemului creste ca urmare a
deformatiilor plastice dezvultate in teren.Ambele efecte duc la reducerea fortelor
seismice de proiectare. Deoarece aceste efecte nu pot fi controlate cu suficienta
precizie, la proiectarea structurilor, majoritatea codurilor de proiectare ignora aceste
consecinte.
29. Modelul folosit în analiza cu elemente finite pentru modelarea grinzilor de
fundare.
Cel mai folosit model de calcul este modelul Winkler corectat (neliniar). Terenul de sub grinzi
este modelat ca si in cazul calculului elastic, cu resorturi, caracterizate de o relatie p-s neliniara.
Resortul nu preia intinderi, iar comportarea la compresiune este elastic-perfect plastic.