Motostivuitoarele

Introducere:
Inceputul secolului XX : George Stephenson construia prima cale ferat public pentru
locomotive cu abur cu ecartamentul standard folosit i astazi,iar transportul mrfurilor cpta o
anvergur fr precedent.
n Statele Unite ale Americii, Henry Ford nfiina compania sa unde va produce "n serie"
automobilul Ford "T" - un model ce se va construi in peste 15,000,000 de exemplare; fraii
Wilbur i Orville Wright reueau primul zbor - 12 secunde, 37 metri- cu un aparat mai greu dect
aerul.
Tot n Statele Unite ale Americii apreau primele echipamente de transport intern marf cu
comand manual. ncet-ncet, odat cu creterea necesarului de transport intern-manipulare,
aceste utilaje vor fi echipate cu motoare electrice alimentate de baterii de traciune; aceste
echipamente devin foarte populare n timpul primului rzboi mondial concomitent cu penuria de
for de munc.
1917 : Clark Equipment construiete primul stivuitor cu catarg din lume
Adevrata apariie a stivuitorului va avea loc cnd civa colaboratori ai turntoriei Clark
(nfiinat cu numele Georg R. Rich Manufacturing Co, redenumit Celfor Tool Co i n final
Clark Equipment Co) construiesc un prim "crucior elevator" pentru transportul intern al pieselor
turnate. Deoarece motoarele diesel i diferenialele nu erau nc folosite n construcia mainilor
industriale, primul stivuitor din lume va fi fost echipat cu un motor pe benzin i trei roi - una n
fa, directoare. Acest stivuitor nu era uor de manevrat - de exemplu, pentru a vira stnga
trebuia rotit volanul spre dreapta i invers, iar oprirea se fcea prin lovirea voluntar de un
obstacol, utilajul neavnd frn. Cu toate acestea, stivuitorul se dovedi foarte util i muli
vizitatori ai fabricii se artar interesai n a comanda un asemenea utilaj.
Lucrurile s-au schimbat cnd un ofier vede n aceast invenie soluia ideala pentru transportul
muniiei. La acea dat armata american folosea crucioare electrice cu baterii de traciune
pentru transportul explozibililor la diferite depozite. Aceste depozite erau poziionate la distan
mare ceea ce fcea ca, deseori, bateriile s se descarce la jumtatea drumului. Cum pstrarea
pentru timp lung n exterior a explozibilului era foarte periculoas, un echipment de transport cu
motor cu ardere intern putea fi soluia pentru rezolvarea problemei. Clark Company primete o
comand de stivuitoare pentru armata american i astfel, o nou industrie apru...

Al doilea rzboi mondial

Este perioada cnd stivuitoarele i dovedesc cu prisosin utilitatea. Acestea devin
indispensabile pentru ncrcarea-descrcarea rapid a trenurilor i a vapoarelor.n 1939 Clark
Equipment lanseaz o nou linie de stivuitoare -Carloader . Producia crete la 2000 de buci
fa de 50-60 nainte de rzboi.Prin livrri de 80% din stivuitoarele achiziionate de armata
american Clark devine sinonim pentru stivuitor pentru soldaii americani.
Ali constructori preiau stivuitoarele n gama lor i primesc comenzi importante; astfel cifra de
afaceri a companiei Yale va crete exponenial n timpul rzboiului.De asemenea Hyster
cunoate o perioad de mare succes adaptnd toat producia la materiale pentru rzboi.Vor fi
prima companie care va produce un stivuitor pe anvelope pneumatice i cu catarg telescopic
pentru o mai mare flexibilitate.
Producturul suedez de transpalete BT Industries mpreun cu operatorul de ci ferate suedeze
introduce n circulaie conceptul de "europalet" care va economisi milioane de ore de munc i
va evita milioane de metri cubi neutilizai optim pentru transport.
Odat cu terminarea rzboiului americanii abandoneaz stivuitoarele n Europa acest fapt
contribuind la popularizarea acestor echipamente pe continent.
Stivuitoare asiatice
n 1949 TCM (Toyo Carrier Manufacturing Co) construiete primul motostivuitor japonez.
n 1959 tot TCM este primul productor asiatic care export un stivuitor n Europa.
Este momentul cnd companiile din Asia ncep s impun pe piaa european stivuitoare cu
opiuni incluse n echiparea standard la un pre cu aproximatic 35% mai mic dect
media.ncepnd cu anii `80 piaa european contra-atac prin taxe impuse produselor japonze.
Acest fapt va duce la construirea de fabrici ale marilor productori n Europa : Toyota va fi prima
companie care va deschide o linie de producie n Frana la Ancenis, aceasta fiind urmat de
TCM n Belgia la Bruges, Mitsubishi n Olanda la Almere, Komatsu n Italia la Bari, Nissan la
Pamplona n Spania. TCM i va nchide locaia de producie european oferind pentru aceast
pia n exclusivitate stivuitoare produse n Japonia.

Cap 1 Descrierea Tehnica

1.1 Designul motostivuitorului
Motostivuitor contrabalansat este destinat ridicarii unei
incarcaturi de circa 1600 5000 kg, la o inaltime de 3300 6300
mm, in functie de modelul motostivuitorului si transportul pe scurte
distante, pe pavaj solid sau fin.
Motostivuitorul este un vehicul pe 4 roti cu autopropulsie pe al carui sasiu sunt
montate:
-

Motor pe motorina sau gaz;

- Transmisia de schimbare a puterii care face legatura intre cuplul motorului si axul de
manevrare;
-

Axul de manevrare cu cauciucuri pneumatice, dirijat de sistemul de directie,

alimentat cu ulei din rezervorul de ulei prin pompa actionata de motor;

Transmisia pe carma hidrostatica si furtunuri;

Frana de mana hidraulica, care actioneaza pe toate rotile;

Catarg de ridicare dublu sau triplu;

- Sistem hidraulic care este alimentat cu ulei din rezervorul de ulei de o pompa actionata de
motor prin valva de control, tuburi si furtunuri catre cilindrii hidraulici pentru a ridica si inclina
echipamentul de ridicare si bratele motostivuitorului.
Presiunea hidraulica indicata, este de 135 - 200 [bar], in functie de capacitatea de
incarcare a motostivuitorului.

Fig. 1 Partile componente alea motostivuitorului

1. Bratul de ridicare;
2. Axul de manevrare;
3. Sistemul de control;
4. Sistemul de franare;
5. Sistemul electric;
6. Sistemul hidraulic;

7. Sistemul de directie;
8. Echipamentul de ridicare;
9. Copertina pentru protectia capului;
10. Toba de esapament;
11. Scaun;
12. Contragreutate;
13. Bara de tractiune;
14. Sistem de racire;
15. Axul de directie;
16. Rezervorul de combustibil;
17. Carcasa;
18. Sasiu;
19. Motorul;
20. Transmisia de schimbare a puterii.

1.2 Partile componente

1.2.1 Motorul
Motorul actioneaza pe baza pompelor hidraulice si de directie. El este format din blocul
motor pentru cilindrii si garnituri, spatii de racire si canale pentru circularea uleiului, manivela si
mecanisme cu came.
Motorul este echipat cu un filtru de aer si toate pick - upurile necesare pentru controlul
functionarii.
Functionarea normal este la temperature lichidului de racire de la 83 - 95 0 C/ 356
- 368 K.
0

Sistemul de alimentare al motorului cuprinde rezervorul de combustibil, filtrul de

legatura, pompa de alimentare, filtru de combustibil, pompa de injectie, duze, tuburi de presiune
scazuta/ridicata. Motorul este echipat cu un compresor de aer conditionat, prize de putere si un
motor de starter electric.
Termostatul montat in carcasa motorului, controleaza in mod automat temperatura de
racier in timpul functionarii.

1.2.2 Transmisia de schimbare a puterii

Transmisia de schimbare a puterii leaga motorul de axul de manevrare. Are cate o singura
viteza pentru inainte si inapoi, rotile devenite constant dintate, 2 unitati de ambreaj si lichid cu un
nivel inalt de racire.
Reversia transmisiei se efectueaza cu ajutorul intrerupatoarelor solenoide.
1.2.3 Axul de directie
Axul de directie este prins de sasiu, cand directia hidrostatica este activata de tije
conectate la pistonul cilindric, se schimba directia rotilor
.
1.2.4 Echipamentul de directie
Directia motostivuitorului este realizata prin intermediul directiei hidrostatice. Astfel se
va reduce efortul soferului la viraje. Aceasta directie hidrostatica este de tip circuit inchis, astfel
ca in supapa de control aflata in pozitie neutra nu exista conexiune hidraulica, intre cilindru si
pompa de masurare. O valva de siguranta incorporata protejeaza sistemul impotriva cresterilor
ridicate de presiune in caz ca in drumul rotilor apare un obstacol mare.
Directia hidrostatica are urmatoarele moduri de functionare: mersul in linie dreapta, viraj
stanga/dreapta si fara servo-directie, functionare in caz de urgent.
1.2.5 Sistemul de control
Sistemul de control schimba viteza motostivuitorului prin schimbarea modului de
functionare al motorului. Alimentarea motorului creste sau scade cand este apasata sau eliberata
pedala care controleaza pompa de injective.
Actionand maneta de oprire a motorului, se inchide alimentarea motorului, deci se va
oprii. In unele versiuni un comutator cheie controlat de eclectrovalve este folosit in acest scop.
1.2.6 Sistemul de franare
Sistemul de franare consta intr-un tambur de frana de tip mecanic montat pe osia
axului sistemului de directie, o pedala (hidraulica) de frana care actioneaza asupra tamburului
axului de frana, un recipient cu lichid de frana, cablul de frana, cilindrul de frana principal sau
rapelul de franare hidraulic.
Aceesta din urma reduce efortul soferului la franare.
1.2.7 Echipamentul de ridicare
Catargul de ridicare este de tipul cu vizibilitate ridicata. Componentele sale principale
sunt:
-

Catargul exterior si interior;

Bratul de transport;

Bratele de ridicare;

Lanturile de ridicare;

Cilindrii in forma de coarne.

Deplasarea catargului interior si a bratului de transport sunt directionate de rolele de

incarcare.
1.2.8 Sistemul hidraulic
Principalele component ale acestui sistem sunt:
-

Rezervorul de ulei;

Pompa hidraulica;

Supapa sectiunii hidraulice de control;

Limitatorul reglabil al supapei de siguranta;

Cilindrii de inclinare;

Supapa de scadere a sarcinii;

Cilindrii in forma de coarne pentru ridicare;

Directie hidrostatica;

Cilindru de directie;

- Echipament de pompare cu supapa de impartire a fluxului si supapa incorporata de

evacuare;
-

Sita de aspirare cu supapa de aspiratie incorporate ;

Motor;

Supapa de evacuare incorporata in supapa de control, conducte si furtunuri.

Rezervorul de ulei are capacitatea de 60 l . Uleiul este pompat hidraulic int-o sita de
0,02 40-25 K de pompele A25X si C72X - 1 si este transportat sub presiune prin directia
hidrostatica si supapa de control hidraulica pentru a indeplinii functiile hidraulice. Pe cilindrii in
forma de coarne sunt montate supape de evacuare si supape de coborare a sarcinii. Cilindrii de
inclinare sunt de tipul pistonului cu dubla actiune. Cand inclinarea se face in fata lacasele
pistoanelor sunt legate la supapa de control a postului B in timp ce se conecteaza la limitatorul
reglabil al supapei de siguranta.
Limitatorul reglabil al supapei de siguranta controleaza viteza catargului de inclinare.
Cand volanul este invartit, directia hidrostatica alimenteaza cu masura cilindrul de directie astfel
incat sa se poata misca in ambele sensuri.
Supapa de evacuare incorporata in supapa de control va proteja sistemul de cand
presiunea este in crestere peste capacitatea evaluate de 1,2 ori. Similara este de asemenea functia
supapei de evacuare in pompa cu supapa de divizare a fluxului.

1.2.9 Sistemul electric

Sistemul electric al motostivuitorului este format din:
-

Bateria de pornire a acumulatorului cu tensiunea minimala de 12 V, capacitate de 135 Ah;

Alternator cu regulator de tensiune incorporat si unitate de redresare;

Motor cu starter electric;

Motor diesel gabaritic, indicatori si pick-upuri;

Directia de deplasare solenoid;

Luminile de manevrare;

Luminile necesare traficului;

Cap 2 FUNCTIONAREA MOTOSTIVUITORULUI

2.1 Adaptarea unui nou motostivuitor
Inainte de a livra un nou motostivuitor, producatorul face o inspectie tehnica completa si
un test de control. Rezultatele testului sunt trecute in certificatul de calitate, copie care poate fi
gasita in manualul de instructiuni. Dupa livrarea unui motostivuitor, specialistul in adaptare
trebuie sa verifice strarea tehnica a motostivuitorului, verifaicand urmatoarele:
1. Conformitatea seriei si a numerelor unitatii cu cele din cartea tehnica;
2. Aspectul motostivuitorului si disponibilitatea unitatilor si partilor component;
3. Disponibilitatea pieselor de schimb aflate in cutie, unelte si documente transmisibile
cum sunt trecute;
4. Bacteria de pornire a acumulatorului este in aceiasi conditie ca in manualul de
service.
Faceti o cerere de protocol pentru toate piesele lipsa si defecte.
2.2 Punerea unui nou motostivuitor in functiune
Prioritar inceperii unor operatii obisnuite ale motostivuitorului, fiti sigur de efectuarea
unui rodaj preliminar. Pregatirea motostivuitorului pentru rodaj include urmatoarele etape:
1. Inlaturarea tuturor ambalajelor si curatarea motostivuitorului;
2. Incarcarea acumulatorului;
3. Verificati nivelul uleiului, transmisia hidraulica, axul de directie, rezervorul hidraulic
si nivelul lichidului de frana in recipientul de compensare a franei.

Daca aceiasi marca nu este disponibila folositi echivalentele acestora.

2.3 Pregatirea motostivuitorului pentru functionare
Dupa ocuparea scaunului, soferul, trebuie sa isi modifice pozitia astfel incat sa fie o
distanta adecvata intre volan si controalele motostivuitorului. Aditional acesta trebuie sa regleze
directia catargului de inclinare.
2.4 Pornirea motostivuitorului
2.4.1 Pe vreme calda sau cu motorul incalzit:
1. Apasati pedala de acceleratie in pozitie pentru o alimentare maxima;
2. Rotiti cheia de la ,,o,, in sensul acelor de ceasornic la pozitia ,,3,, si actionati manivela
pentru pornirea motorului, dar nu mai mult de 15 s.
3. Cand motorul porneste , elibereaza cheia pentru a reveni automat in pozitia initiala.
In caz ca motorul nu porneste repetati operatiunile de mai sus, dar nu mai devreme de 34-40 s.

2.4.2 Pe vreme rece si cu motorul rece:

1. Rasuciti cheia in sensul acelor de ceasornic la pozitia ,,2,, pentru a pune contactul si
mentineti aceasta pozitie pentru 15-20 s.
2. Apasati pedala de acceleratie in pozitie pentru o alimentare maxima cu, carburant.
Rasuciti cheia mai departe in pozitia ,,3,, si actionati manivela pentru pornirea motorului dar nu
mai mult de 15 s. Daca motorul nu porneste repetati operatiunile de mai sus dar nu mai devreme
de 34-40 s.
3. Cand motorul porneste eliberati cheia pentru a putea revenii automat in prima pozitie.
2.5 Oprirea motorului
Motorul se opreste prin eliberarea pedalei de acceleratie si oprirea aimentarii cu carburant
prin tragerea manerului de oprire a motorului. Dupa oprire manerul trebuie readus la pozitia
initiala . Rotiti cheia la pozitia ,,0. La unele versiuni de motostivuitoare oprirea motorului este
actionata de solenoid, care actioneaza cand cheia revine in pozitia ,,0.
2.6 Setarea motostivuitorului si accelerarea
Deplasarea motostivuitorului poate incepe imediat dupa stabilirea vitezei motorului.
1. Utilizand manetele de control setati echipamentul de ridicare in pozitia de
transport/catargul de inclinare la minim si bratele de ridicare, ridicate la aproximativ
300[ mm] deasupra suprafetei;
2. Eliberati frana de parcare;

3. Actionati maneta de directive in pozitia pentru deplasare in directia dorita (ianinte sau
inapoi);
4. Apasati pedala de gaz usor si motostivuitorul va fi setat. Apasati pedala mai tare
pentru a accelera si pleca dupa loc.
2.7 Reducerea vitezei si oprirea
1. Eliberati pedala de acceleratie si trageti maneta de directive in pozitie neutral;
2. Apasati pedala de franare usor pana cand motostivuitorul se opreste;
3. Cand a-ti incheiat munca, coborati bratele de ridicare, trageti frana de mana, opriti
motorul si scoateti cheia din contact.

2.8 Inversarea/schimbarea sensului de mers

Schimbarea directiei de mers se face abia dupa ce motostivuitorul este oprit complet:
1.Apasati pedala de franare;
2.Actionati maneta de directive in directia dorita (ianinte/inapoi)
3.Eliberati pedala de franare si simultan apasati pedala de acceleratie usor.
2.9 Deplasarea cu viteza lenta
Motostivuitorul se poate deplasa usor si la motoarele cu viteza mare cu ajutorul supapelor
integrate in transmisia de schimbare a puterii. In acest scop pedala de acceleratie este apasata
simultan si usor impreuna cu pedala de franare dar numai pana cand servo-frana volanului este
activata. Viteza mica este folosita pentru a ridica si plasa incarcatura.
2.10 Ridicarea incarcaturii
Incarcaturile trebuiesc puse pe paleti, standuri speciale, caramizi si asa mai departe, care
asigura spatial necesar pentru a insera bratele de ridicare si scoaterea lor cand se ridica sau se
plaseaza incarcaturile. Bratele de ridicare trebuiesc puse simetric opuse liniei central longitudinal
a motostivuitorului si incarcatura trebuie dusa simetric pe bratele de ridicare in conformitate cu
diagram de incarcare a motostivuitorului.
Ridicarea incarcaturii se efectueaza cu grija de catre sofer in urmatoarele conditi:
1.Motostivuitorul este directionat in linie dreapta cu incarcatura si este oprit in pozitie
pentru a ridica ;
2.Catargul de ridicare este inclinat pentru a fi pus in pozitie vertical;
3.Bratele motostivuitorului sunt ridicate cat este necesar pentru a ajunge la inaltimea
incarcaturii ridicate.
4.Motostivuitorul inainteaza cu viteza mica pana cand bratele de ridicare sunt
introduse sub incarcatura si atinge colturile bratelor;

5.Incarcatura trebuie sa fie ridicata la inaltimea care sa permita scoaterea acesteia de pe

raft;
6.Catargul de ridicare trebuie inclinat inapoi pentru a incheia pozitia;
7.Frana de mana este eliberata si motostivuitorul se retrage cu viteza mica, si oprit la o
distanta care sa permita coborarea incarcaturii. Fana de mana trebuie sa fie trasa;
8. Incarcatura este coborata in pozitia de transport la 300 [mm] (deasupra suprafetei);
9. Frana de mana este eliberata si incarcatura este transportata.

Fig 2-1 Etapele ridicarii incarcaturii

2.11 Plasarea incarcaturii
Se efectueaza cu grija de catre sofer si urmeaza urmatorii pasi ca in fig. 2-2:
1.Motostivuitorul este pus in linie dreapta in fata locului unde va fi plasata incarcatura si
se opreste. Frana de mana trebuie sa fie trasa;
2.Incarcatura este ridicata la inaltimea necesara pentru a fii plasata;
3.Frana de mana este eliberata si motostivuitorul este deplasat inainte la o viteza mica, la
o distanta necesara pentru a plasa incarcatura , apoi frana de mana este trasa;
4.Catargul de ridicare este inclinat in pozitaia verticala;
5.Incarcatura este coborata cu grija si plasata;
6. Frana de mana este eliberata si motostivuitorul se deplaseaza inapoi la o viteza mica, la
o distant care permite coborarea bratelor;
7.Catargul de ridicare este inclinat inapoi pentru a incheia pozitia;
8.Bratele sunt coborate in pozitia de transport;
9. Motostivuitorul este mutat pentru urmatorul ciclu de munca
2.12 Parcarea interioara si inactivitate prelungita
Prioritar pracarii, soferul trebuie sa efectueze toate operatiunile stipulate pentru inspectia
schimbului zilnic. Motostivuitorul trebuie sa fie parcat interior cu urmatoarele poztitii:

1.Camera trebuie sa fie uscata si aerisita, pet imp de iarna trebuie sa fie incalzita astfel
incat temperature interioara sa nu scada niciodata sub +50C/2780K;
2.Podeaua trebuie sa fie uscata de produsele petroliere. Pe timp de vara motostivuitoarele
pot fi parcate sub o copertina sau in aer liber, acoperite adecvat cu panze.
3.In caz ca este pericol, ca temperatura sa scada sub 0 0C/2730K, dupa ce ziua de munca
s-a terminat, este indicat sa se scurga apa din sistemul de racire al motostivuitorului si sa se puna
o instintare cu mesajul,, apa scursa. Daca sistemul de racier este incarcat cu antigel, trebuie sa
se puna o instintare cu mesajul ;;incarcat cu antigel. Pentru o perioada mai lunga de depozitare a
motostivuitorului, soferul trebuie sa efectueze urmatoarele:
3.1 Sa se ridice motostivuitorul pe stative;
3.2 Sa ia masuri pentru o depozitare adecvata a motorului, a acumulatorului si cauciucuri
depinzand de sezon sau de perioada de depozitare.

2.13 Transportul motostivuitorului

Pentru incarcarea sau descarcarea motostivuitorului, franghii cu carlige sunt plasate in
gaurile in partea din fata a sasiului, in timp ce in partea din spate, franghiile sunt trecute dupa
bara de tractare in gaura de contragreutate.

Fig 2-3 transportul motostivuitorului

INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII PENTRU UTILIZAREA

AUTOSTIVUITOARELOR ( ELECTRO - MOTOSTIVUITOARE )

Instruciunile proprii pentru utilizarea autostivuitoarelor au fost elaborate innd cont de

reglementrile existente n domeniul securitii muncii precum i pe baza studierii proceselor de
munc i stabilirii pericolelor specifice, astfel nct, pentru fiecare pericol, normele s cuprind
cel puin o msur de prevenire la nivelul fiecrui element component al procesului de munc.
Structura acestor prevederi este fcut pe tipuri de lucrri, pentru fiecare tip de lucrare
prevederile urmrind o succesiune logic, corespunztoare modului de aciune al executantului n
procesul de lucru.
Respectarea coninutului acestei instruciuni nu absolv persoanele juridice i persoanele fizice,
implicate in procesul de munca, de rspunderile, conform legislaiei in vigoare, pentru lipsa de
prevedere i asigurare a oricror altor msuri de securitate a muncii, adecvate condiiilor concrete
de desfurare a activitii respective.

1. Coninut, scop
1. Instruciunile proprii pentru utilizarea autostivuitoarelor, cuprind msuri de
prevenire a accidentelor de munc.
2. Msurile de prevenire cuprinse n prezentele instruciuni au ca scop eliminarea
factorilor periculoi existeni n sistemul de munc, propriu fiecrui element
component al acestuia (executant sarcin de munc mijloace de producie mediu de
munc).
2. Domeniul de aplicare
Prezentele instruciuni se aplic pentru activitile de depozitare i manipulare care
necesit utilizarea autostivuitoarelor. Prevederile prezentelor instruciuni se aplic
cumulativ cu prevederile celorlalte acte normative din domeniul securitii i sntii
n munc.
3. ncadrarea i repartizarea personalului pe locuri de munc
1. Vrsta persoanelor admise la exploatarea autostivuitoarelor va fi de minim 18 ani.
2. Personalul admis la exploatarea autostivuitoarelor va fi numit prin decizie de
conducerea societii, dup ce a fost instruit, testat din prevederile prezentelor
instruciuni proprii i autorizat intern conform procedurii de autorizare interne din
punct de vedere al securitii muncii. Instructajul de protecie a muncii se va face pe
faze in conformitate cu prevederile cap V din Normele metodologice de aplicare ale
Legii nr 319/2006. Durata ntre dou instructaje va fi de 1(lun).
4.Organizarea locului de munc i a activitilor
1. ncrcturile formate din lzi, butoaie, cutii etc. trebuie astfel stivuite nct s nu se
deplaseze pe platform n timpul transportului; n spaiile goale trebuie introduse pene
de lemn, sarcina asigurndu-se apoi cu lanul.
2.ncrctura care se ridic sau se transport trebuie s fie uniform distribuit pe
limea furcilor, iar centrul de greutate al acesteia nu trebuie s depeasc 500 mm
de la coloana de ridicare a furcilor.
3. n cazul n care apare tendina de pierdere a stabilitii autostivuitorului prin

ridicare a roilor din spate, se va cobor imediat sarcina pe sol.

4. nainte de coborrea n crcturii se va examina cu atenie terenul pe care urmeaz
a se aeza sau stivui ncrctura.
5. Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcin sau palet, trebuie fcut lent, fr
smucituri i cu vitez redus.
6. n cazul n care ncrctura mpiedic vizibilitatea conductorului, acesta va fi
dirijat de o alt persoan.
7. Este interzis ncrcarea autostivuitoarelor peste limita admis a capacitii de
ridicare.
8. Pentru prinderea ( agarea ) sarcinilor de crligul autostivuitoarelor dotate cu
asemenea dispozitive, trebuie folosit numai personalul instruit i autorizat n acest
scop.
9. Manevrele n zona de lucru trebuie fcute cu vitez redus i cu mult atenie,
numai dup ce conductorul utilajului s-a asigurat c nu sunt persoane n apropiere.
10. Este interzis manipularea sarcinii de ctre muncitori, cnd aceasta este
suspendat pe furci.
11. Circulaia autostivuitoarelor se va face pe cile de acces stabilite i marcate n
acest scop. Pentru evitarea deraprii, cile de acces vor fi curate permanent de urme
de uleiuri, carburani i noroi, iar n timpul iernii se vor presra cu nisip i sare pentru
evitarea gheii i poleiului.
12. Viteza de deplasare a autostivuitorului trebuie adaptat la condiiile drumului.
Aceasta nu va depi 10 km/h pe cile de acces, 5 km/h n interiorul magaziilor i 2-3
km/h n locurile nguste.
13. n locurile n care i desfoar activitatea grupuri de persoane, n caz de
aglomeraie, la trecerea pe lng ui, la curbe, la trecerea prin pori, se va micora
viteza de deplasare i se vor emite semnale acustice.
14. Este interzis urcarea sau coborrea din autostivuitor n timpul mersului.
15. Deplasarea autostivuitoarelor se va face numai n sensul nainte. Mersul napoi
este permis numai pentru efectuarea ntoarcerilor, ieirilor din locuri nguste i din
vagoane, precum i la coborrea cu sarcin a pantelor.
16. n timpul transportului cu autostivuitorul precum i la ridicarea paletului ncrcat
la nivelul compartimentului liber din rastel, muncitorii trebuie s stea la o distan de
minimum 2,5 m i n nici un caz sub sarcina ridicat.
17. Este interzis transportul cu autostivuitorul prin trre direct a materialelor sau
utilajelor, cu excepia celor prevzute cu sanie.
18.Transportarea paleilor suprapui este permis numai dac sunt asigurate:
stabilitatea sarcinii, pilotarea i vizibilitatea. Nu trebuie depit capacitatea de
ridicare.
19. Este interzis ridicarea sau coborrea sarcinilor n timpul deplasrii
autostivuitorului.
20. Este interzis folosirea autostivuitorului pe terenuri accidentate i/sau
nerezistente.
21.Coborrea cu sarcin se va face cu spatele, sarcina fiind meninut n poziie
nclinat napoi. Dac nclinaia pantei este mai mic dect nclinaia maxim a
cadrului, se poate cobor n mers nainte, cu sarcina complet nclinat spre napoi i
asigurat cu lan. n ambele cazuri, circulaia se va face cu vitez redus, cu

acionarea progresiv a frnei.

22.Deplasarea autostivuitorului cu sau fr sarcin este admis numai pe drumuri
netede i cu cadrul n poziie de transport. Deplasarea se va face cu sarcina la cel mult
200-300 mm de la sol iar cadrul dispozitivului de ridicat va fi nclinat napoi astfel
nct s se asigure o stabilitate corespunztoare a sarcinii.
23.Deplasarea autostivuitorului cu sarcina ridicat la mai mult de 300 mm de la sol
este permis numai la operaia de stivuire i se va executa numai n faa stivei.
24.Transportul carburanilor cu autostivuitorul este permis numai n butoie metalice.
Este interzis transportul lichidelor inflamabile, indiferent de cantiti, n vase
descoperite.
25.n depozite, magazii, vor fi folosite numai autostivuitoare a cror capacitate i
gabarit permit ptrunderea i manevrarea lor n spaii mici i numai dac acestea sunt
special pregtite pentru lucrul n interior i nu pot deveni surse de incendiu.
26.Sarcinile de greutate i volum mare trebuie transportate direct pe furcile utilajului,
lundu-se msuri suplimentare de asigurare contra cderii sau alunecrii, precum i
msuri de interzicere a staionrii i circulaiei persoanelor n raza de manevr a
autostivuitorului.
27. Autostivuitoarele cu stare tehnic necorespunztoare sau care prezint defeciuni
la cadrul de ridicare a sarcinii nu vor fi admise n exploatare.
28. n cazul n care se constat unele defeciuni n funcionarea autostivuitoarelor
( zgomote suspecte, scntei la electromotoare precum i alte fenomene neobinuite n
funcionarea mecanismului de acionare hidraulic sau electric sau n cazul altor
ansamble ), conductorii sunt obligai s opreasc lucrul i s aduc la cunotina
conductorului locului de munc starea de fapt. Lucrul se va ncepe numai dup
nlturarea deficienelor constatate.
29. Presiunea aerului n pneuri trebuie s corespund cu cea prevzut de cartea
tehnic n funcie de starea drumurilor sau a platformelor pe care urmeaz s lucreze
utilajul i de condiiile atmosferice.
30. Motostivuitoarele cu eapare liber a gazelor vor fi folosite numai n depozite
deschise, neacoperite sau n hale prevzute cu ventilaie; funcionarea n spaii nchise
care nu ndeplinesc condiia de ventilaie de mai sus este permis numai dac
motostivuitoarele sunt prevzute cu dispozitive de epurare a gazelor.
31. Este interzis sporirea contragreutilor cu scopul de a ridica i transporta sarcini a
cror greutate depete capacitatea de ridicare a autostivuitorului.
32. Este interzis pornirea unui autostivuitor prin mpingere cu furcile de ctre alt
autostivuitor.
33. Este interzis pornirea motorului autostivuitorului dac acesta s-a oprit datorit
unei defeciuni, avnd sarcina ridicat.
34. Este interzis pornirea sau frnarea brusc a autostivuitorului cu sarcina ridicat,
pentru a se evita rsturnarea utilajului.
35. Este interzis utilizarea autostivuitoarelor fr instalaie de semnalizare acustic,
optic precum i fr sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul nopii sau pe cea.
36. Periodic, pe baza graficului i a instruciunilor de exploatare, se va revizui starea
de funcionare a autostivuitoarelor i n special, sistemul de ridicare, de frnare, de
direcie, de semnalizare i stabilitatea.
37. Lucrrile de reparaii ale autostivuitoarelor se vor executa numai n ateliere

specializate, de ctre personal calificat.

38. Parcarea autostivuitoarelor se va face la o distan mai mare de 2,5 m de ina de
cale ferat.
39. Conductorul autostivuitorului va avea asupra sa autorizaia de conducere.
40. Conductorul autostivuitorului este obligat naintea nceperii lucrului, s
controleze starea tehnic a utilajului, s verifice dac sistemul hidraulic este
corespunztor fcnd probe de ridicarea-coborre a unei sarcini n funcie de
capacitatea mainii, precum i de nclinarea nainte - napoi a cadrului.
41. Conductorul autostivuitorului va verifica, nainte de nceperea lucrului dac nu
sunt pietre sau alte corpuri tari ntre cauciucuri. Scoaterea acestora nu se va face prin
lovire cu ciocanul sau levierul, ci prin demontarea roii laterale.
42. Conductorilor de autostivuitoare le este interzis staionarea n zona de aciune a
mijloacelor de ridicat.
43. Conductorii de autostivuitoare trebuie s respecte urmtoarele:
a. s nu transporte persoane n cabine, pe scrile i prile laterale ale acesteia, pe lest,
pe furci, pe paletele goale sau ncrcate;
b. s asigure stabilitatea i sigurana ncrcturii;
c. s nu permit persoanelor strine s conduc utilajul;
d. s evite pornirea sau oprirea brusc, pentru a preveni cderea sarcinilor sau
rsturnarea utilajului;
e. la intrarea-ieirea din depozite sau magazii, precum i la trecerea pe lng o
persoan s semnalizeze acustic.
44. n timpul deplasrii conductorul autostivuitorului va pstra fa de utilajul din
fa o distan care s-i permit, n cazul n care acesta oprete sau i schimb
direcia de mers, evitarea unei coliziuni.
45. Este interzis s se conduc autostivuitorul cu o singur mn.
46. Pentru a evita deraparea, conductorii de autostivuitoare care circul pe cile de
circulaie aflate n aer liber, trebuie s foloseasc lanurile antiderapante din dotare.
47. Conductorului de autostivuitor i este interzis s angajeze discuii n timp ce
manevreaz utilajul.
48. Se interzice conductorului s prseasc utilajul cu sarcina ridicat. n caz de
nevoie, la prsirea utilajului, se va lsa sarcina pe sol, se va trage frna de mn i se
va scoate cheia din contact.
49. n cazul n care autostivuitorul se defecteaz, avnd sarcina ridicat, nainte de
remedierea defeciunilor, conductorul trebuie s ia msuri de nlturare a persoanelor
din zona periculoas.
50. Este interzis ridicarea persoanelor cu autostivuitorul.
51. Se interzice conductorului s manipuleze autostivuitorul snd pe sol lng
acesta.

52. Conductorii de motostivuitoare care transport ncrcturi inflamabile trebuie s

verifice dac:
a. eapamentul este montat n partea din spate i este prevzut cu parascntei i
aprtoare metalic:

b. exist mijloace corespunztoare de stingere a incendiilor, n funcie de natura

ncrcturii transportate:
c. pe prile laterale, n faa i n spatele utilajului este scris, cu litere vizibile ,,
PERICOL DE FOC ".
53. La terminarea lucrului sau ori de cte ori conductorul prsete autostivuitorul,
acesta l va asigura contra deplasrii, n special atunci cnd este oprit n pant, prin
tragerea frnei de mn i introducerea manetei n una din treptele de vitez.