Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Facultatea de Inginerie Medicala

Program de masterat Inginerie Medicala - IMC

Extirparea criogenica a unui neg

Student: Niță Laura-Anamaria

Profesor coordonator: Morega Alexandru

Disciplina: Modelare în Îngineria Biomedicală

 Obiectivul laboratorului curent este studiul procesului de extirpare criogenica a unui neg
pentru determinarea valorilor optime ale temperaturii si duratei de aplicare a jetului lichid pe
suprafata negului.
Pentru a realiza acest obiectiv trebuie mai intai sa ne ocupam de formularea corecta a
problemei.
1. Domeniul fizic
Domeniul fizic este reprezentat in figura 1. Acesta prezinta 3 componente: pielea, negul
reprezentat ca o excrestenta emisferica la suprafata pielii si bandajul adiabatic cu rol in protejarea
tesutului de jetul de fluid cu care se spala negul, fiind adiabatic, tesutul ce se afla sub bandaj nu
este expus racirii asa cum este expus negul.

Figura 1. Domeniul fizic

Dupa cum se poate observa geometria este reprezentata in 2D. Avand in vedere ca aceasta
este caracterizata de simetrie axiala, cu alte cuvinte, prin rotirea desenului la 360o in jurul axei
verticale (axei de rotatie) se obtine modelul 3D, ne este permis sa simplificam lucrurile si sa
rezolvam problema in 2D – axial simetric.
2. Modelul Fizic si Modelul Matematic
Modelul fizic este descris prin transferul de caldura. Se considera ca atat pielea cat si negul
sunt irigate doar de vase capilare contributia acestora la transferul de caldura fiind reprezentata
prin termenul de perfuzare.
Ecuatia transferului de caldura:

unde: ρ – densitatea fluidului

cp – caldura specifica
 T – temperatura
k – conductivitatea termica
ρb – densitatea sangelui
cb – caldura specifica a sangelui
vb – viteza de curgere a sangelui
Ta – temperatura metabolica bazala.

Membrul stang al ecuatiei reprezinta energia interna. In membrul drept se remarca atat
operatorul laplace in coordonate cilindrice ( r - raza, z – axa Oz) inmultit cu conductivitatea
termica, cat si termenul de perfuzare scris ca produs intre parametrii sangelui, ai pielii si diferenta
intre temperatura matabolica bazala si temperatura fluidului.
Pentru o formulare corecta a problemei este necesara specificarea conditiilor initiale si la
limita. Initial sistemul este considerat ca fiind in echilibru termodinamic la o T de 37o C, iar
frontiera modelului este considerata adiabatica, cu exeptia suprafetei negului unde are loc un
schimb de caldura datorat interactiunii cu fluidul de racire, astfel se va considera o conditie
Dirichlet la valoarea temperaturii de fierbere a gazului de lucru.
De mentionat este faptul ca ecuatia transferului de caldura trebuie scrisa pentru ambele
subdomenii (piele si neg).
3. Procedura medicala – informatii generale
Negii sunt mici excrescente ale pielii cauzate de o infectie a stratului superior al pielii cu
virusul papiloma uman (HPV). Negii comuni apar in principal pe maini si brate, iar negii plantari
la nivelul talpilor. Negii genitali apar pe si in apropierea organelor genitale. Virusul poate fi
transmis de la o persoana la alta prin contact direct sau in mod indirect, atunci cand doi oameni
intra in contact cu aceeasi suprafata, cum ar fi o podea sau un birou. Negii pot aparea la orice
varsta, dar sunt mai frecvent intalniti la copiii mai mari, fiind rari la varstnici. [1]
Majoritatea negilor dispar dupa un an sau doi si nu reprezinta mai mult decat un simplu
inconvenient. Dar altii pot dura ani intregi sau pot reaparea. Negii care persista sau continua sa
creasca in ciuda tratamentului ar trebui sa fie examinati de catre medicul dermatolog, deoarece
unele tipuri de cancer de piele pot fi mascate sub forma de negi. [1]
In laboratorul curent am studiat extirparea criogenica a unui neg ca forma de tratament.
Aceasta procedura presupune tratarea negului cu azot lichid la temperatura de -196o C pentru a
ingheta si a distruge excrescenta. Avantajul unei astfel de proceduri consta, printre altele, in
preventia aparitiei cicatricilor intrucat dupa indepartarea negului tesutul se vindeca foarte usor.
 Crioablatia
Crioablatia este o procedura medicala care functioneaza prin reducerea temperaturii
tesutului tinta la mai putin de -20o C cu scopul distrugerii acestuia. Astfel este necesara e extragere
continua a energiei din tesutul tinta. [2]

Figura 2. Schema a transferului de caldura in procedeul de crioablatie [3]

Termodinamica procesului de crioablatie se bazeaza pe rata transferului de caldura catre

(Qin) si in afara (Qout) volumului de interes (bila de gheata). Diametrul bilei de gheata depinde de
diferenta intre ratele de transfer al caldurii. In faza initial a procesului Qout este mai mare decat Qin
ceea ce face ca bila sa creasca in dimensiune continuu, deci sa aiba o suprafata mai mare lucru
care determina o crestere a ratei transferului de caldura catre volumul de interes pe masura ce
suprafata de contact dintre bila de gheata si tesut creste. Cum Qout este stabil si depinde doar de
rata de curgere a gazului prin crioproba se va ajunge eventual la egalizarea celor doua rate de
transfer si deci la dimensiunea maxima a bilei de gheata. [2]

Figura 3. Schema crioprobei [3]

 Dupa cum se poate vedea in figura 3 argonul este circulat prin crioproba la temperatura
camerei si la presiune inalta. Aproape de varful probei, datorita cofiguratiei acesteia, gazul sufera
o destindere rapida fapt ce dermina racirea brusca si rapida a cestuia (Efectul Joule-Thomson) si
implicit a probei si a tesutului inconjurator, fapt ce duce la formarea bilei de gheata. [2]

Figura 4. Reprezentare schematica a izotermelor relevante procesului de crioablatie [3]

Conform graficului din figura 4 temperatura creste gradual cu distranta fata de proba pana
la valoarea de 0o C specifica marginii bilei de gheata. Pentru distrugerea tesutului bonlav este
necesara o temperatura mai mica de -200 C (a se vedea izoterma de -20o C in figura 4), astfel pentru
ca aceasta procedura sa dea rezultate este necesar ca dimensiunea bilei de gheata sa depasteasca
dimensiunea tesutului tinta cu ~ 5 mm. [2]
Observatie: Linia neagra din cea de-a treia imagine a figurii 4 este urma ramasa dupa
extragerea probei din tesutul tinta care acum este imghetat si nu se poate repozitiona in intreg
volumul disponibil. [3]
BIBLIOGRAFIE
[1] https://www.verywellhealth.com/what-you-need-to-know-about-warts-1068906
[2] Christos S. Georgiades and Jonathan K. Marx, Cryoablation: Mechanism of Action and
Devices, Oncohema Key
[3] Tsitskari Maria, Christos Georgiades, Percutaneous Cryoablation for Renal Cell Carcinoma,
Journal of Kidney Cancer and VHL 2015; 2(3):105-113