FACULTATEA DE INGINERIE A SISTEMELOR BIOTEHNICE

INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT
OPERATII UNITARE IN
INDUSTRIA ALIMENTARA 2
DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A UNUI
SCHIMBATOR DE CALDURA
 CUPRINS

1. Noțiuni generale despre transferul termic în schimbatoare de caldură

2. Tipuri de schimbatoare de caldura
3. Tema proiect - prelucrarea datelor
4. Proprietățile fizice ale fluidelor
5. Predimensionarea schimbatorului de caldura
-Calculul coeficientului total de transfer termic
6. Calculul hidrodinamic
- Calculul pierderii de presiune in interiorul tevilor
7. Bibliografie
 TRANSFERUL DE CĂLDURĂ

Transferul de căldură reprezintă schimbul de energie termică între

două corpuri, două regiuni ale aceluiaşi corp, sau între medii fluide, ca rezultat
al unei diferenţe de temperatură.
Transferul termic poate avea loc prin trei mecanisme distincte:
conducţie, convecţie şi radiaţie.
Conducţia termică este procesul de transfer al căldurii care are loc în
medii imobile căldura transmiţându-se din aproape în aproape în sensul
descreşterii temperaturii fără deplasare aparentă de substanţă. În practică,
acesta este cazul materialelor solide. De aceea, chiar dacă conducţia există şi în
mediile fluide aceasta devine predominantă numai în cazul în care mişcarea
fluidului nu are loc (cum ar fi stratul limită din apropierea unui corp solid,
fluid care există în porii unui material solid).

Convecţia termică reprezintă procesul de transport al căldurii prin

mişcarea macroscopică a fluidului. Convecţia este cel mai important mecanism
de schimb de căldură între o suprafaţă solidă şi un fluid, între care există
contact direct şi mişcare relativă. Convecţia la rândul său poate fi de două
feluri: convecţie liberă şi convecţie forţată. Dacă mişcarea fluidului se
datorează numai curenţilor termici sau mişcării ascensionale în timpul
fierberii, convecţia este numită naturală. Dacă mişcarea fluidului se datorează
introducerii de energie mecanică din exterior (ventilaţie, agitare, pompare),
atunci se poate vorbi de convecţie forţată.

Radiaţia termică este procesul prin care căldura se transferă de la un

corp cu temperatură ridicată la un corp cu temperatură mai scăzută prin unde
electromagnetice, acest schimb de căldură realizându-se de la distanţă, fără
contact direct între corpuri. Faţă de celelalte mecanisme de transfer
(conducţia şi convecţia) radiaţiile nu au nevoie de un anumit mediu pentru a
se propaga, ele putând să se propage şi în vid.
Procesele industriale de transfer termic sunt procese complexe şi în ele
se manifestă simultan două sau trei mecanisme fundamentale de schimb de
căldură.
 SCHIMBATOARE DE CALDURA

Schimbătoarele de căldură sunt utilaje termice care servesc la

încălzirea sau răcirea unui fluid, vaporizarea sau condensarea lui cu ajutorul
unui alt fluid.

Clasificarea schimbătoarelor de căldură:

După modul de transfer termic schimbătoarele se împart în
schimbătoare de suprafață, la care transmiterea căldurii se face printr-un
perete despărțitor, considerată suprafață de separație, cu o conductivitate
termică cât mai mare și schimbătoare prin amestec, la care transmiterea
căldurii se face prin amestecul mediilor.
Deoarece sunt mai simple și mai eficiente, schimbătoarele prin amestec
sunt preferate în toate cazurile în care fluidele se pot amesteca.

Transferul termic poate fi staționar în timp (continuu) sau nestaționar

(periodic). Cele cu transfer continuu sunt realizate de obicei cu suprafață de
separație și sunt numite recuperatoare, iar cele cu transfer nestaționar
acumulează căldura într-o perioadă de timp și o restituie în alta, fiind numite
regeneratoare. Un alt tip de schimbătoare de căldură nestaționare sunt
acumulatoarele, în care căldura este acumulată și livrată apoi la cerere

Schimbătoare de căldură de tip recuperativ

Schimbătoare de căldură cu fascicul tubular

Aceste schimbătoare
sunt formate dintr-o manta în
care se află o serie de țevi,
montate sub forma unui
fascicul. Capetele țevilor sunt
fixate în una sau două plăci
tubulare.
Scheme de schimbătoare de căldură cu fascicul tubular

Schemă cu două plăci tubulare, Schemă cu două plăci tubulare,

cu fascicul drept, cu o singură trecere. cu fascicul drept, cu doua treceri.

Schemă cu o singură placă tubulară, Schimbător de căldură țeavă în

cu fascicul U. teava
Schimbătoare de căldură cu serpentine

Aceste schimbătoare sunt formate dintr-o serie de țevi în formă de

serpentină, în formă elicoidală sau șerpuite. Serpentinele elicoidale sunt
folosite de obicei la încălzirea apei din rezervoare cu acumulare.
Schimbătoarele cu serpentine șerpuite sunt formate din mai multe
serpentine în paralel, cu capetele legate la colectoare. Sunt schimbătoarele
obișnuite pentru recuperarea căldurii din gazele de ardere la generatoarele de
abur, caz în care aceste serpentine, prin care circulă apa sau aburul, sunt
plasate în canalele de gaze de ardere.

Schimbătoare de căldură cu plăci

Sunt folosite în industria alimentară, de exemplu la

încălzirea și răcirea laptelui, berii și vinului și la
prepararea apei calde de consum, în instalații
individuale și în puncte termice de cartier

Aceste schimbătoare sunt alcătuite dintr-un set de

plăci individuale montate într-un cadru metalic de
susținere și strânse cu buloane.

Schimbătoare de căldură spirale

La aceste schimbătoare suprafața de schimb de căldură

este formată dintr-o bandă rulată în formă de spirală,
realizându-se astfel între spire două canale, în care se
poate organiza ca cele două fluide să circule în
contracurent sau în curent încrucișat

Radiatoare (calorifere)

Radiatoarele (caloriferele) sunt

schimbătoare de căldură folosite la încălzirea
centrală cu apă caldă și, mai rar, cu abur.
Caracteristic acestora este faptul că de la
suprafața de încălzire spre aerul din spațiul încălzit căldura se transmite prin
convecție liberă. Radiatoarele pot fi din fontă, oțel sau aluminiu.

Schimbătoare de căldură cu schimbare de fază

Condensatoare

Condensatoarele folosite în
industria alimentară și cea chimică sunt
formate de obicei din serpentine prin
care circulă vaporii care trebuie
condensați, scufundate într-un vas cu
apă de răcire, sau, de exemplu
la mașinile frigorifice, din serpentine cu
suprafețe extinse în exteriorul cărora
circulă aerul de răcire.

Vaporizatoare

Se folosesc în cazurile în care lichidul trebuie transformat în vaporii săi,

prin fierbere, cum ar fi în
industria chimică, la distilare. În
acest caz schimbătorul este cu
fascicul tubular, iar vaporii
formați se adună în spațiul de
abur de sus. Alt tip de fierbător
este cel din sistemele fierbătoare
ale generatoarelor de abur.
Aceste vaporizatoare sunt
formate actual exclusiv din țevi
verticale cu suprafețe netede,
asamblate prin sudare la
colectoare.
 APLICATIA PRACTICA

Sa se dimensioneze din punct de vedere tehnologic un schimbator de

caldura pentru incalzirea unui amestec format din apa si acid acetic, avand
urmatoarele date de proiectare:
-schimbator de caldura de tip incalzitor
- amestec: apa-acid acetic
- debitul de fluid tehnologic: G=9000 kg/h
- concentratia apei: capa%= 80%
- temperatura de intrare: ti=200C
- temperatura de iesire: te= 850C
Pentru incalzire se va folosi abur tehnologic cu temperatura mai mare
decat temperatura maxima din schimbator cu 300C-400C.

Prelucrarea datelor:

Dependența proprietăților fizice în funcție de temperatură

Realizarea tabelelor cu proprietățile fizice (densitate, conductivitate termică,

căldură specifică, viscozitate dinamică) date de valorile temperaturii pentru
apă și pentru acidul acetic, considerând substanțele 100% pure.

Proprietățile fizice ale apei si ale acidului acetic se gasesc in Operații și utilaje în
industria chimică, de Octavian Floarea, in anexele IV,V,VII,VIII de la pagina 490 la 498.

Tabel 1. Densitate, conductivitate termică, căldură specifică,, viscozitate

dinamică in functie de temperatura pentru apa de concentratie 100 %

Apa de concentratie 100 %

Densitate, Conductivitate termica, Caldura specifica, Viscozitate
Temperatura,0C
kg/m3 kcal/m*h*gr kcal/kg*gr Temperatura, C
0
dinamica, cP
-20 10 1.31
0 1000 0.474 1.01 20 1
20 998 0.515 0.999 30 0.801
40 992 0.545 0.998 40 0.656
60 983 0.567 1 50 0.549
80 972 0.58 1 60 0.469
100 958 0.587 1.01 80 0.357
120 943 0.59 1.02 100 0.284
120 0.232
 Tabel 2. . Densitate, conductivitate termică, căldură specifică,, viscozitate
dinamică in functie de temperatura pentru acid acetic de concentratie 100 %

Acid acetic de concentratie 100 %

Temperatura, Densitate, Conductivitate termica, Caldura specifica, Viscozitate
0
C kg/m3 kcal/m*h*gr kcal/kg*k Temperatura,0C dinamica, cP

-20 10

0 1072 0.152 0.45 20 1.22

20 1048 0.149 0.476 30 1.04

40 1027 0.145 0.502 40 0.9

60 1004 0.141 0.527 50 0.79

80 981 0.138 0.553 60 0.7

100 958 0.134 0.579 80 0.56

120 922 0.13 0.605 100 0.46

120 0.37

Realizarea graficelor pentru variația proprietăților fizice în funcție de

temperatură pentru fiecare substanță.

Grafic 1. Variatia densitatii apei si a acidului acetic in functie de temperatura

Grafic 2. Variatia conductivitatii termice a apei si a acidului acetic in functie de
temperatura

Grafic 3. Variatia caldurii specifice a apei si a acidului acetic in functie de

temperatura
 Grafic 4. Variatia viscozitatii apei si a acidului acetic in functie de
temperatura

Dupa realizăriea graficelor s-a observat că densitatea, căldura specifică

și conductivitatea termică au o dependență liniară față de temperatură, iar
viscozitatea dinamică are o dependență logaritmică față de temperatură.

Ecuațiile de corelare ale proprietăților în funcție de temperatură:

Ecuatii de corelare a proprietatilor in functie de temperatura

Proprietati fizice Apa Acid acetic
Densitate, kg/m3 y = -0.4839x + 1007 y = -1.2071x + 1074.1
Conductivitate termica, kcal/m*h*gr y = 0.0009x + 0.4947 y = -0.0002x + 0.1523
Caldura specifica, kcal/kg*gr y = 1E-04x + 0.9995 y = 0.0013x + 0.4501
Viscozitate dinamica, cP y = -0.444ln(x) + 2.3142 y = -0.478ln(x) + 2.658

Am calculat temperatura medie pentru temperatura de intrare de ti=200C și

temperatura de ieșire de te=850C. temperatură medie, tm.

temperatură medie: tm= (ti+te)/2= 52.50C

 Se înlocuieste valoarea lui x cu valoarea temperaturii medii (tm) in ecuațiile
de corelare ale proprietăților fizice în funcție de temperatură obținandu-se
valorile:

Ecuatii de corelare a proprietatilor in functie de temperatura

Proprietati fizice Apa Acid acetic
Densitate, kg/m 3
981.60 1010.73
Conductivitate termica, kcal/m*h*gr 0.54 0.14
Caldura specifica, kcal/kg*gr 1.00 0.52
Viscozitate dinamica, cP 0.56 0.76

Ecuațiile de mediere ale proprietăților fizice

-Se calculeazat masa de apă si masa de acid acetic din amestec cunoscand
concentrația de apă din amestesc de 85% și debitul masic de 9000 kg/h.

c apa=80%
Gm= 9000 kg/h
mapa = 80/100* 9000 => mapa = 7200 kg

Masa acidului acetic este diferenta dintre debit si masa apei.

macid acetic = 9000 - 7200= 1800 kg

-Se afla fracțiile masice, wapă și wacid acetic ,stiind că suma lor algebrică este egală
cu 1.
w=msolutie/mamestec

wapă= mapa / mamestec = 7200/ 9000= 0.8

wapă+wacid acetic= 1=> wacid acetic=1-0.8= 0.2

(wacid acetic= macid acetic / mamestec = 1800/ 9000= 0.2)

-Se calculeaza fracțiile molare, xapă si xacid acetic, suma lor algebrică fiind si ea
egală cu 1
 x=nsolutie/namestec

Se calculeaza numarul de moli pentru fiecare solutie din amestec:

n=m/M
Mapa =18 kg/kmol
Macid acetic = 60 kg/kmol

napa=mapa/Mapa = 7200 kg/ 18 kg/kmol = 400 kmoli

nacid acetic=macid acetic/Macid acetic = 1800 kg/ 60 kg/kmol = 30 kmoli

namestec=napa+nacid acetic= 400 kmoli+30 kmoli= 430 kmoli

xapa=napa/namestec= 400 kmoli/ 430 kmoli= 0.93

xacid acetic=nacid acetic/namestec= 30 kmoli/ 430 kmoli= 0.07

xapa+xacid acetic=0.93+0.07 = 1

Ecuația de mediere a densității:

ρm= wapa*ρapa+ wacid acetic*ρacid acetic

ρm= 0.8*981.6 kg/m3 + 0.2* 1010.73 kg/m3
ρm= 987.43 kg/m3

Ecuația de mediere a căldurii specifice:

cpm= wapa*cpapa+ wacid acetic*cpacid acetic

cpm= 0.8* 1 kcal/kg*gr + 0.2*0.52 kcal/kg*gr
cpm= 0.904 kcal/kg*gr
cpm= 0.904*4186 J/kg*k
cpm = 3784.14 J/kg*k
Ecuația de mediere a conductivității termice:

λm= xapa*λapa+ xacid acetic*λacid acetic

λm= 0.93*0.54 kcal/m*h*gr + 0.07*0.14 kcal/m*h*gr
λm= 0.51 kcal/m*h*gr
λm= 0.51* 1.1626 W/m*k
λm= 0.59 W/m*k

Ecuația de mediere a viscozității dinamice:

2

���� = �� ��
�=1
lnμm= xapa*lnμapa+ (1-xacid acetic)*ln μacid acetic
lnμm= 0.93* ln(0.56) +(ln(0.76)- 0.07*ln(0.76))
μm= e(-0,7944)
μm= 0.451 cP
μm= 0.451*10-3 kg/m*s

Proprietăților fizice ale amestecului mediate

Densitate mediata, kg/m3; ρ 987.43
Caldura specifica mediata, J/kg*k; cp 3784.14
Conductivitate termica mediata, W/m*k; λ 0.59
Viscozitate dinamica mediata, kg/m*s; μ 0.451*10-3
Se calculeaza sarcina electrica a schimbatorului:
Gam 2.5 kg/s
� = ��� ���� ���� cpam 3784.144 J/kg*k
Q= 2.5* 3784.144*65 ti, °C 20 °C
Q= 614923 W te, °C 85 °C
Δtam= te-ti 65 0
C
Q= 614923 W

Se calculeaza temperatura medie

Pentru incalzitor se foloseste ABUR , temperatura aburului este cu 350C mai mult
decat temperatura maxima (tmax= te) a fluidului din schimbator.

tabur = tmax+35= 85+35

tabur =1200C

Proprietatile vaporilor de apa saturanti pentru tabur=1200C

Presiune, Pa 2.025
Volum specific, m3/kg 0.893
Densitate, kg/ m3 1.1199
Caldura de vaporizare, J/kg*10-3 ,r 2207
Entalpie vapori, J/kg*10-3 2711

Se afla debitul de agent termic pt. abur, Gabur

Se foloseste caldura de vaporizare (r) a vaporilor de apa saturanti la tabur=1200C

Q= Gabur* r

Gabur= Q/r= 614923/2207*10^-3

Gabur= 0.28 kg/s

Gabur- debit de agent termic

Q- sarcina electrica a schimbatorului
r- caldura latenta de vaporizare , 2207 J/kg*10-3
Se calculeaza diferenta medie de temperatura, Δtm

∆t’ tabur-ti 100 0

C
∆t” tabur-te 35 0
C

∆tm 61.9 0
C

Predimensionarea schimbatorului de caldura

Se propune un k (coeficient total de transfer termic)
Pentru incalzitor se alege k intre valorile: k ϵ (800 ÷ 1000)

�
Se alege k = 1000 �2�

Se determina aria necesara a schimbatorului de caldura, cu formula

�
�=
� ∗ ∆��

614923
�=
1000 ∗ 61.9

A= 9.9 m2
Se cauta caracteristicile geometrice pentru o arie cat mai apropiata de cea
obtinuta in anexele de schimbatoare de caldura fara sicane de la pagina 207 din
Operații și utilaje în industria chimică, de Octavian
Floarea,
- Geometria unui schimbătorul de căldură cu 4 treceri și fără șicane

Valoare Unitate de masura

Aria necesara (calculata) 9.9 m2

Aria de transfer de caldura 9.95 m2
Lungimea tevii, L 2 m
Diametru nominal al mantalei, Dn 0.4 m

Grosimea mantalei, s 0.005 m

Grosime teava, δ 0.002 m
Diametru exterior teava, de 0.038 m
Diametru interior teava, di=de-2δ 0.034 m
Numar de tevi, n 44 buc
Numar de treceri, Nt 4 buc
Diametrul echivalent al mantalei 0.069 m

Se afla aria sectiunii transversale:

� � ∗ ��� Ast=0.01 m2
��� = ∗
�� �

Se calculeaza viteza de curgere a fluidului prin tevi

��� 2.5
�= �= = 0.25m/s
��� ∗ ��� 987.43∗0.01

Se calculeaza Criteriul Reynolds, Re pt fluidul care trece prin tevi

� ∗ �� ∗ � 0.25 ∗ 0.034 ∗ 987.43

�� = �� = = 18871
� 0.0005
Se observa ca valoare Re= 18871 >10000, deci regimul este turbulent.
Se calculeaza Nusselt, Nu, in functie de valoarea Re, de regimul de curgere.
Domeniului Re>10000 , pentru un schimbator de caldura tip incalzitor ii
corespunde formula: �� =0.��� *���.� ���.�

�� =0.023 *188710.8 2.890.4 = 92.66

Se calculeaza Prandtl, Pr:

�� ∗ � 3784.1 ∗ 0.0005
�� = �� = = 2.89
� 0.59

Se calculeaza coeficientul parțial de transfer termic pentru fluidul care curge

prin țevi, α int:

��∗� 92.66∗0.59
α int= α int= = 1607.9
�� 0.034

Se verifica corectitudinea valorilor obtinute prin faptul ca

α int> k propus (=1000), ceea ce este corect.

 Se folosesc proprietatile apei la temp de fierbere de 1200C pemtru
determinarea criteriului Reynolds folosit la condensarea aerului in
manta si coeficientul parțial de transfer termic pentru fluidul care circula
printre tevi(prin manta).
Proprietati fizice Apa (1200C)
Densitate, kg/m3; ρ 943.5
Caldura specifica, J/kg*k; cp 4232
Conductivitate termica, W/m*k; λ 0.685
Viscozitate dinamica, kg/m*s; μ 0.00024
Viscozitate cinematica, m2/s; ν 0.244
Criteriul Prandtl, Pr 1.43
acceleratia gravitationala, m/s^2, g 9.8

Se calculeaza valoarea criteriului lui Reynolds folosit la condensarea

aerului in manta:

� ∗ ����� 4∗0.28
�� = �� = =2379.94
2∗0.00024
�∗�
Se observa ca 2300<Re<3000, deci este regim tranzitoriu.

Determinarea coeficientului parțial de transfer termic pentru fluidul

care circula printre țevi, α ext
-Condensarea vaporilor pe un fascicul orizontal de țevi
13
 2 
  3 2   1,19  R e 1 3
   g
 
Proprietățile fizice ale condensului (apă lichidă la temperatura de fierbere):

μ, kg/m*s λ, W/m*k ρ, kg/m3 g, m/s^2 Re

0.00024 0.685 943.5 9.8 2379.94

−1
1.19∗ 2379.94 3
� ��� = 1 => α ext= 3297.65
0.000242 3
3 2
0.685 ∗943.5 ∗9.8

Calculul coeficientul total de transfer termic, k

α int Grosime teava, δ, m λ otel,W/m*k α ext

1607.9 0.002 46.5 3297.65

k= 1032.86
Concluzii:
-coef total k > k propus(=1000) si apropiat de valoarea lui k propus
-coef total k este mai mic decat cel mai mic dintre coeficienti partiali, si
anume α int (k total < α int )

Calculul hidrodinamic
Calculul diametrelor racordurilor de alimentare/evacuare
Se propune o valoare a vitezei (recomandată pentru tipul de fluid în
curgere):
10 ÷ 30 m/s pentru vapori
1 ÷ 3 m/s pentru lichid

Se propune vv= 20 m/s

vl= 2.5 m/s
Se calculeaza debitul volumetric pentru amestec ,Gv
Densitate mediata,
987.43
kg/m3
Gm, kg/s 2.5

2.5
��1,2 = = 0.0025 �3 /�
987.43

pentru agent termic

Densitate vaporilor de apa saturanti pentru tabur=1200C , kg/ m3 1.1199
Densitate pt apa la 1200C, kg/m3; ρ 943.5
Gabur, kg/s 0.28
0.28
��3(������) = = 0.25 �3 /s
1.1199
0.28
��4(���ℎ��) = = 0.0003 �3/s
943.5

Se calculează o valoare a diametrului racordului conform relației

� ∗ ��
�=
�∗ �

d1- intrare amestec =36 mm

4∗0.0025
�1 = d2 = = 0.036 m
�∗ 2.5

d2- iesire amestec

d3- intrare amestec ( agent termic)

4 ∗ 0.25
�3(������) =
� ∗ 20
= 0.126 m =126 mm
d4- iesire amestec (agent termic)

4 ∗ 0.0003
�4(���ℎ��) =
� ∗ 2.5
= 0.012 m =12 mm

Se standardideaza valorie obtinute si se aleg valori pt diametrul si

grosime racordului din Operații și utilaje în industria chimică, de
Octavian Floarea din Anexa XXX, pag. 527

d1=d2=0.036m
Diametru exterior,mm Grosimea peretelui,mm
50 2.5÷10

Se alege grosimea 6 mm
di= 0.05-2*0.006 = 0.038 m
Se recalculeaza viteza de curgere

4∗0.0025
v=
�∗0.0382
v1=v2=2.20 m/s

d3=0.126m
Diametru exterior,mm Grosimea peretelui,mm
159 4.5÷36
Se alege grosimea 16 mm
di= 0.159-2*0.016=0.127 m
Se recalculeaza viteza de curgere 4∗0.25
v=
�∗0.1272

v3= 19.74 m/s

 d4=0.012m
Diametru exterior,mm Grosimea peretelui,mm
25 2.5÷ 8
Se alege grosimea 5 mm
di= 0.025-2*0.005=0.015 m
Se recalculeaza viteza de curgere

4∗0.0003
v= v4= 1.68 m/s
�∗0.0152

Calcularea pierderi de presiunea în interiorul țevilor a schimbătorului de caldura

Se alege valoarea 0.75

Diametru nominal al mantalei, Dn

0.4

Diametru exterior teava, de 0.038

Diametru interior teava, di=de-2δ 0.034
Numar de tevi, n 44
Numar de treceri, Nt 4
Diametru racord, Dracord, m 0.036

Se calculeaza aria mantalei

�∗��� �∗0.42 2
������ = ������=
4
=0.126 m
�
Se calculeaza aria tevilor

�∗0.0342
=0.01 m2
� �∗��� 52
����� = ∗ ����� = ∗
�� � 4 4

Se calculeaza aria racordului

� �
������� = ∗ ������� � ������� = ∗ 0.0362 = 0.00102 m2
�
4

Se calculeaza rapoartele dintre arii

Largire 1 0.01
�����
4 = 4 =0.0795
1 0.126
�
4 ����� 4

1 0.01
�
4 ����
1 = 4
0.126 =0.0397
�
2 ����� 2

Ingustare
������� 0.00102
1 = 0.126 =0.0324
�
4 ����� 4

Calculul coeficientilor
Se noteaza valorile coeficientilor din anexa de la pagina 81 din carte
Largire brusca
0 0.4 0.8 1
1 0.36 0.04 0

panta de regresie punctul de intersectie A1/A2 ξ

-1.0068 0.9037 0.0795 0.0397 0.8237 0.8638
 Ingustare brusca
0 0.4 0.8 1
0.5 0.34 0.16 0

panta de regresie punctul de intersectie A2/A1 ξ

-0.484745763 0.516610169 0.0324 0.5009

Suma coeficienților de rezistenă

� i= 3*2*cot 900+ 0.8237+ 0.8638+0.5009= 6*0.75+ 0.8237+ 0.8638+0.5009 =6.7

Se calculeaza pierderea de presiune în interiorul țevilor schimbătorului de

căldură

��∗� ��
Δ�� = �‧ ��
+ �
�� ‧ ‧ρ
�

λ – coeficientul de frecare
L – lungimea țevilor
di – diametrul interior al țevilor
v – viteza de curgere a amestecului în țevile schimbătorului
ρ– densitatea amestecului în curgere prin țevile
ξi-coeficienți de rezistență hidraulică locală

-Se calculeaza coeficientul de frecare in functie de Re obtinut pentru curgerea

fluidului prin tevi
Re =18871
Se constata ca Re>3000 deci este un regim turbulent, astfel se calculeaza
coeficientul de frecare λ cu ajutorul formulei lui R. Generaux
�. �� 0.16
� = = = 0.033
���.�� 188710.16
 -Se foloseste viteza pentru curgerea fluidului prin tevi

���
�=
��� ∗���
v= 0.25 m/s

Pierderea de presiune
λ, W/m*k L,m di, m v, m/s ρ(mediata), kg/m3 ξi Nt
0.033 2 0.034 0.25 987.43 6.7 4

Δ�
�=
4∗2 0.252 ‧987.43 = 446.43 ��
= 446.43 Pa= 0.00441 atm
0.033‧ + 6.7 ‧ �∗�2
0.034 2

Nu avem pierderi de presiunea în exteriorul țevilor pentru

schimbătorului de căldură de tip incalzitor!!!!

Concluzii
Am ales un schimbator de caldura de tip incalzitor cu 4 treceri și
fără șicane si l-am verificat.
 Bibliografie
 Octavian Floarea, Operații și utilaje în industria chimică
 Wikipedia