Cuprins

Capitolul I : Caracteristica de bază a Î.M. "EFES VITANTA MOLDOVA

MOLDOVA
BREWERY"S.A..
BREWERY"S.A..............................
........................................................
..............................................2
..................2
Capitolul II: Sistemul
Si stemul managerial al Î.M. "EFES VITANTA
VITANTA MOLDOVA
MOLDOVA
BREWERY"S.A.
BREWERY"S.A..............................
.........................................................
...........................................15
...............15
2.1.Planificarea activităţiiîntreprinderii...........................................15
2.2. Structura organizatorică .............................................................
2.3.Managementul
2.3.Managementul resurselor
resurselor umane..................................
umane.................................................
...............
2.4.Managementul riscului...............................................................
Capitolul III: Analiza activităţii economico-financiare a Î.M. "EFES VITANTA
MOLDOVA
MOLDOVA BREWERY"S.A...
BREWERY"S.A...............................
........................................................
............................
3.1.Indicatorii rentabilităţii.................................................................
3.2.Indicatorii de gestionare a activelor şi pasivelor ........................
3.3. Indicatorii lichidităţii întreprinderii............................................
3.4. Indicatorii statistici ai acivităţii întreprinderii...........................

1
 Capitolul I
I. Caracteristica de bază a organizaţiei

Conform
Conform legisla
legislaţiei
ţiei in vigoare
vigoare cu privire
privire la antrepr
antrepreno riat şi întreprinderi "EFES
enoriat
VITANTA MOLDOVA BREWERY" este
este înregi
înregistra
strată
tă la camera
camera de înregist
înregistrări
rări sub forma de
Societate pe Acţiuni "EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY din Chişinău"
Istoric apariţia berii este plasata cu 7 mii de ani în urmă pe teritoriul
cuprins între rîurile Tigru şi Eufrat. Băutura a căpătat o
răspîndire rapida în Mesopotamia,
Egipt şi prin coloniile greceşti în toată lumea antică. în spaţiul
nostru
nostr u geografic primele relatări despre bere datează de dinaintea erei noastre fiind atestat
consumul berei încă în perioada războaielor romane. Pe teritoriul actualei Republicii Moldova
producţia industrială a berei începe în anul 1873,cînd un întreprinzător german pe
nume Raps fondează în Chişinău prima fabrica de bere .Bazele actualei
actualei companii
companii au
fost puse cu 30ani în urmă în 1974 prin fuzionarea unităţii vechi de
producţie cu fabrica nouă ,construită în zona industrială a oraşului . în
1995 compania a fost privatizată şi reorganizată în Societate pe Acţiuni cu
numele de „VITANTA INTRAVEST".
în urmă
următo
tori
riii a fost
fost efec
efectu
tuat
atăă o reut
reutil
ilar
aree cons
consid
ider
erab
abil
ilăă ,noi
,noile
le
echipamente asigurînd extinderea capacităţii de producţie şi creşterea calităţii
 produselor.
 produs elor. Pe parcurs
parcur s .fiecare
.fiec are din mărcile
mărci le de bere şi băuturi
băutur i răcoritoare a adus în colecţia
întreprinderii
întreprinderii medalii de aur .argint ,bronz la
mai multe expoziţii şi tîrguri internaţionale.
O nouă
nouă etap
etapăă în isto
istoria
ria comp
compan
anie
ieii a înce
începu
putt în ianu
ianuar
arie
ie
2003,o
2003,odat
datăă cu achiziţi
achiziţiona
onarea
rea pachetu
pachetului
lui majoritar
maj oritar de acţiuni de
către „EFES BEVERAGE
GROUP „ ,unul dintre cele mai mari grupuri de profil de pe piaţa
europeană
europeană a berii. Odată cu schimbarea proprietarului ,'VITANTA
schimbarea proprietarului

2
 Capitolul I
I. Caracteristica de bază a organizaţiei

Conform
Conform legisla
legislaţiei
ţiei in vigoare
vigoare cu privire
privire la antrepr
antrepreno riat şi întreprinderi "EFES
enoriat
VITANTA MOLDOVA BREWERY" este
este înregi
înregistra
strată
tă la camera
camera de înregist
înregistrări
rări sub forma de
Societate pe Acţiuni "EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY din Chişinău"
Istoric apariţia berii este plasata cu 7 mii de ani în urmă pe teritoriul
cuprins între rîurile Tigru şi Eufrat. Băutura a căpătat o
răspîndire rapida în Mesopotamia,
Egipt şi prin coloniile greceşti în toată lumea antică. în spaţiul
nostru
nostr u geografic primele relatări despre bere datează de dinaintea erei noastre fiind atestat
consumul berei încă în perioada războaielor romane. Pe teritoriul actualei Republicii Moldova
producţia industrială a berei începe în anul 1873,cînd un întreprinzător german pe
nume Raps fondează în Chişinău prima fabrica de bere .Bazele actualei
actualei companii
companii au
fost puse cu 30ani în urmă în 1974 prin fuzionarea unităţii vechi de
producţie cu fabrica nouă ,construită în zona industrială a oraşului . în
1995 compania a fost privatizată şi reorganizată în Societate pe Acţiuni cu
numele de „VITANTA INTRAVEST".
în urmă
următo
tori
riii a fost
fost efec
efectu
tuat
atăă o reut
reutil
ilar
aree cons
consid
ider
erab
abil
ilăă ,noi
,noile
le
echipamente asigurînd extinderea capacităţii de producţie şi creşterea calităţii
 produselor.
 produs elor. Pe parcurs
parcur s .fiecare
.fiec are din mărcile
mărci le de bere şi băuturi
băutur i răcoritoare a adus în colecţia
întreprinderii
întreprinderii medalii de aur .argint ,bronz la
mai multe expoziţii şi tîrguri internaţionale.
O nouă
nouă etap
etapăă în isto
istoria
ria comp
compan
anie
ieii a înce
începu
putt în ianu
ianuar
arie
ie
2003,o
2003,odat
datăă cu achiziţi
achiziţiona
onarea
rea pachetu
pachetului
lui majoritar
maj oritar de acţiuni de
către „EFES BEVERAGE
GROUP „ ,unul dintre cele mai mari grupuri de profil de pe piaţa
europeană
europeană a berii. Odată cu schimbarea proprietarului ,'VITANTA
schimbarea proprietarului

2
 INTRAVEST" îşi
îşi sch
schimbă numele în „EFES
imbă num „EFES VITANT
VITANTA
A MOLDOV
MOLDOVA
A BREWER
BREWERY"
Y"
aparţinînd industriei alimentare.
Capitalul statutar al „EFES VITANTA MLDOVA BREWERY" îl cons
consti
titu
tuia
ia la
momentul înfiinţării 36198073 milioane lei.
Această întreprindere s-a impus pe piaţa internă a Republicii Moldova prin sortimentul de
 producţie de înaltă calitate:
calitate:
• Bere „ Chişinău " ,"Arc", "Vitanta Premium", „ Efes Pilsener", „Starîîi
Melnic"
• Băuturi Răcoritoare- 6 arome unite sub brendul VIVA : „Limonada",
„ Orange"," Cola „ /'Coacăză Neagră „," Lime", „ Greifruit".
• Apă Minerală REAL cu gaze şi fără gaze
• Băuturi Slabalcoolice „Coffe Amaretto „," Gin tonic „ ,Red Vodka"
• Sucurile naturale de import „ Prigat „cu aromă de portocale , kiwi şi
 piersic
 piersic
• Băuturi răcoritoare din gama Pepsi sunt deasemenea pentru
import(anexe 1)

Principalele activităţi ale întreprinderii sunt:

• Producerea
• Turnarea
• îmbutelierea
• Vînzarea cu ridicata şi cu amănuntul a băuturilor alcoolice ,slab

alcoolice şi nealcoolice.
Produse
Produsele
le întrepr
întreprinde
inderii
rii se bucură
bucură de o vastă
vastă extinde
extindere
re nu num
numai
ai printre
printre rîndurile
rîndurile
tinerilor dar şi printre rîndurile celor de vîrsta a doua şi a treia, produsele fiind consumate nu
numai
numai la noi în Republica
Republica Moldova
Moldova dar
dar şi peste hotare. Relaţiile de cooperare sunt foarte strînse
reuşind să importe

3
materia primă de cea mai înaltă calitate din Bulgaria , Franţa ,Ucraina, Olanda
Olanda , Cehia
Cehia .Angli
.Angliaa
, Turcia, Moscova.
Facilităţile de care profită Î.M. „EFES VITANTA
VITANT A MOLDOVA
MOLDO VA BREWERY"
BREWERY" S.A.
S.A.
din partea statului sunt conform Art.24 din legea R.M. cu privire la Bugetul Asigurării Sociale de
Stat pe anul
anul 2004 NM519-XV
NM519-XV din 06.12.2
06.12.2003
003 publicat
publicatăă în Monitoru
Monitorull Oficial
Oficial care
care preved
prevedee
„ Agenţii economici producători care la situaţia din 01.01.2004 nu au datorii faţă de bugetul
asigurărilor
asigurărilor sociale de stat şi transferă
transferă regulat şi integral
integral suma obligaţiilor
obligaţiilor curente din salariul
 plătit pot beneficia solicitarea in baza acordului încheiat cu Casa Naţională
Naţi onală de Asigurări
Asi gurări Sociale
de o reducere a tarifului contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii de la 29 % la 25%
la fondul de retribuire a muncii şi alte recompense dacă suma contribuţiilor de asigurări sociale
calculate conform tarifului acordat cu reducere este mai mare cu 10 % decît suma contribuţiilor 
 plătite în aceeaşi perioadă
perioadă a anului precedentă şi dacă
da că păst
pă stre
rează
ază număr
nu mărul
ul de person
per sonal
al angaj
an gajat
at şi
creează noi locuri de muncă".
De asemenea mai are şi o susţinere nestatală din partea băncilor care
care acordă
acordă credi
credite
te pe
termene nelimitate care le-au ajutat să procure utilaje noi în leasing în valoare de 2 mln.dolari.
între
întrepri
prind
ndere
ereaa este
este astă
astăzi
zi cel
cel ma
maii ma
mare
re prod
produc
ucăt
ător
or de bere
bere .bău
.băutu
turi
ri răcor
răcorito
itoare
are şi
slab
slabal
alco
cooli
olice
ce şi unul
unul dintr
dintree cei
cei ma
maii ma
mari
ri produ
producă
căto
tori
ri de apă
apă minerală
minerală din Moldova.
Moldova.'EFES
'EFES
VITANTA MOLDOVA BREWERY „asigură peste 3 A din berea de pe piaţa Moldovei, 14
din cantitate din băuturi răcoritoare 14 % din volumul de apă minerală .Compania este prezentă
 pe piaţă prin trei mărci proprii de bere - „Chişinău" „Arc" „"Vitanta Premium" precum şi prin
mărcile de import „Efes „"Starîi Melnic".
Conducerea „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY „ a înţel
înţeles
es că pentru
pentru a-şi
menţine
menţine poziţiile
poziţiile pe piaţă în condiţiile importurilor masive şi a concurenţ
concurenţei
ei produsul autohton
autohton
trebuie să satisfacă cerinţele consumatorilor.
De aceea
aceea pe parcur
parcursul
sul ultimilo
ultimilorr ani 7 mln.de
mln.de dolari
dolari au fost invest
investiţi
iţi în modernizarea
modernizarea
tuturor etapelor ciclurilor de producţie iar pentru anul viitor este preconizat să se cheltuiască 10
mln de dolari.
Cu o cifră anuală de afaceri de 47 mln. de dolari întreprinderea este nu doar una din cele mai
 prospere întreprinderi moldoveneşti ci şi unul din cei mai
mai mari contribuab
contribuabili.
ili.

4
 În 2004 plăţile companiei către bugetul de stat şi cel local au ajuns la suma de 9 mln. de dolari
Pe parcursul ultimilor ani consumatorii moldoveni s-au obişnuit să urmărească campaniile
 promoţionale organizate de „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY".
Sub marca EFES este sponsorizat Festivalul Etno Jazz, ,Vitanta Premium este brandul
care susţine „Bienala Teatrală Eugeniu lonescu" ia berea Chişinău este sponsorul oficial al
Comitetului Naţional Olimpic din Moldova al Federaţiei Sportului Studenţesc şi al Federaţiei de
Tenis de masă. „Chişinău şi-a confirmat renumele de marcă cu adevărat naţională prin susţinerea
unor sărbători de amploare :

• Festivalul Berii
• Ziua studentului
• Hramurile mai multor localităţi
Marca VIVA a fost sponsor al manifestărilor organizate de ziua copiiilor şi a unui şir 
de evenimente pentru copii şi adolescenţi.
în anul 2004 berea „Starîi Melnic „ a fost sponsorul difuzării pe teritoriul Republicii
Moldova a campionatului European la Fotbal şi a dat numele celui mai important Festival de
muzică rock din ţară. Tot din acest an tradiţionala competiţie de fotbal pentru copii a devenit
„Cupa Viva".
Fiecare din mărcile de bere şi băuturile răcoritoare produse de VITANTA a adus în
colecţia întreprinderii medalii de aur, argint şi bronz la mai multe expoziţii şi tîrguri
internaţionale de specialitate.
,, Brewery tour”

«Brewery Tour», noul proiect al companiei «Efes Vitanta Moldova Brewery» – cel mai mare
 producător de bere din Republica Moldova, este o călătorie memorabilă la fabrică, acolo unde se
 produce berea preferata a moldovenilor - berea «Chişinău». Ajungând la fabrica de bere prin
intermediul proiectului «Brewery tour», veţi cunoaşte întreg procesul de producere a berii, atât din
 punct de vedere teoretic, cât şi practic. Veţi fi martori ai creării, etapă cu etapă, a unei noi cantităţi
din băutura preferată. Veţi vedea cum are loc măcinarea malţului ceh veritabil, veţi afla ce reprezintă
mustul de bere şi cum miroase adevăratul hamei german. Vi se vor descrie cele mai interesante şi
5
curioase detalii ale artei berăritului.
Călătoria se va încheia cu o degustare a celor mai proaspete mostre de bere «Chişinău»! Nu veţi pleca de la fabrică
fără cadouri, în special fără legitimaţia de adevărat amator al celei mai populare beri autohtone. E simplu să ajungeţi în
«Paradisul berii». Pentru aceasta, este suficient să răspundeţi corect la 3 întrebări din pagina electronică.

6
7
 Derularea procesului de producere a berii
Tipul de producţie reprezintă totalitatea factorilor cu caracter tehnic şi organizatoric ce
caracterizează nomenclatura producţiei fabricate , gradul ei de stabilitate ,volumul
producţiei ,gradul de specializare a întreprinderii luate în ansamblul ei ,cît şi subunităţilor 
de producţie până la locul de muncă precum şi modul de deplasare a obiectelor muncii de
la un loc de muncă la altul în cursul procesului de fabricaţie.
Tipul de producţie influenţează şi determină metodele de organizare a producţiei şi
a muncii ,structura de producţie a întreprinderii şi a secţiilor ,gradul de înzestrare tehnică a
producţiei . Persistă patru tipuri de producţie:
• Individuală –produsul este complex şi trebuie fabricat într-un singur exemplar 
sau într-un număr foarte mic de exemplare.
•  În serie –sistemul de organizare a producţiei trebuie să fie foarte flexibil pentru
a răspunde cererilor formulate de clienţi
•  În masă–se folosesc procese care combină elemente standardizate sisteme de
organizare a producţiei fiind deosebit de rigid şi orice schimbare necesită
intervale mari de timp
• De proces –un singur produs de mare serie ,printr-un proces unic. Sistemul de
organizare nu admite nici o flexibilitate
 În cadrul Î.M”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY”S.A. s-a stabilit tipul de producţie în
serie care se caracterizează prin următoarele trăsături :
- Constanţa fabricării unei producţii de o nomenclatură relativ redusă
- Posibilitatea fixării unor operaţii asemănătoare pe fiecare loc de muncă ceea ce
permite introducerea unor utilaje cu un oarecare grad de specializare
- Lipsa unei specializări depline a tuturor locuitor de muncă
- Mişcarea pieselor de la o operaţie la alta se face în loturi de fabricaţie în scopul
reducerii duratei de pregătire şi încheiere pe fiecare piesă.
Structura de producţie exprimă forma organizatorică de desfăşurare a procesului de
producţie şi reprezintă numărul şi componenţa verigilor de producţie , control şi
cercetare ,modul de construire şi organizare internă şi legăturile de cooperare dintre
acestea pe linia realizării procesului de producţie.
Verigile structurii de producţie sunt considerate :

 Locul de muncă - este acea parte a suprafeţei de producţie a unui atelier 

,sector sau a unei secţii ,dotate cu utilaj şi echipament tehnic corespunzător,

8
 destinat executării anumitor operaţii în vederea obţinerii producţiei sau a
deservirii procesului de producţie

 Sectoare de producţie  –care reprezintă acea subunitate delimitată sub

raport teritorial unde se execută un anumit tip de operaţie tehnologică sau o
succesiune de operaţii legate de fabricaţia unei piese sau părţi de produse

 Atelier de producţie –poate fi constituit ca verigă independentă sau ca parte

componentă a unei secţii ,reprezintă acea verigă structurală în cadrul căreia
se execută fie aceeaşi activitate sub raport fie sub anumite operaţii
succesive necesitate de executarea unui produs sau unei piese.

 Secţia de producţie  –Se înţelege o verigă structurală determinată tehnic

productivă şi organizatoric –administrativ ,în cadrul căreia se execută un
produs sau o parte a acestuia sau se desfăşoară un anumit stadiu al
procesului tehnologic .Se creează pentru conducere unitară a activităţilor 
legate tehnologic atunci cînd volumul de muncă necesită cel puţin trei
ateliere de muncă

 Laboratoare de analiză ,control şi cercetare  – ele se constituie atunci cînd

volumul de muncă al acestora necesită cel puţin 5 persoane .În cadrul lor se
execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calităţii materiei
prime ,produselor sau diferite lucrări cu caracter de studiu sau cercetare

 În cadrul programului de producţie la nivelul unităţii industriale pot calculaţi următorii
indicatori valorici principali:
 Producţia marfă – exprimă valoric rezultatele finale livrate sau destinate livrării
către alte unităţi la export sau pe piaţa internă ori folosite în sectoarele neindustriale
ale întreprinderii. Aici se includ:
• Valoarea produselor finite destinate livrării prin utilizarea materiei prime,
materialelor proprii sau achiziţionate
• Valoarea prelucrării materiei prime şi a materialelor primite de la clienţi
• Valoarea lucrărilor cu caracter industrial ,executate pentru diferiţi clienţi din
afară

9
 Valoarea reparaţiilor capitale terminate executate pentru utilajele şi
•

mijloacele de transport proprii, valoarea pieselor de schimb executate de

 întreprindere destinate de a fi consumate pentru reparaţiile capitale.
 Acest indicator în anul 2004 a constituit 146438283 mln. lei
 Producţia globală – include toate elementele care fac parte din producţia marfă la

care se mai adaugă:

• Creşterea sau descreşterea stocurilor de semifabricate şi combustibil din
producţia proprie
• Creşterea sau descreşterea stocurilor de producţie neterminată
 Producţia netă – reprezintă valoarea nou creată în activitatea
productivă .Ea poate fi calculată prin două metode
• Metoda de producţie se calculează ca diferenţa dintre valoarea producţiei
globale şi cheltuielile materiale
PN= PG - ChM
• Metoda de reparaţie se calculează prin însumarea directă a următoarelor elemente
componente:
- retribuţiile
- contribuţiile asupra retribuţiilor 
- contribuţii la fondul de cercetare ştiinţifică
- beneficiul net
- alte elemente ale muncii vii
 Producţia realizată – exprimă valoarea producţiei livrate într-o perioadă de
timp şi pentru care s-au efectuat complet operaţiunile de decontare între producător şi
beneficiar. Din producţia marfă se scade modificarea stocurilor de producţie finită la
depozit şi modificarea stocurilor de producţie descărcată dar neplătită

-Ingredientele necesare pentu producerea berii :

1.malţ
2.hamei
3.drojdie
4.apă

- Etapele procesului tehnologic de producere a berii :

1.macinarea maltului
10
 Malţul este materia primă de bază utilizată la fabricarea berii. Acesta este produs din orz prin
 procesul tehnologic de malţificare, care are loc în secţia de malţificare. Principiul procesului de
malţificare este încolţirea orzului. În procesul de malţificare, principalele componente ale orzului
sunt transformate în hidraţi de carbon, necesari pentru procesul de fermentare. Se formează amilaza
- enzimă care transformă amidonul în maltoză (carbohidrat al malţului). După o perioadă de timp
 bine determinată, când toate procesele de transformare ale componentelor sunt finisate, procesul de
malţificare este stopat prin uscarea boabelor de malţ. Curentul de aer cald este trecut prin stratul de
malţ, apa din bob fiind evaporată până la valori definite concret pentru fiecare tip de malţ fabricat.
După aceasta, particulele încolţite sunt separate de boabe. Produsul final al procesului de malţificare
este malţul.
Măcinarea malţului are ca scop extragerea cât mai completă a principalelor componente din boabele
de malţ. Măcinarea se efectuează la moara pentru malţ (des. 1, des. 2). Măcinatul asigură
solubilizarea componentelor extractive în apă şi filtrarea cât mai bună din punct de vedere al
gradului de limpiditate a mustului. Produsul obţinut la această etapă tehnologică este numit măciniş.
2.brasajul maltului
Măcinişul de malţ obţinut în procesul de măcinare se amestecă cu apă în agregatul pentru
condiţionarea malţului, după care este transferat în cazanul pentru brasaj (des. 3). Compoziţia
obţinută în procesul de brasaj se numeşte plămadă. Plămada este prelucrată printr-un regim termic
controlat, după etape bine definite în timp. Parametrii de temperatură şi timp sunt stabiliţi în
conformitate cu tipul şi sortimentul de bere fabricat la întreprindere. Brasajul este important pentru
activitatea optimă a enzimelor din malţ: amidonul se transformă în componente solubile în apă,
carbohidraţi fermentescibili şi nefermentescibili; de asemenea, are loc transformarea şi trecerea în
stare solubilă a altor componente din malţul măcinat. Particulele insolubile din plămadă sunt
separate în cazanul de filtrare (des. 3) în fază grosieră. Ele reprezintă borhotu

Există două procedee de brasaj:

1. Prin infuzie – hidroliza enzimatică şi solubilizarea componentelor din malţ, cu excepţia cojii
 bobului.
2. Prin decocţie – se caracterizează prin unul, două, trei decocturi. Procedeul de brasaj prin decocţie
oferă posibilitatea utilizării gramineelor nemalţificate: orez, porumb, grâu, orz. Nemalţificatele sunt
folosite pentru a conferi berii gust şi aromă specifică.

3. Filtrarea plămezii

La această etapă are loc transferul plămezii din cazanul de brasaj în cazanul de filtrare (des.
3), unde are loc separarea fazei grosiere (învelişul bobului şi proteina nehidrolizată) de cea lichidă
11
(mustul de bere). Borhotul de la filtrare este utilizat ca furaj pentru animale, iar mustul de bere este
 pompat în cazanul de fierbere.

4.Fierberea cu hamei

Fierberea mustului de bere are loc în cazanul de fierbere (des. 4). În cadrul acestui proces
este dozat hameiul în câteva etape (des. 5). Hameiul este o plantă perenă cu o durată de viaţă de 30-
50 de ani, fiind productive, însă, numai plantaţiile de 20-25 de ani şi cu o înălţime de aproximativ 8
m. Aparţine familiei Cannabisaceae, iar toate soiurile de hamei cultivate în prezent aparţin speciei
Humulus lupus.
În industria berii sunt utilizate conurile de la inflorescenţele plantelor femele, deoarece
numai acestea conţin răşini amare şi uleiuri eterice care conferă berii gustul amar şi aroma
caracteristică. Compoziţia hameiului are o influenţă decisivă asupra calităţii berii care este fabricată
din acesta. Compoziţia chimică a hameiului este :
- răşini amare 18,5%
- uleiuri esenţiale 0,5%
- taninuri 3,5 %
- proteine 20,0%
- substanţe minerale 8,0%
Celelalte componente sunt - celuloza şi alte substanţe mai puţin importante pentru fabricarea
 berii. Cele mai importante componente pentru fabricarea berii sunt răşinile amare şi uleiurile
esenţiale. Anume hameiul, în procesul de fabricare, conferă berii gustul şi aroma caracteristică. De
asemenea, contribuie la formarea spumei de bere (conţinutul de uleiuri eterice, răşini amare şi
taninuri) şi la o mai bună clarificare a mustului, la creşterea stabilităţii acestuia.
În timpul procesului de fierbere are loc extracţia componentelor amare şi aromate din hamei
 – etapa tehnologică definită hameierea mustului. În acelaşi context, dozarea hameiului la o etapă
incipientă conferă berii gustul tipic amar, iar hameiul administrat în must spre finalul procesului de
fierbere are ca scop balansarea amărelii, conferind berii o aroma specifică.
5. Clasificarea si răcirea mustului

Clarificarea mustului are loc într-un aparat numit Whirpool, care funcţionează pe baza
 principiului de hidrociclon. Aici are loc şi sedimentarea particulelor în suspensie (borhotul de hamei,
 particule insolubile). Principiul de funcţionare a Whirpool-ului poate fi descris în felul următor – din
 partea inferioară, pe direcţie tangenţială, este pompat mustul cu o viteză de maximum 5 m/s. Pe
măsură ce aparatul se umple, mustul trece în mişcare liberă. În felul acesta, particulele în suspensie
se depun sub formă de sediment pe partea inferioară a aparatului. Apoi, mustul de bere este răcit

12
 până la temperatura de fermentare: pentru drojdia de fermentare inferioară – 7-13°С, iar pentru
drojdia de fermentare superioară – 14-25°С. Pentru revigorarea drojdiei, la fermentare, se face
aerarea mustului.
Rezultatul procesului tehnologic descris este mustul de bere – lichid de culoarea chihlimbarului cu
gust dulce-amar şi conţinut de carbohidraţi şi proteină.
6. fermentarea şi maturarea mustului

Procesul de fermentare şi maturare a mustului are loc în tancuri cilindro-conice (des. 7), în
care este pompat mustul răcit şi este dozată drojdia de bere în flux. Drojdiile reprezintă
microorganisme unicelulare care au capacitatea de a transforma hidraţii de carbon (glucidele) în alte
substanţe cum ar fi alcoolul şi dioxidul de carbon. În acest scop, în procesul de fabricare a berii, sunt
utilizate drojdiile Saccharomyces cerevizae.
Procesul de fermentare durează de la 5 până la 7 zile (în dependenţă de sortimentul de bere
fabricat), la o temperatură de 10-13°С. Acest timp este necesar pentru ca hidraţii de carbon din
mustul de bere să fie transformaţi în alcool, dioxid de carbon şi alte substanţe. La această etapă are
loc disocierea şi formarea componentelor secundare ale fermentării, care influenţează considerabil
calităţile organoleptice ale berii.
La etapa iniţială a procesului de fermentare a mustului are loc multiplicarea intensă a drojdiilor 
de bere, dar, pe măsură ce substanţele nutritive se epuizează, iar concentraţia de alcool creşte,
 procesul de fermentare încetineşte şi trece în proces de maturare. Concomitent, are loc şi
sedimentarea drojdiilor cu formare de sediment. Procesul de sedimentare este stimulat prin scăderea
temperaturii din CCT până la -1°С. În funcţie de tipul de fermentare distingem:
- drojdie de fermentare inferioară, care sedimentează pe partea inferioară a CCT (este utilizată la
întreprinderea
Efes Vitanta Moldova Brewery S.A.);
- drojdie de fermentare superioară, care se acumulează în partea superioară a CCT. Drojdia
sedimentată este colectată prin partea
inferioară a CCT, care are formă conică.
Aceasta favorizează colectarea eficientă a biomasei de drojdie. Drojdia colectată va reprezenta
 prima generaţie pentru următorul proces de fermentare. Numărul ciclurilor de utilizare a biomasei
depinde de următorii factori: calitatea drojdiei, corectitudinea procesului tehnologic, igiena
tehnologică. Produsul obţinut în urma fermentării este „berea tânără”, care este apoi supusă
 procesului de maturare, la temperatura 0°... -1°С. În timpul acestui proces are loc formarea
componentelor organoleptice ce caracterizează gustul şi aroma berii: berea se îmbogăţeşte cu dioxid
de carbon, se clarifică şi gustul ei devine complet.
13
 7. filtrarea

Înainte de a transfera berea la filtrare, sunt efectuate investigaţiile fizico-chimice şi

organoleptice de rigoare. Chiar dacă berea corespunde tuturor parametrilor, ea nu este considerată
 bună pentru consum, fiind supusă, în continuare, procesului de filtrare. Scopul filtrării este
eliminarea celulelor de drojdie, îndepărtarea unor componente proteice şi a polifenolilor, pentru a
atinge parametrii necesari de transparenţă. Acest proces are loc în separatorul centrifugal. Utilizarea
kiselgurului (rocă sedimentară formată din schelete monocelular de cremene, ce posedă calităţi
absorbante) în calitate de material filtrant este considerată cea mai eficientă metodă de înlăturare a
sedimentului proteic. Etapa finală a procesului de filtrare este filtrarea prin carton sterilizator, cu
dimensiunile porilor mai mici decât cele ale drojdiilor şi ale bacteriilor, ceea ce asigură reţinerea
microorganismelor pe suprafaţa filtrului. După filtrare berea este acumulată în tancuri de acumulare
numite forfas, la o temperatură joasă.
8. îmbutelierea şi pasteurizarea

Berea filtrată este transferată pentru îmbuteliere şi pasteurizare. Berea este un produs
alimentar care are un termen de păstrare limitat şi necesită a fi ferită de acţiunile razelor solare şi de
îngheţ, fiind păstrată în încăperi curate şi ventilate. Astfel, buteliile în care se ambalează berea sunt
spălate minuţios la temperaturi înalte. Starea igienică a buteliilor este strict supravegheată de către
laborator. În cazul în care calitatea spălării nu ar corespunde cerinţelor, berea nu ar rezista la
termenul de păstrare. Berea este îmbuteliată în ambalaj de sticlă sau PET (des. 9 şi des. 10) şi
 butoaie de tip keg, pentru berea la halbă. Pentru a evita activitatea nedorită a microorganismelor pe
durata termenului de păstrare, berea este pasteurizată. Există două tipuri de pasteurizare:
- pasteurizare în flux (pasteurizarea berii până la îmbuteliere la temperatura de 70°С);
- pasteurizarea în pasteurizatorul tunel (pasteurizarea berii îmbuteliate
la temperatura 62°С-64°С).
http://berechisinau.md/images/shapca6_3_ro.jpg

Capitolul II
II. Sistemul managerial al organizaţiei

2.1 Planificarea activităţii întreprinderii

Pentru a desfăşura o activitate eficientă fiecare unitate economică trebuie să aplice un
anumit sistem de planificare. Prin planificare la nivelul întreprinderii se înţelege

14
 programarea ,organizarea ,coordonarea şi conducerea pe bază de plan activităţii
economice .
A planifica înseamnă a concretiza în documente prevederile strategiei şi tacticii
adopate pentru o anumită perioadă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi ,termenele
la care acestea trebuiesc realizate ,resursele care trebuiesc alocate pentru îndeplinirea
lor ,sracinile concrete care revin executanţilor la diferite nivele de conducere şi pe
compartimente funcţionale .Planificarea în perspectivă se bazează pe dialogul dintre
antreprenor cu cumpărătorii potenţiali în scopul unei mai bune corelări a intereselor lor.
 Activitatea de planificare a întreprinderii se clasifică în dependenţă de mai multe
criterii :
•  În raport cu obievtivele de dezvoltare se evidenţiază

 Planificare strategică care se realizează de obicei la nivelul

conducerii de vîrf pe termen lung
 Planificare tactică unde acţiunile şi activităţile trebuie efectuate pe
termene mai scurte
• După orizontul de timp la care se referă

 Planificare de perspectivă care se elaborează pe o perioadă de mai mulţi ani(3-7)

 Planificare curentă
 Planificare operativă care se elaborează pe un trimestru,o luna
decade,săptămînă,schimb,oră
 În raport cu nivelul ierarhic la care se efectuează
Planificare de corporaţie
Planificare la nivel de unitate economică
 În raport cu modul de formalizare
Planificare formală
Planificare informală
 În raport cu conţinutul activităţii de planificare
Planificare tehnico-economică
Planificare operativ-calendaristică

În cadrul întreprinderii  Î.M.”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. sunt

utilizate la diferite etape ale procesului de producţie respectivele tipuri de planificări sus
15
 numite .
Este imposibil desfăşurarea unei activităţi economice fără a avea la bază un plan bine
elaborat sau fără a desfăşura o anumită activitate de planificare .Planul poate fi adoptat
numai de către proprietar sau de către persoana autorizată de aceasta angajată prin
contract de muncă şi care sete responsabilă pentru rezultatele activităţii economice –
antreprenorul. El se fixează în primul rînd în contractul dintre agenţii economici .
Un plan bun este una din condiţiile de bază ale succesului oricărei întreprinderi care
nu trebuie să fie unic pentru toate afacerile deoarece diferă domeniul de activitate a
firmelor,scopurile finale ,necesităţile pentru care a fost elaborat.Totuşi el trebuie să conţină
in mod obligatoriu unele direcţii ca :
1. Afacerea
 Scopul elaborării
 Descrierea pe scurt a afacerii
 Obiective generale şi specifice

2. Descrierea pieţii 

 Clienţii
 Segmentul de piaţă
 Concurenţa
 Produsul sau serviciul

3. Organizarea şi Managementul
 Procesul de producţie
 Echipa managerială
 Personalul de execuţie

4. Date financiare
 Prezentarea venitului estimat
 Bilanţul proiectat
5.Riscuri şă probleme critice
6.Sumarul executiv
7.Anexe

16
 Prin strategiile aplicate de  Î.M.„EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY”S. A. se
desemnează ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe termen lung,
principalele modalităţi de realizare , împreună cu resursele alocate în vederea
obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţiei.
Strategiile existente elaborate de întreprindere sunt valabile pe o perioadă de 3-5 ani
ca şi cele viitoare . Strategiiile viitoare se bazează pe abordarea corelativă a organizaţiei şi
mediului în care îşi desfăşoară activitatea . Prevederile ei au în vedere realizarea unei
interfeţe cît mai eficace între firmă şi mediu ,reflectată în perfomanţele
organizaţiei.Indiferent dacă managerii sunt conştienţi sau nu strategia reflectă într-o
anumită măsură interesele cel puţin ale unei părţi ale stakeholderilor.
Prin modul cum este concepută strategia este necesar să aibă în vedere şi să
favorizeze desfăşurarea unui intens proces de învăţare organizaţională .Prin aceasta se
desemnează nu numai însuşirea de noi cunoştinţe de către salariaţii organizaţiei ,dar şi
transformarea lor în noi abilităţi care se reflectă în comportamentele şi acţiunile lor.
 În cadrul Î.M.”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY „S.A strategia are de regulă
un caracter formalizat îmbrăcând forma unui business plan. Prin fundamentarea sa
,strategia determină o reducere substanţială a riscurilor ce însoţesc orice activitate
economică ,în consecinţă în întreprindere se diminuează pierderile ,se ridică moralul
personalului.
2.2.Structura organizaţională a Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A

Structura organizaţională este considerată scheletul întregului organism care este

întreprinderea, funcţionarea căreia este dependentă de modul amplasării şi utilizării resurselor 
umane disponibile la o etapă dată. Structura organizaţională este un important subsistem al
sistemului de management. Structura organizaţională reuneşte personalul, departamentul şi relaţiile
organizaţionale astfel plasate şi constituite încît să asigure premisele economice, tehnice, şi de
 personal necesare desfăşurării procesului managerial şi a procesului de execuţie.
Structura organizatorică a întreprinderii ”Efes Vitanta Moldova Brewery” permite
îndeplinirea obiectivelor stabilite în condiţii cît mai eficiente datorită conducerii competente şi a
unui cadru organizatoric raţional.

17
 Organizarea întreprinderii desemnează ansamblul proceselor de management prin
intermediul cărora se stabilesc şi delimitează procesele de muncă fizică şi
intelectuală şi componentele lor precum şi gruparea acestora pe posturi,
informaţii de muncă ,compartimente şi atribuirea lor personalului ,corespunzător 
anumitor criterii manageriale ,economice ,tehnice şi sociale ,în vederea realizării
 în cît mai bune condiţii a obiectivelor previzionate.
Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor şi subdiviziunilor 
organizatirice astfel constituite încît să asigure premisele organizatorice în vederea stabilirii
şi realizării obiectivelor lor previzionate.
Structura organizatorică a întreprinderii este o expresie atît a resurselor 
umane,materiale,financiare şi informaţionale încorporate cît şi a caracteristicelor mediului
 în care acestea îşi desfaşoara activitaţile.
Principalele componente ale structurii organizatorice a întreprinderii  Î.M.”EFES
VITANTA MOLDOVA BREWERY” sunt urmatoarele:
 Postul –care reprezintă ansamblul obiectivelor, sarcinilor,competenţelor şi

responsabilitaţilor care revin spre exercitare unui salariat al firmei.

 Funcţia –totalitatea posturilor care prezintă aceleaşi caracteristici principale

 Ponderea ierrhică- reprezintă numarul de salariaţi conduşi nemijlocit de un

manager 
 Compartimentul –ansamblul persoanelor ce efectuiază munci omogene pe

acelaşi plasament care contribuie la realizarea aceloraşi obiective şi sunt

subordonate namijlocut aceluiaşi manager 
 Nivelul ierarhic –este format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice

situate la aceeaşi distanţă ierarhică de adunarea generală a acţionarilor sau

de proprierarul unic al firmei
 Relaţiile organizatorice –sunt raporturile dintre celelalte subdiviziuni

Structura organizatorică a Î.M.”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” este:

• Structura ierarhic-funcţională caracterizată prin existenţa
componentelor operaţionale şi funcţionale. Executanţii sunt
subordonaţi şefului ierarhic.
 Organigrama este o reprezentare grafică a
structurii organizatorice a întreprinderii şi redă o parte din
componentele structurii şi anume :
• Compartimente
• Niveluri ierarhice
18
• Relaţii organizaţionale
• Ponderea ierarhică

Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului firmei şi

din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi:
• Organigrame generale
• Organigrame parţiale
Din punct de vedere al modului de ordonare al compartimentelor şi relaţiilor dintre ele
organigramele pot fi:
• Circulare
• Piramidale
• Orientate de la stînga la dreapta
.
Echipa managerială a  Î.M.” EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY „S.A. constă
din 8 top manageri şi 32 Midlle manageri ,toţi avînd studii superioare şi o înaltă calificare.
Top managerii răspund pentru primirea deciziilor care determină politica firmei de
aceea lucrul lor este complicat iar săptămîna de lucrul este foarte încărcată
Midlle managerii avînd un lucru cu caracter variat fiind şi ei un element principal în
luarea deciziilor.
Etica managerială paote fi definită drept studiu modului în care deciziile
afectează persoanele şi grupurile sociale ,domeniul în care se definesc
drepturile şi îndatoririle precum şi regulile pe care trebuie să le respecte
persoanele care decid.

2.3.Managementul resurselor umane

 Managementul resurselor umane este ştiinţa şi arta elaborării şi implimentării strategiei şi
 politicii de personal în vederea realizării cu maximum de eficienţă a obiectivelor 
întreprinderii.Importanţa managementului resurselor umane provine de la importanţa resursei
avînd ca subiect omul şi că în toate activităţile se află în centrul activităţii. Toate resursele sunt 
importante dar omul este cel mai important pentru că le pune în mişcare pe toate.

Politica de personal  Î.M.” EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A include

următoarele direcţii principale de activitate:
1. Planificarea Personalului

19
 2. Angajarea ,selecţia
3. Pregătirea şi perfecţionarea profesională
4. Remunerarea muncii
5. Garanţiile sociale
Planificarea resurselor umane este o activitate specifică întreprinderii “EVMB”.Annual
întreprinderea îşî planifică numărul necesar de resurse umane ,inclusive şi numărul necesare la
sezon. O activitate a politicii de personal ce rezultă din activitatea de personal este selecţia
,angajarea,reclama posturilor vacante. Pentru posturile din ierarhia superioară şi de mijloc a
întreprinderii se face selecţia.
Reclama posturilor se face în ziarul” Економическое Обозрение” , „Makler” şi pe site-ul
întreprinderii.După ce a fost selectată persoana potrivită i se face cunoştinţă cu obligaţiunile de
serviciu,trece controlul medical . Primele două săptămîni de muncă sunt de probă ,dacă persoana în
acest timp dă dovadă de pricepere ,dibăcie ,cunoştinţe ea este acceptată la serviciu.
Reeşind din specificul activităţii acestei întreprinderi ,din tipurile de produse
această întreprindere practică munca sezonieră.Se fac angajari în sezonul de vară pentru
postul de muncitor datorită creşterii cererii de produse.Pentru munca sezonieră este
specifică „Contract individual de muncă pentru îndeplinirea unei anumite lucrări”. Structura
personalului întreprinderii este determinată de :
 Structura pe sexe
 Structura pe vârste
 Structura după staj în muncă
 Structura după studii
La începutul anului 2005 structura pe sexe constituia :
 451 bărbaţi
 282 femei
 Aceste cifre ne determină specificul activităţii acestei întreprinderi ,unele munci sunt
inaccesibile pentru femei datorită condiţiilor grele şi nocive de muncă ,de aceasta numărul
de persoane de gen masculin este mai mare decât cel femenin.
O importanţa aparte o are şi structura pe vârsta personalului din cadrul
 întreprinderii care este prezentată în următorul tabel:
Bărbaţi Femei

20
    0    0    0    0    i    0    0    0    0    0
   i    3    4    5    6   n    3    4    5    6    6
  n   -
  -   -
  -   -
  -   -
  -   a   -
  -   -
  -   -   -
  a    1    1    1    1    0    0    1    1    1    1   e
   t
   2    3    4    5    6    2    2    3    4    5   s
   0   e
   2   e
   t   a
   l    P
  a
   l   s    <
  e
   <    P
Permanenţi 13 159 76 98 54 12 2 44 100 113 33 2
Temporari 8 19 6 4 -- -- 7 26 9 3 3 --
Total 21 178 82 102 54 12 9 70 109 116 36 2

Cea mai mare pondere a angajaţilor de gen masculin din total de angajaţi o constituie
persoanele de vîrstă cuprinsă în limitele de la 21-30 ani iar majoritatea persoanelor de gen
femenin sunt cuprinse în limitele 41-50 ani.

Structura Personalului după studii

Bărbaţi Femei
   i
  r    i
  r  .    i
  r    i
  r  .
  r    l    i
  r    i
  r   n    i
  r    i
  r  .   s
  e   e   n
   i    t   a
   t   e   e    i    t   p    l
  ş   o
   t   o   ş   o
   t   a
  g   g   m    i    i   p   o   g   g   m    i    i   m    t
  a   a    d   a   c    T   a   a    d   a   c   e
   t   o
  n   n   n   m   n   n   a   n    T
  a   a   a    M   e   a   a    i    M    i
  r
   i   u    t   ş   u
  m   m   ş    M    i
  r   m   m    M   o
   t
  n    i
  p   e
   l   n   o
   t   p   e
   l    h   c
  o    l    h    i   o    l   e
 .   n
   d
   i   e
   t   c    T    d
   i   s   u
   T  .   n   r
   M   s   u    M   e    M
  r    P
  e    M
   P

Medii 0 2 5 0 166 28 201 0 1 1 0 160 42 204

Medii 0 0 0 0 13 0 13 0 0 0 0 5 0 5
incomplete
Medii speciale 0 1 8 0 50 2 62 0 0 10 4 27 3 34

Medii tehnice 0 1 1 0 16 1 19 0 1 6 1 13 0 21

Primare 0 0 6 0 9 2 11 0 0 0 0 2 1 3
Super.sc.dur 0 0 25 0 25 0 11 0 0 0 0 0 0 0
Superioare 8 25 3 4 46 3 106 0 5 10 14 14 2 40
Superioare 0 0 3 0 3 1 7 0 0 1 0 2 0 3
necomplete
Total 8 25 50 4 328 37 451 0 7 48 19 223 48 282

Din datele tabelei rezultă că la întreprindere 22 % din numărul personalului au studii

superioare ,52 % studii medii ,13,6% studii medii speciale ,15,5 % studii medii tehnice ,1,4

21
 % studii superioare de scurtă durată ,1,03 % studii superioare necomplete ,1,8 % studii
primare .Circa jumătatea din personalul au studii medii.
Conducerea întreprinderii întotdeauna a acordat o atenţie deosebită instruirii şi
pregătirii personalului. Încă din anii ‘ 80 „ EVMB” a desfăşurat traninguri şi seminare
pentru lucrătorii tehnici şi ingineri utilizând jocurile practice şi pe roluri cu scopul căpătării
noilor cunoştinţe şi obţinerii deprinderilor la elaborarea strategiei comune de conducere
,planificarea optimă a resurselor financiare, realizarea producţiei de mărfuri . Majoritatea
personalului de conducere superior şi mediu cunoaşte Limba Engleză ,aceasta fiind o
cerinţă de bază a acestor posturi. Personalul care necesită o pregătire sunt trimişi la
cursuri în Anglia ,Moscova, Germania, SUA, Turcia . În anul 2003 conform datelor din
„Raportul statistic privind instruirea profesională” au fost profesional perfecţionate 83 de
persoane din care 31 conducători şi 52 specialişti. Legătura dintre angajat şi întreprindere
este determinată de „Retribuirea muncii , salariu” .În această privinţă conducerea
 întreprinderii se obligă:
• De a remunera personalul în dependenţă de îndeplinirea sarcinilor de muncă
şi conform contractului individual de muncă
• De a efectua salarizarea salariaţilor în concordanţă cu volumul de realizare a
producţiei conform planurilor de muncă şi statele de personal a muncitorilor 
• De a achita salariul angajaţilor până la data de 20 a fiecărei luni
• De a compensa lucrul în zilele de sărbători şi de odihnă în bani
• De a efectua compensarea suplimentului pentru lucrul în timp de noapte
• De a acorda compensări şi retribuiri inclusiv şi pentru munca grea şi munca în
condiţii dăunătoare sau periculoase
• Plata unor premii ,suplimente ,adaosuri de salariu în dependenţă de
rezultatele întreprinderii

Garanţiile sociale
 Suma ajutorului material în legătură cu decesul rudelor apropiate
 în mărime de 400 de lei iar pentru pensionarii plecată de la
 întreprindere 200 de lei
 Fiecărui angajat la Crăciun şi sfintele paşti se acordă gratis
produse în sumă de 50 de lei

22
  La atingerea de către salariaţii întreprinderii a vîrstei de
pensionare şi cu un stagiu nu mai mic de 10 ani primesc lunar o
pensie din partea întreprinderii de 500 lei
 Jubileul de 50 de ani al salariaţilor este remarcat prin achitarea
ajutorului material în sumă de 500 de lei
Se acordă unele ajutoare materiale familiilor cu mulţi copii


,familiilor monoparentale .
Salariaţilor întreprinderii li se acordă la cerere concediu odată pe an . În afară de
concediu , zile de sărbători legale angajaţii mai primesc zile libere în caz de :
• Căsătoria-5 zile
• Căsătoria copilului–3 zile
• Naşterea copilului – 1 zi
Moartea rudelor apropiate –3 zile
•

 În cadrul „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” se practică munca în două

schimburi pentru secţiile fierbere ,fermentare ,îmbuteliere ,producţie finită.

Trening organizat de întreprindere cu ajutorul companiei SmartBox

Denumirea treningului : ,,Strategii drastice şi uşor de adoptat, specifice departamentului

de vînzări”
Participanţii: Managerii de vînzări, Agenţii comerciali, Mercendaizerii.
Scopul proiectul:
- De a învăţa cum să ,,simtă” clientul
- De a învăţa cum să influienţeze clientul prin tehnici directe şi indirecte efective
- Să se simtă încrezut în sine, în situaţii complicate, cu clienţi mai dificili
- Să cîştige mai mult pe seama majorării vînzărilor 
Treningul va dura timp de 3 zile, în fiecare zi se vor desfăşura cîte 4 seminare a cîte 90 minute.
Programul treningului :
1. Despre vînzări. Ce înseamnă în primul rînd comunicarea. Comunicarea – este întotdeauna un
mod de influienţă. Toţi oamenii sunt diferiţi, cum să se descurce cu ei. Analiza
tranzacţiei.Cum să foloseşti cunoştinţele despre sine şi despre alţii în vînzări. Tipurile de
influienţă asupra oamenilor.Specificul influienţei în vînzări.Barierele de comunicare.
Trening în diagnosticarea diferenţiată a interlocutorilor(clienţilor) şi specificul primei reacţii.
2. Cum să descoperi interesele directe şi indirecte ale clientului.Cum să pui întrebările pentru a

23
  primi informaţia necesară şi pentru a îndrepta clientul pe calea dorită de noi. ,,Jocul”de
,,descoperire” a clientului cu ajutorul întrebărilor.
3. Cum ,,să te vinzi” în dependenţă de faptul, cui te vinzi. Regulile de ,,joc” în faţa clientului.
Cind să cedezi în faţa clientului. Comportamentul, mimica, glasul – caracteristici necesare în
vînzări.
4. Prezentare produselor. Ce, cînd şi de ce să vorbim despre marfă. Tehnici şi modalităţi de
argumentare. Folosirea Cuvintelor emotive. Trening pentru înfluienţa emoţionaţă a clienţilor.
5. Dirijarea obiecţiilor şi opiniilor clienţilor. De ce au obiecţii. Ce doreşte clientul ca atere cîn
are obiecţii. Cum să ,,dirijăm” cumpărătorul, folosind obiecţiile sale. Cum să înţelegem, cînd
clientul ne minte.
6. Desfăşurare discuţiilor cu clientul. Tehnici de a desfăşura o discuţie eficientă cu clientul.
Stabilirea relaţiilor de lungă durată cu clienţii.
Fiecare participant la acest program va primi in urma acestui trening tot complexul necesar de
cunoştinţe practice, specifice cursului şi alte idei de soluţionare a diferitor situaţii .

Organizarea unui tim-building cu ajutorul aceleaşi companii, SmartBox.

Participanţii : Managerii de vînzări, Agenţii comerciali, Mercendaizerii.

Scopul proiactului :
- Dezvoltarea relaţiilor pozitive în interiorul departamentelor 
- Dezvoltarea sentimentului de încredere în sine şi în colegii de echipă
- Posibilitatea de a lua decizii rapide în situaţii instabile.
- Căpătarea deprinderilor de a rezolva o problemă , eficient şi rapid.
- Dezvoltarea calităţilor de lider şi îniţiator în cadrul grupului şi ridicarea spiritului de membru
al grupului.
Durata proiectului a fost de o zi, care a avut loc la Orheiul Vechi.
Proiectul constă în organizarea unei competiţii, dintre 2 grupuri, formate din 20-30 persoane.
Programul proiectului :
- Jocuri interactive: Inviorare, formarea a două echipe, alegere sloganului
- Orientare în spaţiu şi găsire comorii. Oriantarea cu ajutorulhărţii şi găsirea comarii, care
constă din produse şi alte unelte necesare pentru pregătirea prănzului.
- Programe sportive : Mersul pe funie, desfacerea păiangenului, trecerea peste păiangenul
deteriorat.
- Jocuri alpinistice : Ridicarea şucătorilor cu ajutorul echipamentelor alpinistice şi lăsarea lui

24
într-un punct deasupra lacului.
Echipa trebuie să ajungă în locul necesar , pentru a salva colegii de echipă sau să gasească
comoara şi între timp să treacă peste mai multe obstacole. Programul este astfel organizat încît
echipele nu pot să-l trecă , decît împreună, ajutîndu-se reciproc.
Acest proiect este bun , prin faptul că îi determină pe participanţi să se deschidă, să se
împrietenească, fără ca singuri să-şi dea seama.
Veselia, zîmbetul, energia şi dorinţa de a concura, bucuria de a cîştiga, posibilitatea de a acorda
o mînă de ajutor şi susţinerea colegilor – acesta este Tim-buildingul.
Susţinerea organizatorică şi tehnologică este acordată de compania ,,Linia Montana”S.R.L, care
este un partener de încredere al companiei SmartBox. Compania Smart Box deasemenea asigură
 participanţii cu certificate de asigurare Cart S.A.
2.4. Managementul riscului
Riscul reprezintă apariţia unei pierderi în activitatea firmei,are diferite înţelesuri în
funcţie de persoanele care sunt implicate în înfăptuirea acestui risc.
Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie la locurile de muncă la Î.M. „ EFES
VITANTA MOLDOVA BREWERY” sunt prezentaţi în următorul tabel:
Locul de muncă Riscurile aferente locului de muncă
Administraţia - afectarea de către cîmpul
electromagnetic al calculatoarelor 
curentul electric
Secţia îmbuteliere părţi mobile ale utilajului
proiectarea de coiburi din sticlă
suprafeţe umede şi lunecoase
aburi fierbinte de la maşini de spălat
curentul electric
dezinfectanţi
degajări de keton de la printerele maşinilor de etichetat
degajări de aldehidă formică de la maşinile de umflat
sticle

Secţia fierbere aburi fierbinte

acid azotic
acid caustic
dezinfectanţi
curentul electric

25
 Secţia fermentare vase care funcţionează sub presiune
degajări de CO2
temoeraturi joase
dezinfectanţi
- curentul electric

Secţia malţ concentraţii sporite de colb organic

părţi mobile ale utilajului
curentul electric

Secţia produse finite exploatarea transportului

intern
gaze de eşapament de la
 încărcătoarle moto cu gaze
pericolul prăbuşirii stivelor cu
producţie finită
Secţia tară exploatarea transportului
intern
gaze de eşapament de la
 încărcătoarele moto cu gaze
pericolul prăbuşirii cu produse
curentul electric
curentul electric sub şi peste o
mie w
Secţia electrică căderea de la înălţime
Pentru electricieni factorii chimici şi alte riscuri
din secţiile unde se lucrează

curentul electric
Pentru acumulatorişti acidul sulfuric
- vase care funcţionează sub presiune
Secţia AMCşi A - Cădere de la înălţime
- factori chimici şi alte riscuri proprii secţiilor 

Secţia mecanică părţi mobile ale utilajului

Lăcătuşi strungari,sudori proiectări de corpuri metalice
 în timpul funcţionării maşilior unelte
degajări de aerezol,mangan
,ozon în timpul sudării
căderi de la înălţime
curent electric

26
 Secţia transport auto Accidente rutiere

Secţia vînzări Utilizarea dezinfectanţilor  

 Accidente rutiere

Căile de atenuare şi evitare a riscului în întreprindere sunt:

• Garanţiile bancare
• Clauzele contractuale asiguratorii
• Elasticitatea ieşirii din contract
• Intervenţia statului
•  Acoperirea riscului revolving,gajul,ipoteca.
• Rezerva compensatorie
• Compania de asigurare

Un proces formalizat de managemnet al riscului va da rezultate pozitive numai dacă

 întreprinderea ia în cinsideraţie toate aspectele acestuia.Performanţa în procesul de
management al riscului este dată de calitatea managerilor şi a personalului implicat şi
anume de cea mai slabă verigă din cadrul său.Managerii firmei trebuie să se asigure că
echoa care realizează managementul riscului este competentă şi a găsit o cale de mijloc
 între tehnicizarea excesivă a procesului şi acţiunea pe bază de intuiţie.

27
 Capitolul III

III.Analiza activităţii economico-financiare a organizaţiei

3.1 Indicatorii rentabilităţii

Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea întreprinderii de a
cîştiga profit. Rentabilitatea se determină ca raport dintre efectele economice şi financiare obţinute de
întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora. Formula de bază a calcululiu rentabilităţii
este:
 Rentabilitatea =(Efect economic şi financiar / Efort) *100(%)

In practica econmică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se schimbă părţile
componente ale formulei de bază. în calitate de efect economic şi financiar, la calculul
rentabilităţii, se utilizează profitul, dividendele etc, iar în calitate de efort - costul vînzărilor,
activele totale, capitalul propriu, capitalul permanent al întreprinderii şi altele.
28
 In literatura de specialitate, indicatorii rentabilităţii sunt grupaţi în tr ei categorii:
- indicatorii rentabilităţii producţiei;
Indicatorii rentabilităţii activelor;
- Indicatorii rentabilităţii capitalului.
Eu mă voi referi doar la cei mai principali indicatori ai rentabilităţii, care fiind exprimaţi
întotdeauna în procente, reflectă eficienţa diferitor laturi ale activităţii economice ale
întreprinderii. La ei se referă:
Rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine
 profit în urma vînzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor, adică
caracterizează mărimea profitului obţinut la un leu venituri din vînzări, care poate fi
îndreptat Ia acoperirea cheltuielilor perioadei, cît şi la formarea profitului din activitatea
operaţională.
Acest indicator exprimă legătura care există între rezultatul financiar şi veniturile din
vînzări obţinute de întreprindere şi se determină în baza raportului dintre mărimea
 profitului brut şi valoarea veniturilor din vînzări. Formula de calcul al rentabilităţii
veniturilor din vînzări este:

 Rentab ilitatea ven itului din v înzăr i=(Profit Bru t / Venit din vînzări)*1 00(%)

Tabelul 2.1
Indicator  2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
i 2003- 2004- 2005- 2006-

2002 2003 2004 2005

1 PB(Lei) 98097739 11145416 16639506 19173702 23213494 +1335642 +54940859 +2534196 +40397924

6 1 3 7 7 2

2 VV(lei) 22642862 30634956 41457533 47357442 55999918 +7992094 +10822576 +5899909 +86424759

5 6 3 8 7 1 7 5

3 RVV 43.32 36.38 40.13 40.48 41.45 -3.19 +3.75 +0.35 +0.97
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

29
  Nivelul acestui indicator reflectă cît de efectiv întreprinderea gestionează vizările,
costurile şi preţurile de vînzare ale produselor, mărfurilor şi serviciilor prestate, pentru
că scopul oricărei întreprinderi îl constituie majorarea profitului. Mărimea lui trebuie să
rămînă stabilă sau să crească în dinamică. Micşorarea nivelului acestui raport semnifică
despre creşterea costului vînzărilor.
 Nivelul ratei profitului brut depinde de influenţa următorilor factori: structura
 producţiei vîndute, costuri de produse şi preţul de vînzare. Volumul de producţie nu are
influenţă directă pentru că acţionînd şi asupra numitorului şi asupra numărătorului în
aceeaşi măsură, influenţa sa devine nulă asupra ratei profitului brut. Volumul producţiei
are însă influenţă directă prin costuri, întrucît în condiţiile în care volumul producţiei
creşte, costurile se reduc pe unitate de produs pe seama cheltuielilor fixe. In cadrul
analizei este necesar de a menţiona factorii ce au provocat modificarea ratei Profitului Brut.
in cadrul întreprinderii analizate ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA, acest indicator a
înregistrat valoarea de 36,38%,în 2003 şi a constituit o micşorare de 3,19 puncte
 procentuale faţă de 43,32% înregistrate în perioada precedentă. Aceasta însemnînd că la
fiecare l eu venit din vînzări întreprinderea a obţinut 36,38 bani profit brut. Factorul
nefavorabil asupra ratei profitului brut a fost costul vînzărilor care a înregistrat în 2003 o
majorare vizibilă de 66564514(lei), sau cu 52%.
În următorii trei ani se observă un ritm de creştere a acestui indicator, ajungindu-se în 2006 la
valoarea de 41,45%, o majorare esenţială de 3,75% se observă în 2004, faţă de 2003.
Această creştere se datorează majorării venitului din vînzari cu 35%.
Ritmul crescător a acesui indicator în dinamică ne demonstrează faptul că întreprinderea îşi
gestionează vînzările cît de cît eficient .
Rentabilitatea activelor reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al mijloacelor 
investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanţare a acestora. In cazul cînd
întreprinderea obţine pierderi contabile, nivelul acestui indicator va fi negativ şi va reflecta
nivelul pierderilor obţinute de la fiecare leu al activelor întreprinderii. Actualmente acestui
indicator i se acordă o atenţie deosebită, deoarece nivelul lui demonstrează capacitatea
unităţii economice de a-şi utiliza cît mai eficient activele sale. Rentabilitatea economică se
determină după următoarea formulă de calcul:
30
 Rentabilitatea activelor=(Profitul pînă la impozitare/Valoarea medie a

activelor)*100(%)

Tabelul 2.2
Indica- 2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
tori 2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005
47345257 53588943 93984469 83013820 73945476 +6243686 +40395526 -10970649 -104955118
1 PPGI(lei
)
195698523 328277299 381639517 542264734 652178308 +13257877 +53362218 +16062521 +109913574
2 TA(lei) 6 7
24.19 16.32 25.00 15.30 11.33 -7.87 +8.3 -9.32 -3.97
3 RA(%)
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Rentabilitatea activelor este utilizată de analiticul financiar, în calitate de:

- Indicator al estimării calităţii şi eficienţei gestionării întreprinderii;
- Indicator al aprecierii capacităţii întreprinderii de a obţine suficient profit de
la fiecare leu mijloace investite;
- Metoda de prognozare a mărimii profitului;
- Indicator al aprecierii raţionalităţii atragerii surselor împrumutate.
In baza ultimului indicator rezultă că, pentru realizarea unei investiţii întreprinderea poate
să solicite acordarea împrumutului numai atunci, cînd rata dobînzii este inferioară ratei
rentabilităţii activelor. In acest caz, mijloacele împrumutate vor contribui la sporirea
nivelului rentabilităţii capitalului propriu.
Dacă întreprinderea are o rată a rentabilităţii mai mare dccît rata dobînzii la capitalurile
împrumutate, atunci acţionarii pot beneficia de efectul de levier (de pîrghie financiară) al
îndatorării întreprinderii.
Rentabilitatea economică trebuie să permită întreprinderii reînnoirea şi creşterea activelor 
sale într-o perioadă cît mai scurtă. De aceea se consideră corespunzătoare o rată mai mare
de 25%. In urma efectuării calculelor la întreprinderea ÎM,,Efes Vitanta Moldova
Brewery’’SA am observat o tendinţă de reducere,a rentabilităţii activelor, în 2003 faţă de
anul precedent.Dacă în anul precedent RA=24,19%,ceea ce era foarte aproape de mărimea
optimă, în 2003 acesta s-a redus pînă la RA=16,32%, sau cu 7,87 puncte procentuale. Acest
nivel al indicatorului e scăzut, ceea ce înseamnă că la fiecare leu active ÎM,,Efes Vitanta
Moldova Brewery’’SA obţine 16,32 bani profit pînă la impozitare. Acestă modificare a

31
nivelului indicatorului, este determinată de influienţa negativă asupra numărătorului, a
cheltuielilor legate de activitatea întreprinderii, prin majorarea acestora în 2003, faţă de
2002 cu 26,4% şi a profitului din activitatea de investiţii, care sa micăorat, în această
 perioadă, cu 436%.În perioada următoare,în 2004, are loc o modificare
îmbucurătoare,atingerea nivelului optim,al acestui indicator, valoarea de 25%.Această
situaţie a fost determinată de influienţa directă a rezultatului din activitatea de
investţii,care a crescut cu 546,5% ,asupra majorării profitului perioadei de gistiune cu
57,4%.Însă această stare a situaţiei nu durează prea mult , deoarece în următorul an, în
2005, se înregistrează o descreştere a rezultatelor în activitatea economico-financiară,
egală cu 10970649 lei, ceea ce a determinat o micşorare a numarătorului cu aproximativ
12%, şi respectiv a rentabilităţii activelor cu 9,32%, acesta din urmă atingînd, în 2005,
valoarea de 15,30%. În 2006 diminuarea indicatorului studiat continuă, înregistrînd
valoarea de 11,33%, fiind cauzată şi în acest an de micşorarea factorului sus numit cu
9068344 lei.Deci în acest caz nu putem vorbi despre o gestionare destul de eficientă a
activelor .
Rentabilitatea capitalului propriu exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit
net prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa, prin ea „înţelegem capacitatea
întreprinderii de a-şi îmbogăţi proprietarii" .
Prin prisma acestui indicator posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor, adică
caracterizează mărimea profitului obţinut pentru fiecare leu investit în capitalul propriu.
Rentabilitatea capitalului propriu exprimă legătura care există între rezultatul
financiar şi capitalul propriu, adică ea se determină în baza raportului dintre profitul net şi
valoarea medie a captalului propriu:

Profit Net
 Rentabilitatea financiară=------------------------------------- — 100 (%).
Valoarea medic a CapPropriu

Tabelul 2.3
Indica- 2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
tori 2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005
36848252 41479092 75095690 67886068 63965655 +5296240 +33616598 -7209622 -3920413
1 PN(lei
)
32
 126829465 168283450 243363557 311270953 340886750 +41493985 +22652910 +67907396 +29615797
2 CP(lei) 7
29.00 25.00 31.00 22.00 19.00 -4.00 +6.00 -9.00 -3.00
3 RF(%)
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Este de dorit ca rata rentabilităţii financiare să fie mai mare decît rata medie a dobînzii
 pe piaţă, pentru a face atractive acţiunile întreprinderii şi a creşte cursul lor bursier, însă
nivelul prea înalt a acestui indicator poate fi rezultatul capitalizării insuficiente şi nu a
eficienţei înalte a activităţii întreprinderii. În cadrul întreprinderii ÎM,,Efes Vitanta
Moldova Brewery’’SA, acest indicator a înregistrat o diminuare pe parcursul acestor cinci
ani în medie de 10 puncte procentuale. Analizînd fiecare perioadă în parte, observăm, că
doar, în 2003,are loc o micşorare a acestui indicator cu 4%, ceea ce este benefic pentru
întreprindere, însă această situaţie sa creat nu datorită nivelului major a profitului net ci a
necesităţii corectării rezultatelor perioadelor precedente.În 2004 nivelul acestui raport va
întrece chiar şi nivelul din anul 2002, ajungînd la valoarea de 31%. Acest rezultat a fost
influienţat de majorare rezervelor prevăzute de stat, cu 63%.În urmatorii doi ani nivelul
acestui indicator se micşorează, ajungînd la valoarea de 22%, în 2005 şi de 19% în 2006,
această situaţie nu este rău venită pentru întreprindere, deoarece acest nivel al indicatorului
se află deasupra nivelului rate dobînzii pe piaţă
3.2 Indicatorii de gestionare a activelor şi pasivelor
Indicatorii gestionării activelor caracterizează gradul de eficacitate cu care
întreprinderea utilizează activele pe care le are la dispoziţie şi se măsoară prin intermediul
unui şi r de indicatori.
Numărul de rotaţii a activelor sau recuperabilitatea activelor caracterizează eficienţa
cu care sunt utilizate mijloacele de care dispune întreprinderea, sau de cîte ori vînzările au
reînnoit activele într-o perioadă. Formula de calcul este reprezentată astfel:

Venturi din vînzări

 Numărul de rotaţii a activelor =------------------------------- —=-——---------------(ori).
Valoarea __ medie __ a _ activelor 

Tabelul 2.4
Indica- 2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
tori 2003- 2004- 2005- 2006-
33
 2002 2003 2004 2005
226428625 306349566 414575333 473574428 559999187 +79920941 +10822576 +58999095 +86424759
1 VV(lei) 7
195698523 328277299 381639517 542264734 652178308 +13258977 +53362218 +16062521 +109913574
2 TA(lei) 6 7
1.15 0.93 1.09 0.87 0.86 -0.22 +0.16 -0.22 -0.03
3 Nr.A(ori
)
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Veniturile din vînzări includ în sine componentele valorice necesare pentru acoperirea
consumurilor de producţie, reînnoirea stocurilor de materiale, plata Salariilor, rambursarea
creditelor şi acoperirea altor nevoi de dezvoltare şi stimulare a personalului şi acţionarilor. Rezultă
că, într-o perioadă de timp, prin componenţa valorică a veniturilor din vînzări, fiecare element de
activ va fi reînnoit, iar fiecare datorie va fi achitată. În literatura de specialitate, se recomandă, ca
numărul de rotaţii ale activelor la întreprinderile industriale să fie mai mare de 2,5 ori. Un nivel mai
mic decît nivelul recomandat, semnifică faptul că întreprinderiea nu comercializează suficiente
 produse faţă de activele pe care le utilizează. În urma efectuării calculelor observăm că în anul
2002 Numarul de rotaţie a activelor este de 1,15 ori.

În urmatorii patru ani se observă o micşorare a acestui indicator, respectiv in 2003 se

înregistrează valoarea de 1,93 ori, în 2004 activele se reînoiesc de 1,09 ori, în 2005 Numărul de
rotaţii se reduce la 0,87 ori, iar în 2006 are loc deasemenea o reducere neesenţială, pînă la 0,86
ori. Deci situaţia la ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA este nefavorabilă şi această situaţie
 poate fi cauzată de gestionarea proastă a stocuriolor. In mod normal, veniturile din vînzări trebuie
să crească, iar activele ce nu aduc nici un profit ar trebui scoase din circuitul economic al
întreprinderii.
Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale exprimă în cîte zile are loc o
rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale în cursul unei perioade. Cu cît durata de rotaţie
este mai scurtă, cu atît mai eficient întreprinderea îşi organizează relaţiile sale cu furnizorii,
determină graficul achiziţiilor şi efectuiază controlul stării stocurilor.
Durata înaltă de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale demonstrează existenţa la
întreprindere a stocurilor fără mişcare sau cu mişcare lentă, ce duce la creşterea riscului
de a suporta pierderi.

 Dst=(Stocuri de mărfuri şi materiale/Costul vînzărilor)*360 (zile)

34
Tabelul 2.5
Indica- 2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
tori 2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005
42371214 60367039 66779293 126235607 132212394 +17995825 +6412254 +59456314 +597678
1 SMM(lei
)
128330886 194895400 248180272 281837405 327864240 +66564514 +53284872 +33657133 +46026835
2 CV(lei)
119.00 112.00 97.00 161.24 145.17 -7.00 -15.00 +64.24 -16.07
3 Dst(zile)
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

În literatura de specialitate acest indicator se recomandă a fi în jurul valorii de 72 zile.

La întreprinderea ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA indicatorul nu se încadraeză în
limita recomandată nici într-o perioadă analizată.Cu toate că în anii 2003 şi 2004 se
înregistrează o micşorare a acestui indicator de la 119 zile în 2002, la 112 zile şi respectiv la
97 zile, totuşi în 2005 se va ajunge la durata de aproximativ 161 zile.În 2006 durata de
rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale se reduce la aproximativ 145 zile, însă nici
această durată nu este optimală. Această situaţie ne demonstrează că ciclul de producţie este
foarte îndelungat, ceea ce şi este specific pentru genul procesului de producţie pe care îl
desfăşoară.

Modificarea duratei de rotaţie a activelor curente, în mare măsură, depeinde şi de nivelul

vitezei de rotaţie a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, care
 poate fi determinată astfel:
Dcr=(Creanţe pe TS aferente facturilor comerciale/Venit din vînzări)*360(zile

Tabelul 2.6
Indica- 2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
tori 2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005
6030603 9373588 11092096 335588326 357723404 +3342985 +1718508 +22496230 +2135078
1 Cfc(lei)
226428625 306349566 414575333 473574428 559999187 +79920941 +10822767 +58999096 +86424759
2 VV(lei)
10.00 11.00 10.00 26.00 23.00 +1.00 -1.00 +16.00 -3.00
3 Dcr(zile
)
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Durata de rotaţie a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale

caracterizează perioada de aflare a activelor curente sub formă de decontări cu
consumatorii. Creşterea valorii creanţelor şi a cotei acestora în suma totală a activelor curente
 poate fi cauzată de imprudenţa politicii întreprinderii în domeniul creditării cumpărătorilor 
35
din punct de vedere al încasării creanţelor,majorarea volumului vînzărilor sau
insolvabilitatea unor cumpărători.

Micşorarea valorii creanţelor pe termen scurt se apreciază pozitiv datorită reducerii

 perioadei de încasare a acestora. Dac ă val oa rea cr eanţel or es te mi cş or at ă în urma
reducerii volumului de vînzări, situaţia creată se apreciază negativ, pe motiv că a avut
loc reducerea activităţii de întreprinzător a întreprinderii.
In cadrul întreprinderii ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA durata de încasare a creanţelor 
aferente facturilor comerciale are tendinţa de majorare.În anul 2003 se observă o mică creştere a
acestui indicator de la 10 zile în 2002 la 11zile,însă această modificare nu întrece majorarea
venitului din vînzări care se majorează cu 37% în 2003, această situaţie se apreciază pozitiv. În
2004 la majorarea venituli din vînzări cu 35%, se înregistrează o diminuare a duratei de încasare a
creanţelor cu 10 puncte procentuale. În anul următor situaţia scapă puţin de sub control, indicatorul
ajungînd la valoarea de 26 zile, la o majorare a veniturilor de 14%, însă în anul următor situaţia
revine la normal, majorarea venitului cu 18% egalînduse cu micşorarea duratei de încasare a
creanţelor pînă la 23 zile.
In procesul activităţii economico - financiare întreprinderea, pe lîngă folosirea capitalului
 propriu, apelează şi la surse împrumutate de finanţare. In consecinţă se formează totalitatea
datoriilor întreprinderii. Analiza structurii surselor de formare a patrimoniului întreprinderii se
efectuiază în scopul aprecierii stabilităţii financiare a întreprinderii sau, cu alte cuvinte, a gradului
de dependenţă a întreprinderii de sursele atrase şi împrumutate.
Gestiunea datoriilor constă în estimarea posibilităţilor de finanţare prin împrumut şi alegerea
variantei optime în funcţie de accesibilitate şi costul capitalului.
Unul din cei mai importanţi coeficienţi ai structurii surselor de finanţare reprezintă coeficientul
de autonomie financiară.
El reflectă ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii în suma totală a activelor 
întreprinderii.
Caf=(Capital Propriu/ Total activ)*100%

Tabelul 2.7
Indicator  2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
i 2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005

36
 126829465 168283450 243363557 311270953 340886750 +41453985 +22653510 +67907396 +29615797
1 CP(lei) 7
195698523 328277299 381939517 542264734 652178308 +32578776 +53362218 +16062521 +109913574
2 TA(lei) 7
65.00 51.26 64.00 57.40 52.26 -14.00 +13.00 -6.36 -5.14
3 Caf(%)
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Anume acest indicator se aplică, de obicei, în sistemul bancar al Moldovei în procesul

aprecierii credibilităţii clientului. Din punct de vedere al creditorului, nivelul de siguranţă al acestui
coeficient, după părerea preponderentă a specialiştilor, alcătuieşte cel puţin 50%. In acest caz
riscul creditorului este minim, pentru că patrimoniul întreprinderii, care este format din surse
 proprii, serveşte drept garanţie pentru achitarea tuturor datoriilor faţă de creditori. Dacă coeficientul
de autonomie nu atinge cota minimă, atunci conducerii îi va fi greu de obţinut creditele necesare fără
mărirea prealabilă a capitalului propriu sau vor primi credite cu condiţii mult mai dure.
Întreprinderea ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA, la acest capitol nu are de suferit
deoarece pe parcursul tuturor celor cinci ani, acest indicator sa aflat în medie între 51-65%.
Punctul de vîrf la atins în 2002. cu valoarea de 65%, apoi în 2003 are loc o diminuare de
13.74%, însă în 2004 revine pînă la valoarea de 64%. În 2005 şi 2006 are loc o reducere a
indicatorului pînă la 57.4% şi respectiv 52.26%, însă aceste valori sunt peste nivelul minim
admisibil.
Un alt indicator la fel de important ca şi coeficientul de autonomie financiară este gradul de
 îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent.
GîndTL=(Datorii pe TL/Capital Propriu+Datorii pe TL)*100%

Tabelul 2.8
Indicator  2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
i 2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005
46920052 46073966 36670162 46783617 146385468 -846086 -226535107 +67907396 +99601851
1 DTL(lei)
126829465 168283450 243363557 311270953 340886750 +41453985 +75080107 +67907396 +29615797
2 CP(lei)
37,00 21,49 13,09 13,06 30,04 -16,00 -7,59 -0,03 +17,00
3 GîndTL
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Din punct de vedere al creditorului, creşterea acestei rate în dinamică reprezintă o tendinţă
negativă care reflectă majorarea riscului potenţial de a nimeri sub influenţa externă, care nu poate fi
controlată de către conducerea întreprinderii sau proprietarii ei. In practica mondială se consideră
convenabil nivelul ratei de pînă la 30%. La depăşirea acestui nivel recomandat, atragerea
suplimentară a mijloacelor împrumutate pe termen lung urmează să fie oprită. Analizînd situaţia la

37
întreprindere, observăm că aceasta rată se încadrează în limitele convenabile, pe parcursul tuturor 
anilor, doar că în anul 2002, acest nivel este puţin depăşit, atingind valoarea de 37%.

Dar în anii următori situaţia se normalizează, deoarece odată cu majorarea capitalului propriu în
2003, cu 33%, are loc diminuarea nivelului datoriilor pe TL, cu 2%, astfel gradul de îndatorare
ajungînd pînă la 21.49%. În 2004 datoriile continuă să se micşoreze ajungînd la o modificare de
20%, concomitent cu majorarea capitalului propriu cu 45%, rezultînd şi diminuarea nivelului de
îndatorare pînă la 13.09%. în anul următor mari modificări nu se observă, deoarece , ambii factori
influienţi se majorează în aceeaşi proporţie de 28 puncte procentuale, avînd loc o modificare a
indicatorului nesemnificativă de micşorare cu 0,03%. În ultimul an analizat are loc o modificare
vizibilă a datoriilor pe TL, de majorare cu aproximativ 213%, odată cu majorarea capitalului propriu
cu 94%, ceea ce a determinat şi majorare gradului de îndatorare cu aproximativ 17%, atingind
nivelul de 30%, ceea ce este admisibil.

3.3 Indicatorii lichidităţii întreprinderii

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central în aprecierea situaţiei financiare a
întreprinderii. Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. In
cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din
cele mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă—posibilitatea de a-şi onora
obligaţiile de plată Ia termenele scadente.
Fiind examinată pe o perioadă scurtă ori mai îndelungată de timp, capacitatea de plată semnifică
corespunzător lichiditatea Bilanţului contabil sau solvabilitatea pe termen lung.
Clasarea activelor în funcţie de capacitatea de a se transforma în mijloace băneşti şi gruparea
surselor de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele scadente permite calcularea
coeficienţilor de lichiditate. Din definiţia lichidităţii Bilanţului contabil poate fi dedusă formula de
 bază a acestui indece:
 Lichiditatea=Mijloace de plată disponibile /Obligaţii de plată pe TS 

In funcţie de componenţa numărătorului şi numitorului formulei de bază, pot fi constituite

numeroase variante de indicatori ai lichidităţii.
Liciditatea curentă, care presupune comparaţia activelor curente cu datoriile pe termen scurt.
Lc=Active curente /Datorii pe TS 

38
 Tabelul 2.9
Indicator  2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
i 2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005
53954646 105792416 132434461 178607985 231049301 +51837770 +26642045 +46173524 +52441316
1 AC(lei)
21949006 113919883 101605798 184210164 164906090 +91970877 -12314085 +82604366 -19304074
2 DTS(lei)
2,45 0,93 1,30 0,97 1,40 -1,52 +0,37 -0,33 +0,43
3 Lc
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Acest indice arată dacă întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea
datoriilor pe termen scurt în sumă deplină în perioada raportată. In literatura de specialitate, mărimea
acestui coeficient trebuie să se încadreze în intervalul 1—2. Limita de jos este condiţionată de faptul
că activele curente trebuie să fie cel puţin suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt, în
caz contrar, întreprinderea va fi insolvabilă. În cazul întreprinderii analizate ÎM,,Efes Vitanta
Moldova Brewery’’SA, în 2002, acest indice depăşeşte puţin limita ajungînd la 2,45, probabil
această situaţie a fost creată din cauza procesului îndelungat de producţie, ceea ce a determinat
„îngheţarea” stocurilor de mărfuri şi materiale. În anul 2003 , acest indice cade sub valoarea minimă
normală pînă la 0,93, factorul care a determinat această situaţie este majorare datoriilor pe TS, cu
419% şi majorarea activelor curente doar cu 96%,ceea ce a determinat acest raport. În următorul an,
datorită majorarii nivelului activelor curente cu 25% şi a micşorării nivelului datoriilor pe termen
scurt cu 11%, indicele de lichiditate atinge valoarea de 1,3. În anul 2005 nivelul datoriilor 
înregistrează o creştere de 81%, iar activele curente cresc doar cu 35% ceea ce a influienţat şi
căderea nivelului indicelui pînă la 0,97. În 2006 situaţia se normalizează, coieficientul atingînd
valoarea de 1,40, odată cu majorarea act ivelor curente cu 29% şi micşorarea datoriilor pe TS cu
11%.
Lichiditatea intermediară reprezintă un caz particular al lichidităţii curente, condiţionat de
faptul excluderii din componenţa activelor lichide a stocurilor de mărfuri şi materiale, precum şi a
altor active curente. Acest coeficient reflectă cota datoriilor pe termen scurt care întreprinderea este
capabilă să achite prin mobilizarea mijloacelor băneşti, investiţiilor pe termen scurt şi creanţelor pe
termen scurt.
Li=Mij.băneşti+Inv.pe TS+Creanţe peTS /Datorii pe TS 

39
Tabelul 2.10
Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005
1534074 7605421 16398816 9404652 40102588 +607347 +8793395 -6994164 +30697936
1 MB(lei)
10044034 29039561 15075668 42616025 57840950 +18995527 -13963893 +27540357 +15224925
2 CrTS(lei)
21949006 113919883 101605798 184210164 164906090 +91970877 -12314085 +82604366 -19304074
3 DTS(lei)
_ 8762395 34144700 - - - -5347695 - -
4 ITS(lei)
0,52 0,40 0,60 0,28 0,59 -0,12 +0,45 -0,77 +0,17
5 Li
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Se consideră că mărimea acestui coeficient trebuie să fie mai mare de 0,7. In calculul acestui
incicator sînt cointeresaţi creditorii întreprinderii.

Din cauza lipsei de investiţii pe termen scurt şi a cotelor foarte mici ale creanţelor-18%, şi
ale mijloacelor băneşti-3% în cadrul întreprinderii ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA
indicele lichidităţii intermediare a înregistrat în 2002 valoarea de 0,52 . Rezultatul în cauză
apreciază că doar 52% din totalul datoriilor pe termen scurt pot fi acoperite pe seama creanţelor şi
mijloacelor băneşti.

În următorul an acest indice continuă să descreacscă, în pofida faptului că cota Mij. Băneşti, Inv.
Pe TS şi Creanţelor pe TS se ridică la 36%, ajungînd la valoarea de 0,40. În 2004 indicele atinge
valoarea de 0,6 , dar această situaţie oricum nu este destul de îmbucurătoare, mai ales văzînd situaţia
din anul următor, care este şi mai proastă- 0,28. În 2006 coieficientul ia valoarea de 0,59,
înregistrînd o majorare cu 0,17, însă acest rezultat mai lasă de dorit.
Cel mai strict şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii întreprinderii îl reprezintă coeficientul
lichidităţii absolute. In cadrul calculării acestuia, se compară cele mai lichide active curente cu
datorii pe termen scurt.
 La=Mij.băneşti /Datorii pe TS 

Tabelul 2.11
Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005
1534074 7605421 16398816 9404652 40102588 +607347 +8793395 -6994164 +30697936
1 MB(lei)
21949006 113919883 101605798 184210164 164906090 +91970877 -12314085 +82604366 -19304074
2 DTS
0,07 0,06 0,16 0,05 0,24 -0,01 +0,36 -0,45 +0,19
3 La
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Indicatorul de lichiditate La ia în consideraţie numai disponibilităţile efective existente în

40
conturi bancare, în casă, şi, eventual, titluri de credit cotate la bursă, care pot fi transformate imediat
în bani. Aceasta reprezintă lichidităţi certe, putînd fi utilizate oricînd pentru acoperirea datorii
 pe termen scurt, motiv pentru care indicatorul este cel mai sigur.De obicei acest coieficient trebuie
să fie mai mare de 0,2.
Nivelul coeficientului lichidităţii absolute arată că în anul 2002 întreprinderea ÎM,,Efes
Vitanta Moldova Brewery’’SA dispunînd de resurse băneşti şi de hîrtii de valoare, a fost capabilă
să-şi achite numai 0,07% din datorii pe termen scurt,iar la finele anului 2003 valoarea acestui
coeficient s-a micşorat, ajungînd la 0,06%. Aceste valori sînt mult mai mici decît nivelul optimal al
coeficientului analizat (0,2) şi indică asupra incapacităţii întreprinderii de aşi achita datoriile,
dispunînd numai de resurse băneşti şi de hîrtii de valoare.
Totuşi e de menţionat că se observă o tendinţă de creştere, în 2004 indicele, atingînd valoare de
0,16.În anul 2005, are loc o cotitură, indicele micşorîndu-se pînă la 0,05. În 2006, datorită micşorării
datoriilor pe TS, cu 11% şi a majorării Mijloacelor băneşti cu 362%, coieficientul ajunje la valoarea
de 0,24, ceea ce se consideră pozitiv pentru întreprindere.

3.4 Indicatorii statistici ai activităţii întreprinderii

În condiţiile economiei de piaţă o atenţie deosebită se acordă analizei factorilor de producţie,
 printre care un loc important îl ocupă munca. Prin urmare este necesar de efectuat în cadrul analizei
activităţii economico-financiare a întreprinderii şi analiza asigurării şi utilizării eficiente a resurselor 
umane. Aprecierea asigurarii întreprinderii cu resurse umane se efectuiază sub două aspecte :
cantitativ şi calitativ.
La examinarea aspectului cantitativ al analizei resurselor umane este necesară divizarea
 personalului în funcţie de diferite criterii. Astfel vom face divizarea în dependenşă de rolul
 personalului în procesul de producţie: -muncitori(personalul care participă direct la procesul de
 producţie);-funcţionari(personalul întreprinderii care asigură desfăşurarea procesului de producţie în
condiţiile necesare).
Un indicator cantitativ al personalului este Ponderea muncitorilor în numărul total al
salariaţilor.

 Pm=(Numărul muncitorilor /Numărul angajaţilor)*100%

41
Tabelul 2.12
Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005
656 532 600 475 346 -125 +68 -125 -129
1 Nr.m(pers.
)
813 708 788 685 564 -105 +80 -103 -121
2 Nr.a(pers.)
80,7 75,14 76,14 69,34 61,34 -6,00 +1,00 -6,00 -8,00
3 PMm(%)
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”
Pe parcursul anilor analizaţi acest indicator a înregistra un ritm de micşorare odată cu micşorarea
atît a numărului de angajaţi cît şi a numărului de muncitori. În 2002 această pondere egala cu 80.7%,
reducîndu-se în 2003 pînă la 75.14%, apoi în 2004 observăm o mică majorare de 1%, majorînduse
totodată şi valoarea factorilor influienţi. În ultimii doi ani analizaţi indicatorul continuă să
descrească cu 9% şi respectiv cu 12%, ajungind în 2006 la o pondere de 61.34%, la un nivel al
angajaţilor de 564 persoane şi al muncitorilor de 346 persoane.
În continuare vom analiza aspectul calitativ al asigurării întreprinderii cu resurse umane, unde
vom analiza următorii indicatori: Productivitatea medie anuală a unui angajat şi a unui muncitor şi
 productivitatea medie a uni muncitor pe zi şi pe oră.
Între aceşti indicatori calitativi există o legătură directă: sporirea productivităţii medii anuale a
unui muncitor aste însoţită de majorarea productivităţii medii raspectiv pe zi şi peoră, în baza
utilizării cît mai eficiente a fondului de timp programat pentru perioada de gestiune la întreprinderea
analizată.Totodată între productivitatea medie a unui salariat şi a unui muncitor există o lrgătură
reciprocă care este determinată de influienţa factorilor extensivi şi intensivi asupra modificării
acestor indicatori rezultativi.
Analiza productivităţii medii începe cu examinarea generală a modificării productivităţii medii
anuale a unui salariat şi a unui muncitor în dinamică.
Productivitatea medie anuală a unui angajat

Wma=VPF/Nr.angaj

Tabelul 2.13
Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005
1165376 1553553 1882885 5472762 7356448 +388177 +329332 +3589877 +1883686
1 VPF(lei)
813 708 788 685 564 -105 +80 -103 -121
2 Nr.a(pers.
)
1433,42 2194,28 2389,4 7989,43 13043,35 +760,86 +195,12 +5600,03 +5053,92
3 Wa(lei)
42
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery

Analizînd acest indicator pe parcursul celor cinci ani am observat că se majorează, odată cu
majorarea volumului producţiei şi odată cu micşorarea numărului angajaţilor.Dacă in 2002
indicatorul avea valoarea de 1433,42 lei, în 2003 a ajuns la valoarea de 2194,28 lei, ceea ce este cu
760,86 lei faţă de anul precedent. În anul următor cu toate că numărul angajaţilor creşte cu 11%,
 productivitatea medie creşte doar cu 9%, deci aceasta ne demonstrează că majorarea numarului de
angajaţi nu ajută la majorarea productivităţii muncii. În anii 2005 şi 2006 odată cu reducere
numărului personalului, cu 13% şi respectiv cu 18%, are loc o majorare a productivităţii muncii
anuale a unui angajat cu 5600,03 lei şi respectiv cu 5053,92 lei.Deci tendinţa de micşorare a
numărului de angajaţi este foarte benefică pentru întreprindere.
Productivitatea medie anuală a unui muncitor
WMm=VPF/Nr.munc.
Tabelul 2.14
Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005
1165376 1553553 1882885 5472762 7356448 +388177 +329332 +3589877 +1883686
1 VPF(lei)
656 532 600 475 346 -125 +68 -125 -129
2 Nr.m(pers.
)
3 Wm(lei)
Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”
Aceiaşi situaţie se observă şi la acest indicator , ca şi la precedentul, odata cu majorarea
volumului producţiei şi micşorarea numarului muncitorilor , se majorează productivitatea medie.În
anul 2003 indicatorul se majorează cu 1143,62 lei, faţă de 2002 cînd acesta avea valoarea de 1776,5
lei.În urmatorii trei ani deasemenea se majorează cu 218,02 lei, 8383,46 lei şi respectiv cu 9739,81
lei , ajungînd în 2006 la o productivitate de 21261,41 lei.
Productivitatea medie pe zi şi pe oră a unui muncitor
Wz=Wm/Tz; Tz=360
Wh=Wm/Th; Th=16*360

Tabelul 2.15
Indicator  2002 2003 2004 2005 2006 Abaterea
i 2003- 2004- 2005- 2006-
2002 2003 2004 2005
656 532 600 475 346 -125 +68 -125 -129
1 Wm(lei)
4,93 8,11 8,71 32,00 56,05 +3,18 +0,6 +23,29 +24,05
2 Wz(lei)
0,31 0,51 0,54 2,00 3,69 +0,2 +0,03 +0,66 +1,69
3 Wh(lei)
43