CURS MENTENANTA

CAPITOL 1. INTRODUCERE
1.1.DEFINITII SI CLASIFICARI:
TEROTEHNICA= stiinta ce se ocupa cu punerea in functiune, rodarea, exploatarea, intretinerea si
organizarea activitatii pentru un agregat complex
Sunt incluse feet!"ac#!urile informationale din domeniile specificate din partea de
proiectare, in scopul modificarii proiectului pentru a scadea costurile si duratele de intretinere
MENTENANTA= totalitatea activitatilor necesare intretinerii si mentinerii conditiilor optime de
functionare ale unui utla$, agregat sau ansam"lu et%nic
Contine toate masurile luate pentru resta"ilirea "unei functionar& a agregatului respectiv
DEFECTUL= o a"atere de la "una functionare a unui agregat
VERIFICAREA= operatiunea prin care se compara starea actuala de functionare a unui agregat cu
specificatiile te%nice nominale
REGLAREA= setul de operatiuni prin care se corecteaza parametrii de functionare ai unui
agregat
C'AS()(CAREA MENTENANTE( dupa tipul de actiuni*
PREMENT= mentenanta preventiva* se refera la totalitatea operatiunilor pentru mentinerea
"unei functionari a unui agregat, actiuni intreprinse inaintea defectarii agregatului, in scopul
prevenirii defectarii
Actiunile principale sunt*
!verificari
!regla$e
!inlocuiri cu caracter preventiv de piese+su"ansam"luri
CORMENT= mentenanta corectiva* se refera la totalitatea actiunilor intreprinse pentru
repunerea in functiune a unui agregat, atunci cand acesta s!a defectat
ACT(UNEA ,E MENTENANTA poate fi*
!PLANIFICATA* se refera la revizii te%nice si inspectii te%nice periodice
!NEPLANIFICATE
1.2.NOTIUNI DE TRIBOTEHNICA
TRIBOLOGIA= stiinta care se ocupa cu studiul frecarii, uzarii si ungerii
FRECAREA= proces de natura moleculara, mecanica si energetica care se manifesta intre
suprafetele unor piese aflate in miscare relativa
CUPLA DE FRECARE= ansam"lul a doua sau mai multor piese aflate in contact si in miscare
relativa
C'AS()(CAREA CU-'E'.R dupa tipul si numarul contactelor*
/ -UNCT().RME SAU '(N(ARE
0 ,E SU-RA)ATA -'ANA+S)ER(CA+C('(N,R(CA
PROCESUL DE UZARE= setul de fenomene prin care se indeparteaza material de pe suprafata
cuplelor de frecare si prin care suprafetele respective isi modifica forma si rugozitatea
UZURA= rezultatul procesului de uzare
FIGURA CU FAZELE INCIPIENTE ALE PROCESULUI DE UZARE A UNEI CUPLE DE
FRECARE
RODAJ= actiunea prin care se elimina rugozitatile mari 1excrescentele2* astfel, se produce o
modelare a suprafetelor aflate in contact
!intensitate uzarii creste foarte mult pana la o anumita valoare3
!in perioada functionarii normale, intensitatea poate fi relativ constanta sau sa creasca usor3
!in perioada uzarii distructive, uzarea creste exponential
TIPURI PRINCIPALE DE UZARI:
CURS MENTENANTA
/ UZAREA DE ABRAZIUNE (ABRAZIVA)= fenomenul de uzare prin care se indeparteaza
mecanic particule de material de pe suprafata pieselor cuplei de frecare
1ex intre piston!cilindru, cand frecarea este uscata2
0 UZAREA DE ADEZIUNE (CONTACT) = fenomen ce implica formarea unor punti prin
sudarea suprafetelor de contact ale cuplei si ruperea acestor punti
-untile se fac intre asperitatile suprafetelor aflate in contact
1ex la lagarele manetoane sau paliere cand ungerea este deficitara sau $ocul este limitat2
Acest tip de uzare are drept consecinte*
!coeficient de frecare ridicat
!intensitate mare a uzarii
4 GRIPAREA= caz extrem de uzare de contact* reprezinta sudarea suprafetelor fara sa se
mai poata decupla, ducand la "locarea cuplei
1ex lagarele ar"orelui cotit2
5 UZAREA PRIN OBOSEALA (SUPERFICIALA)= aparitia unor solicitari periodice aplicate
pe cupla respectiva, solicitari ce de suprapun functionarii normale ale cuplei
1ex fenomenul de pitting 1ciupire2 la rotile dintate2
6 UZAREA PRIN COROZIUNE= fenomen de indepartare de material de la suprafata unei
piese pe cale c%imica sau electroc%imica Se manifesta la contactul dintre un fluid cu
suprafata piesei
1ex uleiul uzat contine apa si acizi care in contact cu piesele mecanismului motor conduc la
aparitia coroziunii2
7 UZAREA DE IMPACT=fenomen de desprindere de material de la suprafata unei piese ca
urmare a aplicarii in mod repetat a unor solicitari de tip impact
1ex pe fusurile ar"orelui cotit, daca motorul functioneaza cu detonatie2
8 UZAREA DE CAVITATIE= indepartarea de material de la suprafata unei piese din cauza
curgerii profunde neliniare ale unui fluid 1lic%id2 la suprafata piesei respective
1ex la cilindrii, pe suprafata de racire2
PRINCIPALELE TIPURI DE REGIMURI DE FRECARE:
/ FRECAREA USCATA= are loc intr!o cupla de frecare fara ungere si este caracterizata de
o intensitate mare a fenomenului de uzare
Aceste cuple functioneaza la viteze relativ mici
0 FRECAREA LIMITA (ONCTUASA)= apare cand intre piesele cuplei de frecare se
introduce un strat foarte su"tire de lu"rifiant
4 FRECAREA SEMIFLUIDA= apare atunci cand in timpul functionarii, unele suprafete ale
cuplei de frecare functioneaza fara lu"rifiant
1ex in cupla piston!cilindru, la -M(2
5 FRECAREA FLUIDA= apare atunci cand intre piesele cuplei de frecare exista un strat
continuu si permanent de lu"rifiant
6 FRECAREA FLUIDA HIDRODINAMICA= apare atunci cand in cupla de frecare exista
lu"rifiant permanent si in mod continuu ca urmare a unui regim %idrodinamic de functionare
1deplasarea relativa a pieselor cuplei, creaza o 9pana: de lu"rifiant2
7 FRECAREA FLUIDA HIDROSTATICA = apare atunci cand are loc ungerea cu strat
continuu si permanent, dar stratul este o"tinut prin introducerea de lu"rifiant prin presiune
LUBRIFIANTI:
LUBRIFIANT= o su"stanta in diferite stari de agregare care se introduce in cupla de frecare in
scopul scaderii intensitatii fenomenului de uzare
LUBRIFIEREA= operatia prin care se introduce intr!un lagar o su"stanta cu proprietati care au
menirea de a inlatura frecarea uscata -e langa aceasta sarcina , mai are rol in evacuarea partiala
a caldurii, diminuarea socurilor, diminuarea vi"ratiilor si a zgomotelor
PROPRIETATILE LUBRIFIANTULUI:
VASCOZITATEA= proprietatea fizica a moleculelor din componenta lu"rifiantului, prin care se
manifesta frecare
CURS MENTENANTA
ONCTUOZITATE= proprietatea unei su"stante 1lu"rifiant2 de a adera la suprafata si de a forma pe
acea suprafata o pelicula aderenta
T(-UR( ,E 'U;R()(ANT( UT('(<AT( 'A AUT.=E>(CU'E*
!).RMA '(C>(,A* uleiuri minerale si 1semi2sintetice
!).RMA SEM(S.'(,A* unsori consistente
!STARE S.'(,A* "isulfura de moli"den 1MoS02, grafit si c%iar materiale plastice 1teflon2, introdusi
in conditii severe de frecare
1.3.ACTIVITATI SPECIFICE MENTENANTEI PREVENTIVE A AUTOVEHICULULUI
Acestea au ca rol, prevenirea defectarii su"ansam"lurilor autove%iculului si sunt planificate
periodic*
!REVIZII TEHNICE* sunt impuse de fa"ricantul autove%iculului, la anumite intervale de timp sau
#ilometri parcursi3
!INSPECTII TEHNICE PERIODICE *sunt impuse de ?uvern, pentru a se asigura ca toate
autove%iculele care se afla in circulatie pot functiona in siguranta3
!LUCRARI NEPROGRAMATE* acestea apar in afara activitatii planificate
PRINCIPALELE TIPURI DE LUCRARI DE MENTENANTA PREVENTIVA:
/ C.NTR.'U' S( (N?R(@(REA <('N(CA 1C(<2
0 S-A'AREA 1S2
4 RE=(<(A TE>N(CA ,E ?RA,U' ( 1RT!/2
5 RE=(<(A TE>N(CA ,E ?RA,U' (( 1RT!02
6 RE=(<(A TE>N(CA SE<.N(ERA 1RTS2
1. CONTROLUL SI INGRIJIREA ZILNICA (CIZ)
SCOP: mentinerea autove%iculului intr!o stare decenta de functionare te%nica
MOMENTE* mare parte din activitate are loc inainte de plecarea in cursa, dar si in timpul
transportului si dupa venirea din cursa
EXECUTANT* conducatorul autove%iculului
TIPURI DE LUCRARI:
A. LUCRARI DE CURATARE INTERIOARA:
!salonul auto"uzelor+micro"uzelor3
!"enele sau locurile in care s!a carat marfa3
!suprafetele vitrate3
!placile de inmatriculare3
B. LUCRARI DE VERIFICARI SUMARE SI INGRIJIRE ZILNICA:
!verificarea plinurilor 3
!verificarea starii si fixarea capacelor3
!verificarea etanseitatii3
!verificarea starii "ateriei3
!verificarea instalatiilor speciale3
C. CONTROLUL SI VERIFICAREA LEGATE DE SIGURANTA CIRCULATIEI:
!verificarea sistemului de rulare3
!verificarea suspensiei si puntii3
! verificarea sistemului de directie3
! verificarea sistemului de franare3
! verificarea instalatiei electrice
2. SPALAREA (S):
SCOP: mentinerea unei stari de curatenie a ve%iculului, facilitarea efectuarii altor lucrari de
mentenanta, prevenirea raspandirii epidemiilor, preintampinarea contaminarii si deprecierea
marfurilor
PRINCIPALELE TIPURI DE LUCRARI:
!SPALAREA: se executa de personal specializat, in locuri special amena$ate, in cadrul
auto"azelor, al unitatilor de transport sau in spalatorii comerciale
CURS MENTENANTA
-rincipalele ansam"luri ale unui ve%icul care se spala sunt* caroseria, cadrul, sasiul si suprafata
exterioara a motorului
!SALUBRIZAREA SI DEZINFECTAREA* se executa asupra autove%iculelor de transport de
persoane, care transporta animale si su"produsele acestora, inainte si dupa descarcare, apupra
ve%iculelor care transporta produse c%imice,atunci cand se trece la alt tip de transport, ve%icule
care transporta produse agricole alterate, atunci cand se trece la un alt tip de transport, ve%icule
sosite din traficul international sau in situatii epizootologice speciale
3. REVIZIA TEHNICA DE GRADUL I (RT-1)
SCOP: efectuarea lucrarilor de verificare, reglare, strangere, ungere pentru autove%icule
EXECUTANT* sunt efectuate de personal calificat, in incinta unor unitati specializate din cadrul
auto"azelor, sau ale unitatilor tip service
TIPURI DE LUCRARI:
A. CONTROL STRANGERE SI REGLARE:
! fixarea si etansarea unor sisteme ale autove%iculului 1ex sistemul de racire+ungere+
franare23
! intinderea curelelor pentru actionarea sistemelor auxiliare3
! fixarea agregatelor transmisiei
! verificarea articulatiilor din mecanismul de directie3
! verificarea starii si preinderea sistemului de evacuare3
! verificarea elementelor de caroserie* suru"uri de fixare3
! verificarea+reglarea+strangerea sistemului de rulare* starea anvelopelor, adancimea
profilului, reglarea presiunii interioare a aerului din pneuri, verificarea strangerii piulitelor
si suru"urilor pneurilor
! verificarea sistemului de franare* cantitatea de lic%id de frana, etanseitatea din circuit
! verificarea "ateriei de acumolatoare3
B. LUCRARI DE DIAGNOSTICARE !"#$%& !%'#('!)!"*" +'+$","
C. LUCRARI DE LUBRIFIERE:
!introducerea unsorilor consistente prin intermediul gresoarelor 1la autove%iculele grele2
!se fac in conformitate cu sc%ema data de constructor3
!se executa curatarea, verificarea si inlocuirea gresoarelor, inlocuirea uleiului pentru motor,
a elementelor de filtrare 1la recomandarea constructorului2, ungerea articulatiilor, a
comenzilor, a "alamalelor, verificarea si completarea uleiului in rezervoarele agregatelor
PERIODICITATEA* este sta"ilita de catre constructorul ve%iculului, sau la 4AAA!6AAA #m
ec%ivalenti 1se tine cont de severitatea conditiilor in care functioneaza autove%iculul2
-. REVIZIA TEHNICA DE GRADUL II (RT-2):
SCOP: efectuarea lucrarilor prevazute la revizia te%nica de gradul /, dar cuprinde si activitati
specifice, efectuate cu o periodicitate mai mare
EXECUTANT: aceste activitati tre"uie efectuate de catre un personal calificat, in unitati speciale
TIPURI DE LUCRARI:
A. LUCRARI DE VERIFICARE CONTROL STRANGERI SI REGLAJE:
!fixarea grupului moto!propulsor pe caroserie sau pe cadru 1sasiu23
!strangerea c%iulase3
!verificarea colectorului de evacuare+ admisie3
!verificarea si strangerea la cuplu a rampei cul"utorilor3
!strangerea "aii de ulei3
CURS MENTENANTA
!reglarea $ocului termic in mecanismul de distri"utie3
!verificarea presiunii de comprimare3
!verificarea transmisiei* fixarea suru"urilor carcaselor3
!reglari ale functionarii am"reia$ului3
!reglarea strangerii in lagarele cu rulmenti ale transmisiei principale3
!verificarea sistemului de franare* se sc%im"a elementele de frecare 1placute2, se inlocuiesc
lic%idele din sistemul de franare, se regleaza $ocurile, se face aerisirea instalatiilor, se elimina
apa din sistemul pneumatic3
!verificarea suspensiei si a puntilor* starea amortizoarelor 1 daca exista scurgeri23
!verificarea elementelor caroseriei si a cadrului* daca exista crapaturi3
!sc%im"area filtrelor din sistemul de alimentare3
!verificarea nivelului de zgomot si a emisiilor de gaze
B. LUCRARI DE DIAGNOSTICARE: +" .)( *&(%)%' +&!*',"#$)%" !"#$%&:
!electromotor3
!alternator3
!instalatia de iluminat3
!sistemul de alimentare 1functionarea pompelor de in$ectie cu elemente in linie2
C. LUCRARI DE LUBRIFIERE: +" !%/("0")1) () *) RT-1 '# !*&+ :
!completarea+sc%im"area unsorii din lagarele rotilor, daca este cazul3
!sc%im"area uleiului in pompele de in$ectie cu elemente in linie3
PERIODICITATE: BAAA!/0AAA #m ec%ivalenti
2. REVIZIA TEHNICA SEZONIERA (RTS)
Se efectueaza in functie de anotimp si cu periodicitate mare3
Se fac cu prile$ul efectuarii unei RT/ sau RT0
OPERATIUNI:
A. LUCRARI DE VERIFICARE3 CONTROL3STRANGERI3 REGLAJE:
!sc%im"area pneurilor, la autove%iculele pentru pasageri+marfa3
!T.AMNA* verificarea instalatiei de incalzire si verificarea dispozitivului de pornire la rece3
!curatarea "ateriei de acumulatoare si reincarcarea ei daca este cazul3
!verificarea concentratiei lic%idului de racire3
!-R(MA=ARA* spalarea exterioara a radiatoarelor3
B. LUCRARI DE CONTROL3STRANGERI3 REGLAJE (& !"%'/0'('$)$" MARE:
!curatarea rezervorului de com"usti"il* T.AMNA, o data la 4!5 luni3
!verificarea si reglarea pompei de in$ectie3
!inlocuirea uleiului in pompa de in$ectie cu elemente in linie3
!inlocuirea lic%idelor din sistemul de franare* 'A 0!4 AN(
C. LUCRARI DE DIAGNOSTICARE:
!verificarea sistemului de franare3
!verificarea si reglarea ung%iului de directie
D. LUCRARI DE LUBRIFIERE: () *) RT1 +)& RT2 '# !*&+:
!sc%im"area uleiului pentru motor in cazul in care constructorul impune3
!sc%im"area uleiului de transmisie dupa /6AAA!05AAA #m ec%ivalenti3
!sc%im"area uleiului in rezervorul pompei de in$ectie cu elemente in linie
PERIODICITATE: ,E ,.UA .R( -E AN* /6 martie!4A aprilie3 /6 octom"rie!4A noiem"rie
CAPITOLUL 2 . MENTENANTA PREVENTIVA A MECANISMULUI MOTOR
2.1.F&#($'&#'*" ,"()#'+,&*&' ,/$/%: - *&), 0" *) ,/$/)%"
00Sc%ema constructiva * "iela manivela la motoarele clasice
/2 C%iulasa
02 Cilindru
42 -iston
52 Segmenti
CURS MENTENANTA
62 ;olt
72 ;iela
82 'agar maneton
B2 Manivela ar"orelui cotit
C2 'agar palier
/A2 Contragreutate
//2 Carter inferior
C%iulasa nu face parte din mecanismul motor, ea etanseaza la -M( camera de ardere
2.3. M/0'.'()%") +$)%'' $"4#'(" ) ,"()#'+,&*&' ,/$/%
2.3.1. F"#/,"#" 0" &1)%"
C&!*"*" 0" .%"()%" )*" ,"()#'+,&*&' ,/$/%*
! piston D cilindru3
! segmenti D piston3
! segmenti D cilindru3
! "olt D umerii cilindrului3
! "olt D piciorul "ielei 1 in unele situatii 2 3
! in lagarele manetoane si paliere3
! intre mansetele 1 inelele 2 de etansare si fusuri
UZAREA DINTRE PISTON SI CILINDRU este de tip )0"1'5) )6%)1'5) 0" (/#$)($ !%'#
/6/+")*) 0" ',!)($ +' 0" (/%/1'&#".
'u"rifierea in acesta zona este foarte dificila, regimul de functionare este foarte sever 1dur 2,
regimul termic este foarte ridicat
A$ung impuritati din aerul atmosferic, a$ung impuritati din gazele din E?R , presiunile si fortele
sunt aplicate cu soc
Mai ales catre -M( ungerea poate sa lipseasca din cauza vitezelor mici ale pistonului , se
intrerupe ungerea %idrodinamica, dar se intampla si la -ME
Se poate intalni com"usti"il nears in exces care spala stratul de ulei
Se intalneste uzare mai ales pe suprafata mantalei
UZAREA CILINDRULUI D este neuniforma atat axial cat si radial
! distri"utia uzarii in lungul generatoarei cilindrului * este maxima la -M( 1 in lungul
cilindrului 2 , gulerul de uzare e inspre -M( , dar nu exact la -M(
! distri"utia uzarii in plan transversal in planurile ;!; , C!C si ,!, ale unui cilindru
demonta"il
=ariatia uzarii cilindrului motorului de SA=(EM 8C8!A6 E Fm G
,0 = directia ar"orelui cotit 3 ,/ = perpendiculare pe axa ar"orelui cotit
,istri"utia uzarii este diferita la cilindrii aceluiasi motor
Uzarea este mai intensa catre supapa de evacuare
,aca uzarea este mare *
! ungerea este periclitata3
! se pierde etanseitatea camerei de ardere Adica presiunea de compresie scade foarte
mult facand imposi"ila pornirea MAC
! uzarea excesiva produce 9 "ataia : pistonului, zgomot specific ca urmare a "ascularii
sale
Cazuri speciale*
UZARI NEUNIFORME INTRE P.M.I. SI P.M.E.
! Segmentul nu se etanseaza corect Cand segmentii a$ung intr!o astfel de zona, o parte din gazele
de ardere patrund din camera de ardere in carterul inferior, creste presiunea in carter si deci
conduce la pierderea etanseitatii in zonele cu inele de etansare
! Creste presiunea in canalele de ungere
CURS MENTENANTA
! Uzarea este neuniforma si se o"serva zone lustruite stralucitoare Nu apar urme de uzare pe
piston
! Creste consumul de ulei
CAUZE* a"ateri de forma ale cilindrului
UZARE NEUNIFORMA CU ZONE LUSTRUITE STRALUCITOARE CATRE P.M.I.
CAUZE* ! prelucrare gresita a cilindrului 3
! strangere gresita a c%iulasei
Apar depuneri de calamina pe capul pistonului
C/#+"('#$":
! Segmentii nu mai etanseaza corect, ungerea este inrautatita , o parte din ulei a$unge in camera
de ardere , a$ung gaze in carterul inferior, creste presiunea si rezulta pierderi de ulei pe la etansari
Nu apar urme specifice con$ugate pe mantaua pistonului
C)&1": ! folosirea unui ulei neadecvat
UZAREA PISTONULUI
Cuplele de uzari* ! piston D cilindru , piston D segmenti , piston D "olt3
LA CUPLA CU CILINDRUL, uzarea se manifesta in special in zona mantalei Apare o
neuniformitate a distri"utiei uzarii ?rosimea maxima de strat indepartat este in zona inferioara
Este distri"uita neuniform pe circumferinta
Uzarea cea mai intensa este in plan perpendicular pe axa "oltului
,escriere* Apar zone de uzare si zgarieturi longitudinale
<ona lucioasa este cauzata de lipsa de ungere si , printre altele, la alimentarea in exces cu
com"usti"il
E7!*'()$'" * com"usti"ilul in exces inseamna com"usti"il nears, rezulta ca ungerea e compromisa
in zona segmentilor
Com"usti"ilul in exces a$unge pe suprafata interioara a cilindrului, pe suprafata exterioara a
pistonului si pericliteaza ungerea
CAUZA * ungerea incorecta si patrunderea impuritatilor in camera de ardere 1 din aerul aspirat in
motor 2
Explicatia suprafetelor lucioase este ungerea incorecta sau alimentarea cu com"usti"il in exces
Acesta provine de la un amestec "ogat in cazul pornirii la rece sau din cauza unei defectiuni a
instalatiei de in$ectie D in$ector care e fisurat si picura 2
Alta cauza este presiunea de comprimare insuficienta sau arderea incompleta si incorecta a
comusti"ilului
UZAREA DINTRE PISTON SI SEGMENTI
Tipuri de uzari* ! adeziva, a"raziva si coroziva
ADEZIVA: se formeaza puncte de sudura care cedeaza imediat * in zona primului segment , din
cauza presiunii mari din spatele segmentului si a regimului termic ridicat
Temperatura ridicata face ca ungerea sa fie semifluida , dar cauzeaza si o oxidare a materialului
ce produce smulgerea de material de pe suprafata laterala a segmentului
UZAREA ABRAZIVA : este accelerata din cauza impuritatilor din aer ce a$ung in camera de
ardere
UZAREA COROZIVA : fenomenul de coroziune se produce din cauza unor su"stante din
com"usti"il ce apar in acea zona, precum sulful, din care , prin ardere , rezulta com"inatii c%imice
acide 1 >0S.5 2
,aca are loc o scaderea temperaturii lic%idului de racire, se manifesta mai rapede fenomenul de
coroziune, rezultand uzarea prematura a primului segment
Cresterea turatiei intensifica procesul de uzare
U1)%") )7')*)
;locarea segmentului in canal inseamna iesirea lui din functiune
CURS MENTENANTA
Uzarea e afectata de fortele de presiune din camera de ardere, de fortele normale aplicate pe
piston si de forta de inertie a pistonului Astfel, uzarea este mai intensa in partea dinspre -M( a
segmentului
E."($"*" &1)%''* Creste $ocul de oscilatie a segmentului in canalul portsegmenti, micsorarea
grosimii segmentului face ca presiunea exercitata pe cilindru sa scada -ozitia segmentului in
canal va fi incorecta si va permite depunerea de cocs in lipsa aerului , care "loc%eaza segmentul in
canal
CUPLA SEGMENT 8 CILINDRU :
! uzare frontala a fiecarui segment si o uzare a cilindrului din cauza interactiunii cu segmentul
respectiv3
! ungerea e deficitara in zona camerei de ardere3
! lipsa uleiului in aceasta zona duce la uzarea excesiva a segmentului3
! pe segment apar urme verticale unde au disparut umerii pentru curatarea uleiului in exces de pe
suprafata cilindrului Un astfel de segment 9 pluteste : pe stratul de ulei
Se formeaza astfel o pana de ulei, a$unge o cantitate relativ mare de ulei in camera de ardere si
rezulta un consum ridicat de ulei
UZAREA DINTRE BOLT SI UMERII PISTONULUI *
(ntre "olt si umerii pistonului exista o miscare relativa, o deplasare ung%iulara cu viteza relativ mica
ce impiedica ungerea %idrodinamica, deci ungerea e dificil de realizat
(n functie de solutia de montare a "oltului in piciorul "ielei*
- .'7 * in aceasta cupla rezulta numai o mica oscilatie ung%iulara a "oltului in piston, iar uzarea are
loc preferential pe anumite zone ale circumferinte "oltului, apare in mod diferit in aceasta cupla,
inseamna ca e o solutie proasta
- .*/$)#$ * in functionare au loc rotiri complete ale "oltului in umerii pistonului si in piciorul "ielei
. uzare excesiva in aceasta zona conduce la vi"ratii si zgomote puternice, rezultand 9 "ataia :
"oltului
UZAREA DINTRE BOLT SI PICIORUL BIELEI
! ;oltul fix este introdus la cald 1 se incalzeste piciorul "ielei 2 , este o solutie ieftina, dar
dezavanta$oasa din punct de vedere al uzarii
! ;oltul flotant este montat cu $oc si face posi"ila deplasarea care inseamna frecare si deci uzare
;oltul se monteaza flotant in piciorul "ielei printr!o "ucsa din material moale 1 alama 2
;ucsa se introduce presat in piciorul "ielei apoi se monteaza "oltul
! )ortele aplicate sunt cu soc rezultand uzari de contact
UZAREA LAGARELOR ARBORELUI COTIT
! Ar"orele cotit are lagare paliere si manetoane , deci sunt lagare de alunecare 'agarul maneton
se refera la legatura dintre manivela si capul "ielei, adica fusul maneton
Exista miscare relativa intre fusul maneton si capul "ielei, rezultand uzare adeziva, a"raziva si de
contact
-entru a reduce costul de reparare se introduc piese auxiliare cu rolul de a prote$a fusurile
manetoane si paliere precum si "iela Aceste piese sunt cuzinetii sau semicuzinetii Cuzinetii se
folosesc rar
Semicuzinetii se monteaza in capul si capacul "ielei Au un suport de otel pe care sunt depuse
straturi antifrictiune -entru prote$area lagarelor, acestea au dimensiuni mari pentru a rezulta
presiuni de contact mai mici
'a lagarul palier D fusul palier H aleza$ul din "loc * -entru a prote$a fusul si "locul motor se interpun
piese ca sa preia fenomenul de uzare* semicuzineti de palier, in semialeza$ul din "loc si capacul
palier
CURS MENTENANTA
Evolutia procesului de uzare al unui fus al ar"orelui cotit
zona / * pana la 86AAA #m , uzarea evolueaza lent
zona 0 * are loc o crestere a fenomenului de uzare si lagarul nu!si mai indeplineste corect functia
Uzarea excesiva a unui lagar produce cresterea $ocului in acel lagar si face ca ungerea sa nu se
mai desfasoare %idrodinamic, deci calitatea ungerii scade foarte mult si scade presiunea uleiului in
tot motorul
! ungerea incorecta produce cresterea temperaturii si rezulta griparea lagarului
! $ocul mare in lagar inseamna aplicarea fortelor cu soc marit , rezultand zgomot si vi"ratii foarte
puternice
@ocul axial dintre ar"ore si "loc este un fel de lagar palier care asigura frecarea pe directie
longitudinala
! prin uzare excesiva creste $ocul axial al ar"orelui cotit3
! $ocul axial produce suprasolicitari ale lagarelor "ielelor si functionarea cu soc a am"reia$ului3
! pot exista semicuzineti axiali sau o perec%e de cuzineti de palier cu mansete ce preiau forte
longitudinale
I $ocul axial marit conduce la de"ite mult mai mari de scurgere la nivelul lagarului palier, rezultand
scaderea presiunii uleiului din sistem
Uzarea in zona ar"orelui cotit D mansete de rotatie 1 simering 2
! E vor"a de extremitatile ar"orelui cotit * ! intr!o parte e fulia cu curea 1 inspre radiator 2
! in cealalta parte e volantul 1 spre S= 2
)usul ar"orelui cotit se roteste, iar "locul nu , deci tre"uie sa se faca etansarea la ulei cu
mansetele
1 au o "uza din cauciuc 2 care impiedica iesirea uleiului
! (n zona unde vine "uza mansetei se creeaza un canal, care cu cat e mai mare, cu atat nu se mai
exercita presiune si curge ulei
(mpuritatile din ulei
(n functionarea motorului, ar"orele cotit se deformeaza, este solicitat la incovoiere si torsiune
-rin incovoiere, lagarele nu mai functioneaza corect 1 nu mai sunt coaxiali cilindrii , se decaleaza
ung%iular 2, deci ungerea are de suferit
FACTORII CE INFLUENTEAZA UZAREA MECANISMULUI MOTOR:
/ PORNIREA LA RECE* exista factori ce accentueaza si intensifica uzarea* turatia motorului
inainte de pornire este redusa, si face ca amestecul car"urant sa nu ai"a calitatea ceruta
pentru anumite cerinte Rezulta zone cu amestec foarte "ogat si la MAC si la MAS, iar in
masa de amestec raman picaturi de com"usti"il nevaporizat
Unele picturi a$ung pe suprafata interioara a cilindrului care este rece, avand ca efect
amestecarea com"usti"ilului cu uleiul, degradand uleiul
,e asemenea, picaturile de com"usti"il spala suprafata respectiva, deci ungerea nu mai
exista in aceste zone
. pornire la rece este ec%ivalenta cu /AA #m parcursi
0 MENTINEREA UNEI ANUMITE VALORI CVASI-CONSTANTE A TEMPERATURII
MOTORULUI pentru ca frecarea sa fie mai mica*
GRAFIC LUCRU MECANIC DE FRECARE IN FUNCTIE DE TEMPERATURA
-entru a o"tine o valoare scazuta a lucrului mecanic de frecare, tre"uie sa se asigure o
temperatura a motorului intr!un anumit interval Aceasta temperatura este mentinuta de
lic%idul de racire
4 UTILIZAREA ULEIULUI INDICAT DE CONSTRUCTOR SI SCHIMBAREA LA TIMP A
ULEIULUI SI A FILTRULUI DE ULEI3
5 EVITAREA DEMARARILOR BRUSTE: conduc la cresterea pronuntata a uzarii3
CURS MENTENANTA
6 EVITAREA EXPLOATARII MOTORULUI LA TURATII RIDICATE* rularea cu viteza
normala in treapta inferioara3
7 EVITAREA DEPLASARII LA TURATII FOARTE REDUSE ALE MOTORULUI: rularea cu
viteza mica in treapta superioara
FENOMENE DE DEFORMARE SI DE RUPERE:
IN ZONA PISTONULUI:
!ruperea umarului pistonului3
!capul pistonului spart diametral
TIPURI DE FENOMENE:
!spargerea capului pistonului3
!spargeri+ruperi in zona port!segmenti3
!aparitia fisurilor+ ruperilor in zona umerilor pentru "olt3
!spargeri+ ruperi in zona mantalei
CAUZE:
!arderea violenta ca urmare a autoaprinderilor sau din cauza detonatie'a aceste regimuri,
presiunea variaza foarte violent, explozia fiind intensificata
!"locarea %idraulica* camera de ardere se umple partial+total cu lic%id de racire+ulei+ amestec ulei!
lic%id racire+ apa de pe drum inundat
!ruperea dispozitivului de actionare a mecanismului de distri"utie 1cureaua2* nu mai este
sincronizata miscarea supapelor cu a pistoanelor, iar capul pistonului poate lovi supapele
!ruperea unor "ucati din alte piese* din talerul supapei sau din segment Ele pot a$unge intre piston
si c%iulasa, provocand pagu"e mari
!pistonul lovit de "ucati de segment datorata de deplasarea axiala a segmentului in canal, ducand
la saparea in piston spre camera de ardere3 rezulta oscilarea segmentului si ruperea lui si astfel,
a$ungerea lui in camera de ardere
!deteriorari ale pistonului de catre inelele de siguranta ale "oltului datorita montarii gresite si
saparii lui in zona mantalei
!ruperi in umarul "oltului* "oltul este solicitat la incovoiere si forfecare, iar incarcaturile puternice la
care este supus, duc la ruperea "oltului
-ana la rupere, se poate initializa o fisurare pornind de la umar la capul pistonului
Solicitari de o"oseala in partea dinspre -M( pot duce la craparea acestei zone
SEGMENTII:
R&!"%") segmentilor se poate face*
!la montare 1se monteaza cu un cleste special23
!in functionare, din cauza incarcarilor mecanice foarte mari la care se adauga regimul termic ridicat
si uzarea accentuata, acestia spargandu!se
BOLTUL:
-ate fi fisurat pe generatoare sau pe circumferinta
Este foarte +/*'('$)$ *):
!./%."()%" in zona de iesire a umarului
!'#(/5/'"%" in plan longitudinal+ transversal
Aceste solicitari sunt de o"oseala,iar din cauza o"oselii se initiaza un fenomen de rupere care se
continua ulterior
BIELA:
Este cea mai solicitata piesa din "locul motor
Se deformeaza la '#(/5/'"%" +!%" .*),6)%", in doua planuri*
!planul longitudinal al motorului 1de incastrare2
!planul "ielei 1transversal2
CURS MENTENANTA
CAUZE* incarcari mecanice foarte mari datorita arderii necontrolate
;iela se poate rupe in situatii accidentale* "locarea %idraulica in camera de ardere, ruperea curelei
de distri"utie, griparea pistonului in cilindru
,upa ruperea "ielei, "ucata de "iela poate sparge si "locul motor
ARBORELE COTIT:
Acesta se deformeaza si+sau se rupe
Este solicitat la *
!'#(/5/'"%" in zona centrala a motorului3
!$/%+'&#" in zona fusului dinspre am"reia$
Toate solicitarile sunt aplicate ritmic rezultand +/*'('$)%") 0" $'! /6/+")*)
."oseala produsa de solicitarea la torsiune genereaza inceperea unei ruperi tipice de o"oseala,
ce se propaga
-lanul de rupere la o"oseala este la 56 grade, iar suprafetele 1rupturii2 sunt netede
D"./%,)%") ar"orelui cotit este reprezentata de o"ocei de fusul maneton deformat Atunci cand
fusul maneton e deformat, nici lagarul palier nu mai functioneaza corect
CILINDRII:
Acestia se deformeaza si+ sau se sparg
D"./%,)%") poate fi indusa c%iar de la montare* cuplul de strangere incorect la suru"uri, sau
garnitura de c%iulasa este aleasa gresit
-ot aparea fenomene de o"oseala ce pot induce uzura
F'+&%)%") cilindrului se poate produce atunci cand lic%idul de racire comunica cu uleiul, conducand
la cresterea volumului din carterul inferior
C)5'$)$') !" +&!%).)$) "7$"%'/)%) ) ('*'#0%&*&'= desprinderea violenta a stratului limita de lic%id
de racire de pe suprafata exterioara a cilindrului
CAUZE:! vi"ratii puternice ale cilindrului date de arderea necontrolata, $oc exagerat intre piston si
cilindru3
!temperatura prea mica a lic%idului de racire, lipsa suprapresiunii a lic%idului de racire sau
lic%id de racire neconform
FENOMELE DE SLABIRE A ASAMBLARILOR DEMONTABILE:
A!)% '#:
!zone din c%iulasa si la nivelul cilindrilor demonta"ili3
!asam"lari demonta"ile in zona lagarelor maneton+palier3
!in zone demonta"ile de la nivelul carterului inferior
MONTARE CHIULASEI PE BLOC: se strange intr!o anumita ordine si la anumite cupluri de
strangere Ea tre"uie restransa dupa un anumit numar de #m si dupa reparatii
F"#/,"#"*" 0" +*)6'%" sunt favorizate de sarcinile aplicate ('(*'( mecanismului motor Acest fapt
conduce la sla"irea acestor asam"lari* se produce alungirea suru"urilor si se sla"esc fortele de
strangere
(n zona c%iulasei poate avea loc sla"irea etanseitatii camerei de ardere
LA CAPACELE BIELELOR* suru"urile se strang la cuplu in cazul unei reparatii Nu se intervine la
ele decat daca mentioneaza constructorul
SLABIREA UNUI CAPAC DIN LAGAR* poate produce incalzirea in lagar, cresterea $ocului si
zgomot ridicat
FENOMENE DE BLOCARE SI DE GRIPARE
BLOCAREA= $ocul dintre doua piese s!a anulat si nu poate sa existe deplasare relativa3
GRIPARE= aparitia punctelor de sudare intre piesele ce alcatuiesc cuple cinematice, puncte care
formeaza punti care nu se mai pot rupe (nsa pana sa apara griparea aceste punti de sudura se
rup
CAUZE: regim termic ridicat, lipsa de ungere sau ungerea proasta, montarea gresita sau piese cu
dimensiuni gresite
CURS MENTENANTA
LOCURILE IN MECANISMUL MOTOR UNDE POT APAREA ACESTE FENOMENE:
!intre piston! cilindru3
!intre segment!canalul segmentului3
!in zona lagarelor manetoane+ paliere
GRIPAREA PISTONULUI PE MANTA se produce in urmatoarele conditii*
!dilatarea puternica a pistonului datorita temperaturilor foarte ridicate in urma arderii incorecte3
!dilatarea conduce la anularea $ocurilor, iar datorita lipsei uleiului are loc sudarea pieselor intre ele
!la demarari "ruste si repetate apar gripari pe directia la 56 grade de axul "oltului3
!griparea poate sa apara si din cauza cantitatii de com"usti"il in exces3
!in cazul unui sistem de alimentare deficitar, apare griparea in zona capului pistonului si c%iar o
rupere din capul pistonului
GRIPAREA IN ZONA LAGARELOR se poate produce in urmatoarele conditii*
!din cauza temperaturii foarte mari produsa de o ungere incorecta3
!pozitii relative gresite ale pieselor3
!$ocuri foarte mari ceea ce fac sa nu se mai produca ungerea %idrodinamica3
!se produce curgerea materialului cuzinetului3
!degradarea completa a fusului 1caz in care tre"uie inlocuit ar"orele cotit, deoarece efectul griparii
depaseste toate clasele de reparatie ale unui lagar2
D"."($'&#' *) #'5"*&* (&1'#"$'*/%*
!deteriorarea din cauza impuritatilor din ulei3
!corodarea lor datorita su"stantelor corozive din ulei3
!efectul de cavitatie* desprinderea de material de la nivelul cuzinetului3
FENOMENE DE DEPUNERE A UNOR SUBSTANTE
Aceste su"stante sunt* CA'AM(NA, C.CSU' , RAS(N( S( 'ACUR(
1. CALAMINA= su"stanta cenusie, dura, casanta, izolatoare termic si care apare la temperaturi
ridicate in prezenta oxigenului
LOCURI IN CARE APARE *Se depune pe suprafetele pieselor din camera de ardere unde exista
oxigen*
!capul pistonului,
!suprafata laterala a capului pistonului pana la primul segment,
!suprafata interioara a cilindrului deasupra zonei primului segment,
!pe talerul supapelor,
!pe suprafata c%iulasei din camera de ardere,
!pe varful "u$iei ,
!pe varful in$ectorului
MECANISMUL DE APARITIE* in urma unui proces fizico!c%imic complex*
!uleiul din camera de ardere a$unge la supape su" efectul de pompa$ 1sau datorita segmentilor
uzati2
!componentele volatile din ulei se vaporizeaza, iar altele sufera oxidari partiale in prezenta
oxigenului
!in contact cu peretii cilinrului se produc rasini si lacuri
!peste acestea se adauga funingine din cauza arderii incomplete in anumite zone, dar si picaturi
nearse din com"usti"il Aceste su"stante, la temperatura si presiune ridicate formeaza
CA'AM(NA
EFECTE NEGATIVE:
!(<.'EA<A TERM(C CAMERA ,E AR,ERE ceea ce inseamna ca sistemul de racire devine
ineficient, ceea ce duce la regim termic al motorului ridicat semnificativ3
!CRESTE RA-.RTU' ,E C.M-R(MARE din cauza scaderii volumului de ardere3
!C.NTAM(NAREA U'E(U'U( CU ;UCAT( ,E CA'AM(NA3
!.-TURAREA -ART(A'A+ T.TA'A A .R()(C(('.R (N@ECT.ARE'.R3
CURS MENTENANTA
2. COCSUL= su"stanta inc%isa la culoare, cenusie, ce apare la presiuni si temperaturi foarte
ridicate in lipsa oxigenului
MECANISM CHIMIC:
!la temperaturi si presiuni ridicate, su"stantele volatile se vaporizeaza, iar compusii relativ grei din
ulei sufera un fenomen de cracare 1spargerea moleculelor2
LOCURI IN CARE APARE: in spatele segmentilor 1mai ales in cazul primului segment2
E)ECTE* depunerea masiva de cocs conduce la "locarea segmentului in canal Astfel, nu mai
deserveste la etansare si ungere, iar comprimarea este compromisa
3. RASINI SI LACURI:
MECANISM DE APARITIE* din cauza evaporarii componentelor volatile din ulei si depunerea su"
forma de rasini+ lacuri pe suprafetele piesei
LOCURI IN CARE APARE:
!in zone cu temperaturi medii si mari* toate locurile dinspre carterul inferior3
!se depun in straturi su"tiri pe toate suprafetele* suprafata interioara a pistonului, suprafata "ielei si
carterul inferior
!grosimea stratului e foarte mica si nu are efecte foarte rele, acestea fiind nesemnificative
VERIFICARI REGLARI SI ALTE OPERATIUNI DE INTRETINERE
VERIFICARI:
Se verifica urmatoarele*
/ ETANSE(TATEA CAMERE( ,E AR,ERE, prin*
!,)+&%)%") !%"+'&#'' 0" (/,!%',)%"9
,aca presiunea in camera de ardere este prea mica 15"ar2, poate fi din cauza uzarii intense a
segmentilor sau a neetanseitatii in zona supapelor -entru determinarea neetansarii, se introduce
ulei in camera de ardere si se face din nou masuratoarea
,aca presiunea ramane scazuta, inseamna ca scaparile au loc in zona supapelor
,aca presiunea creste, inseamna ca pro"lema e in zona segmentilor
!,)+&%)%") 0"6'$&*&' 0" +()!)%' 0" )"% 0'# (),"%) 0" )%0"%"9
-,)+&%)%") 5)%')$'"' (&%"#$&*&' )6+/%6'$ 0" 0",)%/% *) )($'/#)%") ,/$/%&*&'.
0 @.CUR('E (N CU-'E'E C(NEMAT(CE A'E MECAN(SMU'U( M.T.R, prin*
!CANT(TAT(=, cu instalatii speciale de masurare3
!CA'(TAT(=, prin analiza surselor de zgomot*
Un zgomot cu frecventa $oasa, inseamna uzari la nivelul lagarelor3
Un zgomot cu frecventa medie in zona -M( inseamna $ocuri in "olt
REGLARI: #& "7'+$) !"#$%& ,"()#'+,&* ,/$/%.
OPERATII DE INTRETINERE:
)) INLOCUIREA ULEIULUI SI A FILTRULUI DE ULEI:
!se face cu uleiul indicat de constructorul motorului si sc%im"area filtrului odata cu sc%im"area lui
!se face pe la /6AAA!0AAAA Jm pentru autoturisme si la zeci de mii de #m pentru auto"uze, sau
dupa o anumita perioada de timp
"2 INDEPARTAREA CALAMINEI se face pe mai multe cai*
MET.,A MECAN(CA* insemna indepartarea calaminei cu a$utorul unor unelte adecvate
Motorul tre"uie demontat pentru a a$unge la piesa cu depuneri 1nu se demonteaza special
pentru a indeparta calaminaAceasta se indeparteaza in cazul unei alte operatii la acel
nivel2
-E CA'E C>(M(CA*
!prin demontarea motorului, separarea pieselor din otel, fonta pe o parte si cele din alia$e
usoare pe de alta parte si imersarea lor in "ai cu solutii speciale pentru indepartarea calaminei
!prin introducerea unor su"stante in camera de ardere a motorului cald, dar nu e recomandat
CURATAREA -ART(A'A* prin exploatarea motorului pentru scurt timp 1/A!/6 min2 la
sarcini si turatii ridicate
CURS MENTENANTA
Astfel piesele ce marginesc camera de ardere au temperaturi ridicate si cresc solicitarile
asupra straturilor depuse de calamina
,atorita temperaturii ridicate, se produce un proces de ardere a stratului de calamina
dinspre camera de ardere, iar presiunea ridicata si fortele mari sparg si distrug stratul de
calamina
;ucatile de calamina a$ung prin supapa de evacuare, iar particulele mai mici, in ulei ,eci e
"ine sa se faca inainte de sc%im"area uleiului
() REFACEREA CUPLURILOR DE STRANGERE:
!strangerea suru"urilor in c%iulasa
!strangerea capacelor lagarelor ar"orelui cotit
,e o"icei, piesele uzate se inlocuiesc
Sunt cazuri in care se fac prelucrari*
!alezarea la o cota de reparatie a cilindrilor nedemonta"ili uzati, si inlocuirea grupului piston, pentru
a mentine aceleasi $ocuri
!rectificarea lagarelor ar"orelui cotit la o anumita cota de reparatie
CAPITOL 3. MENTENANTA PREVENTIVA A MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE DIN
MOTORUL CU ARDERE INTERNA A AUTOVEHICULELOR
3.1. F&#($'&#'*" ,"()#'+,&*&' 0" 0'+$%'6&$'" D luam de la la"orator
3.2.S(4"," (/#+$%&($'5" )*" ,"()#'+,&*&' 0" 0'+$%'6&$'" ! la la"orator 1 avanta$e ,
dezavanta$e 2
+/*&$') (*)+'() D cu ar"orele de distri"utie in "locul motor
! desc%iderea supapelor se face cu a$utorul camelor3
! inc%iderea supapelor se face cu a$utorul arcurilor
Actionarea ar"orelui cu came se face de catre ar"orele cotit printr!un pinion 1 cu raportul de
transmitere de 0 * /2
Tac%etul este montat intr!un aleza$ -rin intermediul unei ti$e impingatoare, transmite miscarea la
cul"utor El inverseaza sensul miscarii si impinge supapa in sensul desc%iderii Cul"utorul mai are
un rol * de a amplifica miscarea sau deplasarea Adica , la o deplasare mai mica a extremitatii
dinspre ti$a impingatoare corespunde o deplasare mai mare a extremitatii dinspre ti$a supapei 1 prin
alegerea unui anumit raport al parg%iei 2 Se permite astfel reducerea din dimensiunile de ga"arit
ale camei, iar acceleratiile pe profilul camei sunt mai mici, rezulta scaderea intensitatii
fenomenului de uzare pe suprafata camei Came mai mici inseamna si lagare mai mici
! in c%iulasa este introdus presat scaunul supapei 1 din fonta 2
! pentru supapa se monteaza un arc sau doua si dispozitivul de montare cu doua piese tronconice
la capatul supapei
! Solutia clasica este raspandita la automo"ile vec%i 1 inainte de anii K8A 2, la motoare mari 1 =7, =B
2 si pentru autocamioane
(& )%6/%"*" 0" 0'+$%'6&$'" ,/#$)$ '# (4'&*)+)
! ar"orele cu came * ! montat intr!o piesa suplimentara a c%iulasei3
! actioneaza supapa prin intermediul unui tac%et
(ntre cama si tac%et exista un dispozitiv de reglare a $ocului termic
(n rest solutia este similara celei clasice
Exista o garnitura de etansare la ulei montata in partea de $os a arcurilor si impiedica patrunderea
uleiului in camera de ardere
A5)#$):" *) +/*&$') (*)+'()* ! inaltimea mai redusa a motorului 3
! accesul usor la efectuarea reglarii $ocului termic 3
! utilizarea unei came cu dimensiuni mai mici si uzare mai putin
accentuata
D"1)5)#$):" *) +/*&$') (*)+'(): ! multe piese in diferite miscari , de translatie, rotatie, rezulta forte
de inertie mari ce limiteaza cresterea in turatie a motorului
CURS MENTENANTA
A5)#$):" *) +/*&$') (& )%6/%"*" 0" 0'+$%'6&$'" '# (4'&*)+)* ! piese putine in miscare , rezulta ca
turatia motorului poate fi mai ridicata3
D"1)5)#$):" *) +/*&$') (& )%6/%"*" 0" 0'+$%'6&$'" '# (4'&*)+)*
! lungime mai mare de trnasmitere a miscarii de la ar"orele cotit la ar"orele de distri"utie3
! camele cu dimensiuni mari 3
! reglarea dificila a $ocului termic
Exista solutii ce im"ina avanta$ele celor doua solutii * Ar"ore de distri"utie din c%iulasa , dar
actionarea ti$ei supapei printr!un cul"utor
! dimensiunile camei sunt mai mici, acceleratia pe profilul camei este mai mica , rezulta uzare mai
mica
solutia poate fi du"lata prin doi ar"ori cu came * ! cu actionare directa a supapei prin tac%et3
! cu actionare prin cul"utor
Transmiterea miscarii pentru diferite solutii te%nice
! ,aca ar"orele de distri"utie este montat in "loc , distanta dintre ar"orele cotit si ar"orele de
distri"utie este mica, deci actionarea se face prin lant sau prin intermediul unui tren de roti dintate 1
doua angrenari 2*
! una montata pe ar"orele cotit3
! o roata intermediara3
! o roata pe ar"orele cu came
-entru scaderea zgomotului si a vi"ratiilor se folosesc * ! roti dintate cu dantura inclinata 3
! roti dintate din materiale plastice
,aca ar"orele de distri"utie este in c%iulasa, actionarea se face* ! prin lant3
! prin curea dintata
'a actionarea ! cu lant )5)#$):" sunt* ! fia"ilitatea ridicata a asistemului 1 functioneaza pe viata 2
! costuri de mentenanta reduse
! cu curea * ! exista riscul ruperii cu efecte groaznice pentru motor, mai ales pentru
diesel 3
! ar tre"ui sc%im"ate la D aproximativ CAAAA #m 1 in Romania 2
! aproximativ 0AAAAA #m 1 in =est 2
D"1)5)#$):"*" !"#$%& $%)#+,'+') (& *)#$*
! sistemul constructiv complicat , necesita dispozitive pentru intinderea si g%idarea lantului 3
! carcasa pentru izolarea de mediul exterior pentru ca tre"uie evitate scurgerile de ulei3
! necesita ungere
Cureaua nu are nevoie de g%idare, carcasa si ungere
,ispozitivul de intindere este actionat %idraulic , actioneaza o patina, dar poate fi si mecanic 1la
,acia /4AA2 'antul poate fi simplu , dar si du"lu
LA NIVELUL ARBORELUI DE DISTRIBUTIE*
!Se uzeaza in primul rand camele datorita regimului termic ridicat si ungerii defectuoase 1la solutia
clasica2
!Ungerea se face cu uleiul ce se scurge din partea de sus a c%iulasei
!L) #'5"*&* .&+&%'*/% )%6/%"*&' (& (),": fusurile au diametru mai mare decat diametrul maxim al
camei, facand ca fenomenul de uzare sa fie mai lent
LA NIVELUL TACHETULUI:
!Se uzeaza pe mai multe suprafete*
!pe suprafata cilindrica exterioara3
!pe suprafata frontala la contactul cu cama3
!la partea interioara la contactul cu ti$a impingatoare, din cauza ungerii defectuoase si a
regimului termic ridicat
S!a incercat uniformizarea uzarii prin introducerea unei miscari de rotatie a tac%etului, decaland
axa planului median al camei fata de axa tac%etului
Astfel, uzarea este uniforma*
!la contactul tac%etului in aleza$3
!la partea superioara a ti$ei impingatoare3
CURS MENTENANTA
!ti$a impingatoare si fundul tac%etului
UZAREA INTRE EXTREMITATEA TIJEI IMPINGATOARE SI SURUBUL DE REGLARE: ungerea
se face destul de dificil 1cu ulei din cul"utor2
UZAREA DINTRE CULBUTOR SI AXUL CULBUTORILOR* ungerea se face prin suportii axului si
interiorul axului Miscarea nu este circulara 1 este pe arc de cerc2 si nu are loc ungerea
%idrodinamica, iar uzarea nu este simetrica daca uleiul nu mai a$unge in aceasta zona, exista
riscul ca cul"utorul sa se "loc%eze pe ax
LA NIVELUL SUPAPEI:
-INTRE TIJA SUPAPEI SI EXTREMITATEA CULBUTORULUI:
Miscarea se face in mod asemanator cu actionarea de cama a tac%etului
!-resiunea transmisa este mare, pentru ca suprafata de contact este mica3
!Uzarea este semifliuda3
!Exista o deplasare intre axa supapei si planul median al cul"utorului pentru uniformizarea uzarii
-INTRE TIJA SI GHID:
!Regimul termic de functionare este ridicat si astfel uleiul este ars, si are loc ungerea semifluida a
acestei zone3
!Rotirea usoara a supapei face ca uzarea sa fie uniforma3
!Cresterea $ocurilor dintre ti$a si g%id duce la inrautatirea ungerii care determina cresterea
pierderilor de ulei 1acesta a$unge in camera de ardere si este ars2 si exista riscul griparii supapei in
g%id
-INTRE TALER SI SCAUN:
!Etansarea corecta s!a o"tinut prin talerul cu anumite inclinari3
!Uzarea se face uniform prin rotirea talerului supapei3
!(n cazul regimumlui termic ridicat, nu mai are loc ungerea3
!'a asezarea cu soc a talerului pe scaun are loc smulgerea stratului de material care intensifica
uzarile3
!Un scaun uzat determina neetanseitatea camerei de ardere, care conduce la scaderea puterii
motorului, la cresterea consumului si a produsilor poluanti
Uzarea se face pe mai multe suprafete*
!SUPRAFATA DE CONTACT DINTE CULBUTIR SI TACHET:
!SUPRAFATA CILINDRICA A TIJEI, in zona de contact cu g%idul, unde conditiile de ungere sunt
foarte proaste, temperaturile sunt mari, iar miscarea se face fara ungere, ceea ce duce la uzare
Uzarea determina cresterea $ocurilor ducand la o ungere si mai proasta, aparand riscul de "locare,
gripare si rupere a ti$ei
!SUPRAFATA TALERULUI LA CONTACTUL CU SCAUNUL SUPAPEI 1din fonta2Aceasta
suprafata este foarte complicata, cu mai multe ung%iuri de inclinare
(n cazul unui regim termic ridicat, in lipsa ungerii si in prezenta socurilor la revenirea supapei pe
scaun, rezulta oxidarea suprafetei talerului care duce la desprinderi de material de pe aceasta
Astfel, rezulta o etanseitate incorecta la comprimare, functionare neregulata, micsorarea
amestecului car"urant, pierderea presiunii si pornirea dificila a motorului
FENOMENE DE DEFORMARE SI DISTRUGERE
1.LA NIVELUL MECANISMULUI DE ACTIONARE:
!CUREAUA DINTATA* are fia"ilitate redusa si este solicitata puternic la o"oseala, uzare si este
supusa unor forte de intindere aplicate cu soc
,aca nu se sc%im"a la timp, e montata gresit sau e de proasta calitate, se poate rupe Astfel, se
compromite sincronizarea supapelor cu miscarea pistoanelor, ducand la spargerea supapelor, a
"locului, a ar"orelui de distri"utie, sau la ruperea "ielei
!LANTUL: poate sa sara peste dinti 1din cauza "locarii intinzatorului pe pozitia retrasa, uzarii
excesive sau lipsei de ungere2, ceea ce face imposi"ila pornirea motorului la MAC, mai ales, apoi
spargerea unor piese
CURS MENTENANTA
'a solutia clasica se pot deforma ti$ele impingatoare-oate avea loc "locarea unor anumite piese
din mecanismul de distri"utie, datorita $ocului termic reglat incorect sau griparea pieselor
Nesc%im"area la timp a uleiului poate "loca lagarele de frecare avand ca efect deformaea ti$elor
impingatoare
2.LA NIVELUL ARBORELUI DE DISTRIBUTIE *
!Ruperea sau spargerea ar"orelui de distri"utie
CAUZE*! ruperea curelei de distri"utie3
!solicitari peste limita admisi"ila* forte si momente aplicate cu soc3
!defecte de proiectare
3.LA NIVELUL CULBUTORILOR:
!Spargerea 1in cazul celor din fonta2 si deformare 1in cazul celor din ta"la am"utisata2 a acestora3
CAUZE* !ruperea curelei de distri"utie3
!griparea supapei in g%id
-.LA NIVELUL ARCULUI DE SUPAPA:
-ot fi unul sau doua arcuri concentrice, si au rolul de a readuce supapa pe scaun pentru
inc%iderea ei
Acestea sunt solicitate la o"oseala* Actionarea lor se face cu o anumita frecventa care se poate
suprapune cu cea de rezonanta sau armonica, conducand la ruperea din cauza solicitarilor mult
mai mari
,aca se folosesc doua arcuri, se scot reciproc din rezonanta
(n cazul unui regim termic ridicat, scade rigiditatea arcului precum si forta de rezonanta
Spirele nu se uzeaza
2.LA NIVELUL SUPAPEI:
Se pot deforma si+ sau rupe
CAUZE:!$oc mare in g%id ceea ce duce la deplasarea 1 "ascularea2 supapei , in momentul
inc%iderii, pe o anumita zona a scaunului
Astfel, se produc forte si momente de incovoiere care solicita puternic zona de racordare taler!ti$a,
apar solicitari la o"oseala , iar acestea conduc la ruptura a ti$ei
! din cauza fortelor mari de asezare pe scaun, supapa se poate rupe sau scaunul se poate
sparge
!din cauza $ocului termic mare, apar socuri mari in mecanismul de distri"utie, ducand la
flam"area ti$ei, intrucat actionarea extremitatii ti$ei se face cu acceleratie foarte mare (n urma
flam"arii, supapa se "loc%eaza in g%id
!in camera de ardere poate a$unge o "ucata de segment+ piston fiind prinsa intre piesele in
miscare Astfel are loc deformarea si ruperea supapei
FENOMENE DE GRIPARE SI BLOCARE
1.LA NIVELUL SUPAPEI
Este importanta 0'+$%'6&$') $",!"%)$&%'' !" +&!)!).
Exemplu pentru supapa de evacuare pentru MAS*
-;2< din caldura disipata prin scaun3
-22< din caldura disipata prin g%id3
,aca supapa nu se inc%ide, caldura nu este disipata, rezultand cresterea regimului termic si
dilatarea supapei pe mai multe directii 1in principal pe lungime2 Rezulta micsorarea $ocului termic
pana la anulare, daca nu exista sistem de reglare automata a $ocului termic
,aca are loc dilatarea pe diametru, scade $ocul dintre ti$a si g%id 10 sutimi de mm2, rezultand
"locarea si griparea in g%id
CAUZE* !$oc termic insuficient 1 reglare proasta si regim termic ridicat23
!ungerea defectuoasa3
!flam"area cozii supapei3
!ulei necorespunzator
CURS MENTENANTA
GRIPARI:
2.LA NIVELUL MECANISMULUI DE ACTIONARE *) +/*&$') (*)+'():
'a mecanismul de actionarea cu lant, dispozitivul de intindere este %idraulic, si poate avea loc
"locarea pistonasului in cilindru, deoarece la pornire, presiunea uleiului este mica si nu are loc
ungerea Astfel, intinzatorul se afla in pozitia retrasa, iar lantul poate sari peste dinti
DEPUNERI DE SUBSTANTE
(n urma contactului cu ulei, aer si gaze de evacuare, supapele sunt contaminate
Au loc depuneri de calamina*
!in interiorul camerei de ardere,
!pe taler spre camera de ardere si spre galerie Rezulta ca se modifica masa si regimul vi"ratoriu
EFECTE:
!Calamina desprinsa a$unge pe suprafata de etansare ducand la deformarea si uzarea neuniforma
!Calamina dinspre colector influenteaza negativ curgerea gazelor, iar pe partea dinspre colector se
poate depune funingine 1 din camera de ardere sau E?R2, suprafetele interioare ale colectorului se
im"acsesc cu funingine
!(n multe cuple din mecanismul de distri"utie se depun su"stante secundare din ulei, vapori de
apa, rezultand mLl depus in zona c%iulaseiCu cat uleiul este mai prost sau nesc%im"at, fenomenul
este accelerat
!in cazul mecanismului de actionare cu lant, au loc depuneri de ulei Hvapori de apa
VERIFICARI SI REGLAJE
Cea mai importanta reglare este cea a :/(&*&' $"%,'(
Reglarea nu mai este necesara atunci cand mecanismul este prevazut cu sistem de autoreglare
=erificarea $ocului termic se face cu a$utorul unor cali"re cu anumite grosimi, in anumite locuri
JOC PREA MIC:
- se risca anularea lui in urma dilatarilor, iar supapa ramane desc%isa, rezultand scaderea
randamentului si a puterii motorului, cresterea consumului, a emisiilor si imposi"ilitatea de pornire
!daca ramane desc%isa supapa de evacuare, au loc dilatari foarte mari si apare riscul de gripare a
supapei in g%id Are loc si arderea talerului supapei si exfolierea de material
JOC PREA MARE*
!rezulta o inaltime de ridicare mai mica, ceea ce duce la micsorarea randamentului motorului 1in
camera de ardere este mai putin amestec car"urant2
!fortele de desc%idere a supapelor sunt aplicate cu soc marit, ducand la flam"area cozii supapei si
"locarea ei, dar si ruperea arcului de supapa
!este suprasolicitata la inc%iderea pe scaun rezultand spargerea scaunului+talerului
A*$" :/(&%'* g%id!ti$a3 tac%et!aleza$ "loc+c%iulasa3 lagarul dispozitivului de intindere
=erificarile pot fi facute*
!de om, dar sunt su"iective
!cu aparatura specializata
VERIFICAREA ARCURILOR DE SUPAPA:
Se verifica elasticitatea 1rigiditatea2 arcului de supapa* )=#MNl EN+mmG
Arcurile elicoidale urmaresc o lege liniara3
(n timp, O#K se micsoreaza rapid din cauza regimului termic, a fortelor aplicate cu soc si solicitarea
intensa Astfel, acesta inc%ide greu supapa, i se poate modifica regimul de rezonanta ceea ce
conduce la rupere
Se verifica cu un dispozitiv de verificare a fortei aplicate si a sagetii rezultate
VERIFICAREA CAMELOR:
Se verifica*
!inaltimea de desc%idere
!profilul camei
=erificarea se poate face cu motorul demontat+ nedemontat* se monteaza ti$a unui un ceas
comparator coaxial cu ti$a suapapei si se roteste manual de ar"orele cotit 1=E<( 'A;.RAT.R2
ETANSEITATEA SUPAPEI:
Se poate face cu+ fara demontarea motorului
CURS MENTENANTA
!fara demontare* se masoara presiunea de comprimare in doi pasi3
!cu demontare* cu supapele inc%ise se introduce prin colector o cantitate mica de gaz+"enzina si
se verifica daca se umezeste talerul sau daca picura 1ceea ce inseamna etanseitate incorecta2
OPERATII DE REGLARE A JOCULUI TERMIC:
L) +'+$",&* 0" 0'+$%'6&$'" (*)+'(:
1Se ridica capota3
2.Conditii termice* reglarea se face, corect, la cald, dar nu se poate pentru ca este periculos si se
raceste repede 1nu este uniform pentru toate supapele2Asadar, se face la rece
3(ndepartarea capacului cul"utorilor
-.Rotirea ar"orelui cotit astfel incat sa se aduca pistonul / la sfarsitul comprimarii 1-M(2
Tre"uie sa tinem cont de
! semnele marcate pe fulie si semnul fix de pe "loc3
! semnul de pe carcasa am"reia$ului si reperul de pe fulie
Supapele pistonului / sunt inc%ise, iar cama este pe cercul de "aza
2.Se verifica $ocul cul"utor!coada la supapele de admisie+evacuare, cu un set de cali"re plane
1lere2 care se introduc cu usoara frecare si se citeste grosimea
Tre"uie sa stim care este valoarea nominala a $ocului 1@sa=A0, $se=A06 mm2
=Cu un dispozitiv special se sla"este piulita suru"ului de reglare si se poate roti suru"ul de reglare
astfel incat $ocul sa ramana la valoarea nominala
;Se strange contrapiulita fara a misca suru"ul si se verifica iar $ocul
>.Se trece la urmatorul cilindru, in ordinea de aprindere, se aduce pistonul 9x: la -M( si se repeta
procedura
L) +'+$",&* 0" 0'+$%'6&$'" (& $)(4"$ (& !)+$'*):
-rocedeul este asemanator ca cel de mai sus doar ca*
!se masoara $ocul cu lere intre cercul de "aza si pastila3
!daca $ocul este incorect, se inlocuieste pastila cu una cu grosimea corecta, corespunzatoare3
!sc%im"area pastilei este dificila Aceasta se face cu un cleste special