Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

Studiul operaţiei de amestecare

Scopul lucrării
Lucrarea urmăreşte studiul operaţiei de amestecare în fază lichid-lichid (omogenizare) pentru
diferite tipuri de dispozitive de amestecare (agitare) prin:
 Studiul factorilor care influenţează operaţia:
– natura lichidelor supuse omogenizării;
– turaţia dispozitivului de amestecare;
– natura curgerii;
– mărimea aparatului în care se realizează agitarea;
– forma, dimensiunile şi modul de dispunere a dispozitivului de agitare în aparat.
 Determinarea experimentală a înălţimii paraboloidului care se formează la amestecare, a
duratei de amestecare, compararea cu valorile obţinute din calcul şi stabilirea dependenţei
criteriului puterii de criteriul Reynolds.

Notaţii
a, m, k1 – exponenţi, adimensionali;
b – exponent, adimensional (relaţia 3); înălţimea paletei (braţului) dispozitivului de agitare, în m;
d – diametrul cercului descris de dispozitivul de agitare, în m;
D – diametrul vasului în care are loc agitarea, în m;
Eum – criteriul Euler modificat pentru agitare, adimensional;
Frm – criteriul Froude modificat pentru agitare, adimensional;
Rem – criteriul Reynolds modificat pentru agitare, adimensional;
Ho – criteriul de homocronism, adimensional;
g – acceleraţia gravitaţională, în m/s2;
h2 – distanţa de la fundul vasului până la axul dispozitivului de amestecare, în m;
hp – înălţimea paraboloidului care se formează la agitare, în m;
ho – înălţimea de la fundul vasului la vârful paraboloidului în timpul amestecării, în m;
hmax – înălţimea maximă a lichidului în timpul agitării, în m;
h1 – înălţimea lichidului din vas, în m;
H – înălţimea vasului, în m;
K – coeficient de corecţie, adimensional;
n – turaţia dispozitivului de amestecare, în rot/s;
N – puterea consumată, în W;
s – pasul elicei, în m;
rc – raza cilindrului format de lichidul care se mişcă cu aceeaşi viteză ca dispozitivul de agitare,
în m;
1
 Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

w – viteza periferică a fluidului la capătul dispozitivului de agitare, în m/s;

 - unghiul de înclinare a elicei, în grade;
 - densitatea fluidului, în kg/m3;
 - vâscozitatea dinamică a fluidului, în Pas;
 - vâscozitatea cinematică a fluidului, în m2/s;
exp – durata amestecării determinată experimental, în s;
o – durata amestecării calculată, în s;
 - viteza unghiulară, în rot/s.

Principiul metodei
n

H1
H
h2 h1
h

d
D
Fig. 1. Schema generală a unui amestecător
pentru evidenţierea notaţiilor tip

Amestecarea (agitarea) este operaţia hidrodinamică prin care se realizează omogenizarea

amestecurilor, manifestată prin reducerea gradientului de concentraţie, a gradientului de
temperatură, în general fiind o operaţie auxiliară.
Implicând mişcarea materialelor, amestecarea constă într-o acţiune locală, generatoare de curenţi
turbionari, cu viteze de mărime şi direcţie diferite şi una generală, în întreaga masă a
materialului, ca efect ala acţiunii locale.
Amestecarea presupune mişcarea turbulentă a materialului, caracterul curgerii având mare
importanţă şi definindu-se prin valoarea criteriului Reynolds modificat pentru amestecare:
nd2 
Re m  (1)

Limita dintre curgerea laminară şi turbulentă la amestecare este cuprinsă între valori ale lui
Reynolds: Re m  10  20 .
Eficacitatea amestecării prezintă importanţă deosebită în realizarea acestei operaţii; în procese de
amestecare nestaţionară curgerea are loc tot nestaţionar şi poate fi parţial caracterizată prin
criteriul de homocronism modificat pentru amestecare:
Hom  n  (2)
Timpul de amestecare (durata amestecării), cu condiţia respectării similitudinii geometrice, se
poate exprima prin ecuaţia criterială:

2
 Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

  k1  n 1 Rem a Frm b (3)

n2  d
Frm  (4)
g
Energia care se consumă în timpul amestecării este specifică modului de realizare a operaţiei.
În cazul agitatoarelor mecanice puterea consumată pentru realizarea amestecării este exprimată
prin relaţia:

N1  c  d 52 m  n 3m   1m   m (5)

Dacă agitatorul nu respectă condiţiile de similitudine geometrică, mărimea puterii calculată cu
relaţia (5), trebuie înmulţită cu factorul de corecţie K:
 Pentru agitatoare cu palete (braţe) care însă respectă condiţiile:
D h b h
 2,5  4; 1  0,6  1,6;  0,2  0,67; 2  0,2  0,5
d d d D
1,1 0, 6 0 , 31
 D  h   4b 
K     1    (6)
 3d   D  d 
 Pentru agitatoare cu elice sau turbină:
0 , 95 0, 6
D h 
K    1  (7)
 3d  D

Deoarece relaţia (5) exprimă puterea consumată de un singur braţ de agitare, puterea totală
necesară realizării amestecării se calculează astfel:
N  nb  K  N1 (8)

Criteriul Euler modificat pentru amestecare:

N
Eum  (9)
  n3  d 5

Formarea vârtejului
Dispozitivele de agitare amplasate central pun în mişcare întreg conţinutul recipientului. La
început apare doar o depresiune moderată a nivelului fluidului din jurul arborelui, însă pe măsură
ce creşte viteza de agitare, această depresiune se adânceşte treptat, în cazurile extreme
extinzându-se către dispozitivul de agitare.
Formarea vârtejului are loc datorită influenţei forţei de gravitaţie şi forţei centrifuge şi acţiunea
acestora este determinată cantitativ cu ajutorul criteriului Froude care creşte cu creşterea turaţiei
dispozitivului de agitare.
Considerând acţiunea forţelor gravitaţională şi centrifugală, cât şi condiţiile geomtrice la
formarea vârtejului (prezentat în figura 2) s-a dedus relaţia:

 2  rc2  rc2 
h p  hmax  ho   2  2  (10)
2g  R 

3
 Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

Cu ajutorul relaţiei (10) se determină înălţimea paraboloidului (a vârtejului) funcţie de raza

cilindrului format de lichidul care se mişcă cu aceeaşi viteză ca dispozitivul de agitare ro  r  .
n
rc
H

hmax
H1

h0
h2 h1
h

D
Fig. 2. Condiţiile geometrice ale formării vârtejului

Descrierea instalaţiei
Instalaţia experimentală este formată dintr-un vas cilindric de sticlă prevăzut cu o scară gradată
pe generatoare şi un dispozitiv de agitare.
Dispozitivul de agitare este dotat cu palete interschimbabile (ax de sticlă cu un braţ drept,
respectiv ax de sticlă cu două braţe drepte), un sistem de antrenare prevăzut cu un motor electric
şi un variator de turaţie în domeniul 30 – 2500 rot/min. Ca mediu de lucru se foloseşte apă, iar
pentru vizualizarea procesului de agitare soluţie de akbastru de metilen.

Modul de lucru
 Se stabilesc caracteristicile geometrice ale vasului şi dispozitivului de amestecare (D, H, d, b,
h1, h2 etc.);
 Se montează pe rând fiecare din axele cu braţe agitatoare şi se centrează în interiorul vasului
de amestecare, astfel încât paletele (braţele) să fie convenabil depărtate de fundul vasului (h2);
 Se toarnă apă în vas până la nivelul h1 = 90 – 100 mm (se citeşte înainte de începerea
determinărilor – vezi Anexa 2);
 Se măsoară temperatura apei pentru determinarea constantelor termofizice necesare în calcul
(, , );
 Se porneşte motorul dispozitivului de agitare şi, pentru o anumită turaţie, se citeşte pe scara
gradată înălţimea vârtejului format la suprafaţa lichidului datorită amestecării. După aceasta
se vizualizează operaţia de amestecare şi se determină durata de amestecare turnând o picătură
de albastru de metilen în zona axială a vasului. Se observă amestecarea locală şi generală în
vas, iar timpul necesar omogenizării culorii în întreaga masă de lichid (durata amestecării) se
cronometrează.
Se recomandă să se lucreze în următoarele domenii de valori ale turaţiei:
– Pentru dispozitivul de amestecare cu un braţ drept: n = 50 – 450 rot/min;
– Pentru dispozitivul de amestecare cu două braţe drepte: n = 50 – 400 rot/min.

4
 Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

Rezultate experimentale şi interpretarea lor

 se determină raza cilindrului rc pentru fiecare determinare din graficul rc / r  f n  prezentat
în Anexa 2 pentru fiecare dispozitiv de agitare;
 Se calculează înălţimea paraboloidului cu relaţia (10) şi se compară cu valoarea determinată
experimental;
 Se calculează Rem cu relaţia (1) şi se stabileşte regimul curgerii;
 Se calculează consumul de putere cu relaţia (8).
 Se calculează Eum cu relaţia (9).
 Se reprezintă grafic variaţia criteriului puterii funcţie de criteriul Reynolds în coordonate
semilogaritmice: Eum  f lg Re m  .

Mărimile măsurate experimental şi cele calculate se trec în tabelele 1 şi 2.

Se dau:
Diametrul vasului în care are loc agitarea: D = 106 mm
Înălţimea vasului în care are loc agitarea: H = 144 mm

Tabelul 1. Mărimi măsurate

Nr. h1, h2, n hmax ho hp exp

crt. m m rot/min rot/s m m m s

Dispozitivul cu un braț
1.
2.
3.
4.
5.
Dispozitivul cu două braţe
1.
2.
3.
4.
5.

5
 Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

Tabelul 2. Mărimi calculate

Caracteristica Dispozitivul Dispozitivul
cu un braţ cu două braţe
Raportul rc/r (conform anexei 2)
Raza cilindrului, rc, în m
Înălţimea paraboloidului, hp, în m
Viteza unghiulară,
  2  n , rad/s
Criteriul Reynolds modificat, Rem
Criteriul Euler modificat, Eum
Criteriul Hom
Coeficienţii adimensionali c
m
Puterea consumată la amestecare, N1, W
Puterea totală necesară, N, W

Anexa 1. Valorile coeficientului c şi exponentului m din ecuaţia puterii consumate

pentru amestecare pentru câteva tipuri de amestecătoare
Tipul Schema Condiţii geometrice
Observaţii
crt
Nr
Nr

c m
.

amestecătorului amestecătorului D/d H/d h1/d h/d

1. Amestecător cu
un braţ 3 3 0,33 0,25 6,8 0,20 -
h1

d
2. Amestecător cu
două braţe 3 3 0,33 0,25 6,8 0,20 -
h1

d
3. Amestecător cu Re20
paletă 111 1 100Re5104
h1

2 2 0,36 0,885
14,35 0,31 pentru Re5104,
d
=0,525
h1

4. Amestecător cu
două braţe d
înclinate în jos la 3 3 0,33 0,25 0,45 0,20 -
d
450
5. Elice cu două
palete înclinate la 
3 3 0,33 - 0,985 0,15 -
22,50

6
 Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

Anexa 2. Diagrame pentru calculul raportului rc/r

Graficul rc/r = f(n) pentru un dispozitiv de amestecare cu un braţ drept

rc/r
D = 103 mm
0,90 H = 95 – 100 mm
d = 60 mm (r = d/2)
0,85 h1 = 12 mm
h2 = 10 – 18 mm
0,80
0,75
0,70
0,65
0,60
0 1 2 3 4 5 6 7 8 n,
rot/s

Graficul rc/r = f(n) pentru un dispozitiv de amestecare cu două braţe drepte

rc/r
D = 103 mm
H = 85 – 95 mm
d = 59 mm (r = d/2)
1,00 h1 = 11 mm
0,95 h2 = 10 – 18 mm

0,90
0,85
0,80
0,75
0,70
0 1 2 3 4 5 6 7 8 n,
rot/

7
 100
Eum 60
40

20
10
8
6
42

1
0,6
0,4

8
0,2
0,1
1 2 4 6 10 102 105 106
103 104
Rem


1 - agitator turbină cu şase palete verticale (b=0,20d; =2,25d;, în vse cu patru şicane; 2 -agitator turbină tip 1 la B/d=0,10; 3-agitator turbină cu şase palete
curbate; 4 -agitator turbină tip 1 la B/d=0,04; 5-agitator turbină cu şase palete în formă de săgeată; 6 -agitator cu discuri radiale cu şae palete drepte verticale;
7-agitator turbină radial cu 16 palete cu stator, în vase fără şicane; 8 -agitator cu două palete veticale; 9-agitator cu opt palete drepte; 10 - agitator cu două
palete tip 8 la D/d=3, în vase cu patru şicane; 11 -agitator turbină închis cu şase palete cu stator la D/d=2,4, în vase fără şicane; 12 - agitator turbină de tip 1 la
D/d=3, în vase fără şicane; 13-agitator turbină tip 12 fără stator; 14 -agitator turbină tip 1, în vase fără şicane; 15-agitator elice cu trei palete; 16 -agitator cu
patru palete tip 8 la D/d=3, învase fără şicane; 17-agitator cu 4 palete sun unghi de 60o; 18-agitator elice cu trei palete tip 15, cu s =1,33; 19-agitator cu patru
palete tip 9 la D/d =5,2, în vase fără şicane; 20-agitator cu 2 palete de tip 8 la D/d =3 în vase fără şicane; 21-agitator elice cu trei palete tip 15 la D/d =3,3, în
vase fără şicane; 22-agitator cu patru palete tip 9 la D/d =2,4...3; 23-agitator elice cu 3 palete tip 15, la s =1,09d şi D/d =9,6, în vase cu trei ţicene; 24- la fel, la
s =d şiD/d =3, în vase cu 4 şicane; 25-la fel, la s =1,04 şiD/d = 4,5; 26- la fel, la s = d şi D/d =3, în vase fără şicane; 27-la fel, la s =1,05d şi D/d = 2,7; 28-la
Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

fel, la s= d şi D/d = 3,8 în vase fără şicane; 29- aditator cu două palete de tip 8, cu paletele înguste, în vase fără şicane.
Anexa 3. Dependenţa dintre criteriul puterii şi criteriul Reynolds

D-diametrul vasului; d-diametrul agitatorului;  - lungimea paletei; s-pasul agitatorului elice.