Sunteți pe pagina 1din 4

Analizorul de gaze cu absorbie in infrarou nedispersiv

Gociu Stefan 8405B


Analizoarele cu absorbie nedispersiva in spectrul de radiaii infraroii au o precizie mai
ridicata si se sprijin pe observaia ca gazele poliatomice cu structuri eterogene absorb in mod
selectiv energia radianta in infrarou, in funcie de lungimea de unda specifica radiaiilor din acest
spectru in interiorul domeniului 2 - 15 m. Analiza in infrarou se bazeaz pe compararea
energiei transmise unei membrane elastice pe doua cai diferite: printr-o coloana din gazul
analizat si printr-o alta formata dintr-o substana care nu retine radiaia infraroie de e!emplu
aer"#
$istemele %n infrarou nedispersiv prezint mai multe avantaje: nu sunt sensibile la debit,
nu necesita substane c&imice umede, sunt %n mod rezonabil independente de sc&imbrile de
temperatura a aerului ambiental, fiind sensibile pe intervale largi de concentrare si au timp de
rspuns scurt, pot fi e!ploatate de personal non-te&nic#
'( are o absorbie caracteristica pentru infrarou apropiata de ),* +m# ,rin urmare,
absorbia radiaiei %n infrarou de ctre molecula de '(, poate fi utilizata pentru a msura
concentraia de '( %n prezenta altor gaze# -etoda ./01 se bazeaz pe acest principiu#
0n figura este prezentata sc&ematic alctuirea unui astfel de analizator, in care intra doua
tuburi %nc&ise la ambele capete cu perei transpareni# 2ubul * conine un gaz care nu retine
radiaiile infraroii, iar celalalt 5 este intercalat in circuitul de gaze de evacuare din motor, supuse
analizei#
/in acest circuit face parte sonda de prelevare 1, separatorul de apa 2, filtrul 3 si pompa
) care asigura un debit de gaz constant prin tubul de msura 5#
'ele doua tuburi sunt %ncadrate la o e!tremitate de cate un bec 4, de la care lumina se
transmite prin filtre ce las sa treac numai radiaiile cu lungimi de unda cuprinse in plaja 2
15 m becurile 4 sunt identice din punct de vedere al puterii emisiei luminoase"# ,entru
usurinta msurrii, radiaiile sunt trimise catre cele doua tuburi sub forma unor impulsuri cu
frecventa de *-15 6z, realizate cu ajutorul discului cu fante 15, care este rotit de motorul
electric 7#
8a celalat capt al celor doua tuburi este prevzut un detector 9, format din doua camere
despartite intre ele de membrana elastica 13# Aceasta, %mpreuna cu grila fi!a 1), formeaz un
traductor capacitiv, introdus in circuitul amplificatorului 15: rezultatele msurrilor sunt e!puse pe
scala aparatului 11 si pe un %nregistrator 12# /etectorul este umplut cu o!id de carbon cu un
foarte %nalt grad de puritate#
;azele emise de motor sunt preluate de sonda 1, de unde, curatate de apa in separatorul
2 si de particulele solide in filtrul 3, sunt introduse la presiune constanta in tubul 5 de ctre pompa
)# in tubul de msura se stabilete un curent de gaze in regim permanent# 1azele infraroii care
strbat acest tub ajung parial absorbite de coloana de gaz, gradul de absorbie fiind
proporional cu concentraia de '(# 1adiaia care ptrunde in tubul * il va traversa practic
nesting&erita, astfel %nc<t cele doua compartimente ale detectorului vor primi cantitati diferite de
energie#
;azele din aceste compartimente se vor %nclzi inegal si se vor dilata inegal,
produc<ndu-se astfel o diferena de presiune intre cele doua camere: aceasta va conduce la
deformarea membranei 13, modific<ndu-se pe aceasta cale capacitatea traductorului# =ariaia
capacitatii este proporionala cu concentraia de '( din gazele care circula prin tubul de msura
5, fiind citita pe aparatul de indicare 11 sau pe cel de %nregistrare 12#
,rincipalul dezavantaj al analizei in infrarou consta in faptul ca spectrul de absorbie al
o!idului de carbon interfereaz cu cel al bio!idului de carbon si cel al apei si de aceea este
necesara o reducere a c<mpului radiaiilor aplicate tubului de msura# in acest scop, in serie
optica cu tubul de msura si cu cel de referina se introduce cate un filtru care conine bio!id
de carbon saturat cu vapori de apa#
1azele infraroii care strbat filtrele ajung la detector fara a mai conine componentele
din banda pe care o!idul de carbon interfereaz cu bio!idul de carbon si cu apa, astfel %nc<t
variaia concentraiei de '(
2
din gazele de evacuare nu va mai influenta citirile#
-etodica testrii motoarelor cu aparatul analizoarelor electrice sau cu analizoarele cu
radiaii infraroii presupune %ndeplinirea a doua condiii preliminare: instalaia de aprindere a
motorului sa fie in stare te&nica buna iar traseul gazelor de la motor pana la toba de eapament
sa fie etan#
>nainte de %nceperea diagnosticrii, motorul se incalzeste pana la temperatura normala de
regim uleiul sa se afle la min# *5 ?'", iar analizorul se etaloneaz pentru aducerea acului
indicator la zero# $e introduce apoi sonda de prelevare in eava de evacuare a ve&iculului pe o
ad<ncime de min# 35 cm, pentru a preveni eventualele imi!tiuni de aer produse de pulsaia
gazelor, dup care se face legtura dintre sonda si aparat si se pune analizorul in funciune##
Analizoarele descrise permit verificarea calitatii amestecului si a concentraiei de '( la
ralanti, la turaii mijlocii si in regim de accelerare# 8a ralanti testrile se efectueaz pornind
motorul cald si ls<ndu-l sa funcioneze la turaia prescrisa de fabricant, pana c<nd indicaiile
analizorului se stabilizeaz in general dup 75 -125s"# 8a acest regim concentraia de '(
indicata de analizor nu trebuie sa depaseasca fie nivelul ma!im indicat de fabricant, fie limita
legala admisa de ),5@#
'oncentraii superioare sunt indiciul unor amestecuri prea bogate in benzina, rezultat al
reglajului defectuos al amestecului la ralanti, al uzurii jicloarelor, al %nfundrii canalelor de aer ale
circuitului de mers in gol, al nivelului prea ridicat al benzinei in camera de nivel constant, al
presiunii prea mari a benzinei refulate de pompa sau al filtrului de aer e!trem-de murdar# /aca
analizorul este dotat si cu o scala de indicare a dozajului, acul indicator se va deplasa in acest
caz in zona Aamestec bogatA, art<nd valori mai mari de 13#
$e creste apoi progresiv turaia la 2555 - 3555 min
-1
, observ<nd daca indicaiile analizorului
se %ndreapt spre zona amestecurilor srace in raport cu valoarea citita la ralanti, respectiv spre
reducerea concentraiei de '(# $tabilizarea indicaiilor la valori ale dozajului mai mici de 12,
indica un amestec bogat livrat motorului la regimuri mijlocii de turaie, iar daca indicaiile
analizorului se stabilizeaz la valori ale dozajului mai mari de 1), aceasta %nseamn ca
amestecul este prea srac#
/up aceasta verificare, se reduce turaia motorului la 1555 -1)55 min
-1
si se accelereaz
brusc# ,rocentul de '( trebuie sa creasc rapid, deci indicaiile aparatului sa se deplaseze spre
zona amestecurilor bogate, la un motor care functioneaza corect# /up %ncetarea regimului de
accelerare, indicaiile analizorului trebuie sa revin la nivelurile normale pentru regimul de
ralanti, revenirea fc<ndu-se mai repede sau mai lent in funcie de caracteristicile constructive
ale carburatorului#
8a motoarele in doi timpi este necesar ca dup sonda de prelevare sa se prevad un filtru
de crbune activ, care sa retina &idrocarburile intens evacuate de aceste motoare si a cror
prezenta viciaz msurrile at<t la analizoarele electrice, cat si la cele cu raze infraroii#