Universitatea Tehnica Gh.

Asachi Iasi
Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului
Specializare : Stiinta si Ingineria Polimerilor

Automatizarea Proceselor din

Industria Chimica

Profesor : Diaconescu Rodica

Student :
Grupa : 2306

L.1.
Norme de protectia muncii

Pentru a preveni accidentele n laboratorul de chimie, se vor respecta

urmtoarele reguli generale de tehnica securitii muncii:
Intrarea n laboratorul de chimie se face abia dup terminarea pauzei.
Este interzis alergatul n laborator.
Persoanele cu prul lung i-l vor strnge la spate n timpul efecturii
experimentelor chimice.
Nu se consum butur sau mncare n laboratorul de chimie.
Avnd rol de protecie a pielii i mbrcmintei, purtarea halatului este
obligatorie pentru orice persoan care lucreaz n laborator. Halatul trebuie s
fie alb, curat, confecionat din pnz de bumbac.
Se va pstra ordinea i curenia pe mesele de lucru ale elevilor.
Pentru evitarea unor reacii secundare vesela i aparatura de laborator se
utilizeaz doar n stare perfect de curenie.
Lucrrile de laborator se vor efectua cu cantitile de substane indicate n
instruciuni, cu vase i aparatur adecvate lucrrilor, dup verificarea
prealabil a aparaturii respective.
Este strict interzis folosirea reactivilor din ambalaje fr etichet.
Se interzice categoric gustarea i chiar contactul cu pielea a substanelor
chimice.
Mirosirea substanelor se va face cu grij, prin inerea vasului la distan i
apropierea vaporilor care se degaj prin micarea minii deasupra acestuia.
Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate.
Soluiile de reactivi pentru analiz nu se vor scoate cu pipeta direct din
flacon ci mai nti se toarn cantitatea necesar ntr-un pahar curat, din care
apoi se face pipetarea. Se va avea n vedere ca la transvazarea lichidelor s se
in borcanul cu eticheta spre palm pentru a evita deteriorarea acesteia.
Dup terminarea lucrrilor de laborator, mesele de lucru se vor elibera
complet, aezndu-se la locul lor ntreaga aparatur, ustensilele i reactivii
necesari lucrrii de laborator.
La plecarea din laboratorul de chimie se va avea n vedere verificarea
instalaiilor electrice, de gaz i de ap.

L.2.
Masurarea debitului
1.Scopul lucrarii: studierea etalonarii si utilizarii diferitelor tipuri de
traductoare de debit (debitmetre): electromagnetice, cu strangulare si de obturare.
Clasificarea debitmetrelor dupa principiul de functionare:

Debitmetre cu strangulare sau pe principiul caderii variabile dee presiune

(diafragme,tub Venturi);
Debitmetre de obturatie (rotametre,debitmetre cu piston,etc);
Debitmetre bazate pe masurarea volumului;
Debitmetre electrice si electronice.

Debitmetrul electromagnetic-lucreaza pe principiul inductiei electromagnetice,

el fiind compus dintr-un traductor electromagnetic de debit si un sistem de
masurare.Traductorul de debit lucreaza ca un generator de curent alternativ, in
care, deplasarea unui conductor electric intr-un camp magnetic dezvolta in
conductor o tensiune electromotoare.
Daca un element de lichid, bun conducator de electricitate, de lungime l se
deplaseaza cu viteza v perpendicular pe liniile unui camp magnetic de inductie B,
in acest element se induce o tensiune electromotoare e proportional cu vitaza de
curgere a lichidului:
e=B

Debitmetre cu strangulare-in general, dispozitivul pentru masurarea debitului

pe baza diferentei de presiune creata de o strangulare, se compune din:
-dispositive de strangulare montate intre doua flanse ale conductei prin care
trece fluidul al carui debit se masoara;
-conducte de legatura ;
- aparat de masura a presiunii diferentiale (manometru diferential).
Rotametrul-metoda bazata pe functionarea acestui tip de debitmetru presupune
realizarea unei sectiuni de trecere a fluidului variabila,proportionala cu debitul si
cu o cadere de presiune constanta.

2.Mod de lucru: etalonarea debitmetrului electromagnetic (caracteristica

statica)
Caracteristica static a unui system reprezinta dependent dintre marimea de
iesire y si marimea de intrare u in regimuri stationare y=f(u).
Pentru obtinerea caracteristicii statice a acestuia se procedeaza astfel:

Se deschide alimentarea cu aer comprimat a robinetului de reglare

pneumatic (ventilului) din instalatie;
Se pune sub tensiune pompa si panoul de comanda;
Se verifica, pe panoul regulatorului, pozitia comutatorului pentru modul de
lucru (trebuie sa fie pe pozitia manual);
Se fixeaza, prin rotirea butonului de comanda manuala, acul indicator al
pozitiei robinetului de reglare;
Se pozitioneaza acul indicator la valoarea 10%, iar dupa stabilirea regimului
stationar (~15s), se noteaza curentul indicat de miliampermetru;
Se cronometreaza timpul de trecere a unui volum prestabilit V prin conducta
(V=100 l);
Se repetacitirile prin pozitionarea succesiva a acului indicator la valorile
20%,30%........100%.
Datele obtinute vor fi tabelate:

Pozitie ventil
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100

Volum, m3

100

Tabel 1.Date prelucrate experimental

Timp, sec.
Debit, kg/s
Curent,mA
325
0.2840
0.99
216
0.4629
2.1
149
0.6711
3.15
108
0.9259
4.45
85
1.1764
5.7
71
1.4084
6.9
64
1.5625
7.8
62
1.6129
8.35
58
1.7241
8.6
58
1.7241
8.7

Caracteristica statica pentru debitmetrul electromagnetic,se va obtine prin

reprezentarea grafica a functiei I=f(Qv).

Etalonare debitmetru electromagnetic

10

y = 5.2998x - 0.4484
R = 0.9985

9
8
Curent,mA

7
6
5
4
3
2
1
0
0

0.5

1.5

2
Debit,kg/s

Fig.1

Curent,mA

Etalonare debitmetru
electromagnetic
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

y = 0.0551x2 + 5.1845x - 0.4032

R = 0.9985

0.5

1.5

2
Debit,kg/s

Fig.2

Curent,mA

Etalonare debitmetru
electromagnetic
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

y = 4.4601ln(x) + 5.6678
R = 0.9495

0.5

1.5

2
Debit,kg/s

Fig.3

3.Concluzii:

In cazul primului grafic, functia I=F(Qv) este liniara.Se constata astfel

ca in urma aplicarii acestei functii este redat cel mai bine variatia
intensitatii curentului functie de debitul de lichid ce trece prin
conducta.
In graficul urmator functia I=F(Qv) este polinomiala de ordin
2.Rezultatul acesteia este bun,cu singura eroare care apare in primul
punct.
In al treilea caz,curba s-a obtinut utilizand functia
logaritmica,constatandu-se ca aceasta nu este potrivita pentru variatia
noastra.

L.3.
Masurarea temperaturii

1.Scopul lucrarii: studierea constructiei, functionrii si performantelor principalelor

tipuri de traductoare de temperatur utilizate n industrie si laborator. Tipuri de
traductoare termoelectrice ( termocupluri) :
a) Termocuplul Fe Constantan;
b) Termocuplul Cromel Alumel;
c) Termocuplul Pt Pt, Rh;
d) termocuplul W,Re 3% - W,Re 25%, (Re = Rhenium)
Pentru obtinerea caracteristicii statice se completeaz tabelul de date:

Temp. Reala
10
20
21,6
23
24
25,5
30
32
34
37
40
43
50
60

t.e.m. Fe-const

t.e.m ideal
0.52
1.05

0.05
0.1
0.15
0.2
1.58
0.54
0.67
0.88
1.02
1.14

2.11
2.65
3.19

t.e.m

Masurarea temperaturii

y = 0.0534x - 0.018
R = 1

3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
-0.5 0
-1

y = 0.0531x - 1.1253
R = 0.9963
t.e.m Fe-const
t.e.m ideal

50

100

temp reala

Temp. Reala
10
20
21,6
23
24
25,5
30
32
34
37
40
43
50
60

t.e.m. Cr.-Al.

t.e.m ideal
0.397
0.798
0.05
0.08
0.11
0.18
0.35
0.44
0.54
0.69
0.82
0.92

2
2
2

Masurarea temperaturii
3
2.5
y = 2E-05x2 + 0.0395x - 0.0003
R = 1

t.e.m Cr-Al

y = 0.0002x2 + 0.0294x - 0.7003

R = 0.9975

1.5
1
0.5
0
0

20

40

-0.5

80
t.e.m Cr-Al
t.e.m ideal

-1
temperatura

Temp. Reala
10
20
21,6
23
24
25,5
30
32
34
37
40
43
50
60

60

Poly. (t.e.m Cr-Al)

Poly. (t.e.m ideal)

Rezistenta Pt. 100 Rezistenta ideal

103.9
107.79
107.6
108.1
108.4
109.1
110.7
111.67
111.7
112.8
113.8
113.9
115.54
114.7
119.4
123.24

Masurarea temperaturii

rezistenta Pt-100

125

y = -6E-05x2 + 0.391x + 99.995

R = 1
y = 0.3525x + 100.15
R = 0.977

120
115
110

rezistenta Pt-100
105
rezistenta Pt-100 ideal
100
0

20

40
temperatura

60

80

Linear (rezistenta Pt-100)

Poly. (rezistenta Pt-100 ideal)

3.Concluzii:
In aproximativ toate graficele functia cea mai exacta este functia liniara

L.4.
Analiza automat electric a compozitiei amestecului
de gaze arse la instalatiile termice

Obiectivul lucrrii l constitue prezentarea principiilor de functionare a unor

analizoare de gaze automate n flux, ct si lucrul practic cu analizoare de gaze
din dotarea laboratorului.
Arderea combustibilului
Arderea este ansamblul reacsiilor chimice de combinare cu oxigenul din aer a
elementelor combustibile sau a compusilor acestora dintr-un material
combustibil.
Cantitatea de aer necesar arderii unittii de mas de combustibil, L, se
calculeaz cu relatia L = L0* unde: L0 cantitatea de aer necesar arderii
complete a unitii de mas de combustibil [Nm3] iar coeficient de exces de
aer.
Analizorul de gaze pentru O2
Se bazeaz pe capacitatea diferit de magnetizare ale componentelor gazoase
supuse analizei.
Capacitatea de magnetizare a gazelor di a altor substanye slab magnetizabile
se exprim prin susceptibilitatea magnetic, , definit prin relatia = M/ Bo*V
unde : M momentul magnetic suplimentar produs de substana considerat; Bo
inducia magnetic creat de un magnet permanent iar V volumul substanei.
Analizorul de gaz pentru CO2
Functioneaz pe baza comparrii conductibilittii termice a amestecului de
gaze cu conductibilitatea termic a aerului.
Analizorul de CO + H2
Const n msurarea cantittii de cldur dezvoltat la arderea CO si H2.
Se conecteaz instalatia la tensiune electric. Se deschide accesul apei la
pompele de introdicere a aerului n analizoarele de CO2 si de CO + H2 si se aduce
la zero. Se deschide accesul aerului si al gazului natural si se regleaz debitele:
Qgaz = 30 l/h
Qaer = 400 l/h
Se comand aprinderea amestecului de gaze n cuptor. Se modific treptat
debitul de aer pstrnd constant debitul de gaz natural. si se repet pn ce
compozitia amestecului aer + CH4 nu permite arderea. Se reprezint variatia
coeficientului de exces de aer funcie de raportul debit de aer i debit de gaz.

L.5.
Studiul dinamicii elementelor tipice ( ET ) de ordinul I
Simulare pe calculator

Exemplul 1.Studiul influentei constantei de timp (T) asupra comportrii

dinamice a elementului de ordinul I, periodic stabil.

Nr
experiment
1

y(0)

ys

tt

Comentarii

13

Cresterea
constantei
de timp
duce la
crestera
duratei
regimului
tranzitoriu.

Exemplul 2. Studiul influentei factorilor de amplificare.

Nr.experiment

Y(0)

Yt

Kt

Comentarii

Cresterea
constantei
de timp
duce la

cresterea
duratei
regimului
tranzitoriu.

L.6.
Studiul dinamicii elementelor tipice de ordin II.
Simulare pe calculator

Exemplul 1.Studiul influentei modificrilor factorului de amortizare asupra

dinamicii elementului de ordinul II, lund valorile:
K=1
T=2
=0
ET - conservativ
Dac
0 < < 1 atunci
ET - subamortizat ( = 0.2 )
=1
ET - amortizat critic
>1
ET - supraamortizat ( =3 )
Pentru elementele subamortizate, amortizate critic si supraamortizate se
detaliaz studiul influientei factorului lund n considerare valorile:
Elementul subamortizat,

Elementul supraamortizat si amortizat critic, = {

Intrarea n treapta unitar, u (t) = 1 (t)
a) Schema de simulare pentru studiul influentei factorului de amortizare
asupra tipului de element de ordinul II .
Scrile coordonatelor de afisare vor fi:
Amplitudine: (0,+2)
Timp : 0-50

Cazul

0.2

Tipul
regimului
tranzitoriu
Oscilant
intretinut

tt

Tipul ET
ordinul II

Comentarii

Element
conservative

-pentru =
0, durata
regimului
tranzitoriu
este .

Oscilant
amortizant
Aperiodic
stabil cu
durata
minima
Aperiodic
stabil

42

Element
subamortizat
Element
amortizat tipic

12

48

Element
supraamortizat

b) Schema de simulare pentru studiul influentei factorului de amortizare

asupra dinamicii ET de ordin II subamortizat.

Nr.experiment
1
2
3

0.2
0.3
0.4

A/B
0.5
0.37
0.22

A/C
3.13
12.3
22

p
12
13
14

tc
3
3.5
4

tt
34
22
17

Comentarii
Factorul
creste iar
durata
regimului
tranzitoriu
scade.

c) Schema de simulare pentru studiul influentei factorului de amortizare

asupra dinamicii ET de ordin II supraamortizat si amortizat critic.

Nr experiment
1
2
3

1
2
3

tt
13
27
36

Comentarii
Factorul creste
iar durata
regimului
tranzitoriu creste.

L.7.
Acordarea optimala a regulatoarelor
Metoda Ziegler-Nichols

Kp = 0,1

Kp = 0,5

Kp = 1

Kp = 2,7

Tip reg.

KP

TI

TD

0.5 *KP crit

PI

0.45 *KP crit

0.8 *TCritic

PID

0.75 *KP crit

0.6 *TCritic

0.1 *Tcritic

Tip reg.

KP

TI

TD

1.35

PI

1.215

PID

2.025

0.5

Kp = 1,35

Kp = 1,215 TI = 4

Kp = 2,025 TI = 3 TD = 0,5

Performantele sistemului sunt:

-

Durata regimului tranzitoriu tt=43 s

Valoarea lui y stationar ys=1
Abaterea stationara
ys=0
Valoarea suprareglarii 39%

L.8.
Simularea sistemelor cu logic fuzzy n Matlab