Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
CAPITOLUL I CIRCUITE ELECTRICE
1.1 Obiective
1.2 Introducere
1.3 Circuitul electric
1.4 Efectul circuitului electric
1.5 Definitii
1.6 Producerea de tensiune electromotoare
CAPITOLUL II LEGEA LUI OHM; LUCRU MECANIC SI PUTEREA
2.1 Obiective
2.2 Introducere
2.3 Legea lui Ohm
2.4 Legile lui Kirchhoff
2.5 Lucrul mecanic, puterea, randamentul si energia
CAPITOLUL III SURSE DE TENSIUNE
3.1 Obiective
3.2 Introducere
3.3 Principiul de functionare al generatorului electric
3.4 Elemente constructive de baza ale unui generator
3.5 Tensiunea in curent alternativ
3.6 Acumulator acid cu plumb (element secundar)
CAPITOLUL IV CONDUCTOARE ELECTRICE
4.1 Obiective
4.2 Proprietati electrice
CAPITOLUL I
CIRCUITE ELECTRICE
1.1.
OBIECTIVE:
1.2. INTRODUCERE
Bazele electrotehnicii - studiaza fenomenele electromagnetice in legatura
directa cu aplicatiile tehnice industriale intalnite in diferite ramuri distincte ale
industriei.
Termenul de "electricitate" provine din limba greaca, care inseamna
chihlimbar (o rasina naturala), ce prin frecare cu o stofa de lina capata
proprietatea de a atrage unele obiecte usoare.
Teoriile avansate despre fenomenele electrice au fost acceptate datorita faptului
ca au putut fi demonstrate.
Mai multi oameni de stiinta cum ar fi: Coulomb, Faraday, Ohm, Lentz, Kirchhoff
si altii au facut experimente descoperind astfel ca in anumite conditii date aceste
fenomene sunt repetabile.
Aceste observatii au condus la stabilirea unor reguli si legi care descriu aceste
fenomene. Cunoscand acestea si modul cum poate fi produsa electricitatea,
aceasta se poate utiliza chiar fara a fi determinata identitatea fundamentala a ei.
ELECTRICITATEA
Cea mai acceptabila teorie se bazeaza pe o particula cu sarcina negativa numita
electron.
Electronii sunt particule foarte mici, usoare si care sunt componente
fundamentale in structura atomica la toate elementele.
Sub influenta unei "presiuni electrice", particulele cu sarcini negative, pot fi
determinate sa se deplaseze prin material intr-o anumita directie.
Aceasta deplasare poarta numele de curent electric. Acesti electroni in miscare
au o anumita energie, cu aceasta energie se poate produce un lucru mecanic
util.
1.5
DEFINITII
Tensiunea "U"
Tensiunea U dintre doua puncte ale unui circuit reprezinta diferenta de potential
VM - VN intre acele doua puncte M si N; este o marime fizica ce mai poate fi
egala cu catul dintre lucrul mecanic efectuat de camp la deplasarea unui corp
incarcat intre cele doua puncte si sarcina electrica a corpului. Unitatea de
masura a tensiunii este voltul si se noteza cu V.
U = VM VN =
L
q
Observatie:
Diferenta si asemanarea dintre "e" si "U":
- ambele au aceeasi unitate de masura, VOLTUL, dar "e" este tensiunea pe
care o produce o sursa, iar "U" este tensiunea care apare intre doua puncte
din circuit.
1.6
Tensiunea electromotoare poate fi produsa prin mai multe metode, din care
doua sunt mai des utilizate:
a) procese chimice
b) inductie electromagnetica
1.6.1 Producerea de tensiune electromotoare
Pilele electrice (bateriile) atat cele uscate cat si cele umede sunt capabile sa
produca o t.e.m. datorita proceselor chimice. O baterie este formata n mod
obisnuit din mai multe elemente (elemente de tip Volta) fig. 3.a) si 3.b).
Elementul de tip Volta are doi electrozi (doua placi) din metale diferite, cufundati
intr-o solutie. In figura 2 solutia apoasa sau electrolitul este in mod obisnuit un
acid, iar cele doua placi pot fi facute din metale diferite.
GENERATORUL ELECTRIC
Un dispozitiv electric de producere a t.e.m. si care se bazeaza pe principiul
fenomenului de inductie electromagnetica se numeste generator electric si are
simbolul reprezentat in figura. Principiul de functionare va fi descris in capitolul
Surse de tensiune.
CAPITOLUL II
LEGEA LUI OHM.
LUCRUL MECANIC SI PUTEREA
2.1.
OBIECTIVE:
10
2.2
INTRODUCERE
In prima parte a fost explicat pe scurt ce este un circuit electric, urmand ca acum
sa studiem relatia cantitativa intre tensiune si curent intr-un circuit electric. In plus
vom explica conceptul despre lucrul mecanic, putere si energie.
2.3.
U=RI
11
l
>0
S0
l
] SI > 0
S0
UNITATEA DE
MASURA
SIMBOLUL
Tensiune
Volt (V)
Curent
Amper (A)
Rezistenta
Ohm ( )
12
Ecuatiile care reprezinta relatiile dintre curent, tensiune si rezistenta se pot scrie
acum folosind simbolurile si unitatile de masura:
1. U / I = R
[V ]/[A] =
2. U = RI
3. I = U / R
Exemple cu aplicatii ale legii lui Ohm.
1. La un generator electric care produce o tensiune de 100V este
conectat un bec electric al carui filament este strabatut de un curent
de 4A. Care este rezistenta filamentului?
13
U=RI
R=U/I
R=110/5=22
Rezistenta plitei este de 22 .
3. Un circuit a carui rezistenta este de 17 este conectat la o sursa a carei
tensiune este de 117 V. Care va fi intensitatea curentului electric prin
circuit?
14
2.3.1.Efectul rezistentei
La trecerea curentului electric printr-un conductor sau un aparat electric au loc
ciocniri intre electronii (atomii si moleculele) materialului conductor. Aceste
ciocniri constituie o rezistenta trecerea curentului si in acelasi timp produc
caldura. In anumite conditii aceasta caldura poate fi utila cum ar fi la radiatoare,
plite electrice, etc.
In alte cazuri, ca de exemplu la motoare, generatoare si transformatoare
electrice, daca caldura nu se elimina printr-o anumita metoda de racire, atunci va
duce la deteriorarea echipamentului. La fabricarea conductorilor electrici se are
in vedere ca rezistenta acestora sa fie cat mai mica.
Exista dispozitive cu destinatie speciala care au rezistenta variabila (in trepte sau
continuu). Aceste dispozitive se numesc reostate si sunt utilizate la reglarea
tensiunii sau a curentului dintr-un circuit electric. Reostatul este un dispozitiv a
carui principala proprietate electrica o constituie rezistenta sa.
2.3.2. Legarea rezistoarelor in serie, paralel si mixt.
Din paragraful anterior am vazut ca o retea electrica este formata dintr-o
combinatie de mai multi consumatori ce pot fi legati intre ei in mai multe feluri
Cele mai simple combinatii, ce se pot realiza cu mai multi rezistori dati, de
rezistente cunoscute, sunt gruparea in serie si in paralel.
Problema care se pune este aceea de a gasi un rezistor echivalent ca rezistenta
electrica cu rezistenta gruparii date. Acest rezistor montat intre aceleasi doua
puncte ca si grupare inlocuita va determina aceeasi cadere de tensiune U
.
In concluzie,mai multe rezistoare electrice pot fi conectate in serie, in paralel sau
mixt, cu scopul de a se obtine un rezistor de rezistenta echivalenta Re
a) Legarea in serie
Sa consideram mai multe rezistoare R1, R2,, Rn, legate in serie ca in Fig.6,
parcurse de acelasi curent de intensitate I si avand intre bornele extreme
tensiunea U. Rezistenta echivalenta a unui rezistor echivalent, care legat in locul
acestor rezistoare si aplicandu-i-se la borne aceeasi tensiune U, va face ca prin
15
circuit sa treaca un curent de aceeasi intensitate I, care conform legii lui Ohm are expresia:
I=U/Re
Re=U/I=R1+R2++Rn = Rk
k =1
Re = R k
k =1
16
b)Legarea in paralel
I1 =
.
In =
U
U
Rn =
Rn
In
I = I 1 + I 2 + ... + I n = (
1
1
1
+
+ ... +
R1 R2
Rn
)U
U
=
I
1
(
1
1
1
+
+ ... + )
R1 R2
Rn
1
RE
sau
n
1
1
=
RE k =1 Rk
17
18
:
Exemplul 4
La bornele unui acumulator cu tensiunea electromotoare E = 15V si rezistenta
interioara r = 0,45 sunt legate rezistoarele R1 = 0,8; R2 = 3; R3 = 6; R4 = 5;
dupa schema din figura . Se cere sa se afle curentul in circuit.
1
Re 3, 4
1
1
1
1 1
+
= +
R3 R4
Re 3, 4 6 5
30
= 2,7
11
Re tot = 2,7 + 0,45 + 0,8 + 3 = 6,95
Re 3, 4 =
I=
2.4
U
15
I=
= 2,17 A
R
6,9
In foarte multe situatii, instalatiile electrice nu sunt reprezentate prin circuite electrice
simple, ci prin retele electrice complexe.
Astfel, intelegand printr-o retea electrica un circuit cu ramificatii, sa consideram o
retea electrica completa (nu are borne de acces cu exteriorul), N noduri (puncte de
ramificatie), cu L laturi (portiuni neramificate marginite de doua noduri succesive) si
cu O ochiuri (succesiunile de laturi care formeaza cate o linie inchisa).
Laturile care contin surse de energie electrica (caracterizate prin tensiune
electromotoare si rezistenta interna) se numesc laturi active, iar cele care nu au
surse se numesc laturi pasive.
19
20
RkIk=
Ek
In reteaua din figura putem spune ca fiecare latura cuprinde rezistenta si surse
de tensiune, iar curentii ce trec prin laturi sunt I1, I2, I3, I4, sensul lor putand fi
oricare.
Curentii ce trec prin rezistenta produc caderi de tensiune. Pentru stabilirea cu
usurinta a semnelor ce trebuie atribuite tensiuilor electromotoare si caderilor de
tensiune se procedeaza astfel:
- stabilim intr-un mod oarecare sensul curentilor prin fiecare latura a conturului
- in continuare stabilim prin circuit un sens oarecare parcurs, astfel putand
scrie atat tensiunile electromotoare din circuit, cat si cat si caderile de
tensiune. In aceasta situatie intalnim urmatoarele situatii:
daca tensiunea electromotoare strabate sensul parcurs de la borna
negativa la cea pozitiva are sens pozitiv (+), in caz contrar ea are
sens negativ (-);
daca tensiunea electromotoare strabate sensul parcurs de la borna
negativa la cea pozitiva are sens pozitiv (+), iar daca sensul
curentului laturii este opus sensului de parcurgere, caderea de
tensiune este negativa (-)
Obs./ Sensul de parcurgere al buclei poate fi ales oricum
Pentru circuitul din figura de mai sus, conform Legii a II-a a lui Kirchhoff, rezulta
R1 I1 - E1 - R'2 I2 - E2 - R"2 I2 + E3 - R3 I3 + R4 I4 = 0
21
E1 + E2 - E3 = R1 I1 - R'2 I2 - R"2 I2 - R3 I3 + R4 I4
E = R I
UK = 0 ; UK = RK IK - EK
I = 0 (n-1 ecuatii)
impartim reteua in l-n+1 ochiuri in care se scrie legea a II-a a lui Kirchhoff,
deci se obtin l-n+1 ecuatii de forma unor produse intre curenti si
rezistente, de forma:
E=RI (l-n+1)
Curentii se vor determina prin rezolvarea sistemului format din ecuatiile:
22
Exemple:
1. Pentru reteaua din figura se cunosc E1=48V, r1=1, R1=1, R2=R3=2.
Sa se calculeze intensitatile curentilor prin laturi.
23
2.4.
Lucrul mecanic
Lucrul mecanic efectuat de o forta asupra unui corp, pentru a-l deplasa pe
distanta d, este egal cu produsul dintre marimea fortei F si distanta d.
L=Fxd
In Sistemul International (SI) unitatea de masura pentru lucrul mecanic este
Joule-ul care reprezinta lucrul mecanic realizat prin deplasarea pe distanta de un
metru a unui corp actionand asupra lui cu forta de 1N (Newton).
1N x 1m = 1J
Puterea electrica
Puterea electrica este lucrul mecanic efectuat in unitatea de timp, de catre un
cimp electromagnetic, pentru deplasarea cu viteza constanta a unei sarcini
electrice.
P = L/t
[P]SI = [L]SI/[t]SI
[P]SI =J/s
In onoarea omului de stiinta James Watt cu lucrarea sa "Conversia caldurii n
energie mecanica" unitatea de masura pentru puterea electrica a fost numita
Watt si are simbolul W.
Puterea intr-un circuit electric poate fi determinata cu ajutorul urmatoarei
formule:
P=UxI
24
P=ExI
In practica se mai foloseste si 1 kWh=3,6x106J
Pentru un circuit intreg cu rezistenta totala (R+r), puterea disipata sub forma
de caldura se scrie:
P = I2(R+r)
Exemple:
1. Consideram un bec electric conectat la o sursa de tensiune de 120V.
Filamentul lui este strabatut de un curent electric de 2A. Sa se calculeze puterea
electrica disipata de bec.
In aceasta problema, fiind date valorile tensiunii si a curentului, formula pentru
determinarea puterii va fi:
P=UI
P = 120 x 2 = 240W
Puterea disipata de bec este de 240W.
2. Care va fi puterea disipata de un rezistor de 19,2, fiind conectat la o sursa
de tensiune 240V.
Fiind date tensiunea si rezistenta, formula cea mai convenabila va fi:
P = U2/ R
P = 2402/19,2 = 3000W = 3KW
Puterea disipata pe rezistor este de 3000W sau 3KW.
3. Un rezistor care are rezistenta de 10 este parcurs de un curent de 5A. Care
este puterea disipata pe acest rezistor?
Fiind date valorile rezistentei si a curentului, formula cea mai convenabila va fi:
P = I2 R
P = 52 x 10 = 250W
Puterea disipata pe rezistor este de 250W.
Randamentul (eficienta)
Randamentul unei marimi, al unui dispozitiv sau al unui proces, se defineste ca
fiind raportul dintre marimea de iesire si marimea de intrare (putere, lucru
mecanic, etc.)
25
a) =Piesire/Pintrare x 100
=7460/9,3x1000x100=80,2%
=80,2%
b)Pierderi in motor=Pintrare-Piesire=
=9,3x1000W 7460W
=1840W = 1,84Kw
2. Motorul electric al unui compressor este conectat la o sursa a carei
tensiune este de 380V. Puterea absorbita de la retea este de 60 kW.
Sa se calculeze:
a) puterea la arbore, stiind ca randamentul motorului este de 75%
b) pierderile in motor
R:
a) %=Piesire/Pintrarex100
75%=Piesire/60kWx100
Piesire=75x60kW/100=45kW
Piesire=45kW
c) Pierderi in motor = Pintrare-Piesire=60kW-45kW=15kW
Pierderi in motor=15kW
26
Exercitii:
1. Care este puterea (exprimata in Cp) la arboreal unui motor al carui
randament este de 85% si care absoarbe un current de 8,6A la tensiunea
de 220V.
(R: 2,16Cp)
2. Care este randamentul unui motor a carui putere de antrenare este de
0,25 Cp si care absoarbe un current de 1,8A la tensiunea de alimentare
de 117V.
(1Cp=746W;R: 88,6%)
Energia electrica
Pentru o centrala electrica principala surs de venit este energia electrica.
Energia se defineste ca produsul dintre putere si timp si are aceiasi unitate de
masura ca si lucrul mecanic Joule-ul.
Deci unitatea de masura pentru energie este Joul-ul, iar pentru putere
Joule/secunda (sau Wattul).
W=Pxt
[W] = J/s x s = J;
J=Wxs
Joule-ul este considerat ca fiind o unitate prea mica pentru a fi utilizata in relatiile
comerciale pentru energia electrica si se va utiliza kWh.
Exemple:
1. Sa se calculeze energia in kWh consumata de un incalzitor electric de
2kW care este conectat la reteaua electrica timp de 5 ore.
R:
Energia in [kWh] = P x t
E = 2kW x 5 = 10kWh
E = 10kWh
E = 2kW x 5 x 3600s = 2 x 103W x 5 x 3600=
= 36 x 106 Joule
E= 36 x 106 Joule
2. Puterea electrica luata de la retea de un motor electric este de 200kW, iar
puterea masurata la arbore este de 180kW.
Sa se calculeze:
a)-costul energiei pierdute la functionarea motorului timp de 1000 ore,
pretul energiei fiind de 40 lei kW.
27
Din exemplele de mai sus se poate aprecia care este efectul unui
randament scazut si anume cheltuiala in plus pentru aceiasi cantitate
de energie.
Cheltuiala in plus nu se datoreaza numai pentru a compensa energia
pierduta ci si pentru evacuarea caldurii produse datorita acestor pierderi.
28
CAPITOLUL III
SURSE DE TENSIUNE
3.1.Obiective:
La sfarsitul acestui capitol, cursantul va fi capabil sa:
numeasca elementele constructive ale unui generator electric de curent
alternativ;
numeasca factorii care determina amplitudinea tensiunii produse;
defineasca frecventa, valoarea instantanee si valoarea efectiva;
explice modul de functionare al unui acumulator acid cu plumb; schiteze acest
acumulator;
descrie masurile de protectia muncii in incaperea bateriilor de acumulatoare.
29
3.2. INTRODUCERE
Tensiunile electrice in centralele electrice sunt obtinute din doua surse:
generatoare electrice si surse electro-chimice (acumulatoare).
Generatoarele electrice sunt utilizate pentru furnizarea energiei electrice la
S.E.N. si prin acesta la consumatoriii industriali si casnici, iar acumulatoarele
sunt utilizate ca sursa de siguranta care furnizeaza energie electrica la
consumatorii care asigura oprirea in deplina siguranta a centralei.
3.3. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE A GENERATORULUI ELECTRIC
A fost explicat modul de producere a tensiunii electrice bazata pe principiul
inductiei electromagnetice. In acest capitol se descrie in detaliu principiul de
baza al functionarii unui generator electric simplu.
Tensiunea indusa
Cand o spira este rotita intr-un camp magnetic asa cum este aratat in figura de
mai jos, in aceasta spira se va induce o tensiune.
30
31
32
33
OBSERVATIE
a) pentru o anumita viteza de rotatie si numar de spire tensiunea este
proportionala cu intensitatea campului magnetic;
b) pentru o anumita intensitate a campului magnetic si numar de spire
tensiunea este proportionala cu numarul de spire;
c) pentru o anumita viteza de rotatie si intensitate a campului magnetic,
tensiunea este proportionala cu numarul de spire.
34
1Hz = 1T/1s
Frecventa din Sistemul Energetic National este de 50 Hz, ceea ce inseamna ca
o perioada (ciclu) reprezentata in Fig. 3 se repeata de 50 de ori pe secunda.
Tensiunea obtinuta de la generatorul de current alternativ isi schimba valoarea
continuu.
Valoarea tensiunii obtinute la un moment dat se numeste valoare instantanee.
In practica nu este convenabil sa se lucreze sau sa se faca masuratori cu valori
instantanee, asa ca s-a adoptat ca la marimile sinusoidale sa se masoare efectul
real al marimii respective. Aceasta marime se numeste marime efectiva a
tensiunii ( sau a curentului).
Valoarea efectiva a tensiunii sau a curentului poate fi exprimata in functie de
valoarea instantanee maxima a marimii sinusoidale.
U = U max / 2 0,707U max
35
36
Tensiunea la borne
Densitate
Element
incarcat
2,15V
1,22
Element
descarcat
1,75V
1,10
38
CAPITOLUL IV
CONDUCTOARE ELECTRICE
4.1.Obiective
La sfarsitul acestui capitol, cursantul va fi capabil sa:
explice care este motivul pentru care conductoarele electrice sunt
confectionate din cupru si aluminiu;
stabileasca relatia dintre rezistenta, rezistivitate, lungime, sectiune la un
conductor electric;
determine sensul liniilor campului magnetic din jurul unui conductor cand se
cunoaste sensul curentului;
explice fenomenele care apar la doua conductoare apropiate strabatute de
curenti electrici.
.
39
4.2
INTRODUCERE
Argintul este cel mai bun conductor electric, dar acesta se utilizeaza in
cazuri speciale datorita pretului ridicat.
Cuprul are o conductivitate apropiata de cea a argintului, dar si utilizarea
acestuia este redusa datorita pretului.
Aluminiul, are o conductivitate mai mica decat a cuprului, dar datorita
pretului mai scazut se utilizeaza mai mult, in special la liniile electrice lungi
(liniile electrice aeriene).
l
S
40
rezistenta (R) -
Lungimea (l) ct
Sectiunea (S) -
rezistenta (R) -
Temperatura (T) -
rezistenta (R) -
Exemplu:
Este necesar sa se confectioneze o rezistenta R de 20 din sarma de
constantan cu rezistivitatea = 4,5 mm2/m si sectiunea S = 15mm2. Ce
lungime trebuie sa aiba sarma?
l = RxS/ = 20 x 15mm2/4,5 x mm2/m =
= 300mm x m/4,5 x mm2 = 75m
4.3.1.Campul magnetic din jurul conductorului
Cand un conductor este parcurs de un curent electric in jurul acestuia ia nastere
un camp magnetic.
Daca se cunoaste sensul curentului atunci se poate determina si directia liniilor
de forta ale campului cu ajutorul unei reguli simple si anume regula mainii
drepte.
41
Daca punem degetul mare in directia circulatiei curentului electric prin conductor
apoi inchidem palma, celelalte degete ale mainii vor indica sensul liniilor de forta
a campului magnetic.
Nota: In sectiunea conductorului s-a stabilit conventional ca pentru sensul li
niilor campului magnetic sa se utilizeze urmatoarele simboluri.
a)
b)
Campul magnetic din jurul conductorului din figura 1 poate fi concentrat facand
din acel conductor o bobina ca in figura 2.
42
B =
I / 2
r ,
unde: - permeabilitatea magnetica a mediului.
Cand conductorul este perpendicular pe liniile de forta = 90, sin 90 = 1,
forta este maxima fiind data de relatia:
F = B I l
F = B1 I2 x l ,
sau:
F1 = x [(I1 I2 x l) / (2
r)]
F2 = B2 I1 x l = x [(I1 I2 x l) / (2
r)] = F1
44
F = [(I1 I2 x l) / (2
r)
45
46