Universitatea : “Petrol si Gaze” Ploieşti

Facultatea : Tehnologia Petrolului si Petrochimie

Specializarea : Informatica Industriala
Catedra : Inginerie Chimica si Petrochimica
Disciplina : Procese transfer caldura

PROIECT
PROCESE TRANSFER
CALDURA

-Ploiesti 2008-
Catedra : Inginerie Chimica si Petrochimica

DIMENSIONAREA UNUI SCHIMBATOR

DE CALDURA CU FASCICUL TUBULAR
IN MANTA

Coordonator Student
Sef lucrari : Loredana Dobre

-Ploiesti 2008-
 CUPRINS

Capitolul 1……….Generalitati privind schimbatoarele de caldura

Capitolul 2….Schimbator de caldura cu fascicul tubular in manta
Capitolul 3…............................................................ Tema proiect
Capitolul 4……………Dimensionarea schimbatorului de caldura

Bibliografie

1. Dumitru Dobrinescu - Echipamente de transfer termic si

utilaje specifice.
2. G. Suciu, C. Tunescu - Ingineria prelucrarii hidrocarburilor
vol 1
 Date de proiectare
t r1 = 25 0 C → temperatur a apei la intrare
t r 2 = 40 0 C → temperatur a apei la iesire
mc = 30t / h = 8,33kg / s → debitul masic al produsului petrolier
t c1 = 120 0 C → temperatur a produsului petrolier la intrare
t c 2 = 50 0 C → temperatur a produsului petrolier la iesire
d 420 = 0,860 → densitatea relativa a produsului petrolier
K = 11 → factorul de caracteriz are
d e = 25mm → diametru exterior tub
Di = 0,7 m → diametru interior manta
pas
S = 32mm →

Rezultate
15
d15 = 0,864
Ae = 110 m 2
Q = 1,195 ×10 6 W
j
C pc = 2050
kg ×0 C
j
C pr = 4178
kg ×0 C
Ae ( recalc ) = 109 m 2
W
k d ( pres ) = 250
m ×0 C
2

W
k d (recalc ) = 254 2 0
m × C
W
α c = 934,437
m ×0 C
W
α r = 5310 2 0
m × C
W
k ed = 279 2 o
m × C
Re ( apa ) = 29434 ,95
Re ( petrol ) = 25326 ,5
Kg
mr = 19,068
s
∆ t = 43,12 C
0

S = 10%
Capitolul 1 - Generalitati privind schimbatoarele de caldura

Schimbatorul de caldura este un sistem tehnic constituit din

elemente rigide in care are loc transferul caldurii de la un fluid cu o
temperatura mai ridicata (agent termic primar), catre un fluid cu o
temp mai coborata (agent termic secundar), in procese de
incalzire, racire, condensare, vaporizare sau procese termice
complexe.
In procesul de schimb de caldura iau parte 2 agenti : un
agent cald care cedeaza caldura, si un agent rece care primeste
caldura.
Industria petrochimica utilizeaza o gama variata de schimb
de caldura, dar marea lor majoritate sunt aparate avand delimitate
doua spatii pentru circulatia separata a celor 2 agenti in care are
loc schimbul de caldura.
Clasificarea schimbatoarelor de caldura se poate realiza din
mai multe puncte de vedere dintre care 3 fiind mai importante :

1. Clasificarea dupa procesul principal de transfer de caldura

avem numeroase clase de aparate : preincalzitoare, racitoare,
condensatoare refierbatoare, recuperatoare si regeneratoare.
2. Clasificare dupa modul de contactare al fluidelor putem
avea 3 clase de aparate:

- Schimbatoare cu contact indirect sau de suprafata : aparate

la care cei 2 agenti nu vin in contact direct ei fiind despartiti de o
suprafata de schimb de caldura cu care vin in contact permanent
sau periodic
Daca cele 2 fluide vin in contact permanent cu supraf de
schimb de caldura, fluxul termic prin aceasta fiind unidirectional,
avem shimbator de caldura de tip recuperativ.
Acest tip de aparat este cel mai raspandit putand fii realizat
in numeroase variante constructive.
Daca agentii termici vin in contact alternativ cu suprafata de
transfer de caldura, fluxul termic schimbandu-si periodic directia
avem schimbator de caldura de tip regenerativ. Aparatele
regenerative pot fi realizate cu suprafata fixa sau rotativa.
- Schimbatoare cu contact direct : aparate la care agentii
termici nu mai sunt separati de o suprafata amestecandu-se unul
cu celalalt.
 Aceste pot fi :
- aparate fara umplutura : transefrul de caldura se realizeaza la
suprafata fluidului pulverizat in picaturi fine sau care curge suvite.
(figura 1)
- aparate cu umplutura : transeferul trermic apare la suprafata unei
pelicule formate pe umplutura schimbatorului (figura 2)

Figura 1 Figura 2

- Schimbatoare de caldura cu fluid intermediar stationar : sunt de

conceptie mai recenta, se utilizeaza in cazuri practice
caracteristice si prezinta unele avantaje specifice. Ele se
caracterizeaza prin faptul ca transferul de caldura de la fluidul cald
la fluidul rece, care sunt in curgere continua prin fierbator, este
mijlocit de un fluid intermediar stationat in aparat.
3. Dupa tipul constructiv al aparatului avem :
- schimbator de caldura cu schimbator de caldura in manta;
- schimbator “tub in tub” – prezinta avantajul de a lucra in
contracurent, dar sunt voluminoase si grele, in raport cu aria de
transfer. De obicei se rwalizeaza baterii din astfel de elemente,
plasate in serie, in paralel sau mixt.

Figura 3
 - racitoare cu serpentina scufundata : constau intr-o cada
prevazuta cu deversor, prin care circula apa de racire si in care se
afla scufundata serpentina prin care curge fluidul cald.

Figura 4

- schimbatoare de caldura cu placi : lucreaza cu presiuni

relativ mici pentru ambele fluide si au inceput sa fie utilizate si in
industria petrochimica, ele fiind usoare si cu gabarit mic in raport
cu aria de transfer.

Figura 5

- racitoare si condensatore cu aer constau intr-un fascicul de

tuburi prevazute la exterior cu aripioare transversale circulare,
peste care circula impins de ventilatoare aerul atmosferic.
- racitoare si condensatoare prin contact direct : constau in
coloane de contractoarein contracurent, cu sau fara umplutura,
pentru doua fluide nemiscibile (gaz lichid sau lichid-lichid).
 Capitolul 2 – Schimbator de caldura cu fascicul tubular in
manta

Schimbatoarele de caldura cu fasicul tubular in manta sunt

cele mai utilizate tipuri de schimbatoare. Acestea prezinta o arie
specifica de transfer de caldura relativ mare si un consum specific
de metal relativ redus. Se compun dintr-o manta cilindrica
prevazuta la extremitati cu flanse, doua capace prevazute cu
flanse spre interior, doua palci tubulare care se fixeaza intre
flansele mantalei si a capacelor.
Schimbatorul este rigid pentru ca nu permite o dilatare sau
contractare independenta a tuburilor.
Racordurile pentru fluidul care circula in tuburi (fluid ce
circula in paralel prin toate tuburile intr-un singur sens) se afla la
capace. Mantaua contine tot doua racorduri fluidul corespunzator
circuland longitudional prin spatiul intertubular, in contracurent cu
fluidul din tuburi. In partea suprrioara a schimbatorului, atat la
manta cat si la capace, exista dopuri cu filet pentru evacuarea
initiala a aerului.
La o condensare vaporii intra in partea superioara, iar condensul
este evacuat la poartea inferioara. Pentru fluidele fara
transformare de faza, intrarea poate fi jos sau sus iar iesire fie pe
partea opusa fie pe aceeasi parte. Cresterea coeficientului de
convectie in interiorul tuburilor se poate obtine prin cresterea
vitezei fluidului. Pentru aceasta se introduc in camerele de
distributie, sicane, pentru a obtine doua sau mai multe treceri prin
tuburi.
Pentru cresterea vitezei fluidului din manta putrem utiliza atat
sicane longitudionale cat si sicane transversale segment de
cerc. Sicanele segment de cerc lasa libere ferestre orizontale,
alternativ sus si jos. Pentru a reduce socurile datorate intrarii
fluidului in manta se utilizeaza o placa deflectoare.
In figura 6 este prezentata schema unui schimbator de
caldura cu fascicul tubular in manta
 Figura 6

1-Flansa plata a camerei de distributie 8- Stut intrare agent 2

2-Camera de distributie 9-Perete separator
3-Manta exterioara schimbator 10-Stut intrare agent
4-Compensatoare de dilatatie 11-Stut iesire agent
5- Manometru presiune manta 12-Suporti de rezemare
6-Camera de intoarcere 13-Fundatie
7- Manom. presiune manta 14-Sicane
15-Sist. tehn. de conducte
 Capitolul 3 – Tema proiect

Intr-un schimbator de caldura se raceste un debit de produs

petrolier : mc = 30t\h de la temperatura de 120 grade C pana la
temperatura de 50 grade C. Racirea se face cu apa, avand
temperatura la intrare in schimbator de 25 grade C iar la iesire de
40 grade C. Sa se dimensioneze schimbatorul de caldura stiind ca
densitatea relativa a produsului petrolier d 420 = 0,860 si factorul de
caracterizare K = 11.

Debitele celor doua fluide fiind relativ mari, alegem un

schimbator de caldura de tip tubular cu suprafata de racire formata
dintr-un fascicul de tevi montat in interirorul unei mantale cilindrice.
La acest tip de aparat, prin interiorul tevilor se dirijeaza
fluidul care contine o cantitate mai mare de impuritati pentru a se
asigura o curatire mai usoara a depunerilor care se formeaza pe
tevi. Daca posibilitatea de fornare a depunerilor este aceeasi
pentru ambele fluide si posibilitatea de curatire nu mai constituie
un criteriu, se prefera sa se dirijeze prin intermediul tevilor, fluidul
al carui debit e mai mic (sectiunea din interiorul tevilor este mai
mica decat sectiunea de curgere dintre tevi si manta).
Fluidul rece circula prin interiroul tevilor in doua treceri iar
fluidul cald printre tevi paralel cu axul acestora.
 Capitolul 4 – Dimensionarea schimbatorului de caldura

Etape :

1. Bilantul termic pe aparatul de schimb de caldura

Qc = Q p

Calculam densitatea d1515 in functie de d 420 .

d1515 = 0,9952 × d 420 + 0,00806

d1515 = 0,9952 × 0,860 + 0,00806 = 0,864

Temperatura medie pentru :

- produsul petrolier :

t c1 + t c 2 120 + 50
tc = = = 85 0 C
2 2

- pentru apa :

t r1 + t r 2 25 + 40
tr = = = 32,5 0 C
2 2

Calculam caldura specifica pentru :

- produsul petrolier :

c pc = [(2,964 − 1,332 × d1515 ) + (0,006148 − 0,002308 × d1515 ) × t ] × (0,0538 × K + 0,3544)

2050 j
c pc = [(2,964 − 1,332 × 0,864) + (0,006148 − 0,002308 × 0,864) × 85] × (0,0538 × 11 + 0,3544) =
kg × 0 C
- pentru apa :

j
c pr = 4178
kg × 0 C
Calculam fluxul termic pentru produsul petrolier :

Qc = mc × c pc × ∆t c
Qc = 8,33 × 2050 × (120 − 50) = 1,195 × 10 6 W

Din ecuatia de bilant termic rezulta debitul masic de apa :

Qc = Q p = mr × c pr × ∆t r
j
1,195 × 10 6
Qc s Kg
mr = = = 19,068
c pr × ∆ tr j s
4178 × 15 0 C
kg × C
0

2. Stabilirea geometriei schimbatorului de caldura

Calculam diferenta medie de temperatura dintre fluide unde :

M
∆t =
∆t + ∆t m + M
ln M
∆t M + ∆t m − M tr2 tc1
M = ∆t r2 + ∆tc2 = 152 + 70 2 = 71,58

tr1 tc2

∆t M = t c1 − t r 2 = 120 − 40 = 80 0 C
∆t m = t c 2 − t r1 = 50 − 25 = 25 0 C

71,58 71,58 71,58

∆t = = = = 43,12 0 C
80 + 25 + 71,58 176,58 ln 5,28
ln ln
80 + 25 − 71,58 33,44

Presupunem coeficientul global de transfer de cadura

W
k d = 250
m ×0 C
2

Aria de transfer de caldura necesara :

 Q 1,195 × 10 6
Ae = = = 110m 2
k d × ∆t 250 × 43,12
Ae = π × d e × L × nt

A 110
Presupunem L = 5m ⇒ nt = π × d × L = 3,14 × 0,025 × 5 = 280 tuburi
e

Din tabelul 3.9 (pag. 179 - D.Dobrinescu) alegem schimbatorul de

caldura cu nt = 276 tuburi si Di = 0,7m .

Recalcularea ariei si coeficientul global

Ae = nt × π × d e × L = 276 × 3,14 × 0,025 × 5 = 109m 2

Q 1,195 × 10 6 W
kd = = = 254 2 0
Ae × ∆t 109 × 43,12 m × C

Calcularea vitezei pentru:

- produsul petrolier:

mc 8,33 m
ωc = = = 0,681
ρ c × sc 815,28 × 0,015 s

- apa:
kg
19.068
mr s m
ωr = = = 0.886
π × di
2
n kg π × 0.0004m 2
276 s
ρr × × t 993 3 × ×
4 np m 4 4

3. Verificare coeficientului global de transfer de caldura

3.1 Calculam coeficientului partial de caldura pentru fluidul din

interiorul tuburilor ( α r ).

La temperatura t r = 32,5 0 C prin interpolare gasim urmatoarele valori

pentru apa:
 kg
ρ r = 993
m3
j
c pr = 4178
kg × 0 C
W
λ r = 0,615
m ×0 C
kg
µ r = 6,936 × 10 −4
m× s

d i × υ r × ρ r 0,02 ×1,028 × 993

Re = = = 29434,95
µr 6,936 ×10 − 4

c pr × µ r 4178 × 6,936 × 10 −4
Pr = = = 4,59
λr 0.63

⇒ c = 0,027
Re > 5000
⇒ n = 0,8

N u = 0,027 × 29434,95 0,8 × 4,591 / 3 = 168,586

N u × λ 168,586 × 0,63 W
αr = = = 5310 2 0
di 0,02 m × C

3.2 Calculam coeficientul de transfer de caldura pentru fluidul din

exteriorul tuburilor ( α c ) .

Densitatea produsului petrolier:

 t c − 20 
ρ c = 10 3 × d 420 1 − 20 2 
 2290 − 6340 × d 4 + 5965(d 4 ) 
20

 85 − 20 
ρ c = 103 × d 420 1 − 2
 2290 − 6340 × 0,86 + 5965 × (0,860) 

 65  kg
ρ c = 103 × 0,860 1 −  = 815,28 3
 2290 − 5452 + 4411 m

Calculam conductivitatea termica

0,1172 − 6,33 × 10 −5 × t
λc =
d1515
 0,1172 − 6,33 × 10 −5 × 85
λc =
0,864

0,1172 − 0,0053 W
λc = = 0,129
0,864 m ×0 C

Calculam vascozitatea fractiunilor petroliere

x
 101,766  10 −6 × k
υc =  − 29, 263× × e tc + 273
 (k × d15 )
15 0 , 525
 x

15 3
x = e 4, 717+0, 0029254( k×d15 ) = e 7 , 22799 = 1377,45

 101,766  10 −6 × 11 1377 , 45

υc =  − 29, 263 × × e 358

 (11 × 0,864)
0, 525
 1377,45

10 −6 × 11 −6 m
2
υ c = 1,943 × × 46,852 = 0,726 × 10
1377,45 s

kg
µ c = ρ c × υ c = 815,28 × 0,726 × 10 −6 = 591,89 × 10 −6
m× s

c pc × µ c 2050 × 591,89 × 10 −6
Pr = = = 9,40
λc 0,129

4 × At
d ech =
Pu

π × d e2 π × 0,025 2
At = S − 2
= 0,032 −
2
= 0,000533m 2
4 4

Pu = Lcerc = π × d e = 0,07854m

4 × 0,000533
d ech = = 0,027 m
0,07854
D
Sc = x × ( S − de ) × i
S
Presupunem distanta dintre sicane x = 100mm

0,7
S c = 0,1 × ( 0,032 − 0,025) × = 0,015m 2
0,032
 d ech × ω c × ρ c 0,027 × 0,681 × 815,28
Re = = = 25326,5
µc 591,89 × 10 −6

⇒ c = 0,351
Re > 5000
⇒ n = 0,55

0 ,14 0 ,14
 µ   
N u = c × Ren × Pr1 / 3 ×   ; µ  ≈ 1
µ  µ 
 p  p
N u = 0,351 × 25326,5 0,55 × 9,41 / 3 = 0,351 × 25326,5 0,55 × 9,41 / 3 = 195,578

N u × λc 195.578 × 0,129 W
αc = = = 934,437
d ech 0,027 m ×0 C

Calculul coeficientului global de transfer

1
k ed =
1 de d d d 1
× + Rdi × e + e ln e + Rde +
α r di d i 2λ0 d e αc
m 2 ×0 C
Rde = 0,00035
W
m × C
2 0
Rdi = 0,00088
W
W
λ0 = 45
m ×o C

1 W
k ed = = 279 2 o
1 0,025 0,025 0,025 0,025 1 m × C
× + 0,00088 × + ln + 0,00035 +
5310 0,02 0,02 2 × 45 0,02 934,437

4. Verificarea supradimensionarii
Q 1.195 × 10 6
AeNec = = = 99m 2
k ed × ∆ t 279 × 43.12
A − AeNec 109 − 99
S = e Re c = × 100 = 10%
AeNec 99