Universitatea de stat Bogdan

Petriceicu Hasdeu
Din Cahul
Facultatea de Economie,Informatica si Matematica
Catedra de Inginerie si Stiinte Aplicate
Specialitatea:Inginerie si Management in Agricultura

Referat
Protecyia muncii
Tema:
Microclimatul,ventilaia,incalzirea lor

Verificat :Dunas Tudor

Lector superior universitar
Efectuat :Cristea Ion
Grupa :IMA
1501

Cahul 2015

Cuprins:
1. CONDIII DE MICROCLIMAT IN MEDIUL DE MUNCA.................................1
2. CONTROLUL AMBIANEI TERMICE...............................................................2
2.3. Schimburile de caldura intre organism si mediu....................................4
3. EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI.................................................................5
4. Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform
reglementarilor in vigoare.................................................................................. 7
4.1.Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform SR EN
27243.................................................................................................................. 7
Exemple activitati............................................................................................. 7
Tabel nr.5 - Temperatura suprafeelor de intrare in contact:.................10
Temperatura suprafeei (0C )pentru durate de contact de:....................10
5. INTERPRETAREA VALORII PARAMETRILOR MASURATI..........................13
6. REGLEMENTARI REFERITOARE LA MICROCLIMATUL LOCULUI DE
MUNCA................................................................................................................. 17
7. Masuri de prevenire si protectie.................................................................18
8. Masuri de reducere a riscului......................................................................20

1. CONDIII DE MICROCLIMAT IN MEDIUL DE MUNCA

Mediul de munca este reprezentat de ambientul in care executantul isi desfasoara activitatea la locul de
munca. Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant {spatiul de lucru, conditii de iluminat,
microclimat (temperatur, umiditate, curenti de aer), zgomot, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului}, iar pe
de alta parte mediul social.
Microclimatul la locul de munca: Componenta a mediului fizic de munca formata din ansamblul conditiilor
de temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer si intensitatea radiatiilor calorice care caracterizeaza
starea aerului din interiorul unui spatiu de lucru inchis sau din vecinatatea unor sisteme tehnice adapostite
de acest spatiu.
Microclimatul la locul de munca:

a.

influeneaz securitatea, sntatea i capacitatea de munc a executanilor n situaia n care

parametrii sai nu se ncadreaz n anumite limite de confort conform reglementarilor in vigoare.

b.

este determinat de: temperatura si umiditatea aerului, de viteza curenilor de aer, de temperatura
suprafeelor si de radiaiile calorice emise n zona de lucru.

Microclimatul la locul de munca trebuie sa asigure mentinerea echilibrului termic al lucratorilor

corespunzator cu cantitatea de caldura degajata de organism in functie de efortul determinat de activitatea
desfasurata. In mecanismul de termoreglare actioneaza simultan si se conditioneaza reciproc, in functie de
efortul fizic depus, toti parametrii de microclimat.
Astfel, microclimatul la locul de munca trebuie considerat n raport cu:

limitele de adaptabilitate a organismului uman;

efortul fizic determinat de activitate (cheltuieli de cldur metabolic);

mbrcmintea executantului;

caracteristicile procesului tehnologic respectiv.

2. CONTROLUL AMBIANEI TERMICE

Realizarea confortului termic intr-o incinta presupune atingerea si mentinerea la valori prestabilite a
temperaturii, umiditatii, vitezei curentilor de aer, continutului de noxe. Aceasta cerinta se realizeaza printr-o
anumita rata de renoire a aerului, care este variabila functie de destinatia incintei.
2.1.Confortul termic umaneste definit ca totalitatea condiiilor pentru care o persoan nu ar prefera un
mediu diferit. Este un concept complex deoarece depinde de o serie de parametrii fizici, organici i externi.
Parametrii care influeneaz confortul termic pot fi grupai n trei categorii.

1.

Parametrii fizici care includ: temperatura aerului, temperatura medie, radiant a pereilor incintei,
umiditatea relativ a aerului, viteza relativ a aerului n interiorul incintei, presiunea atmosferic,
intensitatea luminii, nivelul zgomotului;

2.

Parametrii organici care includ: vrsta, sexul;

3.

Parametrii externi care includ: nivelul activitii umane, tipul mbrcmintei, condiiile sociale.

Dintre acetia, cea mai mare influen asupra confortului termic o au parametrii fizici.
Confortul termic poate fi atins prin diferite combinaii ale acestor parametrii. Efectul pozitiv sau negativ al
unui parametru poate fi mbuntit sau contrabalansat de un alt parametru. Este ns de preferat ca
atingerea confortului termic s se fac cu consum minim de energie.Imbrcmintea este parametrul cel mai
uor de modificat pentru meninerea confortului termic. Micarea aerului n jurul corpului poate, de
asemenea, influena confortul pentru c determin schimbul convectiv de cldur al corpului i influeneaz
capacitatea de evaporare a apei n aer.Vitezele mari de micare a aerului determin creterea vitezei de
evaporare a transpiraiei consecutiv, apariia senzaiei de rece i, n plus, reduce efectul negativ al umiditii
ridicate.
2.2. Bilantul termic
In fiecare corp uman au loc procese biochimice. Productia de energie este un rezultat al acestor procese. O
parte a energiei corpului uman se transmite mediului, sub forma de caldura, si o alta parte este folosita in
scopul efectuarii de lucru mecanic. Pentru procesele biochimice este necesar oxigen. Cantitatea de oxigen
consumat depinde de intensitatea activitatii realizate (tabelul nr.1)
O privire de ansamblu asupra modalitilor prin care se poate atinge confortul termic uman este dat de
echilibrul termic al corpului uman care reprezint bilanul ntre cldura produs ca rezultat al metabolismului
i cldura pierdut prin convecie, conducie, radiaie i evaporare.
Ecuaia de bilan termic poate fi exprimat sub forma:
QM -Qdif -Qevap -QL = Qr +Qc

(1)

QM: cldura produs prin metabolism

Qdif: cldura pierdut prin difuzia vaporilor de ap prin piele
Qevap: cldura pierdut prin evaporarea transpiraiei
QL: cldura latent de evaporare a transpiraiei
Qr: pierderea radiativ de cldur de la suprafaa exterioar a mbrcmintei
Qc: cldura cedat mediului ambiant prin transfer convectiv de unde rezult c evaporarea transpiraiei este
mecanismul principal de ajustare termic a corpului uman.
2.2.1.Clasificarea activitatilor fizice:

Tabel nr.1. Activitatilor umane uzuale si caldura produsa de organism/tip de activitate

Conditia pentru a se asigura confortul termic uman intr-o incapere data este de a asigura echilibrul termic al
organismului uman in vederea pastrarii temperaturii acestuia.
Transferul de caldura intre om si mediul inconjurator se realizeaza prin:

a.

Conventie si conductie (42-44%)

b.

Radiatie (32-35%)

c.

Evaporare (21-26%)

Alte premize ale unui confort termic sunt : suprafata corpului uman sa fie uscata si sa se elimine
posibilitatile de creare a disconfortului termic local, datorat :

a.

Radiatiei termice asimetrice

b.

Gradientului de temperatura a aerului pe verticala

c.

Miscarii aerului

d.

Umiditatii aerului

Radiatiile termice asimetrice in spatiu sunt cauzate de temperaturi ale suprafetei net mai scazuta ale unor
elemente de constructii (geamuri, pereti exteriori), pozitionarea sistemelor de incalzire si tehnologice.
Valorile recomandate pentru radiatiile termice asimetrice, in timpul activitatilor usoare, conform cu ISO
7730/2006, sunt urmatoarele:
Temperatura radiatiilor asimetrice cauzata de structurile verticale < 10 C.
Temperatura radiatiilor asimetrice ale tavanelor calde <5C.

2.3. Schimburile de caldura intre organism si mediu

Schimbul de caldura intre corpul uman si mediul ambiant se face prin convectie, conductie, radiatie,
evaporare (transpiratie) si respiratie.
Convectia:pierderea de caldura a corpului in fluidele ambiante. Pierderea cldurii prin convecie se produce
datorit stratului de aer care se gsete n contact cu suprafaa corpului. Incalzirea aerului in contact cu
tegumentul si miscarile active ale corpului genereaza curenti de aer in jurul corpului, care aduc noi straturi
de aer rece pe suprafata cutanata. Curentii de convectie sunt produsi chiar de imobilitate a corpului; aerul
incalzit la suprafata pielei se ridica, noi paturi de aer rece luandu-i locul. Curentii de convectie sunt precedati
deci de o etapa prealabila de contact a aerului cu pielea, in care caldura este transferata prin conductia
aerului; urmeaza apoi convectia propriu-zisa, care indeparteaza caldura condusa. Aproximativ 12% din
caldura corporala se pierde prin convectie. Pierderile cresc foarte mult in cazul expunerii organismului la
curenti de aer rece. Prin convectie se pierde caldura si pe suprafata cailor respiratorii, in aerul expirat.
Conductia: fenomen de transmitere a caldurii prin masa unui corp.Are loc atunci cand doua sisteme cu
temperaturi diferite, indiferent de starea lor de agregare sunt puse in contact direct, intensitatea transferului
depinde de diferenta de temperatura si de natura celor doua sisteme.Poate reprezenta sursa generatoare a
unor factori de risc proprii mediului de munca.
Deci,reprezinta pierderea directa a caldurii din tegument, prin contact direct al acestuia cu un corp solid,
acesta avand temperatura inferioara ( scaun, pat, etc.). Imbracarea constituie pentru om un bun isolator
termic, care reduce conductibilitatea calorica tegument-corpuri solide inconjuratoare.
Radiaia: Cedarea cldurii prin radiaie este cu att mai mare, cu ct este mai joas temperatura mediului
nconjurtor. Obiectele cu temperaturi diferite fac schimb de cldur, chiar dac se afl la distan. Astfel,
prin radiaie, se transfer cldura ntre dou obiecte, ntre care nu exist un contact direct. Natural, aceast
corelaie este valabil i pentru corpul uman n raport cu orice alt corp.
Evaporarea apei: In conditii normale de existenta un om, pierde in 24 de ore circa 500 ml apa, prin
evaporare la suprafata tegumentului, chiar in lipsa secretiei sudorale si circa 500 ml prin vaporii care
satureaza aerul expirat, folosindu-se la suprafata mucoasei respiratorii, rezulta o deperditie totala de
aproximativ 600 kcal in 24 ore, prin evaporarea apei.
Cantitatea de apa ce se evapora la suprafata corpului depinde de suprafata la care se face vaporizarea, de
temperature pielii, de tensiunea de vapori a aerului si de miscarile acestuia. Umiditatea relativa de 40%60% a aerului asigura sub acest raport confortul optim. Intr-un aer incalzit si saturat cu vapori de apa,
evaporarea nu se produce si eliminarea este oprita.
Senzatia de confort termic este subiectiva, ea variind de la om la om, in functie de varsta, sex,
imbracaminte, anotimp, obisnuinta.
Sursa producerii cldurii n organism o reprezint metabolismul energetic (M), respectiv procesele chimice
care dezvolt energia necesar pentru meninerea funciilor fiziologice de baz i pentru desfurarea
activitii omului.

Valorile metabolismului in functie de activitate sunt date in tabelul nr.1.Deci, intensificarea activitatii
metabolice creste n funcie de intensitatea efortului muscular.

3. EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI

Microclimatul interior depinde de cerintele tehnologice de productie sau de conditiile de confort necesare.
Senzatia de confort este determinata de schimbul de caldura dintre corpul uman si mediul ambiant. In
functie de raportul care exista intre caldura degajata si caldura cedata ambiantei avem urmatoarele tipuri de
senzatii:

a.

senzatia de frig;

b.

senzatia de cald;

c.

senzatia de confort termic.

3.1.Temperatura aerului reprezint cel mai important factor climatic cu aciune patogen deoarece
valoarea i variabilitatea sa determin reacii fiziologice care stimuleaz sau, dimpotriv, limiteaz
capacitatea de efort a organismului uman i, n plus, ofer condiii propice pentru dezvoltarea agenilor
patogeni.
Temperatura este un factor al ambianei, cu efecte asupra strii de sntate, efortului i rezultatelor muncii
executanilor. Devenim contieni de temperatura mediului n momentul cnd avem senzaia de frig sau cald,
care se declaneaz datorit dezechilibrului dintre condiiile termice ale mediului i cele ale corpului nostru.
In funcie de temperatura ambiental omul, prin intermediul analizatorului cutanat, dezvolt senzaia de cald
(provocat de aciunea obiectelor cu o temperatur mai ridicat dect temperatura pielii: 32-330C valoarea zero fiziologic) sau senzaia de rece (cauzat de aciunea asupra receptorilor din piele a obiectelor
cu o temperatur mai sczut dect temperatura pielii).
Cldura din organism este produs de transformrile chimice ce au loc n interiorul ficatului i prin
transformarea energiei mecanice a muchilor. Repartizarea acestei clduri (proprii) nu este uniform, dar ea
rmne constant (cca. 370C) n interiorul creierului, n inim i n organele din abdomen, constana
temperaturii la nivelul acestor organe fiind o condiie a desfurrii proceselor vitale.
Realizarea unei ambiane termice corespunztoare unei bunstri fiziologice a organismului (temperatura
subiectiv) se bazeaz pe un echilibru stabil ntre temperatura i umiditatea mediului. Astfel:
a)dac temperatura scade, organismul reacioneaz att prin vasoconstricie periferic cu reducerea
pierderii de cldur, ct i prin intensificarea termogenezei.

metabolismul crete de cteva ori peste valoarea normal;

mrirea tonusului muscular - tremurat de frig;

b)dac temperatura crete peste limita superioar a zonei de neutralitate termic (320C), aceasta
determin o reacie adaptativ care const n:

creterea debitului sudoral pn la 1,3 kg/h. Dac lichidul respectiv nu este nlocuit, se poate
ajunge la o stare de deficit hidric (n timpul orelor de program pn la 6% din masa corporal). Odat
cu transpiraia, se pierd i ali constitueni (sodiu, vitamine, etc.);

activarea circulaiei cu creterea debitului circulator;

mrirea frecvenei respiratorii.

Temperatura mediului de lucru influeneaz sntatea i performanele angajailor prin:

combinaia temperaturii cu umiditatea;

durata de expunere la condiii termice din afara zonei de confort, caz n care este necesar
aclimatizarea;

temperatura obiectelor i uneltelor cu care se lucreaz. Diferene mari (temperatura obiectului de

peste 43 oC sau sub 0 oC) ntre temperatura corpului i cea a sculelor pot produce senzaia de durere
sau chiar distruge esuturi.

La temperaturi ambientale mai ridicate, corpul uman pierzand mai putina caldura prin radiatie si convectie
decat la temperaturi joase, pentru a-si restabili echilibrul, compenseaza printr-o evaporare (transpiratie) mai
mare. Cum evaporarea este favorizata de un continut de umiditate cat mai scazut, vom avea aceeasi
senzatie de confort intr-o atmosfera calda dar uscata ca si intr-o atmosfera rece, dar mai umeda.
Mecanismul termoreglrii umane funcioneaz deci, pe principiul termostatului, controlnd permanent
abaterile temperaturii corporale interne fa de pragul fiziologic de referin: 370 C n zona central i 350 C
n zona periferic cutanat.

Atenie ! Confortul termic se obtine pentru valori ale temperaturii termometrului uscat
cuprinse intre 19-22 C.
3.2. Umiditatea relativa: Corpul uman este sensibil la variatia umiditatii relative, valori ale acesteia mai
mari de 70% si mai mici de 30% sunt considerate in afara zonei de confort termic pentru majoritatea
ocupantilor unei incinte.
Limita inferioara de 30%, situatie in care omul incepe sa resimtasenzatia de uscaciune. Sub 25% apar
repercusiuni negative asupra structurilor i funciilor mucoasei respiratorii care asigur eliminarea
impuritilor (inclusiv a germenilor) din aerul inspirat.
Limita superioara este conditionata de aparitia senzatiei de zapuseala. Peste 75% n condiiile prestrii unei
munci grele, acioneaz negativ asupra procesului de termoliz (pn la oc caloric).

3.3.Viteza de micare a aerului exercit o influen mare asupra schimbului de cldur al organismului,
asupra proceselor de respiraie, consumului de energie, strii neuropsihice. Influena micrii aerului asupra
metabolismului termic manifest prin mrirea pierderilor de cldur, mai nti toate pe seama conveciei,
deoarece aerul care se mic ndeprteaz de corp cele mai apropiate straturi nclzite, iar locul lor l ocup
aerul rece.
Viteza maxima admisa a aerului dintr-o incinta se ia in functie de temperatura aerului determinata de
schimbul de caldura prin convectie intre om si mediul ambiant. In functie de aceasta viteza a aerului, in zona
de lucru apare senzatia de curent de aer. Senzatia de curent este subiectiva, la unele persoane ea
aparand la viteze foarte mici ale aerului; din acest motiv, ca si pentru faptul ca unele parti ale corpului
uman, cum ar fi ceafa sunt mai sensibile decat altele, se evita in general sa se admita viteze ale aerului din
incapere peste 0,3m/s.

4. Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform reglementarilor in

vigoare
4.1.Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform SR EN 27243
Analiza detaliata a influentei mediului asupra stresului termic necesita cunoasterea urmatoarelor patru
marimi principale: temperatura aerului, temperatura medie de radiatie, viteza aerului, umiditatea absoluta.
Identificarea clasei de metabolism in functie de tipul de activitate desfasurata conform tabelului 2
Tabel 2 Clasificarea nivelurilor de metabolism

Clasa

Domeniul de valori ale

Valoarea de

metabolismului M

retinut pentru

Exemple activitati

calculul
metabolismului
mediu

Raportate la

Pentru o

unitatea de

suprafata

suprafata

cutanata

cutanata

medie de

W/m2

1,8m2

M65

M117

W/m2

65

117

Repaus

Repaus
1
Metabolism
redus

65<M130

117<M234

100

180

Asezat comod: munca manuala usoara (scris,

dactilografiat, desenat, cusut, calculat); activitate cu

mainile si bratele (cu unelte mici, verificare,

ambalare sau triere de materiale usoare); activitate

cu bratele si picioarele (conducerea vehiculului in

conditii normale, manevrarea unui intrerupator de

picior sau a unei pedale)
Ortostatism: gaurire (piese mici); frezare (piese
mici); bobinare; insurubare de armaturi mici,

prelucrare cu unelte de putere mica; mers ocazional

(viteza pana la 3,5Km/h).
2

130<M200

234<M360

165

297

Metabolism

Activitate sustinuta a mainilor si bratelor (fixare in

cuie, pilire); activitate a bratelor si a gambelor

mediu

(manevrarea camioanelor, tractoarelor pe santiere);

activitate a bratelor si trunchiului (lucru cu ciocanul
pneumatic, cuplarea vehiculelor, lucrari in ipsos,
manipularea intermitenta a materialelor potrivit de
grele, pilire, prasire, cules de fructe sau legume);
inmpingere sau tragerea carucioarelor usoare sau a
roabelor; mers cu viteza de 3,5 Km/h pana la
5,5Km/h; forjare.

200<M260

360<M468

230

414

Metabolism

Activitate intensa a bratelor si a trunchiului:

transport de materiale grele; lopatare; lucru cu

intens

ciocanul; taiere; rindeluire sau fasonare lemn dur;

cosit manual, sapat; mers cu viteza de 5,5Km/h
pana la 7Km/h.
Impingerea sau tragere cu bratele a carucioarelor

sau a roabelor foarte incarcate; curatirea aschiilor la

piesele turnate; asezarea blocurilor de beton.
4

M>260

M>468

290

Metabolism

522

Activitate foarte intensa in ritm rapid, aproape

maxim: lucru cu toporul; actiunea de lopatat sau de

foarte intens

sapat intens; urcat trepte, o rampa sau o scara;

mers rapid cu pasi mici; alergare; mers cu o viteza
mai mare de 7Km/h.

4.2. Temperatura operativa temperatura distribuita uniform pe suprafata unei anvelope negre imaginare
cu care o persoanaschimba aceeasi cantitate de calduraprin radiatie si convectie ca cea din mediul
considerat.
Temperatura operativa este calculata utilizand formula:
___
t0=A ta+(1-A) tr,
(2)

10

unde:
ta- este temperatura uscata a aerului, 0C
tr- este temperatura medie de radiatie, 0C
v- viteza curentilor de aer, m/s
Temperatura medie radianta: temperatura distribuita uniform pe suprafata unei anvelope negre
imaginare cu care o persoana schimba aceeasi cantitate de caldura prin radiatie ca cea din mediul
considerat. Se masoara direct cu globtermometru.
Tabel 3 - Incadrarea valorilor A in functie de viteza curentilor de aer
var

< 0,2 m/s

0,2-0,6m/s

0,7-1m/s

0,5

0,6

0,7

In cazul in care diferenta intre temperatura medie de radiatie si temperatura aerului este mai mica de 40C,
temperatura operativa poate fi calculata ca medie a valorilor temperaturii aerului si a temperaturii medii de
radiatie.

Tabel 4 - Parametrii microclimat pentru locurile de munca prevzute cu duuri de aer

Nivelul radiatiilor
calorice
(cal/cm2/min)

Metabolismul energetic

Valori minime

Valori maxime

(M)
Temperatura aerului Viteza curenilor de

(W)

(0C)

Temperatura

Viteza

aer

aerului

curenilor de

(m/s)

(0C)

aer
(m/s)

M117

25,0

0,5

30

1,0

117<M234

23,0

0,5

28

1,0

234<M360

21,5

1,0

27

1,3

M>360

20,0

1,3

26

1,5

M117

22,0

0,5

28

1,0

117<M234

20,0

1,0

26

1,5

234<M360

18,5

1,5

25

2,0

M>360

17,0

2,0

24

2,5

M117

20,0

1,0

25

1,5

117<M234

18,0

1,5

24

2,0

234<M360

16,5

2,0

23

2,5

M>360

15,0

2,5

22

3,0

11

NOT:
a)Umiditatea relativ a aerului nu va depi 60%.
b)Valorile temperaturilor i vitezelor curenilor de aer reprezint valori medii n seciunea

transversal a

fluxului de aer la nivelul jumtii superioare a corpului.

Tabel nr.5 - Temperatura suprafeelor de intrare in contact:

Material constitutiv al suprafeei

Temperatura suprafeei (0C )pentru durate de

contact de:
1 min

10 min

8 ore

Metal neacoperit

51

48

43

Metal acoperit

51

48

43

Ceramic, sticl i piatr

56

48

43

Material plastic

60

48

43

Lemn

60

48

43

NOT:

a.

Valoarea de 510C pentru o durat de contact de 1 minut se aplic i la alte materiale cu

conductivitate termic ridicat, nemenionate n tabel.

b.

Valoarea de 430C specificat la toate materialele pentru o durat de contact de 8 ore i mai mult,
nu se aplic dect dac suprafaa fierbinte este atins doar de o mic parte a corpului uman (mai
puin de 10% din suprafaa total a pielii corpului) sau de o mic zon a capului (mai puin de 10%
din suprafaa pielii capului). Dac zona de contact nu este doar local sau dac suprafaa fierbinte
este atins de zone vitale ale feei (cile respiratorii, de exemplu) pot aprea leziuni grave, chiar
dac temperatura suprafeei nu depete 430C.

4.3. Masurarea umiditatii relative a aerului: Umiditatea aerului poate fi masurata intr-un singur loc din
interiorul incintei pentru ca presiunea vaporilor de apa poate fi considerata uniforma in toata incinta.
Umiditatea relativa: cantitatea de vapori de ap din atmosfer (picturi de ap sau cristale de ghea),
exprimat procentual prin raportul ntre cantitatea de vapori n aer la un moment dat i maximum posibil
(cnd aerul este complet saturat). Altfel spus reprezinta raportul intre presiunea partiala a vaporilor de apa
si presiunea de saturatie la o anumita temperatura si presiune.
Valori ale umiditatii relative mai mari de 70% si mai mici de 30% sunt considerate in afara zonei de
confort termic pentru majoritatea ocupantilor unei incinte

12

Atenie ! Umiditatea relativa are un domeniu de variatie mai larg. Intervalul 30%-70% este
considerat acceptabil din punct de vedere fiziologic, de preferat sunt valori ale umiditatii relative cuprinse
intre 50%-60%.
4.4.Masurarea/calcularea indicelui WBGT (Wet Bulb Globe Temperature) metoda recomandata de
SR EN 27243/1996
Indicele WBGT poate fi masurat direct cu monitoare de stres termic exp.Monitor de stres termic-Microtherm
Casella sau calculat utilizand formulele (4) sau (5)
Indicele WBGT combina masurarea a doua marimi derivate, temperatura umeda naturala (tnw) si
temperatura de globtermometru (tg) si in anumite situatii, masurare unei marimi principale, temperatura
aerului (ta) -temperatura uscata.
Specificatii de masurare: cand anumite marimi nu au valoare constanta in spatiul care inconjoara
muncitorul WBGT se determina in trei puncte ce corespund inaltimii la care se afla capul, abdomenul si
glesnele in raport cu solul. In cazul in care muncitorul este in ortostatism, masurarile se realizeaza la 0,1 m;
1,1m si 1,7m de la sol; atunci cand muncitorul este asezat la 0,1m; 0,6m si 1,1 m de la sol.Masurarile care
servesc la determinarea indicilor trebuie sa fie efectuate simultan.
Valoarea medie a indicelui WBGT se obtine pe baza celor trei indici ponderati aplicand formula:
WBGTcap + (2 x WBGTabdomen) + WBGTglezne
WBGT = -----------------------------------------------------------------

(3)

4
In cazul in care analizele anterioare ale sresului termic la posturile de munca studiate sau la posturi de
munca de tip asemanator au aratat ca ambianta este sensibil omogena (eterogenitate 5%), poate fi
realizata o singura determinare a indicelui WBGT si anume la nivelul abdomenului.
Pentru o determinare rapida a indicelui WBGT, poate fi realizata o singura masurare efectuata la inaltimea la
care stresul termic este maxim. Utilizarea acestei proceduri conduce la o supraestimare a stresului termic
ceea ce mareste gradul de securitate.
Tabel nr.6 - Formule de calcul pentru indicele WBGT :
- In interiorul cladirilor si in
exteriorul cladirilor fara expunere
solara

-In exteriorul cladirilor cu expunere In relatiile (4) si (5):

WBGT=0,7tnw+0,3tg (4)

WBGT=0,7tnw+0,2tg+0,1ta

solara

tnw- temperatura umeda

naturala
(5)

tg-temperatura de
globtermometru
ta-temperatura aerului

13

Atenie !
Condiii de msurare: in perioade care corespund stresului termic maxim (vara, la mijlocul zilei sau atunci
cand se desfasoara un proces care degaja caldura)
4.5. Aclimatizarea este starea care rezulta dintr-un proces fiziologic de adaptare, care mareste toleranta
unui subiect atunci cand el este expus pe o durata de timp suficienta la o ambianta termica data.
Ciclurile de activitate/repaus, pentru persoane aclimatizate sau neaclimatizate, sunt determinate pe baza
estimarii indicelui WBGT si valorile de referinta indicate in tabelul 3.
4.5.1.Metoda de aclimatizare la caldura
Aclimatizarea este starea care rezulta dintr-un proces fiziologic de adaptare, care mareste toleranta unui
subiect atunci cand el este expus pe o durata de timp suficienta la o ambianta termica data. Un subiect
aclimatizat prezinta o solicitare fiziologica mai putin importanta in raport cu un subiect neaclimatizat, pentru
acelasi stres termic. Ciclurile de activitate/repaus, pentru persoane aclimatizate si neaclimatizate, sunt
determinate pe baza estimarii indicelui WBGT in conformitate cu valorile de referinta recomandate de SR EN
27243- tabelul nr.2.
Tabel nr.7 - Valorile de referinta ale indicelui de stres termic WBGT recomandate de SR EN
27243/1996
Metabolism

Clasa de
metabolism

Valoarea de referinta a indicelui WBGT

M
Raport la

Total (pentru o Persoana aclimatizata la caldura Persoana neaclimatizata la caldura

unitatea de

suprafata

suprafata

cutanata medie

cutanata

de 1,8m2)

0C

0C

W/m2
0 (repaus)

M65

M117

33

32

65<M130

117<M234

30

29

130<M200

234<M360

28

26

200<M260

M>260

360<M468

M>468

Fara miscare

Cu miscare

Fara miscare

Cu miscare

perceptibila a

Perceptibila a perceptibila a perceptibila a

aerului

aerului

aerului

aerului

25

26

22

23

23

25

18

20

14

Atenie ! Determinarea indicelui WBGT in conformitate cu SREN 27243 permite doar estimarea
stressului termic suportat de un muncitor in momentul in care se efectueaza masurarile.

5. INTERPRETAREA VALORII PARAMETRILOR MASURATI

Valorile msurate se interpreteaz n raport cu limitele termice minime i maxime recomandate de
standardele in vigoare SR EN 27243/1996 Ambiane calde. Estimarea stresului termic al omului in munca
pe baza indicelui WBGT (temperatura umed i de globtermometru), SR EN ISO 7730 Ambiante termice
moderate. Determinarea analitica si interpretarea confortului termic prin calculul indicilor PMV si PPD si
specificarea criteriilor de confort termic local,*STAS 13040/1991Masini si utilaje pentru
constructii.Microclimatul cabinei.Metode de determinare, SR EN 12831/2004 Sisteme de incalzire a
cladirilor.Metoda de determinare a necesarului de caldura .
Gradientul de temperatura a aerului pe verticala: in general temperatura aerului interior in spatiile
incalzite nu este constanta pe verticala de la pardoseala pana la limita de sus, valoarea creste cu inaltimea
SR EN ISO 7730/2006 recomanda un gradient termic < 3K pentru o activitate usoara intre (1,1-0,1)m de la
pardoseala.
Miscarea excesiva a aerului interior poate cauza disconfort termic local SR EN 7730/2006 recomanda
urmatoarele viteze ale curentilor de aer:

a.

Pentru: activitate usoara in sezonul care necesita incalzire iar temperatura interioara este de 20240C este standardul recomanda v<0,15m/s

b.

Pentru: activitate usoara in sezonul de vara iar temperatura interioara este de 23-260C standardul
recomanda v<0,25m/s.

Determinarea parametrilor termici interior conform recomandarilor SR EN 7730/2006, se bazeaza pe

metode care exprima calitatea climatului interior prin variatia valorilor PMV si PPD.Aceste valori fac posibil sa
se defineasca in general cerintele climatului termic interior daca cunoastem concret parametrii care
contribuie la realizarea schimbului de caldura dintre om si mediul inconjurator.
Factorul PPD ( predicted percentage of dissatisfied): procent previzibil de nemultumiti exprimat in%,
exprima o valoare admisa de nemultumiti de o stare a parametrilor termici interiori.
Factorul PPD: estimeaza procentul de persone susceptibile de a avea senzatia de prea cald sau prea rece
intr-o ambianta data.
Factorul PMV ( predicted mean vote): vot mediu previzibil, exprima senzatiile termice asteptate privind
mediul interior.Calitatea confortului termic, functie de valoarea PMV si PPD, se apreciaza in functie de cele
trei categorii de cerinte termice de confort (A,B,C) de cerinte interioare.
Factorul PMV: indice care reprezinta opinia medie a unui grup important de personae ce isi exprima votul
privind sezatia termica in raport cu o scara cu 7 nivele: +7,+2, +1, 0, -1, -2, -3.

15

Tabel nr.8 - Conditii recomandate de standard SR EN 7730/2006pentru parametrii de

microclimat:

Tip de camera

Activitate

Categorie

Temperatura operativa 0C

Viteza curentilor de aer *

W/m2

m/s

Birou
Birou de primire
Sala de conferinte
Sala spectacole

Vara

Iarna

Vara

(sezon cald)

(sezon rece)

Iarna

(sezon cald) (sezon rece)

24,51,0

22,01,0

0,12

0,10

24,51,5

22,02,0

0,19

0,16

24,52,5

22,03,0

0,24

0,21

23,51,0

20,01,0

0,11

0,10**

23,52,0

22,02,5

0,18

0,15**

23,52,5

22,03,5

0,23

0,19**

23,01,0

19,01,5

0,16

0,13**

23,02,0

19,03,0

0,20

0,15**

23,03,0

19,04,0

0,23

0,18**

70
B

Cofetarie/restaurant
Sali de clasa

C
Gradinita de copii

Depozit

81

93

* pentru umiditatea relativa a aerului 60% vara si 40% iarna

** pentru valori 200C
Tabel nr.9 - Rata metabolica /diferite tipuri de activitati conform SR EN ISO 7730/2006
Rata metabolica

Activitate

W/m2

Met

Recreiere

46

0,8

Stand jos, relaxat

58

1,0

16

Activitate sedentara (birou, locuinta, scoala, laborator)

70

1,2

Stand in picioare, activitate usoara (cumparaturi, lucrul in laborator,

93

1,6

116

2,0

110

1,9

3Km/h

140

2,4

4Km/h

165

2,8

5Km/h

200

3,4

industrie usoara)
Stand in picioare, activitate medie (vanzator, lucrul in gospodarie, lucrul
la masina)
Mersul pe jos:
2Km/h

NOTA: Determinarea ratei de caldura metabolica in perioade diferite a procesului de munca precum si
izolarea termica a unor ansamble vestimentare se realizeaza conform recomandarilor din SR EN ISO
8996/2005 Ergonomia ambiantelor termice.Determinarea ratei de caldura metabolica respectiv SR EN ISO
9920 Ergonomia ambiantelor termice.Determinarea izolarii termice si a rezistentei la evaporare a unui
ansamblu vestimentar.
Conditii recomandate de standardul SR EN 12831/2004 Sisteme de incalzire a cladirilor.Metoda
de determinare a necesarului de caldura de calcul.pentru parametrii de microclimat.
Pentru un spatiu interior se definesc temperatura interioara operativa ca o medie aritmetica intre
temperatura aerului interior, temperatura medie de radiatie sitemperatura interioara de calcul care
este temperatura rezultanta in mijlocul unei incaperi incalzite (la o inaltime de 0,6-1,6 m), fiind folosita
cu scopul de a calcula pierderile de caldura la proiectare.
Pentru un spatiu interior se definesc:
- temperatura interioara operativa ca o medie aritmetica intre temperatura aerului interior si
temperatura medie de radiatie;
- temperatura interioara de calcul care este temperatura rezultanta in mijlocul unei incaperi incalzite (la
o inaltime de 0,6-1,6 m), fiind folosita cu scopul de a calcula pierderile de caldura la proiectare.
Tabel nr.10. -Temperaturile interioare operative si temperaturile interioare de calcul pentru
asigurarea confortului termic conform recomandarilor SR EN 12831/2004:

Tip de cladire
/spatiu

Imbracaminte

Metabolism

Categorii de

Temperatura

mediu intern operativa

iarna 0C

Temperatura
interioara de
calcul iarna 0C

17

Locuinte,

1,0

1,2

21,0-23,0

20,0-24,0

19,0-25,0

21,0-23,0

20,0-24,0

19,0-25,0

17,5-20,5

16,0-22,0

15,0-23,0

16,5-19,5

15,0-21,0

14,0-22,0

21,0-23,0

20,0-24,0

19,0-25,0

20,0

Oficii,
Sali pentru intruniri

Restaurante,

1,0

1,2

20,0

Bufete,
Teatre, cinematografe

Muzee,

1,0

1,6

18,0

Galerii,
Supermarketuri

Biserici

Sali de clase,

1,5

1,0

1,3

1,2

15,0

20,0

Gradinite ,
Sali

1 clo = 0,155m2 * 0C/W

1 met = 58 W/m2
Tabel nr 11. - Rata minima de aer proaspat n min necesare asigurarii confortului conform
recomandarilor SR EN 12831/2004:

n min - numarul minim de schimburi de aer pentru incapere (l/h)

Tabel.nr.12 - Valorile parametrilor de microclimat in cabinele masinilor si utilajelor pentru
constructii conform recomandarilor STAS 13040/1991*

18

Parametrii microclimatului

Perioada
Exteriori cabinei

Interiori cabinei

Temperatura

Viteza vant

Temperatura

Viteza vant

Umiditate

Numar de schimburi

medie

V max

medie

Va

relativa

orar de aer maxim

0C

m/s

0C

m/s

rece

-(201)

+15

0,1-0,5

30-80

20

calda

+(352)

+24

0,1-0,5

30-80

20

*STAS 13040/1991Masini si utilaje pentru constructii.Microclimatul cabinei.Metode de determinare

NOTA:
Perioada rece se caracterizeaza prin temperatura medie sub +120C, intr-un interval de 24 ore.
Perioada calda se caracterizeaza prin temperatura medie peste +120C, intr-un interval de 24 ore.
Masurarea parametrilor de microclimat ai cabinei trebuie facuta pentru urmatoarele situatii:
- la mersul in gol al motorului;
- la functionarea motorului in regim nominal (fara deplasare);
- in conditii de exploatare.

6. REGLEMENTARI REFERITOARE LA MICROCLIMATUL LOCULUI DE MUNCA

ORDONANA DE URGEN NR. 99/29 iunie 2000 se aplica in perioadele cu temperaturi

extreme pentru protecia persoanelor ncadrate n munc

Temperaturi extreme: temperaturile exterioare (monitorizate si cerificate de INMH) ale aerului, care:
>+ 370C sau corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi echivalente cu acest nivel;
<- 200C sau corelate cu conditii de vnt intens pot fi echivalente cu acest nivel.
Obligaia angajatorilor: msuri pentru asigurarea microclimatului la locul de munc:

Pentru ameliorarea conditiilor de munca:

-reducerea intensitatii si ritmului activitatilor fizice;

Pentru mentinerea starii de sanatate a

angajatilor:

-asigurarea ventilatiei la locurile de munca;

-asigurarea apei minerale adecvate 2-4l/persoana/schimb;

-alternarea efortului dinamic cu cel static

-asigurarea echipamentului individual de protectie;

-alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus

-asigurarea de dusuri.

in locuri umbrite, cu curenti de aer

H.G.nr.1048/2006 - privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre

lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc.

19

Atenie ! Angajatorul areobligaia de a asigura protecia angajailor prin msuri tehnicoorganizatorice i medicale atunci cnd nu se pot respecta limitele termice maxime/minime admise. Astfel,
personalul care lucreaz n microclimat cald (peste 300C) sau rece (sub 50C) va beneficia de pauze pentru
refacerea capacitii de termoreglare i ap carbogazoas salin (1g NaCl/litru), n cantitate de 2-4
litri/persoan/schimb sau ceai fierbinte n cantitate de 0,5-1 litru/persoan/schimb.

7. Masuri de prevenire si protectie

Dupa gradul lor de asigurare a securitatii si sanatatii lucratorilor, masurile de prevenire/protectie aplica
urmatoarele masuri:
A.Masuri tehnice:

Masurile de prevenire intrinseca;

Masurile de protectie colectiva;

Masurile de protectie individuala.

B. Masuri organizatorice: masurile de organizare a muncii; masurile pentru informarea/formarea

personalului
Aceste informatii nu trebuie sa se substituie aplicarii corecte a masurilor de prevenire intrinseca, a masurilor
de protectie colectiva sau individuala, precum si a masurilor de prevenire complementara.
Ele sunt masuri de prevenire ce constau in mesaje (teste, cuvinte, semne, semnale, simboluri, diagrame
etc) ce se pot folosi separat sau asociate intre ele, pentru a transmite informatiile dorite/necesare pentru
utilizatori.
Obiectivele masurilor de prevenire/ protectie sunt:

Eliminarea riscurilor;

Reducerea riscurilor.

Se considera ca procesul de evaluare a riscurilor s-a incheiat atunci cand fenomenele periculoase au fost
ELIMINATE sau REDUSE IN INTENSITATE.
Eficacitatea masurilor: combaterea riscurilor la sursa

DACA ESTE POSIBIL......

Suprimarea fenomenului periculos sau a
pericolului

EFICACITATEA
xxxx

DACA NU........
Reducerea gravitatii vatamarii
posibile legate de aceste fenomene

20

periculoase
Suprimarea situatiilor periculoase rezultate

xxx

Reducerea frecventei si duratei de

din expunerea la fenomene periculoase sau

expunere

pericol
Suprimarea evenimentelor periculoase

xx

Reducerea probabilitatii de aparitie a

evenimentelor periculoase posibile

Punerea in aplicare a mijloacelor ce permit

Punerea in aplicare a mijloacelor ce

evitarea pericolului

permit evitarea pericolului

Situatie periculoasa: reprezint o situaie de munc, identificat anterior producerii unor efecte
duntoare omului / unitii de lucru.
Identificarea situaiilor periculoase const n depistarea riscurilor prezente n fiecare faz a unui proces de
munc.
Dereglari ale elementelor implicate in procesul de munca (sarcina de munca, executant, mijloace de
productie, mediul de munca) si /sau ale relatiilor dintre ele provoaca accidente de munca sau imbolnaviri
profesionale.
Temperatura ridicata/coborata a obiectelor sau suprafetelor face parte din mijloacele de productie in timp ce
parametrii de microclimat caracterizeaza mediul de munca alaturi de alti factori de risc.
Variaiile sunt micrile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunciile brute ale elementelor
implicate n realizarea procesului de munc. Prin definiie, ele sunt specifice accidentelor de munc. Variaiile
sunt proprii tuturor elementelor sistemului de munc: se rostogolesc obiecte, o main pornete
necomandat sau nu rspunde la comanda de oprire, executantul se mpiedic i cade, jeturi de fluide,
balans, recul rezultatul fiind aparitia accidentelor.
Strile sunt nsuiri, proprieti, deficiene umane, defecte ale mijloacelor de producie cu caracter relativ
permanent, motiv pentru care le ntlnim mai ales n etiologia bolilor profesionale.
Producerea accidentelor presupune si interaciunea variaiilor cu strile. Fr cel puin o variaie, care s
confere caracterul brusc, imprevizibil, interaciunea strilor nu poate conduce la accidentare.
n anumite cazuri, strile se pot transforma n variaii; prin creterea brusc a intensitii, strile pot deveni
variaii accidentogene. n ultim instan, ns, aceast transformare este ea nsi o variaie.
Parametrii de microclimat intra in componenta mediului de munca.Un mediu cald, umed sau rece duce la
aparitia imbolnavirii profesionale.
Exp: Variatii

Exp: Stari
Mediu cald, umed, rece

21

Zgomotul unei explozii

Zgomotul unui ciocan de forja

Proiectarea unei roti

Angrenaj in miscare

Gaze toxice, radiatii nivel mult peste LMA

Gaze toxice, radiatii nivel apropiat LMA

LMA- limita maxima admisibila conform legislatiei in vigoare

8. Masuri de reducere a riscului

Pentru reducerea riscului sunt necesare aciuni n ponderi diferite asupra tuturor parametrilor ce
caracterizeaz o situaie de munc din punct de vedere termic.
8.1.1. Aciuni cu caracter tehnic

Controlul sursei de cldur

a.

reducerea temperaturii aburului i apei fierbini n conducte i instalaii

b.

izolarea suprafeelor fierbini pentru reducerea temperaturii suprafeelor

c.

reducerea emisivitii surselor de cldur

--> suprafeele strlucitoare i netede au emisivitate mai mic de ex: blindare cu aluminiu a
suprafeelor de crmid, fier etc.

Ventilarea i condiionarea aerului

a.

ndeprtarea saudiluia aerului cald/umed i nlocuirea cu aer rece/uscat;

b.

necesit proiectare adecvat care s evite curenii de aer suprtori (mai ales prin limitarea
vitezei n gurile de refulare a aerului);

c.

ventilaia este foarte important n spaii nchise, unde evacuarea aerului cald poate fi
dificil;

d.

aspirare local la nivelul mainilor pentru evacuarea gazelor calde;

e.

ameliorrile rezultate din combinarea aspiraiei locale cu ventilarea general reduc stresul
termic

Rcirea evaporativ

a.

reducerea temperaturii aerului prin pulverizarea apei n curentul de aer sau trecerea aerului
peste un element umed

22

Ecrane pentru reducerea efectului radiaiei termice

a.

amplasate ntre surs i persoana expus

b.

rol de reflectare a cldurii i mai puin de disipare a acesteia (suprafee cu emisivitate

sczut)

c.

nu evit aportul de cldur n incint ci blocheaz influena direct a cldurii radiante

asupra persoanei expuse

8.1.2.Reducerea metabolismului (a efortului n munc)

a.

mecanizare/automatizare a unor operaii

b.

amenajri ergonomice viznd reducerea efortului fizic n activitate

(ameliorarea poziiilor de lucru,

a deplasrilor, a manipulrii maselor etc.)

8.1.3. Adaptarea mbrcmintei, inclusiv a celei de protecie
8.1.4.Adaptarea organizrii muncii

a.

planificarea activitilor n raport cu variaiile diurne i sezoniere

ale parametrilor de microclimat

b.

reducerea duratei de expunere

c.

supravegherea proceselor de aclimatizare la cldur

d.

instalarea de puncte de aprovizionare cu buturi adecvate

e.

amenajarea zonelor de repaus din punct de vedere termic

f.

informarea i formarea lucrtorilor privind riscurile i prevenirea lor

(inclusiv primul ajutor)

8.1.5.Supraveghere medical
a.

b.

pentru situaii severe de stres termic

la purtarea unor echipamente de protecie speciale

23