Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studente: Barbu Laura Coman Alexandra-Miruna Ristoiu Elena-Cristina Grupa: CEPA 16611
Cuprins Introducere 1. Traductoare de nivel 1.1. Nivelmetre bazate pe proprietatile electrice de material 1.1.1. Traductoare capacitive 1.1.2. Nivelmetre resistive 1.2. Nivelmetre bazate pe fota arhimedica 1.2.1. Nivelmetre cu plutitor 1.2.2. Nivelmetre cu imersor 1.3. Nivelmetre cu radiatii 1.3.1 Nivelmetre cu ultrasunete 1.3.2. Nivelmetre cu microunde 1.3.3. Nivelmetre cu radiatii nucleare 1.4. Traductorul submersil 1.5. Traductorul de tip radar 2. Limnimetre 2.1. Limnimetrul cu flotor 2.2. Limnimetrul pneumatic 3. Mira 4. Tubul de nivel 5. Metode folosite pentru masurarea nivelului intr-un rezervor 5.1. Metode conductivitatii electrice 5.2. Metoda ultrasonic si sonica 5.3. Metoda capacitatii electrice 5.4. Metoda presiunii hidrostatice 5.5. Metoda cu microunde Incheiere
Introducere
n instalaii este deseori necesar s se cunoasc nivelul lichidelor din canale sau rezervoare de stocaj, fie c suprafaa lichidului se afl n contact cu presiunea atmosferic, fie c este sub presiune. Echipamentele folosite, n funcie de natura instalaiei i precizia msuratorii, sunt traductoarele de nivel (nivelmetre) i limnimetrele. Masurarea nivelului n tehnica este o problema deosebit de importanta pentru o serie de procese tehnologice precum si pentru evaluarea stocurilor existente, realizndu-se pentru granule, pulberi, suspensii, lichide, etc. Metodele de masurare ale nivelului pot fi continue, cnd se urmareste n permanenta masurarea nivelului prin intermediul lungimii coloanei de substanta si discontinue, cnd se urmareste masurarea nivelului ntre anumite limite, de obicei minime si maxime. Metodele de masurare ale nivelului pot fi directe, caz n care se masoara lungimea (naltimea) efectiva a coloanei de substanta si indirect, daca nivelul se determina cu ajutorul unor marimi intermediare (presiune, masa, parametri ai circuitelor electrice, atenuarea unei radiatii, etc.). Din cele prezentate rezulta ca pentru masurarea nivelului se pot utiliza metode care au la baza masurarea altor marimi, n continuare ncercnd sa prezentam doar metodele bazate pe proprietatile electrice de material. Vom aminti ca cele mai simple nivelmetre utilizate sunt cele cu sticle cilindrice sau prismatice ce se monteaza pe conducta n paralel cu rezervorul (recipientul) al carui nivel l masuram , sau nivelmetrele cu plutitor magnetic.
Daca vom nota cu h naltimea vasului si cu y naltimea lichidului, ntre electrodul central si vas vom avea capacitatea totala data de:
unde C0 reprezinta capacitatea totala a ansamblului, fara lichid. Aceasta metoda poate fi aplicata n cazul lichidelor sau pulberilor dielectrice daca r > 2 [62], variatia de capacitate fiind de 10 - 100 pF. Sursa principala de erori n cazul prezentat , o constituie modificarea permitivitatii dielectrice cu temperatura, deficienta ce poate fi nlaturata prin utilizarea de metode de compensare adecvate.
Lichidul conductor va sunta o portiune a rezistorului R astfel ca rezistenta totala din circuit va fi:
r(y) reprezentnd rezistenta ehivalenta a lichidului. Principalul dezavantaj al acestor dispozitive deriva din faptul ca temperatura si natura lichidului influenteaza conductibiliatea , fenomen ce poate fi ameliorat utiliznd un rezistor cu banda elastica, realiznd un nivelmetru dupa schema de principiu din figura 3.59.
Rezistenta bobinata - 1 se introduce ntr-o banda elastica buna conductoare 2 ce se va deforma sub actiunea presiunii lichidului 3
Metodele descrise pot masura nivele pna la 1-2 m, cu precizii relativ bune. Industrial se utilizeaza teleindicatorul de nivel cu traductor rezistiv tip TNTR - 2, produs de IAMC Otopeni, care este un dispozitiv ce permite transmiterea la distanta a nivelului lichidelor corosive si necorosive, neinflamabile, bune conducatoare de electricitate, depozitate n rezervoare.
Ansamblul dispozitivului este prezentat n figura 3.60., unde: 1- scripete; 2 - detaliu de fixare; 3 - cablu de sustinere; 4 - rezistente; 5 - lant de rezistente (traductor rezistiv); 6 - greutate; 7 - tija pamntare; 8 - teleindicator.
Domeniul de masurare al dispozitivului este de 1,5 - 10 m, n trepte normalizate de 0,5 m, iar numarul de nivele intermediare total, indiferent de lungimea traductorului este de 40, scala fiind gradata n 40 de diviziuni de la 0% la 100%. Cnd nivelul de lichid este sub minim, rezistena dintre lanul traductor i elementul de referina este infinit. Astfel, n circuitul traductorului intervine doar rezistenta ce realizeaza pasul de zero, circuitul de masurare avnd un curent de 2 mA ce se regleaza cu un potentiometru de pe aparat. Scala aparatului este etalonata astfel ca la indicatia 0% sa corespunda 2 mA, iar la 100% sa corespunda 10 mA. Distanta dintre traductor si aparatul indicator nu poate depasi 10 m, deoarece n circuitul traductorului , curentul alternativ foarte mic (16 mA) este influentat de perturbatiile externe. Pentru a nu influenta masuratorile, conductorul de legatura traductor - aparat trebuie sa aiba o rezistenta electrica sub 30 ohmi. In serie cu teleindicatorul se poate monta un aparat auxiliar (mA) daca e necesara o teleindicare mai mare de 10 m. Deoarece n circuitul de indicare se lucreaza cu curent continuu, influenta perturbatiilor fiind mai mica, distanta de teleindicare este impusa de rezistenta maxima a liniei de transmisie ce nu trebuie sa depaseasca 500 ohmi.
1.2.1.Nivelmetrele cu plutitor
Sunt realizate dupa schema principiala din figura 3.65. se compune din plutitorul 1, care se afla n permanenta la suprafata lichidului, tamburul - 2 si greutatea suspendata - 3 prin firul - 4. Se poate observa ca tamburul antreneaza un sistem indicator.
Acest tip de traductor poate fi utilizat si la masurarea nivelului unor pulberi sau granule, urmarindu-se tensiunea din firul de suspendare si prin dispozitive speciale, mentinnd constanta aceasta tensiune.
Notnd: G - greutatea imersorului, Fa - forta arhimedica si Fe - forta elastica a resortului, la echilibru se poate scrie: Prin explicitare se obtine succesiv:
unde: y - deformarea resortului fata de pozitia de echilibru, m - masa imersorului, g - acceleratia gravitationala, y - nivelul de lichid, h naltimea recipientului, l, -densitatea lichidului, respectiv a imersorului. Din cele prezentate anterior rezulta ca se pot adapta foarte usor un traductor asociat de tipul balanta de forte, metoda fiind aplicabila daca se cunoaste densitatea lichidului, principalele erori fiind date de dependenta de temperatura a densitatii, aceste erori putnd fi compensate.
In practica, deoarece determinarea nivelului se face cu ajutorul vitezei de propagare a ultrasunetelor ce depinde de temperatura, e necesar sa se prevada circuite de corectie a acesteia n functie de temperatura cu ajutorul unor convertoare tensiune - frecventa. Domeniul de masurare al acestor traductoare este ntre 10 - 30 m, la frecvente de lucru ntre 20 - 40 mHz, cu erori de masurare sub 1%.
Pe recipientul cu lichid se plaseaza traductorul emitator E si traductorul receptor R, primul fiind comandat de oscilatorul O si transmitnd un fascicul de ultrasunete prin lichid (cu atenuare mica) sau prin aer ( cu atenuare mare). Semnalul receptionat de R este amplificat prin A si se aplica detectorului de prag DP. Cu ajutorul unui amplificator de putere AP si servomotorului SM se da comanda de deplasare simultana a celor doua traductoare n asa fel nct acestea sa ramna n zona de separare aer - lichid. Cu precizarea ca metoda este avantajoasa n cazul unor recipiente cu acces numai din exterior, dificultatile constructive fiind legate de realizarea partii mecanice, trebuie retinut ca ultrasunetele se pot folosi numai n cazul lichidelor, iar radiatiile nucleare se pot utiliza pentru orice fel de substante, n acest caz receptorul fiind un contor de radiatii , emitatorul fiind sursa radioactiva. Din multitudinea traductoarelor de nivel existente, alte doua bine de mentionat sunt: traductorul submersibil si traductorul cu radar.
2. Limnimetre
10
Denumirea provine de la cuvintele greceti limnos-lac i metron-msurare i a fost folosit pentri indicarea variaiei nivelurilor.
3. Mira
Este cel mai simplu aparat, gradat n centimetri, care aezat n interiorul canalelor sau rezervoarelor permite o citire direct.
4. Tubul de nivel
Se bazeaz pe principiul vaselor comunicante i poate msura nivelul n rezervoare cu nivel liber sau sub presiune. Dac tubul are diametrul mic, trebuie s se in seama de efectul capilaritii.
11
Alegerea metodei potrivite pentru o aplicatie particulara se poate face intelegand principiul de functionare si teoria lui.
12
Electrodul sesizor este o bara inserata in rezervor, iar peretele metalic al rezervorului este celalalt electrod. Pentru rezervoarele nemetalice trebuie introdus si al doilea electrod in rezervor. Cu vasul gol dielectricul este aerul si avem o valoare minima a capacitatii. Cand in vas este o anumita cantitate din materialul izolator monitorizat se modifica constanta dielectrica dintre electrozi pe portiunea acoperita de material. Capacitatea creste liniar cu cresterea nivelului din vas. Pentru materiale conductoare se foloseste un electrod central acoperit cu un strat izolator (Teflon sau Kynar). Celalalt electrod este chiar lichidul conductor conectat electric la vasul metalic. Mediul dielectric este stratul izolator. Modificarea nivelului lichidului schimba aria dintre electrozi. Capacitatea este proportionala cu nivelul. Masuratoarea nu este afectata de schimbarile de temperatura sau de compozitia materialului procesat.
Electrodul sesizor din metoda capacitiva pentru masurarea nivelului lichidului este conectat un transmitator din exteriorul vasului. Depunerile de pe electrozi ce apar in anumite cazuri afecteaza precizia masurarii de nivel. Un circuit capabil sa determine componenta rezistiva si capacitiva a impedantei poate deosebi semnalul capacitiv util datorat schimbarii de nivel de cel parazit al depunerilor de pe electrodul de sesizare. Impedanta este: Z = R + 1/(j2 f C) (2)
13
unde:
Joja hidrostatica sau metoda presiunii diferentiale determina nivelul lichidului din rezervor.
14
1.5.1 In metoda undei continue modulate in frecventa se transmite un semnal la care frecventa variaza liniar in timp pe o banda de frecvente data. Din cauza intarzierii fasciculul receptionat va avea alta frecventa decat cel ce se transmite. Prin heterodinarea (amestecul) celor doua semnale se obtine un nou semnal cu frecventa proportionala cu distanta. Noua frecventa este o masura foarte precisa a nivelului din rezervor. Frecventa variaza de la 0 la ~200 Hz cand distanta variaza de la 0 la 60 m. Metoda are o mare imunitate la zgomote. 1.5.2. Metoda in impuls masoara timpul de tranzit al impulsului de microunde pentru a calcula nivelul lichidului. Fiind de putere mai mica decat metoda undei continue modulate in frecventa, performanta tehnologiei este influentata de obstructiile dimensionale din rezervor, spuma si de constanta dielectrica mica a materialului vizat. Antenele folosite pot fi parabolice, "farfurie" sau conice. Cele conice creaza un fascicul mai ingust. Alegerea antenei este dictata de existenta gatuirilor in rezervor, a spumei sau turbulentelor in fluidul vizat. Metoda radar (cu microunde) de masurare a nivelului poate utiliza oricare din cele doua tipuri de antene plasate in partea de sus a vasului monitorizat.
Incheiere
Msurarea nivelului lichidelor n recipiente, rezervoare, bazine, este necesar n vederea bunei desfurri a proceselor de producie, din diferite ramuri industriale. Msurarea nivelului este nsoit, n multe cazuri de necesitatea semnalizarii sau reglrii acestuia. n acest scop au fost construite numeroase aparate pentru masurarea nivelului, numite nivelmetre si limnimetre, precum cele amintite in referat.
15
Bibliografie:
Mecanica fluidelor, Petre Bradeanu, Editura Tehnica, Anul 1973; Introducere n mecanica fluidelor, Dan Gh. Ionescu, Editura Tehnica; http://users.utcluj.ro/~mbirlea/a/04a.htm, accesat in 09.01.2012.
16
17