Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Inginerie Medicala

Lucrare de laborator nr. 1


Modelarea Proceselor Biomedicale
Incalzirea unui conductor la trecerea curentului electric de conductie Efectul Joule-Lentz

Studenti:
Craciun Andreea Ioana
Vasile Lucia Georgiana
Data: 13.10.2014
Numarul: 6

1. Notiuni generale de...

Efectele curentului electric (termic, electrochimic si magnetic) au la origine aceeasi cauza campul
electric care prin intermediul ghidajelor de camp, transforma energia generatoarelor catre
consumatori. Astfel, ea se poate transforma in:

Lucru mecanic
Energie termica
Energie chimica

Acest fenomen se poate explica printr-un simplu exemplu: un contact intre doua borne ale unei surse,
curentul electric stabilindu-se practic instantaneu. Intrucat electronii au o viteza de deplasare mica
(fata de viteza luminii) de 105-106 cm/s. Ei nu transporta de fapt energia campului, ci se consuma un
lucru mecanic pentru deplasarea lor prin conductor, tocmai datorita faptului ca nu exista camp electric
in spatiul din jurul conductorului, indiferent daca discutam de un circuit inchis sau nu. Campul electric
pune insa in miscare purtatorii si le intretine miscarea prin invingerea rezistentei care se opune
inaintarii lor. Aceasta energie consumata se transforma in energie termica, care, la randul ei, are ca
efect ridicarea temperaturii materialului. Marimea cantitatii de caldura trebuie astfel legata de lucrul
mecanic efectual de camp pentru deplasare si astfel, de caderea de tensiune.
Efectul obtinut este astfel un efect termodinamic, ireversibil, cu numele de efect Joule.

Aplicatiile efectului Joule sunt diverse. In ansamblu, mentionam:

Lampi electrice cu incandescenta Un corp incalzit foarte puternic se inroseste, devine luminos
si radiaza lumina si caldura in spatiul inconjurator. Firele metalice prin care circula curent
electric pot deveni si ele incandescente, adica emitatoare de lumina si caldura in spatiul
inconjurator. Pe baza acestui fenomen se construiesc lampile cu incandescenta, sau pe scurt,
becurile electrice. Filamentele becurilor se fac din materiale cu temperatura de topire foarte
ridicata (peste 2800C) cu tungsten, osmiu, tantal. Tubul de sticla in care se gaseste filamentul
este golit de aer si umplut cu un gaz inert la o presiune foarte joasa. Pentru randamentul lampii,
filamentul este facut din fire metalice foarte subtiri (sutimi de milimetru) spiralate sau dublu
spiralate

Aparate de incalzit electrice Acestea au cele mai variate forme si intrebuintari: radiator, fier de
calcat, ciocan de lipit, etc. Sursa de caldura a acestor instalatii este un rezistor cu rezistivitate
mare care fiind parcurs de un curent electric se incalzeste. Aparatele de uz casnic functioneaza
la o temperatura sub 1000C, pentru aceasta rezistorul putand fi facut din fir de crom-nichel. In
tehnica sunt instalatii care sa asigure temperaturi mai ridicate. In acest scop se folosesc
rezistori facuti din molibden, care rezista pana la 2100C sau din tungsten care suporta 2800C.

Cuptoare electrice cu rezistenta Pentru incalzirea unor piese sau topirea acestora, in industrie
sunt folosite cuptoare cu rezistenta. Asemenea cuptoare servesc in metalurgie la topirea
otelurilor, in industria sticlei la topirea acesteia, etc. Caldura necesara este produsa prin efect
termic, adica prin trecerea curentului electric prin niste rezistori care inconjoara un creuzet
alcatuit din substanta refractara

Aparate de masurat care functioneaza pe baza dilatarii unui conductor neoxidabil la trecerea
curentului electric. Cum dilatarea relativa este proportionala cu cantitatea de caldura degajata,
deci cu energia curentului (consumata), se poate stabili o legatura. Dificultatea functionarii
corecte a unui astfel de dispozitiv este legata de faptul ca mediul in care este plasat ar trebui sa
aiba aceeasi temperatura, deoarece la acelasi curent, viteza schimbului de caldura cu exterior
este functie de temperatura acestuia: se face mai usor la temperaturi joase si mai greu la
temperaturi ridicate. In felul acesta, temperatura conductorului ar fi diferita si dilatarea diferita,
ceea ce face valorile pe care le arata instrumentul sa fie functie de temperatura mediului,
practica impunand in timp alte instrumente, bazate pe alte principii fizice.

2. Activitate practica

In aceasta lucrare de laborator am analizat o placa


de cupru din punct de vedere al conductiei electrice,
din punctul de vedere al transferului de caldura si
asadar efectul Joule produs de trecerea curentului electric prin placa. Fenomenul este neliniar,
deoarece rezistivitatea electrica si conductivitatea termica a materialului variaza cu temperatura.

Problema este de tip multidisciplinar si necesita rezolvarea simultana a doua subprobleme:


Conductia electrica
Transferul de caldura

Mod de lucru:

Problema: Se considera o placa de cupru cu dimensiunea 1x1m cu o decupare circulara in interior


de dimensiune R=0.3 m
Studiu: Se vor studia relatiile matematice si se va incerca intelegerea fenomenului
Modelare: Modelarea numerica se va realiza in mediul de dezvoltare multi-fizica (FEM) COMSOL
Rezolvare: Se vor parcurge pasii celor doua parti ale lucrarii: Conductia electrica si Problema de
transfer de caldura
Concluzii: Se vor nota rezultatele si concluziile finale

3. Rezultate
3.1. Campul Electric

Figure 1 - Liniile campului electric

Campul electric este afisat pentru t=1000s.


Problema prezinta simetrie, asadar curentul care intra este numeric egal si de semn contrar cu
cel care iese. Curentul circula dinspre latura 4 incarcata cu 0.7A inspre 5 (masa) Zonele 6, 7 si 8
(interiorul cercului) sunt izolate electric. Bilantul curentilor la borne este egal si de semn
contrar, in limita a patru cifre semnificative:
Valoarea integralei: -2.863033e6 [A/m]: 1
Valoarea integralei: 2.863463e6 [A/m]: 4

In imagine sunt astfel reprezentate:

Linii de camp echipotentiale (1)


Densitatea totala de curent este reprezentata in doua moduri:
o prin linii care indica traiectoria curentului in placa (2)
o prin sageti a caror marime este direct proportionala cu valoarea in acel punct (3)

3.2. Campul Termic


Curentul electric de conductie, prin efect Joule, genereaza incalzirea placii din cupru.
Pentru a construi modelul cu cele doua probleme (electrica si termica) cuplate trebuie tinut
seama ca problema de conductie este rezolvata in raport cu potentialul electric. Pentru
material cupru se introduc la Subdomain Settings parametrii necesari, apoi se ruleaza
rezolvarea problemei, obtinandu-se urmatorul rezultat:

Figure 2 Linii de camp: Transfer de caldura

In imagine sunt reprezentate:


pe fundal (Surface Area) harta termica cu temperatura maxima (2992.408 C - rosu) si
minima (300 C - albastru)

fluxul de caldura reprezentat prin doua moduri:


o sageti a caror marime este direct proportionala cu temperatura in punct
o linii care prezinta traiectoria fluxului de caldura
3.3. Bilant curenti si fluxuri
In functie de densitatea meshului au fost preluate urmatoarele valori ale densitatii curentului
electric (Iin[A/m] si Iout[A/m]) respectiv densitatii de caldura (Q6[W/m] si Q7[W/m]).
Mesh

Iin[A/m]

Iout[A/m]

Q6[W/m]

Q7[W/m]

524

-2.417271e7

2.417591e7

2.90861e6

2.907627e6

2096

-2.416151e7

2.416225e7

2.915631e6

2.915066e6

8384

-2.415935e7

2.415953e7

2.917572e6

2.917373e6

O densitate mai mare a meshului ne ofera rezultate mai precise. Se poate observa, prin
compararea datelor, ca diferenta intre ele nu este mare desi masuratorile sunt realizate la
precizii diferite.
3.4. Variatia in timp a temperaturii in (0, 0.4) pentru

Figure 3 - Variatia temperaturii functie de

Din acest grafic se observa variatia temperaturii in fuctie de , mai exact cu cat creste , cu atat
placa de cupru se incalzeste mai putin.

Din acest grafic se observa variatia


temperaturii
in
fuctie
de
conductivitatea termica, mai exact
cu cat conductivitatea scade , cu
atat placa de cupru se incalzeste
mai mult dar in acest interval de
timp nu se atinge un regim
stationar. Prin urmare, se mareste
timpul (figura 5).

Figure 4 - Variatia temperaturii functie de


conductanta, time ratio: (0,10,1000)

Figure 5 - Variatia temperaturii functie de conductanta, time ratio: (0,50,2000)

4. Concluzii

Cand se modifica rezistivitatea electrica, variatia


temperaturii este mare pe o perioada mai scurta de timp
dupa care devine constanta

In ciuda erorilor, rezultatele sunt foarte apropiate si de


aceea le putem considera ca fiind corecte. Astfel de problema
prezinta simetrie si curentul care intra este egal si de semn
contrar cu cel care iese

In punctul de coordonate (0; 0.4) conductivitatea scade la

din valoarea sa initiala, remarcandu-se o crestere

a temperaturii in timp pana la atingerea unui palier. Odata


atins, variatia temperaturii este mica.

5.

Fizica, N. Gherbanovschi, D. Borsan, A. Costescu, editura Didactica


si Pedagogica Bucuresti, 1979

Compendiu de fizica, Ion Bunget, Lucian Burlacu, Dumitru


Ciobotaru, Adrian Costescu, Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti, 1988
Laborator nr. 1 MPB