Ceausu Adina – Georgiana

Mihalcea Cristian
Grupa 1446 B

Extirparea criogenica a unui neg

Introducere

Negii sunt mici excrescente la nivelul pielii cauzate de o infectie a stratului superior al
acesteia cau papiloma uman (HPV). Negii comuni apar in principal pe maini si brate, iar negii
plantari la nivelul talpilor. Negii genitali apar pe si in apropierea organelor genitale. Virusul poate
fi transmis de la o persoana la alta prin contact direct sau in mod indirect, atunci cand doi oameni
intra in contact cu aceeasi suprafata, cum ar fi o podea sau un birou. Negii pot aparea la orice
varsta, dar sunt mai frecvent intalniti la copiii mai mari, fiind rari la varstnici.
Negii sunt mici excrescente la nivelul stratului superior al pielii cauzate de o infectie cu
virusul papiloma uman (HPV). Negii sunt de mai multe tipuri, fiecare tip fiind localizat intr-o
anumita regiune a corpului. Astfel, negii comuni se pot regasi pe maini si brate, cei plantari la
nivelul talpilor, iar cei genitali pe si in apropierea organelor genitale.
Negii pot aparea la orice varsta, dar copiii sunt cei mai predispusi sa fie contaminati cu
acest virus. Virusul HPV se poate transmite de la o persoana la alta prin contact direct, cat si
indirect, atunci cand o persoana sanatoasa se afla intr-un spatiu comun cu o persoana infectata. In
general, ei nu reprezinta decat un simplu inconvenient, acestia disparand dupa o perioada de un
an, maximum doi, dar sunt si forme mai grave ce persista pe o perioada mult mai indelunga sau
care pot chiar sa reapara. Negii care nu raspund la tratament trebuiesc extirpati, deoarece pot
ascunde sau provca diferite tipuri de cancer de piele.
Simptomele negilor comuni

 Excrescente rotunde sau ovale de marimea unui bob de mazare sau mai mici
 De cele mai multe ori localizati la nivelul degetelor, mainilor, genunchilor si coatelor
 De culoarea gri-deschis, de culoarea pielii, galben, maron sau gri-inchis

Simptomele negilor plantari

 Excrescente aplatizate pe talpile picioarelor

 Uneori durerosi, mai ales atunci cand apar pe partea piciorului care sustine greutatea
corpului

Metode de extirpare a negilor

Criochirurgia sau crioterapia, reprezinta o metoda de extirpare a negilor ce consta in

aplicarea unor temperaturi extrem de scazute la nivelul acestora cu scopul de a distruge tesutul
patologic. Acest tratament este foarte eficient iar avantajele sale majore sunt riscul scazut de
infectie, timpul scurt de interventie, iar leziunea rezultata in urma acestuia necesita o ingrijire
minima. Mai mult decat atat, criochirurgia nu necesita anestezie, iar leziunile usoare pot fi tratate
intr-o singura sesiune.
Chiar daca este o metoda eficienta, aceasta are si dezavantajele ei, precum sangerarea,
formarea de basici, cefalee, hipopigmentare, caderea parului in zona expusa si uneori cicatrici.
 Scopul lucrarii

Prin aceasta lucrare ne propunem sa determinam timpul optim de inghetare topica a

negului, sa identificam gazul optim pentru inghetarea negului la temperatura de fierbere a gazului,
precum si sa minimizam raportul volumic neg distrus – tesut afectat in urma tratamentului
criogenic.
Pentru rezolvarea probelemelor mentionate anterior am folosit programul Comsol
Multiphysics, modul de lucru Heat Transfer (Conduction) prin care am stabilit urmatoarele ipoteze
simplificatoare (Fig. 1):
- Negul reprezinta o excrescenta emisferica la nivelul pielii;
- Modelul simplificat 2D are o simetrie axiala;
- Tesuturile (neg si piele) sunt omogene;
- Vascularizarea este considerata o sursa de caldura.

Fig. 1 – Modelul de calcul al procesului de extirpare

 Parametri:

Am stabilit urmatorii parametri ai sangelui:

Densitatea pielii este egala cu densitatea apei, avand o valoare de 1000kg/m3, iar densitatea
tesutului negului este de 1500kg/m3.
Conditii la limita:
- Am considerat frontiera adiabatica, cu exceptia suprafetei negului, la nivelul careia are loc
un schimb de caldura convectiv caracterizat de h=5000W/m2*K.
- Temperatura initiala a sistemului este de 37 grade Celsius.
Conditii initiale:
- Initial sistemul se afla in echilibru termodinamic – este izoterm, la valoarea temperaturii
bazale.
Am tinut cont de faptul ca tesutul este ireversibil deteriorat daca atinge temperaturi de -20
grade Celsius. Am realizat masuratori in cele doua conditii (cu si fara bandajul adiabatic) pentru 4
gaze cu urmatoarele puncte de fierbere: CO2→-78.5 °C; O2→-183 °C; N2→-196 °sC; H2→-253
°C. Pentru fiecare masuratoare am ales timpii optimi de expunere ai tesutului la gazul criogenic
ales, cu scopul de a nu deteriora ireversibil tesutul si simultan de a avea o actiune eficienta.
Pentru determinarea timpului optim am folosit o retea de discretizare cu 1604 elemente.
Gaz Timpul optim cu bandaj(s) Timpul optim fara bandaj(s)
CO2 134 11
O2 7 6
N2 7 6
H2 6 5
 In primul caz (CO2) cu bandaj am realizat calculele pentru un tesut cu dimensiuni reduse.
Deoarece bandajul are conditii fortate, bucata de piele este mult prea mica, frontiera inferioara
respectiv cea dreapta racindu-se mult prea tare.

a b

Fig.2. Reprezentarea raportului temperatura – suprafata frontiera

(a – frontiera inferioara; b – frontiera dreapta)
Analizand cele doua grafice din Fig.2 (a si b) se poate observa faptul ca temperatura scade
foarte repede pe aceste doua portini, acest lucru afectand tesutul pielii. Astfel, am marit suprafata
de piele de 5 ori si am realizat calculele pentru acest caz.

a b

Fig. 3. Reprezentarea raportului temperatura – suprafata frontiera

(a – frontiera inferioara; b – frontiera dreapta)
 Analizand graficele se poate observa faptul ca temperatura este mult mai stabila, aceatsa
mentinandu-se constanta o perioada semnificativ de mare in primul caz (Fig.3 a) iarpe frontiera
dreapta ramanand constanta pe tot parcursul masuratorii (Fig.3 b).
In cazul de fata pentru CO2 cu bandaj timpul optim este de 134 secunde, in timp ce fara
bandaj avem un timp optim mult mai mic (11 secunde).

Fig. 4. Reprezentarea izotermei de -20°C in cazul CO2 + bandaj adiabatic pentru timpul optim de 82s

Fig.5. Reprezentarea izotermei de -20°C in cazul CO2 fara bandaj adiabatic pentru timpul optim de 11 s
Astfel, analizand prin comparatie Fig.4 si Fig.5, concluzionam faptul ca extirparea
criogenica a unui neg cu gazul CO2 este o metoda foarte lunga in cazul in care se foloseste un
bandaj dar tesutul este mai mult afectat in cazul fara bandaj.
 In cazul O2 cu bandaj timpul optim este de 7 secunde, in timp ce fara bandaj avem un timp
optim mai mic, 6 secunde.

Fig.6. Reprezentarea izotermei de -20°C in cazul O2 + bandaj adiabatic pentru timpul optim de 7s

Fig.7. Reprezentarea izotermei de -20°C in cazul CO2 fara bandaj adiabatic pentru timpul optim de 6 s
Analizand prin comparatie Fig.6 si Fig.7, concluzionam faptul ca extirparea criogenica a
unui neg cu gazul O2 este o metoda foarte scurta, comparativ cu cea anterioara in ambele forme
(pentru cazul cu bandaj timpul fiind de 7s iar fara bandaj 6s). Prin analizarea formei izotermei de
- 20°C se observa faptul ca tesutul este mai putin afectat punti cand se aplica bandajul adiabatic.
In cazul N2 este acelasi ca si in cazul oxigenului, si anume, cu bandaj timpul optim este de
7 secunde, in timp ce fara bandaj avem un timp optim mai mic, 6 secunde.

Fig.8. Reprezentarea izotermei de -20°C in cazul N2 + bandaj adiabatic pentru timpul optim de 7s

Fig.9. Reprezentarea izotermei de -20°C in cazul N2 fara bandaj adiabatic pentru timpul optim de 6s
Analizand prin comparatie Fig.8 si Fig.9 se observa ca rezultatele sunt identice ca si in
cazul oxigenului.
 In cazul H2 este acelasi ca si in cazul oxigenului, si anume, cu bandaj timpul optim este de
6 secunde, in timp ce fara bandaj avem un timp optim mai mic, 5 secunde.

Fig.10 Reprezentarea izotermei de -20°C in cazul H2 + bandaj adiabatic pentru timpul optim de 6s

Fig.11. Reprezentarea izotermei de -20°C in cazul H2 fara bandaj adiabatic pentru timpul optim de 5s
Precum in cazul oxigenului cat si al azotului, hidrogenul este un gaz ce are o actiune
criogenica foarte rapida, chiar cea mai rapida dintre cele 3, avand un timp optim de 6 secunde
atunci cand se aplica bandajul adiabatic si 5 secunde atunci cand bandajul lipseste. Chiar daca este
mai rapid procesul atunci cand nu se aplica bandajul adiabatic, prezenta sa ofera o precizie mult
mai mare de extirpare a negului, tesutul pielii fiind afectat mult mai putin.
La finalul lucrarii am efectuat un test de acuratete. Astfel, am analizat interfata neg – piele
(frontiera 4) in cazul aplicarii oxigenului si utilizarea bandajului. Pentru a analiza performata
metodei am folosit comada Mesh a programului COMSOL deoarece o retea mai rafinata ofera o
rezolvare mai precisa a problemei. Am suprapus reprezentarile raportului dintre temperatura si
dimensiunea frontierei pentru 401, 1604, 6416, respectiv 25664 elemente.

Fig.12. Reprezentarea testului de acuratete pentru O2 + bandaj

Fig.13. Reprezentarea testului de acuratete

 Analizand Fig.13 se poate observa mai de aproape fenomenul, astfel putem concluziona
faptul ca dupa aproximativ 6000 reteaua se stabilizeaza si rezultatele sunt aproximativ egale astfel
nu sunt necesare rafinari suplimentare.

Concluzii

In urma masuratorilor efectuate putem spune ca extirparea criogenica este o metoda

eficienta ce ofera rezultatele asteptate, si anume un pacient poate scapa de un neg de dimensiuni
mici chiar si intr-o singura sedinta. Analizand figurile consideram faptul ca utilizarea unui bandaj
adiabatic duce la extirparea a unei portiuni foarte mici de tesut de piele sanatos. De asemenea prin
compararea reprezentarilor izotermelor de -20°C ale celor 4 gaze se poate observa ca CO2-ul este
un gaz mai eficient insa perioada de expunere este mult mai mare. Daca se doreste o extirpare cat
mai rapida si mai eficienta solutia pe care o propunem este utilizarea hidrogenului impreuna cu un
bandaj adiabatic.

Bibliografie

- https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/negii-verucile
- https://proceduri.romedic.ro/criochirurgia