SISTEMUL INTERNAŢIONAL DE UNITĂŢI DE MĂSURĂ (SI)

Datorită dezvoltării economice şi a relaţiilor de schimb, în secolul al XIX-lea s-a impus

uniformizarea măsurilor (materializarea fizică a unei unităţi de măsură cu un grad de precizie
cunoscut).
În 1830, în Ţara Românescă s-a înfiinţat “Comisia îndestulării şi îndreptării cumpenilor şi
măsurilor”, dar încercările de introducere a sistemului metric zecimal, apărut după Revoluţia
Franceză au eşuat, mătivându-se că s-ar putea produce “împiedicare şi învălmăşeală”.
Sistemul metric a fost totuşi adoptat în 1864, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, de
la 1 ianuarie 1866 aplicarea lui devenind obligatorie.
Uniformizarea pe plan mondial a început sistematic prin Convenţia Internaţională a Metrului,
în 1875, când a fost creat şi Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi, prin participarea a 17
state.
Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură a fost adoptat la cea de a X-a Conferinţă Generală
de Măsuri şi Greutăţi, în 1954, denumirea actuală fiind cosfinţită la cea de-a X-a Conferinţă
Generală de Măsuri şi greutăţi, în 1960.
Formă modernă a Sistemului Metric, Sistemul Internaţional de Unităţi (SI) este un sistem
practic, coerent, simplu şi raţional structurat, cu aplicabilitate în toate domeniile ştiineţei şi
tehnicii, folosindu-se astăzi în peste 125 de ţări, chiar şi în ţări nesemnatare ale Convenţiei
Metrului sau în care se folosesc şi alte sisteme de unităţi de măsură.
Unităţile SI, precum şi multiplii, respectiv submultiplii lor se folosesc în România în
conformitate cu Legea Metrologiei, adoptată în 1978. În România, ca şi în alte ţări sau în
cadrul organizaţiei internaţionale sunt legale şi unele unităţi în afara celor SI care, fiind larg
răspândite, încă nu au fost scoase din uz. În plus, datorită circulaţiei intense a bunurilor şi a
informaţiilor la nivel global, mai circulă şi unităţi de măsură nespecifice ţării noastre, de
exemplu unităţi de măsură ale sistemului anglo-saxon.
În continuare sunt prezentate sistematizat unităţile de măsură SI şi în afara SI care prezintă
interes special în general sau în anumite domenii.

Tabelul 1. Unităţi SI fundamentale

Nr. Mărimea fundamentală Unitatea SI
crt. Denumire Simbol Notaţie Denumire Simbol
1. Lungime L l metru m
2. Masă M m kilogram kg
3. Timp T T secunda s
4. Intensitatea curentului electric I I amper A
5. Temperatura termodinamică  T kelvin K
6. Intensitate luminoasă J I candelă cd
7. Cantitate de substanţă N n mol mol
Tabelul 2. Unităţi SI derivate
Mărimea derivată Unitatea
Nr.
Relaţie Ecuaţie de
crt. Denumire Simbol Denumire Simbol
de definiţie dimensiuni
0 1 2 3 4 5 6

I. Unităţi ale mărimilor de spaţiu şi timp

1. Arie A A=l2 L2 metru pătrat m2
2. Volum V V=l3 L3 metru cub m3
3. Viteză c, w dl LT-1 metru pe secundă m/s
c
d
4. Viteză unghiulară  d T-1 radian pe secundă rad/s

d
5. Acceleraţie a dc LT-2 metru pe secundă m/s2
a
d la pătrat
6. Acceleraţie  d T-2 radian pe secundă rad/s2
unghiulară 
d la pătrat

II. Unităţi ale mărimilor caracteristice fenomenelor periodice şi conexe

1. Perioadă T f(t) = f(t+T) T secundă s
2. Frecvenţă f, n 1 T-1 hertz Hz
f 
T
3. Frecvenţă de n 1 T-1 unu pe secundă 1/s
n
rotaţie; turaţie T
4. Frecvenţă  = 2f unu pe secundă 1/s
unghiulară; pulsaţie  T -1

5. Lungime de undă  =cT L metru m

III. Unităţi ale mărimilor caracteristice mecanicii

1. Densitate (masă  
m L-3M kilogram pe metru kg/m3
volumică) V cub
2. Volum masic v v= V L3M-1 metru cub pe m3/kg
(specific) m kilogram
3. Impuls (cantitate de p p=m·w LMT-1 kilogram-metru kg·m/s
mişcare) pe secundă
4. Forţă F F=m·a LMT-2 newton N
Greutate G G=m·g
5. Greutate volumică   
G L-2MT-2 newton pe metru N/m3
(specifică) V cub
6. Presiune p F L-1MT-2 pascal (newton pe Pa (N/m2)
p
Tensiune normală ,  A metru pătrat)
şi tangenţială
7. Tensiune  F MT-2 Newton pe metru N/m
superficială 
l
Tabelul 2. (continuare)
0 1 2 3 4 5 6
8. Vâscozitate   L-1MT-1 pascal · secundă Pa·s

dinamică grad  w
9. Vâscozitate   L2T-1 metru pătrat pe m2/s

cinematică  secundă
10. Debit masic Dm m MT-1 kilogram pe kg/s
Dm 
 secundă
11. Debit volumic Dv V L3T-1 metru cub m3/s
Dv 
 pe secundă
12. Lucru mecanic L L=F·l L2MT-2 joule J
Energie E E=P·
13. Putere P E L2MT-3 watt W
P


IV. Unităţi ale mărimilor caracteristice căldurii

1. Temperatură t t=T-273,15  grad Celsius °C

2. Coeficient de l 1 dl -1 kelvin la puterea K-1

dilatare liniară l   minus unu
l dT

3. Coeficient de 1 dV -1 kelvin la puterea

dilatare volumică v   minus unu
V dT
v K-1

4. Cantitate de căldură Q Q = U + L L2MT-2 joule J

5. Cantitate de căldură q, Q L2T-2 joule pe kilogram J/kg

masică, căldură q
l m
latentă masică

6. Flux termic  dQ L2MT-3 watt W


d

7. Flux termic unitar q dQ MT-2 watt pe metru W/m2

q pătrat
dA

8. Conductivitate  q L2MT-3-1 watt pe metru W/(mK)

termică  kelvin
gradT

9. Coeficient de c q MT-3-1 watt pe metru W/(m2K)

transfer termic prin c 
t pătrat - kelvin
convecţie

10. Coeficient total de k q MT-3-1 watt pe metru W/(m2K)

transfer termic k
dt pătrat - kelvin

11. Difuzivitate termică a  L2T-1 kelvin pe watt

a
  cp
K/W
Tabelul 2. (continuare)
0 1 2 3 4 5 6
12. Capacitate termică C dQ L2MT-2-1 joule pe kelvin
C
dt
J/K

13. Capacitate termică c C L2T-2-1 joule pe kilogram J/(kgK)

masică c kelvin
m

14. Entropie S dQ L2MT-2-1 joule pe kelvin J/K

dS 
T
15. Entropie masică SM S L2T-2-1 joule pe kilogram J/(kgK)
SM  kelvin
m

16. Energie internă U dU=mcvdt L2MT-2 joule J

17. Energie internă u U L2T-2 joule pe kilogram J/kg

masică u
m

18. Entalpie H H = U + pV L2MT-2 joule J

19. Entalpie masică h H L2T-2 joule pe kilogram J/kg

h
m

Tabelul 3. Unităţi de măsură SI suplimentare

Nr. Mărimea fundamentală Unitatea SI
crt. Denumire Simbol Notaţie Denumire Simbol
1. Unghi plan α radian rad


2. Unghi solid ω steradian sr
Ω

Tabelul 4. Unităţi de măsură care nu fac parte din SI

Nr. Unitatea de măsură
Mărimea
crt. Denumire Simbol Definiţie (relaţie de definiţie)
0 1 2 3 4
I. Unităţi ale mărimilor de spaţiu şi timp
1. Lungime milă marină - 1 milă marină = 1852 m
milă terestră - 1 milă terestră = 1760 yd = 1609,34 m
ängström Å 1 Å = 1 × 10-10 m
micron  1 μm = 1 ×10-6 m
inch in 1 in = 25,4 × 10-3 m
foot ft 1 ft = 0,3048 m
yard yd 1 yd = 0,9144 m
an-lumină a.l. 1 a.l. = 9,460 ×1015 m
Tabelul 4. (continuare)
0 1 2 3 4
2. Arie ar a 1 a = 1 dam = 100 m2
2

hectar ha 1 ha = 1 hm2 = 104 m2

3. Volum, litru l (L) 1 l (L) = 1 dm3 = 10-3 m3
capacitate ster st 1 st = 1 m3
UK gallon UKgal 1 UKgal = 4,54609 × 10-3 m3
US gallon Usgal 1 USgal = 3,78541 × 10-3 m3
US fluid once fl oz 1 fl oz = 29,573 × 10-6 m3
US fluid dram fl dr 1 fl dr = 3,6967 × 10-6 m3
Baril (barrel) - 1 baril = 163,656 × 10-3 m3
Buşel (bushel) - 1 buşel = 36,368 × 10-3 m3
4. Timp minut min 1 min = 60 sec
oră h 1 h = 60 min = 3600 s
zi d 1 d = 24 h = 86,4 × 103 s
5. Unghi plan grad (sexagesimal) . . .° 1° = ( / 180) rad
minut (sexagesimal) . . .’ 1’ = (1/60)° = ( / 10.800) rad
secundă (sexagesimală) . . .’’ 1’’ = (1/60)’ = ( / 648.000) rad
grad (centesimal) . . .g 1g = (/200) rad
minut (centesimal) . . .c 1c = (1/100)° = ( / 20.000) rad
secundă (centesimală) . . .cc 1cc=(1/100)c=(/2.000.000) rad
6. Viteză nod - 1 nod = 0,514444 m/s
kilometru pe oră km / h 1 km/h = 0,277778 m/s
7. Acceleraţie gal Gal 1 Gal = 0,01 m/s2
8. Turaţie, rotaţie pe secundă rot/s 1 rot/s = 1 s-1
frecvenţă de rotaţie pe minut rot/min 1 rot/min = 1,666667 × 10-2 s-1
rotaţie
II. Unităţi ale mărimilor caracteristice mecanicii
1. Masă tonă t 1 t = 1 000 kg
quintal q 1 q = 100 kg
pound (livră) lb 1 lb = 0,45359237 kg
ounce oz 1 oz = 28,3495 × 10-3 kg
carat ct 1 ct = 0,2 g
unitate atomică de masă u 1 u = 1,660531 × 10-27 kg
2. Densitate pound per cubic inch lb/in3 1 lb/in3 = 27679,9 kg/m3
pound per cubic foot lb/ft3 1 lb/ft3 = 16,0185 kg/m3
3. Debit metru cub pe oră m3/h 1 m3/h = 2,77778 × 10-4 m3/s
volumic litru pe oră l/h 1 l/h = 0,277778 × 10-6 m3/s
4. Forţă dynă dyn 1 dyn = 1 × 10-5 N
kilogram forţă kgf 1 kgf = 9,80665 N
pound-force lbf 1 lbf 4,44822 N
Tabelul 4. (continuare)
0 1 2 3 4
5
5. Presiune bar bar 1 bar = 10 Pa = 0,1 MPa
kilogram forţă pe centi-
metru pătrat kgf/cm2 1 kgf/cm2 = 1 at = 9,80665 × 104 Pa
(atmosferă tehnică)
milimetru coloană de mm Hg 1 mm Hg (torr) = 133,322 Pa
mercur (torr)
milimetru coloană apă mm H2O 1 mm H2O = 9,80665 Pa
atmosferă fizică atm; at 1 atm = 1,01325 × 105 Pa
psi (pound force per
square inch) lbf/in2 1 psi  0,07 at = 6867 Pa
6. Vâscozitate poise P 1 P = 0,1 Pa·s
dinamică centipoise cP 1 cP = 1 × 10-3 Pa·s
7. Vâscozitate stokes St 1 St = 1 × 10-4 m2·s
cinematică centistokes cSt 1 cSt = 1 × 10-6 m2·s
8. Energie, electronvolt eV 1 eV = 1,60221917 × 10-19 J
lucru erg erg 1 erg = 1 × 10-7 J
mecanic kilogram forţă - metru kgf · m 1 kgf · m = 9,80665 J
kilowatt - oră kWh 1 kWh = 3,6 × 106 J
cal putere - oră CP · h 1 CP · h = 2,6478 × 106 J

III. Unităţi ale mărimilor caracteristice căldurii şi chimiei fizice

1. Temperatura grad Fahrenheit °F 1 ° F = (5/9) K = 0,55556 K
termodina- grad Reaumur ° Re 1 ° Re = (5/4) K = 1,25 K
mică T = (5/9)· (tF - 32) + 273,15 =
= (5/4) ·tRe + 273,15
2. Cantitate de calorie la 15 °C cal15 1 cal15 = 4,1855 J
căldură calorie internaţională calIT 1 calIT = 4,1868 J
British thermal unit Btu 1 Btu = 0,293071 W
3. Flux termic kilocalorie pe oră kcal/h 1 kcal/h = 1,163 W
British thermal unit per Btu/h 1 Btu/h = 0,293071 W
hour
4. Capacitate kilogram forţă - metru kgf·m/
termică pe kilogram - kelvin (kg·K) 1 kgf·m/(kg·K) = 9,80665 J/(kg·K)
masică, British thermal unit per
entropie pound degree Btu/lb°F 1 Btu/lb°F = 4,1868 × 103 J/(kg·K)
masică Fahrenheit
5. Energie kilocalorie pe kilogram kcal/kg 1 kcal/kg = 4,1868 J/kg
masică British thermal unit per
(specifică) pound Btu/lb 1 Btu/lb = 2,326 × 103 J/kg