Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Inginerie Medicala

Tema nr. 4

Modelarea Proceselor Biomedicale


Ablatia tumorala

Student:
Craciun Andreea Ioana
Grupa: 1442 (ESM)

I. Introducere
II. Subiect
2.1. Utilizari in diverse patologii
2.2. Aparatura de electrochirurgie
2.3. Modele comerciale
2.4. Concluzii
III. Bibliografie

I. Introducere

Efectele termice ale curentilor de inalta frecventa sunt folosite in chirurgie pentru taierea tesuturilor,
pentru cauterizarea unor formatiuni anormale sau pentru coagulare in vederea opririi sangerarii.
Principiul electrochirurgiei consta in aplicarea unui curent de inalta frecventa, in domeniul 250 kHz 4 MHz, prin intermediul unor electrozi, prin tesutul care trebuie prelucrat. La aceasta freventa, celulele
tesutului nu pot fi stimulate muscular sau nervos. [7]
Exista 3 tehnici de aplicare a alectrozilor pe tesut:
sistem monopolar cu electrod neutru, in care curentul trece intre electrodul activ (varful din otel
inoxidabil sau tungsten) si un electrod conectat la corpul pacientului
sistem monopolar fara electrod neutru, in care curentul se inchide la generator prin capacitatile
parazite dintre corpul pacientului si pamant
sistem bipolar, in care elctrodul seamana cu o penseta avand lamele izolate intre ele, care se
foloseste la mici cauterizari locale sau la coagulari [4]
De interes este totusi numai functia de ablatie.
Ablatia percutanata prin radiofrecventa cu electrozi multiplii este o terapie sigura si eficienta pentru
neoplaziile hepatice de dimensiuni mari sau multiple, sustine un raport publicat in numarul din iunie al
revistei American Journal of Roentgenology. [1]

Ablatia pulmonara prin radiofrecventa

Sub anestezie generala, radiologul


introduce un ac prin piele in plaman sub
sistemul general prezentat mai sus este
generator ce injecteaza curentul de
exclusiv in tumora.

interventionist
ghidaj CT. Acul
conectat la un
radiofrecventa

Ablatia prin radiofrecventa (ARF) ofera un tratament


localizat, nechirurgical, ce omoara tesutul tinta folosind
caldura, crutand tesutul sanatos. [3]
Figure 1 - Prezentare echipament ablatie tumorala

Pacienti si metode
Decizia de ablatie a tumorilor este luata de catre o echipa multidisciplinara, formata din
gastroenterologi, oncologi, chirurgi generalisti, chirurgi toracici, radiologi, ecografisti si radioterapeuti.

Indicatiile de ablatie prin hipertermie au fost:

pacienti cu tumori hepatice primare sau metastatice care nu sunt candidati pentru rezectie
hepatica, datorita conditiilor locale tumorale (leziuni multiple bilateral, negrupate; tumori
profunde, in vecinatatea pediculilor portali, venelor suprahepatice, venei cave inferioare; recidive
posthepatectomie majora; pacienti cu carcinom hepatocelular grefat pe ciroza in asteptarea
transplantului hepatic), datorita functiei hepatice alterate, riscului anestezico-chirurgical crescut
prin existenta comorbiditatii asociate sau refuzului de a se opera;
biopsie care sa confirme malignitatea tumorii hepatice;
maxim 4 tumori
diametrul maxim al unei tumori de 5 cm;
pacient cu speranta de viata mai mare de 3 luni;
pacient cu alte localizari tumorale care pot fi tratate prin chimioterapie;
pacient care si-a dat consimtamantul scris informat pentru aceasta procedura, inclusiv pentru
controalele periodice ulterioare.

Contraindicatii relative au fost considerate:

> 4 leziuni hepatice;


tumori > 5 cm;
tumori in vecinatatea vaselor mari;
prezenta metastazelor la distanta.

Contraindicatii absolute au fost considerate:

pacienti cu varsta sub 18 ani sau peste 80 ani;


coagulopatie severa refractara la tratament (trombocite 1.5 x normal);
insuficienta renala (creatinina serica > 2.5 mg/dl);
icter (bilirubinemie > 3 mg/dl);
infectie activa;
invazia vasculara;
invazia altor organe;
pacientii cu stimulatoare cardiace, dispozitive electronice implantate, clipuri pe anevrismele
cerebrale, corpi straini metalici;
pacientii cu alterare mentala severa;
sarcina sau alaptarea. [2]

II. I. Principii si utilizari in


Ablatia tumorala hepatica
Dezvoltarea tehnicilor ghitate prin imagistica pentru ablatia locala a tumorii a fost unul dintre progresele
majore in tratamentul afectiunilor maligne hepatice. Pe parcursul ultimelor 20 de ani, mai multe metode
de distrugere a tumorii (chimic sau termic) au fost testate din punct de vedere clinic. Printre aceste
metode, RFA este in prezent stabilita ca modalitate primara la majoritatea institutiilor de profil. RFA este
acceptata ca cea mai buna alegere terapeutica pentru pacientii cu carcinom hepatocelular stadiu
incipient (HCC), atunci cand transplantul de ficat sau rezectia chirurgicala nu este o optiune adecvata. In
plus, RFA este in curs de dezvoltare ca o alternativa viabila la o interventie chirurgicala pentru pacientii
cu boala metastatica limitata, mai ales din cauza cancerului colorectal. Mai multe serii au aratat ca RFA
poate duce la eradicarea completa a tumorii la candidati selectati in mod corespunzator.
Carcinom hepatocelular (HCC) este cea mai comuna a cincea forma de cancer, iar incidenta acesteia este
in crestere in intreaga lume din cauza difuzarii hepatitei B si infectarea cu virusul C. Pacientii cu ciroza
sunt la cel mai mare risc de a dezvolta HCC si ar trebui sa se supuna unor programe de supraveghere. [10]
Tehnica
Scopul RFA este de a induce leziuni termice la tesut prin depunere de energie electromagnetic. In RFA,
pacientul este parte a unui circuit in bucla inchisa, care include un generator de RFA, un ac electrod si o
dispersie mare a electrodului. Un camp electric alternativ este creat in tesutul pacientului. Din cauza
rezistentei electrice relativ mare a tesutului in comparatie cu electrozii de metal, exista o agitatie
marcata a ionilor in tesutul tinta care inconjoara electrodul, deoarece ionii de tesut incerca sa
urmareasca schimbarile in directia curentului electric alternativ. Rezultatele agitatiei este in caldura de
frecare parte a electrodului.
Diferenta dintre suprafata mica a electrodului ac si suprafata mare a placutelor de sol face ca aceasta
caldura generata sa fie axata si concentrate in jurul acului electrod. Rezultatele provocate de incalzire
RFA depinde atat temperatura tesutului cat si de durata de incalzire. Incalzirea tesutului, la 50 pana la
55C, timp de 4 pana la 6 minute, produce leziuni celulare ireversibile. La temperaturi cuprinse ntre 60
si 100C, in apropierea imediata coagularea tesutului este indusa, cu deteriorarea ireversibila
mitocondriala si a enzimelor citoplasmatice ale celulelor. La mai mult de 100 - 110C, tesutul se
carbonizeaza. Pentru distrugerea adecvata a tesutului tumoral, intregul volum tinta trebuie sa fie supus
la temperaturi citotoxice. Astfel, un obiectiv esential al terapiei ablative este realizarea si mentinerea de
temperaturi fixe si constante de-a lungul intregului volum tinta pentru cel putin 4 minute. Cu toate
acestea, conductia termica relativ lenta din suprafata electrodului prin tesuturi mareste durata de
aplicare la 10 minute.
Pe de alta parte, temperatura nu ar trebui sa creasca peste aceste valori, pentru a evita carbonizarea
jurul varful electrodului din cauza incalzirii excesive. Un alt factor important care afecteaza succesul RFA
este abilitatea de a detecta exact suprafata.

Cea mai importanta diferenta intre rezectia chirurgicala si ablatia RF a tumorilor hepatice este insistenta
chirurgului pe o zona tumora de 1 cm la nivel unei marje de rezectie. Astfel, diametrul tinta trebuie sa fie
in mod ideal cu 2 cm mai mare decat diametrul tumorii care sunt supuse tratarii. Altfel, multiple ablatii
suprapuse pot fi efectuate.
Dispozitivele disponibile in comert au fost, de asemenea, strategic dezvoltate pentru a monitoriza
procesul de ablatie, astfel incat, la temperaturi ridicate coagulare poate sa apara fara a se depasi 110C
ca prag maxim de temperatura. Aceste cresteri de impedanta pot fi detectate de catre generator, care
poate reduce apoi curentul de iesire la un nivel prestabilit. [8]

Figure 2 - RFA sub ghidaj imagistic CT, tumora fiind localizata in timp real; se injecteaza si un agend de contrast si
se vizualizeaza cu ultrasunete

Ablatia in cancerul renal

Chirurgia nefronilor a devenit o alternativa de tratament


acceptata (radicala) la pacientii cu tumori renale de mai putin de 4
cm. Recent, minimizarea invaziva a nefronilor includ crioablatia si
RFA. Totusi, putine studii au evaluat efectele histologice asupra
viabilitatii celulelor tesutului si a tumorii renale dupa ablatie RF. In
general, experimentele folosesc colorarea vitala (NADH) pentru
analiza tumorile renale cu indepartarea chirurgicala dupa RFA.
Scopul este evaluarea pierderilor histologice a tumorii dupa RFA.

Figure 3 - Vizualizare procedura pe un slice (CT)

RFA induce agitatie ionica, caldura de frecare si astfel moartea celulelor. Incalzirea tesuturilor la
temperaturi mai mari de 60C duce in mod obisnuit la deshidratare si coagularea. Tesutul moare in
urma prejudiciul termic de necrozare de coagulare. Cele mai multe protocoale RFA utilizate pentru
tratarea maselor renale la om au fost definite de protocoalele tumori hepatice mentionate pe scurt mai
devreme. In 1997, Zlotta si colaboratorii au raportat primul caz de tumora renalatratata prin RFA.
Probleme:

Diferenta observata in rezultatele patologice in randul diferite studii pot fi datorate variatiei electrodului
Caracteristici energetice RF si tehnica RF diferita

Mai multe motive pot explica esecul de RFA in tratament de tumorile renale. Distributia de caldura in
tesutul din jur sondei este o functie de impedanta, temperatura tesutului nativ, conductivitate termica si
pierderea de caldura prin circulatie. Ablatia incompleta a tumorii poate rezulta din racire. O alta
problema este reprezentata de uscare si carbonizare, elemente ce pot provoca o crestere brusca in
impedanta de tesut care rezulta mai apoi in transferul de energie scazut. Prin urmare, acest fenomen
poate limita volumul efectiv al ablatia tesutului. Problema de carbonizare si deshidratare pot fi evitate in
mare masura de electrozi de radiofrecventa cu racire.
In cele din urma, marimea tumorii si natura par a fi factori foarte importanti de succes. Gervais si colab.
au ajuns la concluzia ca tratamentul RFA a fost de succes cu dimensiuni ale tumorilor <3 cm. Date din
literatura indica faptul ca RFA poate distruge complet la distrugerea tumorilor renale in unele cazuri.
Aceasta tehnologie necesita totusi un studiu suplimentar. Date oncologice clinice pe termen lung asupra
RFA in tumorile renale au nevoie de o desfasurare mai indelungata. [9]

Figure 4 - Etape procedura (Model simulare)

Ablatia in cancerul osos


Chondroblastomas sunt leziuni osoase benigne rare si dureroase, care au fost descrise de variantele de
tumori cu celule gigant date de Jaffe si Lichtenstein. Ele provin din celulele germinale din epifizele
tubulare ale oaseor lungi, cum ar fi femur, humerus si rareori pot fi intalnite in oase plate, precum si in
oasele mainilor si ale picioarelor. Inhibarea cresterii tumorii si ameliorarea durerii sunt de o importanta
majora si fac o interventie esentiala. Chiuretajul si grefele osoase sau polimetilmetacrilat reprezinta
tratamentul standard actual. Cu toate acestea, ratele de succes raportate la pacientii tratati chirurgical
variaza de la 5.7% la 20%. In plus, datorita pozitiei lor epifizare, exista adesea dificultati in realizarea unei
eradicari complete si exista intotdeauna riscul de a deteriora cartilajului articular sau chiar o placa de
crestere in timpul interventiei chirurgicale. Complicatii chirurgicale includ durere postoperatorie,
fractura, osteoartrita precoce si deformari unghiulare.
Argumentele mentionate mai sus solicita aplicarea RFA ca o alternativa minim invaziva de tratament
pentru chondroblastomas, dar aplicarea acesteia este bine stabilita in tratamentul altor tumori de
dimensiuni mici cum ar fi osteoid osteoame. [11]

Figure 5 Carcinom e un pacient de 22 ani; ghidaj imagistic

II. II. Aparatura de electrochirurgie


Aparatul de electrochirurgie se mai numeste si bisturiu electronic deoarece indeplineste functia
bisturiului clasic, dar si alte facilitati: taiere (electrotomie), coagulare, cauterizare, uscare.
La baza electrochirurgiei se afla efectul termic al campului electromagnetic produs intre electrod si
tesut. Parametrii care intervin in producerea efectului termic sunt: densitatea de curent (J), durata de
actiune a curentului (t) si forma (functia de timp) a curentului. Conform formei locale a legii Joule-Lenz,
energia termica degajata (Wc) este data de relatia:
Wc = t x x J 2
unde este rezistivitatea mediului (tesutului). Datorita energiei termice degajate la locul de contact
intre electrod si tesut se produce o incalzire excesiva a lichidului celular, ceea ce provoaca explozia
celulelor, iar sirul de microexplozii pe traseul miscarii electrodului (activ) determina despicarea tesutului.
Prin utilizarea curentului de inalta frecventa (250 3000 kHz) se constata absenta actiunii de stimulare
musculara sau nervoasa, invevitabila in cazul curentului continuu sau de joasa frecventa.
Efetul de taiere (adancimea si rapiditatea de taiere) depinde de puterea semnalului electric de taiere.
Efectul de coagulare depinde de puterea semnalului si gradul de modulare al semnalului de coagulare.
In functie de modul de aplicare a curentului pe pacient se deosebesc urmatoarele moduri de lucru ale
aparatelor de electrochirurgie:
a) in modul de lucru monopolar, la o borna a generatorului de inalta frecventa se conecteaza un
electrod activ (intrument chirurgical de taiere sau coagulare), iar la cealalta borna se conecteaza
un electrod neutru de suprafata mare (figura 6). Electrodul activ are diverse forme; in acest mod
de lucru, conectarea corecta a electrodului neutru la pacient are o mare improtanta pentru
evitarea arsurilor; el se fixeaza de obicei pe coapsa sau pe bratul pacientului. In figura 7 se
prezinta modul de lucru monopolar fara electrod neutru, circuitul electric inchizandu-se prin
capacitatile partiale sau parazite ale corpului pacientului fata de obiectele echipotentiale din jur.
b) in modul de lucru bipolar (figura 8) actiunea chirurgicala este localizata intr-o zona restransa,
intre cei doi eletrozi reuniti intr-ul electrod
bipolar de forma unei pensete.

Figure 6 - Modul de lucru monopolar cu electrod neutru

Figure 7 - Modul de lucru monopolar fara electrod


neutru

In functie de puterea maxima, aparatele de electrochirurgie pot fi:


aparate de mica putere, avand puterea utila maxima de
50W; ele sunt dotate de obicei numai cu mod de lucru bipolar
aparate de medie putere, avand puterea utila maxima
intre 50-150 W; ele sunt dotate atat cu mod de lucru monopolar
cat si bipolar
Figure 8 - Mod bipolar

aparate de mare putere, avand puterea utila maxima intre 150-400 W; ele sunt dotate atat cu
mod de lucru monopolar cat si bipolar
Aparatul de electrochirurgie ELBIS-1 face parte din clasa aparatelor de mare putere destinata utilizarii in
chirurgia generala, realizat la Cluj Napoca. Aparatul functioneaza pe trepte de putere si cuprinde o parte
electronica si un set complet de accesorii utilizate in chirurgia generala. Aparatul este un generator de
putere de inalta frecenta, care lucreaza adaptat pe o sarcina rezistiva de 500 ohmi (sarcina prezentata
de corpul pacientului). Schema bloc este realizata in figura 9.
Blocul generator de semnale genereaa semnalul de baza de 700 kHz, din care prin divizari succesive se
obtin urmatoarele valori functionale:
o
o
o
o
o
o
o

700 kHz, coagulare bipolara


350 kHz, taiere si coagulare monopolara
21.875 kHz, modulare pentru coagulare monopolara
5470 Hzm serviciu pentru circuitul de comanda
1360 Hz, semnalizare acustica taiere
680 Hz, semnalizare acustica coagulare
340 Hz, semnalizare acustica la coagulare bipolara

Modulatorul realizarea modularea semnalului de inalta frecventa cu un semnal dreptunghiular de


frecventa 21.875 kHz cu grad de modulare
100%.
Aparatele de electrochirurgie de inalta
frecventa pot constitui un pericol pentru
pacient si personalul de exploatare daca sunt
folosite necorespunzator. La fel, pot constitui
surse de perturbatii pentru mediul inconjurator.
De acea, trebuie cunoscute probleme speifice,
deficiente, expunerea pacientului la socuri
scute, pericol de explozie, perturbarea altor
ehipamente, pericolul necrozei epidermei. [6]
Figure 9 - Schema bloc aparat: GS - generator semnale; M - modulator; PF - bloc
prefinal; F - bloc final; E - bloc iesire; AC - accesorii utilizare; BS - bloc
semnalizare; C - bloc comanda; ARP - blc alimentare si reglaj putere

II. III. Modele comerciale


Aparat pentru ablatie cu radiofrecventa - Thermocon

Producator: SOMETECH Inc. (Coreea)


Domeniui de utilizare:

Figure 10 - Aparat Thermocon

Electrodul izolat a carui parte finala este destinata


sa livreze acest curent electric este inserat in corp prin piele si genereaza efectul Joule prin
partea activa.
Efectul Joule va coagula tesutul respectiv pana la necroza tumorii (termocoagulare) sau va bloca
un nerv pentru a elimina durerea.
Operatia este bazata pe incizie dar operarea cu Thermocon este bazata pe inserarea
percutanata a unei canule care va lasa cicatrici foarte mici si va facilita astfel o recuperare
intradevar rapida.
Avand multe avantaje cum ar fi siguranta pacientului, usurinta in folosire, repetabilitatea
operatiilor, Thermocon de asemenea controleaza cu acuratete puterea de iesire (temperatura) a
partii active a electrodului, pentru a putea determina si comanda exact forma si dimensiunea
leziunii generate.
Displayul LCD al aparatului arata in timp real impedanta, stimularea electrica, puterea, timpul,
conditiile de operare, pentru a ne da o imagine cat mai precisa asupra evenimentelor care se
petrec.
Programe de lucru:
I.

Leziune de mica putere

Regim de lucru folosit pentru coagularea si blocarea nervilor pana la maxim 8W pentru interval de timp
intre 30 si 180 secunde.
1) impedanta: masoara rezistenta electrica a corpului intre varful probei si placa de pacient
2) stimulare: recunoaste nervii senzitivi sau motori si poate bloca acesti nervi prin
electrostimularea tesutului.
3) leziune continua: blocare permanenta de nervi prin coagulare la temperatura de 50~90C
4) leziune pulsata : paralizare de nervi la temperatura de 41~44C
II.

Leziune de mare putere : pentru coagulare sau necroza a tumorilor la temperatura inalta
cu putere de pana la 50W pentru 1~30 minute.

1) impedanta: masoara rezistenta electrica a corpului intre varful probei si placa de pacient
2) leziune: coagulare sau necroza pentru indepartarea completa a tumorii cu temperaturi cuprinse
intre 60~100C
III.

Leziune cronometrata : pentru coagularea tesutului cu maxim 50W pentru 30~60 secunde

1) continuu
2) cronometrat [5]

tarBurst XL RFA Device


Dispozitivul StarBurst XL creaza ablatii de pana la 5 cm si poate fi folosit deasemenea pentru a coagula
calea acului. Dispozitivul are noua electrozi si genereaza feedback in timp real al temperaturii prin cinci
senzori termici independenti situati in electrod. Electrozii sunt distribuiti optim si au un design special
adaptat pentru umplerea spatiului.
Avand
electrozi
reglabili
ca
dimensiune, dispozitivul StarBurst XL
usureaza efortul medicilor in a crea
zone previzibile de ablatie de 3-5 cm.
Figure 11 - Aparat tarBurst XL

StarBurst Semi-Flex
Cu un trocar care se indoaie in toate directiile (pana la 90 de
grade), doul dispozitiv StarBurst Semi-Flex ofera medicilor
posibilitatea accesului la CT si MRI in timpul procedurilor
transcutanate, laparoscopice si intraoperator realizate cu
radiofrecventa. Acest dispozitiv ofera exact gradul necesar
de flexibilitate si creeaza ablatii sferice de 3-5 cm, cu
cresteri de 1 cm.

Figure 12 - Aparat StarBurst Semi-Flex

Dispozitivul StarBurst Semi-Flex ofera un feedback in timp real si multipunct al temperaturii, precum si
tehnologia acului unic. Dispozitivul coaguleaza calea acului si poate fi folosit cu sau fara teaca.

StarBurst Xli-enhanced
Dispozitivul StarBurst Xli-Enhanced RFA reprezinta generatia viitoare a tehnologiei StarBurst Xli,
crescand numarul electrozilor activi la sapte. Conceput pentru a crea ablatii de 4-7 cm ale tesuturilor
moi, poate fi folosit pentru proceduri transcutanate, laparoscopice si intraoperator.
Ca si StarBurst XLi, acest dispozitiv cu frecventa radio minim invaziv asigura temperaturi tinta uniform
sustinute si face posibila ablatia precisa a tesutului preconizat. StarBurst XLi-Enhanced reduce timpul
necesar pentru efectuarea de proceduri
in numeroase cazuri, da posibilitatea
pacientilor sa-si reia activitatea normala
n cateva zile.

Figure 13 - Aparat StarBurst Xli-enhanced

StarBurst MRI
Alegerea preferata a medicilor radiologi,
noul dispozitiv StarBurst MRI permite
utilizarea radiofrecventei in mod sigur si
eficient intr-un mediu MRI.
Figure 14 - Aparat StarBurst MRI

Ca si StarBurst XL, dispozitivul StarBurst MRI este capabil sa creeze ablatii sferice in tesuturile moi de 3-5
cm diametru, si in acelasi timp este compatibil pentru a fi folosit in rezonanta magnetica in timpul
plasarii dispozitivului.

StarBurst SDE
Noul si inovativul dispozitiv StarBurst SDE permite realizarea de mici ablatii sferice (2 cm) si ovale (2x1
cm). Cu un trocar mai mic cu vrf ascutit si mai dens optic, dispozitivul este cel mai putin invaziv din linia
noastra de produse.
Ca si produsele din aceeasi categorie, dispozitivul
StarBurst SDE ofera un feedback n timp real si
multipunct al temperaturii, precum si tehnologia
acului unic. Trocarul mic si ascutit poate fi
folosit ca si electrod drept tip ac.
Figure 15 - Aparat StarBurst SDE

StarBurst Talon
Dispozitivul StarBurst Talon ofera medicilor ablatii de 4 cm printr-un dispozitiv care se desfasoara in
lateral. StarBurst Talon este conceput pentru a fi utilizat asupra leziunilor care sunt adiacente
structurilor crtitice. Dispozitivul poate fi utilizat in proceduri transcutanate, laparoscopice si
intraoperator. StarBurst Talon face parte din familia de produse sistem de infuzie a firmei RITA care
foloseste pompa Intellyflow
pentru a furniza cantitati precise
de ser fiziologic catre zona de
ablatie.
Caracteristici

Figure 16 - Aparat StarBurst Talon

Realizeaza ablatii rapide de 4 cm folosind sistemul de infuzie RITA si pompa Intellyflow


Un electrod central cu varf conic ascutit pentru a usura penetrarea tumorilor solide
Usor de pozitionat pe suprafata si bolta leziunilor greu de atins
Disponibilitatea unei versiuni a dispozitivului semi flexibila (la 90), -TALON Semi-Flex- care face
ca legatura la CT sa nu influenteze adancimea penetrarii electrodului
Feedback-ul in timp real al temperaturii realizat de cei patru electrozi asigura o ablatie
controlata [2]

pe masura ce tehnologia evolueaza, aparatele pot fi controlate si in medii ce prezinta alte


campuri (cum ar fi campul magnetic) astfel incat dispozitivele sa poate fi utilizate sub ghidaj
imagistic (cu ar fi CT, imagistica cu ultrasunete, etc.) fara a capta perturbatii
functiile raman neschimbate fata de primul model, la fel ca si principiul de functionare
ablatia tumorala este recomandata, insa numai in anumite cazuri medicale pe care o echipa de
specialisti le studiaza atent (exista alternative chirurgicale)
temperatura si timpul sunt studiate meticulos, intrucat ne dorim temperaturi inalte insa nu se
doreste a se trece peste un prag (pentru a evita carbonizarea ireversibila a tesutului)
rata de succes difera functie de tipul tumorii, modul de dispersie al acesteia, dar si diametrul
modelele comerciale prezinta toate metodele de protectie atat pentru medic, cat si pentru
pacient
totusi, trebuie realizata o informare buna a medicul in legatura cu functiile dispozitivului, pentru
a evita orice viitoare probleme

4.

5.
6.

7.
8.
9.
10.

11.

1. http://www.sfatulmedicului.ro/
2. http://www.cattus-medical.ro/
3. Cardiovascular and Interventional Radiological
Society of Europe, Ghidul Pacientului - Radiologie Interventionala
Terapia tumorilor hepatice maligne cu microunde si unde de radiofrecventa - Revista Societatii
Romane de Chirurgie (Chirurgia 100 (2): 111-120) - I. Popescu, M. P. Srbu-Boeti, V. Tomulescu,
S. Ciurea, M. Boros, D. Hrehoret, C. Jemna
http://postamedicala.ro/
Aparate electronice medicale T.D.Gligor, A. Policec, O.Bartos, V. Goian, editura Dacia ClujNapoca, 1988
Electronica medicala Rustem Popa, Editura Matrixrom Bucuresti, 2006
Radiofrequency Ablation of Liver Cancer - Riccardo Lencioni and Laura Crocetti - 2007
Histologic evaluation of radiofrequency ablation in renal cancer - C. Bastide, S. Garcia, E. Anfossi,
E. Ragni, D. Rossi - Department of Urology, 2006
Survival after radiofrequency ablation and salvage transplantation in patients with
hepatocellular carcinoma and Child-Pugh A cirrhosis - Gisle NKontchou, Mounir Aout, Alexis
Laurent, Pierre Nahon - Department of Hepatogastroenterology, France, 2012
Radiofrequency ablation of two femoral head chondroblastomas - Theodore Petsas, Panagiotis
Megas, Zafiria Papathanassiou - European Journal of Radiology, 2007