Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” IAŞI

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII

SECŢIA C.F.D.P

PROIECT TRAFIC SI AUTOSTRAZI

AUTOSTRADA SOARELUI

Coordonator,

Prof. Dr. Ing. V.Boboc

Student,

Balan Bianca

Grupa: 3411
Autostrazile

Autostrăzile prezintă cel mai înalt grad de separare a circulației, fiind rezervate numai
traficului auto, cu elemente geometrice care permit realizarea unor debite și viteze mari, în
condiții de maximă siguranță.
Autostrăzile au două căi de circulație unidirecționale, separate printr-o zonă mediană,
fiecare cu cel puțin două benzi de circulație, fără încrucișări de nivel cu alte căi de circulație și
accesibile numai în anumite puncte special amenajate.
Cele mai multe autostrăzi sunt prevăzute cu locuri de parcare și odihnă, benzinarii, etc

Istoric
Prima porțiune de drum asemănătoare unei autostrăzi, a fost aceea așa nimita AVUS
(Automobil-Verkehrs- und Übungs-Straße) din Berlin, privat finanțată și inaugurată la data de 24
septembrie 1921 ca pistă pentru teste și viteză.
În anul 1924, între Milano și Varesse, în Italia, la propunerea inginerului Piero Puricelli,
s-a realizat prima autostradă din lume, așa numita „Autostrada dei Laghi”, care avea o singură
bandă de circulație.
În Germania prima autostradă a fost autostrada A555, inaugurată la data de 6 august
1932, finalizată cu zonă mediană în anul 1958.

Indicatoare
Simbolul de autostradă cunoscut în foarte multe țări, deși construcția autostrăziilori între
țări mai diferă, panourile cu fond de culoare albastru sau verde sunt recunoscute de către Tratatul
internațional pentru semne și semnale de la Viena.
In Romania, indicatorul folosit pentru autostrada este de culoare verde.

Alcătuire și funcționalitate
Autostrăzile trebuie să îndeplinească niște condiții de funcționalitate cum ar fi:
• căi unidirecționale de circulație - acestea să fie prevăzute cu cel puțin două benzi
de circulație pe sens, delimitate între ele prin linii de marcaje întrerupte, iar căile sunt separate
printr-o zonă verde mediană.
• benzi de staționare accidentală - prevăzute pe toată lungimea cu marcaj de linii
neîtrerupte, alăturate căilor unidirecționale.
• benzi de ghidare - căte două pentru fiecare cale unidirecțională, care sunt vopsite
în alb sau galben și precizează prin continuitatea liniilor lățimea părții carosabile propriu-zisă
• benzi carosabile suplimentare pe sectoarele cu rampă mare (sau benzi pentru
vehicule lente) și pe sectoarele de intrare sau iesire de pe autostradă (benzi de accelerare sau de
decelerare) care sunt executate în general în locul benzilor de staționare sau de urgență.
• autostrăzile trebuie să se încadreze cât mai bine în peisajul regiunii traversate, să
aibă un aspect estetic și să realizeze un confort optic ridicat.
• autostrăzile trebuie să ocolească centrele populate, iar accesul la acestea să se
realizeze numai în anumite locuri, numite noduri rutiere amenajate fără încrucișarea fluxurilor de
circulație ale căilor unidirecționale.

Din motivele de siguranță a circulației și de ocrotire a mediului înconjurător (poluare),


viteza de deplasare pe autostrăzi este limitată între 110 și 130 km/h cu excepția Germaniei unde
viteza de deplasare este nelimitată, dar recomandată la 130 km/h, în funcție de siguranta
circulației, vizibilitate și condiți meteorologice sau alte regulamentări de circulație.
Tot din motive de siguranță a circulației, pe autostrăzi exist și viteza minimă de deplasare
care deasemenea diferă între țari de la 45 la 80 km/h (exemplu Germania 60 km/h).
Vehiculele cu viteza de circulație mai mică, deasemenea pot fi motivul de producere a
accidentelori de circulație.
Oprirea, întoarcerea, mersul înapoi, coborîrea sau urcarea din vehicule în locuri
neamenajate, este pe autostrada strict interzis.

Taxe
In multe țări pentru circularea pe autostrăzi, sunt obligatorii taxe de circulație. Această
poate fi dependentă de timp sub formă unei viniete, sau pe porțiuni de drum la stații de taxare,
procedeu obișnuit în multe țări europene. De exemplu în Austria pentru camioane, de la 1
ianuarie 2004, se pretinde o taxă, care se calculează în funcție de datele înregistrate în cutia
electronică al camioanelor în baza unui sistem infraroșu. Pentru a evita circulația pe drumurile
naționale paralele autostrazilor, pe acestea, adesea sunt impuse interdicții de circulație pentru
autocamioane. În Elveția, pe autostrăzi se pretinde o taxă pentru transporturi grele. În Germania,
de la 1 ianuarie 2005, camioanele plătesc în avans o taxă la automate distribuitoare pentru
traseele dinainte înregistrate, sau prin datele cutiei OBU (On-Board-Unit) înregistrate prin satelit,
taxarea fiind facută de către firma Toll Collect.
Forma intersecției va fii înfluențată de topografia terenului, pentru a asigura posibilitatea
circulației la viteză mai ridicată de pe o autostradă pe altă autostradă.

Intersecție; „trifoi”(cu patru foi) Intersecție; „crucea malteză”

Intersecție; „turbină” Intersecție; „moară de vînt”


Intersecție; „sens giratoriu” Intersecție; „nod spagetti”

Definite cu A urmate de un număr.

1349 km-
Auto
Traiectoria proiectati / 333 Observații
stradă
km în uz 2010
Nădlac - Arad - Este finalizată centura Sibiului
Timișoara - Deva - (17 km). Sunt în lucru centura Aradului
A1 558 / 127
Sibiu - Pitești - (12 km)[2] și autostrada Timișoara–Arad
București (32 km)[3].
Tronsonul final Cernavodă–
București -
A2 203 / 152 Constanța (51 km) este în lucru până în
Constanța
2012
Tronsonul Câmpia Turzii–Cluj
București- Napoca Vest este în folosință. Tronsonul
A3 588 / 54
Brașov-Borș București-Ploiești (62 km) este în lucru
până în 2012

Autostrăzi in Romania
România dispunea la începutul lui 2010 de 310 kilometri de autostradă. Înainte de
decembrie 1989, sub conducere comunistă, s-au construit 113 km de autostradă, iar în perioada
decembrie 1989 – decembrie 2009 s-au inaugurat 196 km. La 1 ianuarie 2010, în execuție se află
tronsoane în lungime de aproximativ 185 km,[8] din care 12 km ar putea fi recepționați până la
sfârșitul anului.

Principalele autostrăzi din România sunt:


• Autostrada A3: București - Brașov - Cluj - Borș
• Autostrada A1: București - Pitești, cu extindere Pitești - Arad
• Autostrada A2 (Autostrada Soarelui): București - Constanța
• Autostrada A4 (Autostrada Est-Vest): Iași - Târgu Frumos - Târgu Neamț - Târgu
Mureș

Coridorul IV european este format din autostrăzile A1 și A2: Nădlac - Constanța.


Autostrăzi și drumurile naționale în România sunt administrate de către Compania
Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcțiile Regionale de Drumuri
și Poduri (DRDP) ce au în subordine un număr total de 44 Secții de Drumuri Naționale (SDN),
acestea fiind organizate la rândul lor în 316 districte de drumuri care administrează sectoare de
drumuri în lungime medie de 50 km.

Autostrada Soarelui

Autostrada A2, denumită și Autostrada Soarelui este o autostradă aproape de


finalizare, care, când va fi gata, va lega Bucureștiul de Constanța, cel mai mare port al României.
152 km din lungimea totală de 225 km a autostrăzii au fost terminați și sunt funcționali, între
București și Cernavodă via Fundulea, Drajna și Fetești.

Istorie

Construirea autostrăzii A2 între București și Constanța a început în era comunistă în


timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu. Primul tronson Fetești - Cernavodă de aproximativ 18
km a fost dat în folosință în 1987. Acest tronson include un complex sistem de poduri și viaducte
de autostradă și cale ferată peste Dunăre și unul din brațele acestuia (Brațul Borcea). De fapt,
autostrada trece pe lângă podul istoric de cale ferată construit de catre Anghel Saligny în 1896, în
timp ce noul pod folosit astăzi separă autostrada de calea ferată.

După căderea comunismului în 1989 construirea autostrăzii a continuat pentru o scurtă


perioadă de timp, dar în cele din urmă în 1993 a fost oprită datorită lipsei resurselor financiare,
pentru a fi continuată după 1998. Finalizarea lucrărilor de construcție a autostrăzii ar trebui să se
facă în 2007. La sfârșitul lunii iunie 2006, autostrada a fost dată în folosință și pe tronsonul
Drajna - Fetești, însă numai pe două dintre cele patru benzi de circulație.

Prezent

În 2004 două noi tronsoane au fost deschise traficului: București - Fundulea - Drajna
Nouă (aproximativ 106 km). Astăzi, 151 km din autostradă sunt operaționali. Reabilitarea
sectorului Fetești-Cernavodă (17,5 km) a fost finalizată în decembrie 2006.

Tronsonul Drajna - Fetești (aproximativ 37 km) a fost deschis circulației la 27 aprilie


2007 și se speră că tronsonul final Cernavodă–Constanța (62 km) va fi inaugurat in 2011.

Distanța totală între București și Constanța pe Autostrada A2 va fi de aproximativ


225 km.

Din 6 iunie 2006 traficul pe Autostrada Soarelui este supravegheat video. Camerele sunt
instalate îndeosebi în intersecțiile autostrăzii cu șoselele de legatură și sunt menite să
monitorizeze traficul rutier și să descurajeze furturile de materiale de pe autostradă. Sistemul de
supraveghere video va fi dublat de polițiștii de la Poliția Rutieră care vor monitoriza traficul și
vor patrula pe autostradă.

În 2008, deși spațiile de servicii erau amenajate, nicio benzinărie nu era deschisă pe toată
distanța între București și Cernavodă. Primele benzinării s-au deschis în vara lui 2009.

Costuri

Autostrada Cernavodă-Constanța are un cost total de 413,95 milioane de euro, și este


finanțată cu 250 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, 70,81 milioane de euro
este contribuția Comisiei Europene (CE), iar diferența este suportată de la bugetul de stat.
Lucrările finalizate la Autostrada Soarelui București-Constanța au ridicat numeroase
probleme, legate de neconformități la suprafața stratului de rulare, apariția de fisuri și chiar
gropi. Tronsoanele autostrăzii au o garanție de doar doi ani, iar primele gropi au apărut deja la
doar un an după ce autostrada a ieșit din garanție.