Sunteți pe pagina 1din 13

FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALA

Lucrare de laborator nr. 2


Simularea cardiaca extracutanata
Modelarea Proceselor Biomedicale
Realizat de: Andreea Craciun
Lucia Vasile
10/27/2014

Numarul: 6

1. Introducere
1.1. Stimularea electrica
1.2. Defibrilarea
2. Scopul lucrarii
3. Modelul experimental
4. Analiza rezultatelor
5. Concluzii
6. Bibliografie

1. Notiuni de
1.1.

timularea electrica a tesuturilor se foloseste in unele cazuri pentru diagnosticarea,


tratamentul sau protezarea unor functii sau organe. In acest referat se vor discuta
despre criterii de optimizare prin modelare fizica, matematica si numerica. In general
pentru stimulare se folosesc electrozi implantati in tesut sau electrozi de suprafata, care vin
in contact cu tesutul stimulat. Spre deosebire de electrozii de culegere, valorii curentilor la
interfata electrod de stimulare-tesut sunt mult mai mari si fenomenele de polarizare sunt
mult accentuate. Aplicatiile electroterapiei se aplica la diferente frecvente: in curent
continuu, la frecvente joase si medii si respectiv la frecvente inalte.
1.2.

efribilarea, o posibila aplicatie, se realizeaza prin aplicarea unui impuls de inalte


tensiune miocardului, pentru un timp foarte scurt, reprezentand o tehnica de
restabilire a ritmului cardiac normal a inimii in fibrilatie. Pentru defibrilatie se
utilizeaza curentul furnizat de descarcarea unui condensator si doi electrozi aplicati pe
toracele pacientului.
Stimularea cardiaca se aplica si atunci cand este necesara corectarea numai a unor aritmii.
In acest caz, socul electric care se aplica este sincronizat in raport cu unda R din semnalul
ECG prelevat in acest scop. Aceasta tehnica de stimulare se numeste cardioversie.

2. Scopul lucrarii

ucrarea prezinta modelul fizic, matematic si numeric bidimensional bazat pe metoda


elementului finit, in scopul studiului stimularii electrice cardiace extracutanate. Se
doreste optimizarea pozitiei electrozitor pentru asigurarea pragului de excitatie
necesar succesului defibrilarii.
Unul dintre obiectivele lucrarii noastre o reprezinta verificarea rezultatelor numerice si
experimentale raportate in literatura de specialitate cu referire la pozitia optima a
electrozilor.

3. Modelul experimental

e utilizeaza pentru aproximari numerice un sistem bidimensional a sectiunii


transversal toracale datorita calculului distributiei de current ce este asemanator ca
in cazul unui model 3D. Sistemul fizic a fost dat sub forma de fisier predefinit.

Modelul fizic presupune implementarea a trei pasi:


a) Aplicarea teoremei fundamentale a campurilor de vectori

rot E= =0 => E=-grad V (legea inductiei campului electromagnetic)

div J= =0 (legea conservarii sarcinii electrice)

b) Conditii la limita V=0


c) Conditii initiale (in acest caz nu avem conditii initiale)
J=E
Modelul matematic reprezinta obtinerea unei relatii de calcul pe baza modelului fizic.
div(grad V)=0=>V=0
La nivelul electrozilor echipotentialele sunt mai dese.
Succesul procedurii consta in urmarirea unui numar de parametri:
cat din curent se inchide prin miocard
procentajul de curent ce trece prin miocard reprezinta un criteriu de optimizare
cat din aceasta densitate este peste pragul de defibrilare
Factorii de reglare sunt pozitia electrozilor si tensiunile. Raportul intre densitatea de
curent mediu prin miocard si restul toracelui. Se lasa un singur grad de libertate pentru a
observa mai usor influenta variabilelor.
Am importat modelul fizic predefinit Model_torace. (Comsol Multiphysics ->
Electromagnetic -> Conductive Media DC -> File -> Import -> Import Data from CAD).
Lucrarea presupune utilizarea a doi electrozi situati initial astfel: unu in dreptul apexului
cardiac si unul superior sub scapula dreapta.
Se cauta alte pozitii optime pentru obtinerea unui prag de stimulare peste pragul cardiac.
Pentru a lucra mai bine cu modelul l-am impartit in mai multe subdomenii (Split object).
Apoi am introdus valorile constantelor pentru diferitele medii: muschi, oase (coaste si
coloana), fluid interstitial, torace, cord, sange si esofag. Se seteaza apoi zona 18 (superior

sub scapula dreapta) ca fiind incarcata electric datorita contactului cu electrodul (fig. 1) si
zona 111 ca fiind legata la masa, in contact cu electrodul 2 (fig. 2). S-a creat o diferenta de
potential. Zona 18 este incarcarta initial cu 0,1V iar apoi cu 0,6V.

Figura 1: Setarea valorii potentialului


electric a primului electrod

Figura 2: Setarea potentialului electric a


celui de-al doilea electrod

Se creaza apoi grupe pentru conductivitati constante cu denumirile de mai sus (muschi,
oase, fluid interstitial, torace, cord, sange si esofag) precum in exemplul din figura 3.

Figura 3: Gruparea zonelor cu conductivitati egale

Dupa verificarea tuturor datelor se genereaza mesh-ul si se obtin 2887 elemente.

Figur 4: Modelul bidimensional al sectiunii


toracale divizat in 2887 elemente

Se rezolva problema si se vizualizeaza


potentialul electric pe Contour si
densitatea totala de current pe Streamline
si Arrow realizand setarile in Plot
parameters precum in figura 5.

Se observa directia liniilor de camp de la


pozitiv (sus) la negativ (jos).

Figura 5: Realizarea setarilor de plotare

Se mareste mesh-ul prin rafinare si se obtin 11948 elemente si se masoara intensitatea


curentului in zona 18 si 111 de fiecare data, calculand si valoarea medie.
Nr. elemente
2987
11498
47792
72690

IIN [A/m]
-0.002567
-0.002759
-0.0029
-0.003187

IOUT [A/m]
0.002797
0.002972
0.003058
0.003226

IMEDIU [A/m]
0.002682
0.002866
0.002979
0.003207
Tabel nr. 1

Am verificat apoi densitatea de current in cord (zona 18 de suprafata) folosind


Subdomain integration -> Cord (18) -> Total current density, norm si se obtine
valoarea =7,444908e-5 [A].

Am parcurs apoi conturul toracelui pentru a observa zona optima de plasare a electrozilor,
adica zona in care densitatea totala de current sa fie maxima in cord.

Figur 6: Potentialul electric si


densitatea totala de curent in cazul
situarii electrozilor in pozitia 1

Figur 7: Potentialul electric si


densitatea totala de curent in cazul
situarii electrozilor in pozitia 2

Figur 8: Potentialul electric si


densitatea totala de curent in cazul
situarii electrozilor in pozitia 3

Figur 9: Potentialul electric si


densitatea totala de curent in cazul
situarii electrozilor in pozitia 4

Figur 10: Potentialul electric si


densitatea totala de curent in cazul
situarii electrozilor in pozitia 5

Figur 11: Potentialul electric si


densitatea totala de curent in cazul
situarii electrozilor in pozitia 6

Figur 12: Potentialul electric si


densitatea totala de curent in cazul
situarii electrozilor in pozitia 7

Figur 13: Potentialul electric si


densitatea totala de curent in cazul
situarii electrozilor in pozitia 8

Figur 14: Potentialul electric si


densitatea totala de curent in cazul
situarii electrozilor in pozitia 9

Figur 15: Potentialul electric si


densitatea totala de curent in cazul
situarii electrozilor in pozitia 10

Figur 16: Potentialul electric si


densitatea totala de curent in cazul
situarii electrozilor in pozitia 11

Figur 17: Potentialul electric si


densitatea totala de curent in cazul
situarii electrozilor in pozitia 12

In Tabelul nr. 2 am cules diferite date precum:

Icord- Densitatea de crent pe cord


Imasa - Potentialul in electrodul nr 2 care ramane fix in zona 111
Iplus - Potentialul in electrodul nr 1
Imediu - Valoarea medie
Jmiocard- Densitatea de curent in miocard [A/m2]
Jtorace-Densitatea de curent in torace (fara miocard, fluid interstitial si sange) [A/m2]

R - Indice de calitate care are formula R=

. Este de preferat ca R sa fie cat mai mare

pentru a avea o densitate favorabila de electricitate prin cord.


Rtorace - Indice de calitate ce se calculeaza dupa formula Rtorace=

OBS! In rezolvarea problemei am folosit urmatoarele arii:


o Arie torace (fara miocard, fluid interstitial si sange): 0.068227 m2
o Arie miocard: 0.005373 m2
Tabel nr. 2
Pozitie Electrod

1 (Zona 18)

2 (Zona 16)

3 (Zona 15)

4 (Zona 17)

5 (Zona 21)

Icord [A]

0.0005211435

0.0006089138

0.0005371503

0.0005466138

0.0007067428

Imasa [A/m]

0.0195790000

0.0227750000

0.0199810000

0.0200600000

0.0256640000

Iplus [A/m]

-0.0179710000

-0.0211090000

-0.0170540000

-0.0157080000

-0.0262810000

Imediu [A/m]

0.0187750000

0.0219420000

0.0185175000

0.0178840000

0.0259725000

R [-]

1.5356226845

1.5646339275

1.5700213662

1.6618422987

1.8437903000

Rtorace [*m]

37.2836218375

31.9022878498

37.8020791144

39.1411317379

26.9515834055

Jm [A/m2]

0.096993

0.113328

0.099935

0.101733

0.131536

Jt [A/m2]

0.063162

0.072431

0.063652

0.061217

0.07134

Pozitie
Electrod

6 (Zona 30+38)

7 (Zona 42)

8 (Zona 49)

9 (Zona 52)

10 (Zona 58)

Icord [A]

0.0005704567

0.0006670293

0.0005825265

0.0005610689

0.0005035719

Imasa [A/m]

0.0204240000

0.0233400000

0.0202810000

0.0197990000

0.0195970000

Iplus [A/m]

-0.0176750000

0.0000000000

-0.0160630000

-0.0182510000

-0.0168750000

Imediu [A/m]

0.0190495000

0.0218320000

0.0181720000

0.0190250000

0.0182360000

R [-]

1.9922876283

2.4081042810

2.5733308015

2.6264902661

2.7975344756

Rtorace [*m]

36.7463712958

32.0630267497 38.5208012327

36.7936925099

38.3856108796

Jm [A/m2]

0.106171

0.124145

0.108417

0.104424

0.093723

Jt [A/m2]

0.053291

0.051553

0.042131

0.039758

0.033502

11 (Zona
144+146)

12 (Zona 149)

14 (Zona 151)

15 (Zona 135)

Icord [A]

0.0002296579

0.0005056320

0.0005331834

0.0006166595

0.0006390519

Imasa [A/m]

0.0200930000

0.0337160000

0.0307660000

0.0326250000

0.0317300000

Iplus [A/m]

-0.0181370000

-0.0193280000

-0.0150670000

-0.0193260000

-0.0164440000

Imediu [A/m]

0.0191150000

0.0265220000

0.0229165000

0.0259755000

0.0240870000

R [-]

1.1348502549

1.3332653780

1.3350647110

1.3474579249

1.4671111720

Pozitie
Electrod

Rtorace [*m]

13 (Zona 150)

36.6204551399 26.3931830179 30.5456766958 26.9484706743 29.0613193839

Jm [A/m2]

0.042743

0.071939

0.077367

0.0767

0.096376

Jt [A/m2]

0.037664

0.053957

0.05795

0.056922

0.065691

16 (Zona 119)

17 (Zona 92)

18 (Zona 64)

19 (Zona 50)

20 (Zona 45)

21 (Zona 32)

0.0007605197

0.0007605197

0.0007935304

0.0006492817

0.0005966487

0.0004565041

0.0317300000

0.0353870000

0.0349020000

0.0245750000

0.0225220000

0.0172230000

-0.0164400000

-0.0229120000

-0.0217560000

-0.0221040000

-0.0208650000

-0.0153660000

0.0240850000

0.0291495000

0.0283290000

0.0233395000

0.0216935000

0.0162945000

1.6565954805

1.8710792930

2.0033992449

1.9193151316

1.7923943571

1.5879450519

29.0637326137 24.0141340332 24.7096614776 29.9920735234 32.2677299652

42.9592807389

0.098748

0.13094

0.138501

0.120842

0.111046

0.084963

0.059609

0.069981

0.069133

0.062961

0.061954

0.053505

4. Analiza rezultatelor

raficul din figura 18 arata ca pozitiile optime de amplasarea a electrozilor in realizarea


stimulului cardiac sunt 9 si 17.
Anatomic vorbind, acestea sunt situate dupa cum urmeaza:

In pozitia 9 cele doua padele sunt situate amblele frontal la nivelul cordului
In pozitia 17 cele doua padele sunt situate una anterior si una posterioara. Cea
anterioara se situeaza pe axa orixontala a cordului iar cea posterioara putin mai sus.

R
3
2.5
2
1.5

1
0.5
0
0

10

15

20

Figur 18: Indice de calitate functie de pozitie

25

Rtorace
50
45
40
35
30
25

Rtorace

20
15

10
5
0
0

10

15

20

25

Figur 19: Rezistenta toracala

5. Concluzii

n urma acestor analize numerice se confirma


supozitiile initiale: exista doua pozitii optime in
care densitatea de curent este maxima, ideal
pentru
procedeul
de
stimulare
cardiac
extracutanata. S-a comparat pentru obtinerea
acestui indice de calitate densitatea de curent din
cord cu densitatea de curent din restul toracelui.
Cele mai favorabile rapoarte s-au obtinut in
pozitiile standard: ambele padele situare anterior
sau una anterior si una posterior. In practica se
foloseste cel mai des pozitia nr. 9 datorita comoditatii in utilizare. In cazul in care pacientul este
inconstient amplasarea padelelor in pozitia 17 ar dura prea mult si este cunoscut faptul ca
organismal uman sufera traume daca inima nu functioneaza . In graficul 18 chiar este sugerata
poitia 9 ca fiind mai eficienta decat pozitia 17.
Rezistenta toracala (Rtorace) reprezinta rezistenta toracelui pacientului la aplicarea unei diferente
de potential de Vplus (in cazul de fata 0.7) V. Am obtinut o valoare maxima de 38.3856108796
in plan bidimensional. Avand in vedere ca Rezistenta=
este mai favorabila decat 17.

putem spune ca pozitia 9

6.

Electronica medicala - Rustem Popa, MATRIX


ROM Bucuresti, 2006
Aparate electronice medicale - T.D. Gligor, A.
Pelicec, O.Bartos, V. Goian, editura Dacia ClujNapoca, 1988
Laborator MPB, nr. 2