UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICAT I TIINA MATERIALELOR

CATEDRA TIINA I INGINERIA MATERIALELOR OXIDICE I NANOMATERIALELOR
TRANSFERUL TERMIC



Bucuresti 2011
1
Cuprins:
Introducere3
a.Transferul de caldura prin convective....9
a.1 Ecuatia diferentiala a distributiei temperaturilor
intr-un fluid in miscare (ecuatia Fourier-Kirchhoff).11
b.Transferul de caldura prin radiatie...15
b.1 Legile radiatiei...16
b.1.1 Legea lui Planck...16
b.1.2 Legile lui Wien si Stefan-Boltzmann17
b.1.3 Legea lui Lambert.18
c.Transfer termic prin conductive...18
c.1Ecuatiile diferentiale ale conductivitatii termice17
c.2 Distributia temperaturilor intr-un mediu imobil.................................19
Bibliografie...................................................................................................23

2
Introducere
Exist trei modaliti de transmitere a cldurii:
a. Transfer termic prin conductie
b. Transfer termic prin radiatie
c. Transfer termic prin convective

3




Conductie
-reprezinta fenomenul de transfer de caldura intre substantele aflate in contact.Cu cat conductorul
este mai bun cu atat transferul termic se face mai rapid.
Ex:
4

Fig.1

Fig.2
5

Fig.3
Exemple de conductor
Conductori buni: Conductori slabi (izolatori)
Cupru - lemn
Argint - hartie
Fier - aer
otel
Radiatie
Cand undele electromagnetice strabat spatiul,fenomenul se numeste radiatie.
Cand undele electromagnetice vin in contact cu un obiect ,acestea transfera caldura obiectului
respectiv.
Ex: soarele incalzeste Pamantul prin radiatii de unde electromagnetice.

6
Fig.4
Exemple de transfer de caldura prin radiatie:
un foc de tabara
un cuptor cu microunde
lumina unui bec
Convectie
-reprezinta transferul de cldur sau de curent electric care are loc ntr-un mediu lichid sau gazos,
prin deplasarea substanei respective
7
-atunci cand un gaz sau un lichid este incalzit , el se extinde si se ridica datorita scaderii densitatii
-atunci cand un gaz sau un lichid se raceste,acesta devine mai dens si cade
-cand un gaz sau un lichid se incalzeste si se ridica,sau se raceste si cade se creaza un current de
convectiv
-este metoda principala prin care caldura este transmisa in gaze in lichide

Fig.5

8
Fig.6

Fig.7


Exemple de transfer termic prin convectie:
apa calda de la suprafata unui lac sau dintr-o piscina
balonul cu aer cald
a.Transferul de caldura prin convectie
Transferul de caldura prin convectie este caracteristic pentru fluide, deoarece are loc
simultan cu deplasarea si amestecarea fluidului la nivel macroscopic. Conductivitatea insoteste
intotdeauna convectia, aportul acesteia la caldura totala transferata depinde de conditiile
hidrodinamice.
Convectia fortata se desfasoara in paralel cu convectia libera si conductivitatea termica,
influienta acestora din urma depinzand de regimul de curgere caracerizat prin criteriul Reynolds.
9
S-a constatat experimental ca in conditiile curgerii turbulente inensitatea convectiei este
maxima de aceea se recomanda ca vitezele fluidelor sa fie astfel alease incat curgerea sa fie
turbulenta.
Daca se pune problema schimbului de caldura intre fluid si o frontiera solida, caldura trebuie
sa strabata stratul limita care se formeaza la interfata dintre fluid si solid.
Pentru simplificarea analizei transferului de caldura intre un fluid si o frontiera solida , prin
analogie cu stratul limita hidrodinamic, s-a definit un strat limita termic, ca fiind zona adiacenta
suprafetei solide in care temperatura fluidului variaza de la o valoare pe care o are la suprafata
solida, T
p
, la o valoare T din masa curentului de fluid.
Modelul transferului de caldura intre fluid si o suprafata solida considera ca intreaga
rezistenta la transferul de caldura este concentrata in stratul limita, deoarece in afara acestuia
deplasarea fluidului nefiind afectata de prezenta solidului si de fortele de frecare vascoasa,
temperatura fluidului este uniforma.

Fig. a.1
Fluxul de caldura Q schimbat intre fluid si perete este proportional cu suprafata de contact,
A, si cu diferenta de temperatura T in stratul limita termic:
(1)
Relatia de mai sus se numeste ecuatia de racire a lui Newton. In aceasta relatie semnificatia
marimilor este urmatoarea:
= coeficient indivdual (partial) de transfer de caldura
T = forta motoare individuala (potentialul individual) al transferului de caldura.
10
T A Q
Potentialul individual este dat de diferenta de temperatura: T=T
p
-T, daca directia
transferului de caldura este de la perete la fluid, respectiv: T=T-T
p
, daca directia transferului este
de la fluid la perete (fig.a.1).
Ecuatia de racire a lui Newton nu exprima o lege fizica, ci una de definire a coeficientului
individual de transfer de caldura, deoarece nu este o constanta fizica caracteristica mediului fluid,
ci o marime fizica care depinde, dupa o lege complexa, de mai multe variabile, incluzand
proprietatile fluidului (, , , c
p
), viteza fluidului, v, temperatura fluidului ,T, si de geometria
sistemului. In general:
(2)
Din relatia fluxului de caldura rezulta ca =Q/AT si ca, prin urmare, coeficientul individual
de transfer de caldura reprezinta caldura schimbata prin convectie intre fluid si unitatea de
suprafata a peretelui solid, sub un potential egal cu unitatea (1 K). Unitatea de masura a lui in S.I.
se deduce din ecuatia de racire a lui Newton si este:

(3)
Pentru stabilirea unor relatii de calcul ale lui , in principiu se poate utiliza ecuatia de racire a
lui Newton si ipoteza ca in stratul limita caldura se transfera prin conductivitate, adica:

(4)
(5)
Utilizarea acestei relatii implica cunoasterea gradientului de temperatura si a potentialului
individual T in stratul limita termic. Pentru a determina aceste marimi trebuie cunoscuta legea de
11
( ) ,... l , l v, T, , c , , , f
2 1 p

[ ]
K m
W
2
SI

l
T
A T A Q

T A
l
T
A

distributie temperaturilor in stratul limita care se stabileste prin integrarea ecuatiei diferentiale a
distributiei temperaturilor intr-un fluid in miscare.
a.1 Ecuatia diferentiala a distributiei temperaturilor intr-un fluid in miscare (ecuatia Fourier-
Kirchhoff)
Aceasta ecuatie exprima legea conservarii energiei termice aplicata asupra unui volum
elementar delimitat din masa unui fluid in curgere. Legea conservarii caldurii se aplica sub forma
unui bilant termic efectuat pentru un volum elementar de forma paralelipipedica avand
dimensiunile laturilor: x, y si z, raportat la un sistem de coordonate ortogonal (cartezian).
Deoarece fluidul din elementul de volum este in miscare, la intocmirea bilantului termic se
va tine seama ca fluxul de caldura intra si iese din elementul de volum prin doua mecanisme ce se
desfasoara simultan: conductivitatea termica si convectia. Bilantul termic se exprima prin relatia
generala :

Fig. 2
12
1
1
1
1
]
1

1
1
1
1
]
1

1
1
1
1
]
1

mecanisme doua cele prin

volum de elementul
din iesit
caldura de Fluxul
mecanisme doua cele prin
volum de elementul
in intrat
caldura de Fluxul
convectie si tate conductivi
prin volum de elementul
in acumulat
caldura de Fluxul
Caldura totala acumulata in elementul de volum poate fi considerata ca fiind suma
acumularilor dupa cele 3 directii ale sistemului de coordonate:
(6)
La scrierea fluxului de caldura convectiv s-a tinut cont ca acesta poate fi exprimat prin
ecuatia calorimetrica, adica ca produs intre debitul masic de fluid, caldura specifica si
temperatura fluidului:
(7)
De asemenea s-a considerat ca produsul (v
x
T) este variabil pe directia x.
Fluxul intrat si iesit prin conductivitate se calculeaza cu legea Fourier.
Cu aceste observatii rezulta:
- caldura acumulata dupa directia x:
(8)
- caldura acumulata dupa directia y:
(9)
- caldura acumulata dupa directia z

(10)

Acumularea de caldura in elememtul de volum determina variatia in timp a temperaturii
fluidului din elementul de volum, astfel incat acumularea totala poate fi exprimata si prin relatia:
13
z y x
ac ac ac ac
Q Q Q Q + +
T c S v T c M Q
p p m

( ) ( ) [ ]yz T v T v c
yz
x
T

x
T
Q
x x x x x p
x x x ac
x
+
+
+
+
,
_

( ) ( ) [ ]xz T v T v c
xz
y
T

y
T
Q
y y
y y y p
y y y ac
y
+
+
+
+

,
_

( ) ( ) [ ]xy T v T v c
xy
z
T

z
T
Q
z z z z z p
z z z ac
z
+
+
+
+
,
_

t
T
V c Q
p ac

(11)
Se imparte relatia prin V=xyz dupa care se trece la limita facand:
considerand c
p
si constante, obtinandu-se:
(12)
Aplicand proprietatile derivatelor se poate scrie:
(13)
Se procedeaza la fel cu ceilalti termeni din membrul drept dupa care se regrupeaza
termenii si se obtine:

(14)
Relatia de mai sus reprezinta forma generala a ecuatiei diferentiale a distributiei
temperaturilor intr-un fluid in miscare (ecuatia Fourier-Kirchhoff). Aceasta poate fi scrisa intr-o
forma mai restransa prin utilizarea operatorilor matematici:
- derivata materiala (substantiala) a temperaturii:
(15)
- laplaceanul temperaturii:
(16)
- divergenta produsului (v
( (17)
14
0 , 0 , 0 z y x
t
T
c
p

,
_

2
2
2
2
2
2
z
T
y
T
x
T

( )
( )
( )
1
]
1

z
T v
y
T v
x
T v
c
z
y
x
p
( ) ( )
x
T
v
x
v
T
x
T v
x
x x

( )
( )
( )
1
]
1

,
_

,
_

z
v
y
v
x
v
T c
z
T
y
T
x
T

z
T
v
y
T
v
x
T
v
t
T
c
z
y
x
p
2
2
2
2
2
2
z y x p
z
T
v
y
T
v
x
T
v
t
T
dt
DT
z y x

2
2
2
2
2
2
2
z
T
y
T
x
T
T

( )
( )
( )
( )
( ) v T c T
dt
DT
c
: devine rilor temperatu ei distributi ecuatia notatii aceste Cu
z
v
y
v
x
v
v
p
2
p
z
y
x

(18)
Ecuatia de mai sus se simplifica in urmatoarele conditii:
- regim stationar, cand: (19)
- fluid necompresibil, cand: (20)
si ecuatia devine:
(21)
- mediu imobil, cand
(22)
care este tocmai ecuatia diferentiala a conductivitatii termice.
- mediu imobil si regim stationar:
(23)
Prin integrarea ecuatiei diferentiale Fourier-Kirchhoff se obtine functia de distributie
a temperaturilor in interiorul fluidului in miscare. Aceasta functie permite determinarea
gradientului de temperatura si a potentialului individual in stratul limita, in functie de care se poate
stabili o relatie de calcul al coeficientului individual de transfer de caldura.
Din pacate solutiile analitice nu sunt posibile decat pentru cazurile mai simple.
In aceste conditii determinarea coeficientilor individuali de transfer de caldura se face
experimental, corelarea datelor experimentale facandu-se prin ecuatii criteriale deduse prin
metodele similitudinii si analizei dimensionale.
15
0
t
T

( ) 0 v
T
dt
DT
c
2
p

T
t
T
c
si 0 v v v
2
p
z y x

0 T
2

b.Transfer termic prin radiatie
Radiaia este un mod de transfer de cldur care const n transferul de energie de la un
corp care emite radiaii ctre un corp care absoarbe radiaii, prin intermediul unor unde
electromagnetice caracteristice. Transformarea energiei termice n energie electromagnetic de
radiaie, la corpul emitor, i transformarea invers, a energiei electromagnetice de radiaie n
energie termic, la corpul receptor, au un caracter cuantic, corpuscular. Cnd dou corpuri, care
emit i absorb reciproc radiaii, au temperature diferite, se constat un transfer efectiv de cldur,
de la corpul cu temperatur mai mare ctre corpul cu temperatur mai mic. Spre deosebire de
conducie i convecie, radiaia se manifest la orice distan ntre corpurile care schimb cldur,
iar radiaiile termice, ca i celelalte unde electromagnetice, se propag i prin vid.
Intr-un corp cu temperatur neuniform care prezint, n ansamblu, o variaie de
temperatur (nclzire sau rcire), temperatura unui punct oarecare trebuie definit prin poziia
punctului i prin timp:
t= f(x,y,z,) (24)
Ansamblul valorilor temperaturii prin care se caracterizeaz un corp se numete cmp de
temperatur iar funcia anterioar este expresia cea mai general a cmpului de temperatur. Dac
valorile temperaturii nu variaz n timp, transferul de cldur se realizeaz n regim staionar
(cmp de temperatur staionar), iar dac ele variaz n timp, transferul de cldur se realizeaz n
regim nestaionar (cmp de temperatur nestaionar).
Cum temperatura ntr-un corp poate varia dup una, dou sau toate cele trei coordonate
ale spaiului, cmpul de temperatur poate fi unidirecional, bidirecional sau tridirecional
(transfer de cldur uni, bi sau tridirecional).
In instalaiile tehnologice, marea majoritate a proceselor de transfer de cldur decurg n
regim staionar. De exemplu, temperaturile interioar i exterioar ale unui perete, al focarului unui
cuptor, snt practice constante n timp, n tot timpul funcionrii cuptorului. Datorit acestui fapt,
marea majoritate a cercetrilor teoretice i experimentale privind transferul de cldur se refer la
regimul staionar.
Spre deosebire de convecie i radiaie, la care regimul nestaionar a fost foarte puin
studiat, conducia n regim nestaionar este n prezent satisfctor rezolvat pentru necesitile
practice.
16
b.1 Legile radiatiei
b.1.1 Legea lui Planck
Prima lege ce guverneza radiatia unui corp negru
este legea de radiatie Planck, care guverneaza
intensitatea radiatiei emisa de unitatea de arie intr-o
directie fixa (unghi solid) de catre corpul negru ca
functie de lungimea de unda pentru temperatura fixa.
Legea de radiatie Planck poate fi exprimata cu ajutorul
ecuatiei.

Comportamentul este ilustrat in figura anterioara. Legea de radiatie Planck furnizeaza o
distributie care atinge maximul pentru o anumita lungime de unda; virful deplasindu-se catre
lungimi de unda mai mici pentru temperaturi mai mari, iar aria delimitata de curba creste rapid cu
cresterea temperaturii.
b.1.2 Legile lui Wien si Stefan-Boltzmann
Comportamentul radiatiei corpului negru este descris de legea lui Planck, dar pornind de la
aceasta lege se pot deduce alte doua legi de radiatie care sunt folositoare. Legea deplasarii Wien si
legea Stefan-Boltzmann sunt ilustrate in ecuatiile urmatoare.
17
Legea Wien ne da lungimea de unda pentru maximul distributiei radiatiei, in timp ce legea
Stefan-Boltzmann ne da energia totala emisa pe toate lungimile de unda de catre corpul negru
(reprezantata de aria delimitata de axe si distributia radiatiei). Astfel, legea Wien explica
deplasarea maximului distributiei catre lungimi de unda mai mici pe masuta ce creste temperatura,
in timp ce legea Stefan-Boltzmann explica cresterea in inaltime a curbei pe masura ce creste
temperatura. De notat ar fi faptul ca aceasta crestere este foarte abrupta, intrucat variaza cu puterea
a patra a temperaturii.

b.1.3 Legile lui Lambert
-puterea radiativa pe directia este egala cu puterea pe directia cos.
E

=E
n
x cos
E
r
=E
1
/r
2
-puterea radiativa la distanta r la suprafata emisiva este egala cu puterea emisiva inregistrata la
distanta de 1m ,raportata la patratul distantei de masurare.
c.Transfer termic prin conductie
c.1Ecuatiile diferentiale ale conductivitatii termice
18
Ecuaia de baz care determin transferul de cldur conductiv este legea lui Fourier, bazat
pe principiul al doilea al termodinamicii: drumul urmat de fluxul termic este cel de minim
rezisten, respectiv cel mai scurt drum ntre dou izoterme nvecinate, drum determinat de
gradientul de temperatur .
Pentru un flux termic unidirecional, legea Fourier se scrie:

(25)
Ecuaia indic faptul c fluxul termic transmis prin conductivitate n regim staionar este
direct proporional cu aria seciunii normale pe direcia de propagare a fluxului i cu gradientul de
temperatur.
Semnul minus aplicat gradientului termic arat c transferul decurge n sensul scderii
temperaturii, conform principiului II al TD.
n termeni de flux unitar, ecuaia (25) se scrie:
(26)
Pentru un mediu omogen i izotrop n care temperatura variaz spaial, ecuaia Fourier se
scrie:
(27)
sau
= coeficient de conductivitate termic sau, pe scurt, conductivitate termic.
Dimensional, [] = [W x m
-1
x K
-1
]

(28)
Procesele de transfer termic conductiv se pot desfura ntr-o mare diversitate de condiii:
materialul este omogen sau neomogen;materialul este izotrop sau anizotrop; materialul conine sau
nu conine surse interne de cldur; regimul termic este staionar sau nestaionar; transferul termic
are loc uni-, bi- sau tridirecional.
n majoritatea aplicaiilor tehnice, transferul conductiv decurge:prin materiale omogene i
izotrope, fr surse interne de cldur, n regim staionar, unidirecional.
19
x
T
A Q
x s

,
x
T
q

z
T
q
y
T
q
x
T
q
z y x

; ;
T
z
T
y
T
x
T
q

,
_

Pentru rezolvarea ecuaiilor difereniale ale transferului conductiv este necesar stabilirea
condiiilor de univocitate pentru proces, i anume:
condiii geometrice: forma i dimensiunile corpului;
condiii fizice: stabilesc valorile mrimilor a i , precum i legea distribuiei i variaiei
spaio-temporale a surselor termice interne;
condiii iniiale: distribuia T n interiorul corpului la t = 0;
condiii de contur: distribuia temperaturii sau fluxul termic pe suprafaa corpului sau
temperatura mediului ambiant i legea schimbului de cldur ntre corp i mediu.
c.2 DISTRIBU IA TEMPERATURILOR NTR -UN MEDIU IMOBIL
Legea Fourier permite determinarea cldurii transferate prin conducie dac se cunoate
distribuia temperaturilor n corp (expresia cmpului de temperatur).
Ecuaia diferenial a cmpului de temperatur se obine din bilanul termic al unui
element de volum paralelipipedic (forma nu este restrictiv) V = dxdydz prin care are loc
transferul termic:
(29)

Bilanul se ntocmete pentru urmtoarele
conditii
-corp imobil
. -regim termic nestaionar,
-absena surselor interne de cldur
20
z
x
y
q
z
q
z+dz
q
y+dy
q
x+dx
q
x
q
y
O
( )
( ) ( )
iesit intrat
acumulat
s s
s
Q Q
Q

Energia termic acumulat n volumul elementar n unitatea de timp:

Fluxul termic intrat n dV pe direcia x : (30)

Fluxul termic iesit din dV pe direcia x : (31)

(32)
Fluxul termic intrat n dV pe direcia y : (33)
Fluxul termic iesit din dV pe direcia y : (34)
Fluxul termic intrat n dV pe direcia z : (35)
Fluxul termic iesit din dV pe direcia z : (36)

Cu aceste nlocuiri, ecuaia (29) devine dup simplificri i mprire prin dV:
(37)
nlocuind expresia fluxului unitar din relaiile (27), ecuaia (30) se scrie:

(38)
Sau:
Coeficientul de difuzivitate termic a este o funcie numai de proprietile fizice ale materialului
prin care se propag cldura (, , c
p
) i reprezint ineria termic a sistemului

(49)
Dimensional:
21
dydz q
x x

dydz q
dx x x

+
t
T
c dxdydz
p

dxdy q
z z

dxdz q
y y

dxdz q
dy y y

+
dxdy q
dz z z

+
q
z
q
y
q
x
q
t
T
c
z
y
x
p

,
_

T
z
T
y
T
x
T
t
T
c
p
2
2
2
2
2
2
2

,
_

T a T
c t
T
p
2 2

Coeficientul de difuzivitate termic are aceeai unitate de msur ca i:

viscozitatea cinematic, ,
coeficientul de difuziune D.
(50)
Pentru un element de volum dV avand in interior o sursa termica, ec. (29) se scrie:

(51)
Existena unei surse interne de cldur se poate datora uneia sau mai multor cauze:
- transformarea energiei electrice n energie termic,
- reacii de fisiune nuclear,
- degradarea energiei mecanice (disipare viscoas),
- reacii chimice,
- transformri de faz.

Lund n considerare sursa intern de cldur i innd cont de faptul c , , c
p
sunt funcii
de temperatur, iar corpul nu este omogen, ecuaia (31) capt forma:
(52)
cunoscut drept ecuaia Fourier generalizat
22
[ ]
( )( )
1
]
1

1
]
1

1
1
]
1

s
m
K kg J m kg
K m W
c
a
p
2
1 1 3
1 1

( ) ( ) ( ) ( )
generat
s
iesit
s s
acumulat
s
Q Q Q Q +
intrat
( )
v z y x p
q
z
T
z y
T
y x
T
x
T c
t
+
,
_

,
_

+
,
_

, ,
Bibliografie
1.Laurie Jarvis,Deb Simson Transfer de cldur: conductie, convectie, radiatie
2.Lucian Gavrila Fenomene de transfer II
Deb Simonson
23