Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

Determinarea regimului de curgere a lichidelor

Scopul lucrării
Lucrarea urmăreşte studiul regimului de curgere a unui lichid printr-o conductă. Studiul este
realizat prin determinarea experimentală a căderii de presiune prin frecare, în funcţie de viteza de
curgere a fluidului, calculul criteriului de similitudine Reynolds și observarea curgerii la diferite
viteze ale fluidului.

Notaţii
A – aria secţiunii prin care curge fluidul, în m2;
d – diametrul conductei, în m;
dech – diametrul echivalent, în m
Dv – debitul volumic al fluidului, în m3/s;
g – acceleraţia gravitaţională, în m/s2;
h1, h2 – presiunea indicată de cele două piezometre, în mm coloană apă (mm col. H2O);
p – presiunea statică a lichidului, în Pa;
Pu – perimetrul udat, în m;
Re – criteriul de similitudine Reynolds, adimensional;
Recr – Reynolds critic, adimensional;
rh – raza hidraulică, în m.
w – viteza fluidului prin conductă, în m/s;
wM – viteza maximă a fluidului, în m/s
Δh – diferența dintre valorile indicate de cele două piezometre, în mm col. H2O;
Δp – căderea de presiune pe un metru liniar de conductă, în Pa;
wm – viteza medie a fluidului, în m/s;
 – lungimea geometrică denumită caracteristică, în m
 – coeficientul de frecare, adimensional;
 – densitatea fluidului, în kg/m3;
 – vâscozitatea dinamică a fluidului, în Pas

Principiul metodei
În hidrodinamică se cunosc două feluri distincte de curgere:
Curgere laminară, când toate particulele de lichid se deplasează paralel cu axa conductei;
Curgere turbulentă, când particulele de lichid se mişcă dezordonat, fiind animate de viteze cu
direcţii diferite.
Tipul regimului de curgere poate fi constatat din valoarea criteriului de similitudine Reynolds:

1
 Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

wd   wd
Re   (1)
 
Pe baza datelor experimentale referitoare la curgerea fluidelor prin conducte, se consideră:
– pentru Re  2300 curgerea este laminară;
– pentru Re  3000 curgerea este turbulentă;
– pentru valori 2300  Re  3000 curgerea poate fi laminară, dar se transformă în curgere
turbulentă când intervin trepidaţii sau vibraţii exterioare – se consideră curgere intermediară.
În cazul în care secţiunea transversală a conductei nu este circulară, în relaţia (1) se utilizează
diametrul echivalent:
A
d ech  4  rh  4  (2)
Pu
Starea la care regimul laminar se transformă în regim turbulent se numeşte stare critică şi
corespunde valorii:
Recr = 2300
Din această condiţie se poate defini valoarea vitezei critice, pentru un anumit fluid care curge
printr-o conductă dată:
Re cr  2300 
wcr   (3)
d  d 
Valoarea Recr este practic influenţată de o serie de factori secundari cum ar fi: rugozitatea
pereţilor, condiţiile de intrare a lichidului în conductă etc.
Cunoaşterea regimului de curgere a fluidelor este importantă deoarece în funcţie de felul
regimului de curgere se stabilesc relaţiile care definesc cantitativ diferite procese fizice însoţite
de curgere (de exemplu: transferul căldurii prin convecţie, procesele de difuziune, pierderea de
presiune prin frecare în lungul conductei etc.).
Profilul vitezelor fluidului pe secţiunea conductei depinde de felul curgerii. În fig. 1 se observă
repartizarea neuniformă a vitezelor lichidului în lungul unei conducte. În axul conductei viteza
este maximă şi scade până la o valoare egală cu zero în dreptul peretelui.
Între viteza medie definită prin relaţia:
Dv
wm  (4)
A
şi viteza maximă, wM, din axul conductei există următoarele relaţii:
 La curgerea laminară: wm = 0,5  wM sau wM = 2  wm
 La curgerea turbulentă: wm = 0,84  wM sau wM = 1,19  wm

2
 Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

Fig. 1. Reprezentarea curgerii cu repartiția vitezelor: a) laminară, b) turbulentă

Valoarea pierderilor de presiune prin frecare la curgerea unui fluid prin conducte depinde de
felul regimului de curgere.
Expresia generală a pierderilor de presiune prin frecare de pereţii conductei este dată de relaţia
lui Fanning sau a lui Darcy-Weissbach:
 w2  w2
p      sau p      (5)
d 2 d 2g

 = f (Re) (6)
Dependenţa coeficientului de frecare de cifra Reynolds se poate exprima analitic prin relaţiile:
În regim laminar:
a
 (7)
Re
în care a este un coeficient care depinde de forma secţiunii conductei sau a canalului. Valorile lui
a sunt prezentate în Anexa 1.
În cazul secţiunii circulare a conductei, a = 64, iar pierderile de presiune devin:
64  w 2   w2  l  w
p       64       32  (8)
Re d 2 wd   d 2 d2
Această relație poartă denumirea de ecuaţia lui Hagen-Poiseuille.
În regim turbulent, pentru conducte netede, drepte, se folosește relaţia lui Blasius, pentru 3103 
Re  105:
0,3164
 (9)
Re 0, 25
În acest caz pierderea de presiune se va calcula cu relaţia:
 0, 25  w2
p  0,3164     (10)
( w  d   ) 0, 25 d 2

Se vede deci că relaţia dintre valoarea căderii de presiune prin frecare şi viteza fluidului devine,
în regim laminar, o funcţie liniară de viteză, pe când în regim turbulent devine o funcţie
exponenţială. Reprezentând aceste rezultate în coordonate p – w, se obţine graficul din fig. 2.

Fig. 2. Variația căderii de presiune în funcție de viteza de curgere a fluidului

3
 Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

Descrierea instalaţiei
Instalaţia (fig. 3) constă dintr-un rezervor (1) construit din tablă zincată, prevăzut cu un preaplin
(2) pentru menţinerea nivelului constant în vas. Alimentarea rezervorului se face cu apă de la
reţea., prin conduca (3). Pentru a evita formarea curenţilor în masa lichidului din rezervor s-a
prevăzut un liniştitor de curent (4) montat în dreptul conductei de alimentare. Din rezervor apa
trece în tubul de sticlă (5). Pentru golirea completă a rezervorului s-a prevăzut o conductă de
golire (9). În axul tubului de sticlă este montat capilarul (10) prin care se trimite un lichid colorat
în vână subţire din vasul (11) printr-un tub de cauciuc. Reglarea vânei de lichid se face cu clema
(12). Curentul de apă se scurge prin tubul de sticlă (5), se reglează cu ventilul (7), debitul său
fiind indicat de debitmetrul cu plutitor (8).
În lungul conductei (5) sunt montate două piezometre (6) pentru măsurarea pierderilor de
presiune prin frecare.

11

2
4 3
6 6

1
12

7 5 10

8
9

Fig. 3. Instalaţie pentru determinarea regimului de curgere la lichide

Modul de lucru
Se umple rezervorul (1) cu apă prin conducta (3), având grijă ca robinetul de pe conducta (9) să
fie închis. Când apa începe să curgă prin conducta de preaplin (2) se deschide puţin robinetul (7).
În momentul când nu se mai observă pe conducta de sticlă (5) bule de aer, se pot începe
determinările. Pentru aceasta se fixează cu ventilul (7) un anumit debit de curgere a fluidului prin
tubul de sticlă, iar cu ventilul de pe conducta de alimentare (3), un debit de alimentare care să
permită menţinerea nivelului constant în vasul (1).
În acelaşi timp, se admite în conducta de sticlă lichid colorat prin deschiderea clemei (12).
Pentru o anumită poziţie a robinetului (7), deci pentru un anumit debit de curgere a fluidului, se
execută următoarele operaţii:
 Se observă forma firului de lichid colorat. Se ştie că atunci când vâna de lichid colorat se
menţine dreaptă şi paralelă cu axul conductei, pe tot parcursul, regimul de curgere este
laminar; când lichidul colorat se amestecă cu masa de fluid principal şi nu se mai observă o
curgere paralelă, regimul este turbulent;
 Se determină debitul de fluid;

4
 Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

 Se observă căderea de presiune indicată de piezometre;

 Se repetă operaţiile de mai sus pentru diferite deschideri ale ventilului (7);
 Se observă repartiţia parabolică a vitezelor în secţiunea tubului, dacă se închide pentru un
moment robinetul (7), lăsând ca lichidul să se adune în tubul de sticlă (5) şi redeschizând
robinetul în momentul următor.
În tot timpul determinărilor, nivelul apei din rezervorul (1) se menţine la nivelul preaplinului.
Nu se fac citiri de date până nu se evacuează complet bulele de aer din conducta de sticlă (5).
Debitul de lichid din tubul de sticlă se reglează prin robinetul (7), care se deschide prin
întoarcere spre dreapta.
Determinarea debitului de fluid se face prin citire la debitmetrul cu plutitor, doar la debite mari
(în cazul regimului turbulent), în cazul debitelor mici (cazul lucrării de faţă), stabilirea acestuia
se va face prin măsurarea cantităţii de fluid (V) ce s-a scurs prin conductă într-un timp ,
colectată într-un vas măsurător. După terminarea lucrării se goleşte tot lichidul din instalaţie.
Înainte de golire se măsoară cu un termometru temperatura apei.

Rezultate experimentale şi interpretarea lor

Se calculează:
V
 Debitul volumic al apei: Dv  , în m3/s

 d2
 Secţiunea conductei: A  , în m 2 , d = 0,017 m
4
Dv
 Viteza apei: w  , m/s
A
wd  
 Criteriul de similitudine Re: Re 

Valorile pentru  și  se consideră la temperatura la care se execută determinările, conform
Anexei 2 (Tabelul 2)

Tabelul 2. Determinarea valorilor densității și vâscozități apei în funcție de temperatură

Temperatura apei Densitatea Vâscozitatea dinamică a apei
t, în °C , în kg/m3 , în Pa·s

 Se calculează căderea de presiune pe metru liniar de conductă:

p  h    g , în Pa, în care h este diferența dintre nivelul apei în cele două piezometre.
 Se construieşte graficul p = f(w), folosind valorile rezultatelor pentru acestea, din calcule. Se
va observa inflexiunea curbei în dreptul valorii critice.
 Se vor face minimum 15 determinări.
 Valorile rezultate din măsurători şi calcule se vor trece într-un tabel centralizator (tabelul 3).
5
 Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

Tabelul 3. Rezultate experimentale şi calcule

Nr. Presiunea Diferența Timpul Volumul Debitul Viteza Căderea Re Regimul
crt. indicată de între indica- τ V de apă w de de
piezometre țiile piezo- s m3 Dv m/s presiune curgere
h1 h2 metrelor m3/s Δp
mm mm Δh, mm Pa
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.

Anexa 1. Valorile constantei a

Forma secţiunii a
Cerc 64
Pătrat 57
Triunghi echilateral 53
Inel 96
Dreptunghi cu laturile a şi b:
a/b = 0 96
a/b = 0,1 85
a/b = 0,25 73
a/b = 0,5 62
Elipsă: a – semiaxa mică; b – semiaxa mare.
a/b = 0,1 78
a/b = 0,3 73
a/b = 0,5 68
6
 Lucrări de laborator – Operații unitare în industria alimentară I

Anexa 2.
Proprietăţile termofizice ale apei (pe linia de saturaţie)
t p   ·106  ·106  ·102 a ·107 cp h Pr
°C at kg/m 3
Pa·s 2
m /s W/(m·K) m2/s J/(kg·K) J/kg
0 1 1.000 1.790 1,790 55,1 1,31 4.230 0 13,7
10 1 1.000 1.310 1,310 57,5 1,37 4.190 41,9 9,52
20 1 998 1.000 1,010 59,9 1,43 4.190 83,8 7,02
30 1 996 804 0,810 61,8 1,49 4.180 126 5,42
40 1 992 657 0,660 63,4 1,53 4.180 168 4,31
50 1 988 549 0,556 64,8 1,57 4.180 210 3,54
60 1 983 470 0,478 65,9 1,61 4.180 251 2,98
70 1 978 406 0,415 66,8 1,63 4.190 293 2,55
80 1 972 355 0,365 67,5 1,66 4.190 335 2,21
90 1 965 315 0,326 68,0 1,68 4.190 377 1,95
100 1,03 958 282 0,295 68,3 1,69 4.230 419 1,75
110 1,46 951 256 0,268 68,5 1,69 4.230 461 1,58
120 2,02 943 231 0,244 68,6 1,72 4.230 503 1,43
130 2,75 935 212 0,226 68,6 1,72 4.270 545 1,32
140 3,68 926 196 0,212 68,5 1,72 4.270 587 1,23
150 4,85 917 185 0,202 68,4 1,72 4.320 629 1,17
160 6,30 907 174 0,191 68,3 1,72 4.360 671 1,10
170 8,08 897 163 0,181 67,9 1,72 4.400 713 1,05
180 10,23 887 153 0,173 67,5 1,72 4.440 755 1,01