Producator: DAB Italia Pompe DAB MANUALUL INSTALATORULUI CE Revizia nr.

0 / martie 2008 1

Bine ati venit! Prezentul manual a fost studiat si realizat pentru a putea fi consultat cu usuri nta de catre Instalatori. Subiectele dezbatute au fost selectate in functie de n umeroasele cereri care au ajuns la societatea DAB PUMPS SPA prin intermediul ser vice-ului si care au fost discutate cu Centrele de Asistenta Tehnica, cu Instala torii si cu Departamentul Tehnic DAB PUMPS SPA. ATENTIE Indicatiile oferite sunt informative si se pot aplica in majoritatea cazurilor. Va recomandam oricum sa efectuati un calcul mai complet pentru necesarul real si pentru conditiile de in stalare, de catre un Birou Tehnic de Proiectare sau de catre un profesionist aut orizat si specializat. Societatea DAB PUMPS SPA isi declina orice responsabilita te cu privire la vatamarile provocate persoanelor, inclusiv utilizatorilor sau d aunele asupra lucrurilor, inclusiv instalatiilor, aparaturii sau altor produse, care deriva direct sau indirect din alegerea gresita a produsului, raportata la indicatiile continute de prezentul manual si la necesarul si conditiile de insta lare. 2

CUPRINS Calcul pompa de incalzire....................................................... ........................................ Calcul grup de presurizare...................................................... ........................................ Cum sa calculati aspiratia maxima a pompei...................................... ............................ Instalarea pompei submersibile.................................................. ...................................... Sistemul cu inverter Active Driver.............................................. ....................................... Recomandari pentru reglarea presostatului si dimensionarea vasului de expansiune .... Dimensionarea pompei sumersibile................................................ .................................. Dimensionarea camasii de racire motor pompe submersibile........................ ................... Compatibilitate materiale cu alte lichide in afara de apa....................... ............................ 3

CALCUL POMPA DE INCALZIRE Aplicatii Instalatii de incalzire Instalatii de conditionare a aerului Incarcare boiler Recirculare apa care rezulta in urma condensului Aplicatii industriale c u circuit inchis CALCULUL POMPEI DE INCALZIRE Normele stabilesc pentru fiecare cladire o anumita pierdere de caldura si fixeaza temperatura maxima a aerului interior. Pentru a se atinge in interiorul camerei o temperatura de 20 (de exemplu), trebuie sa C existe un echilibru intre aportul de caldura si pierderile totale de caldura ale cladirii. Pierderile de caldura i ntr-o unitate de timp reprezinta cantitatea de caldura dispersata din cladire in tr-o ora pe metru cub si grad Celsius. Acestea sunt determinate de: - puterea te rmica pe metru cub si grad Celsius necesara pentru a compensa pierderile de cald ura prin peretii opaci si transparenti ai unei cladiri (vezi fig. A) - puterea t ermica pe metru cub si grad Celsius necesara pentru a incalzi aerul proaspat din ambient (vezi fig. B) 4

INSTALATIA DE INCALZIRE MONOTUB Pentru a calcula debitul unei pompe de recirculare cazan De exemplu: P = Puterea in kcal/h = 60.000 kcal/h T = diferenta de temperatura intre tur si retur = 20 C Q = (0,33 x P)/ T = = (0,33 x 60.000 kcal/h)/ 20 = 990l/h = 0,9 m3/h C 5

INSTALATIA DE INCALZIRE CU DOUA CONDUCTE INSTALATIA DE INCALZIRE IN PARDOSEALA 6

INSTALATIE CU VAS DE EXPANSIUNE DESCHIS presiune statica (mCA) In cazul unor instalatii cu vas de expansiune deschis, pozitia rezervorului dete rmina presiunea statica. In cazul prezentat in figura de alaturi, presiunea stat ica a pompei de circulatie este de 3,5 mCA. Va recomandam sa instalati pompa de circulatie in aval de rezervor, astfel incat sa evitati problemele de cavitatie si asa incat apa sa iasa din vas. Mai jos sunt reprezentate doua moduri de instalare a pompelor de circulatie, la alegerea instalatorului, in scopul de a garanta o durata de viata mai lunga a el ectropompei. Temperatura de lucru tur instalatie ~ 80 C Temperatura de lucru retur instalatie ~ 60 C 7

CAND ALEGETI POMPA CU ROTOR INECAT SAU VENTILAT LA O INSTALATIE DE INCALZIRE? Alegerea pompelor poate fi efectuata doar de catre proiectant; cea cu rotorul ve ntilat este solutia utilizata in majoritatea cazurilor in care exista cerere de debit mai mare de 70 m3/h si/sau inaltimea de pompare este mai mare de 15 mCA. I n cazul unor debite mai mici, in majoritatea cazurilor se instaleaza pompe de ci rculatie cu rotor inecat, care au un minim de 2 curbe care pot fi alese de la un selector instalat in cutia regletei cu borne. Avantajele pompei cu rotor ventil at: se poate utiliza cu apa calcaroasa posibilitate de instalare cu ax pe vertic ala gama mare de produse Avantajele pompei cu rotor inecat: silentioasa de la 2 la 3 viteze care se pot selecta COMPONENTELE PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII DE INCALZIRE TRADITIONALE GENERATOR DE CALDURA Generatorul de caldura este un cazan care functioneaza pe g az, lemne sau alt tip de combustibil, astfel incat poate produce cantitatea nece sara de caldura pentru a efectua incalzirea prin recircularea apei. Mai nou, o s ursa alternativa este reprezentata de panourile solare care, utilizand energia ce rezulta din radiatia solara, incalzesc apa care va fi introdusa in circuitul de incalzire. CONDUCTE SI CORPURI DE INCALZIRE Conductele trebuie sa poata transpor ta agentul de incalzire la punctul de consum, garantand debitul maxim si zgomotu l cel mai mic generat de trecerea apei. In plus, daca sunt izolate bine, tevile trebuie sa garanteze cea mai mica pierdere de caldura intre tur si retur, un asp ect care nu trebuie sa fie trecut cu vederea, deoarece influenteaza costurile de functionare ale instalatiei. Corpurile de incalzire pot fi: radiatoare, ventilo convectoare, panouri radiante de perete si de pardoseala. POMPA Pompa este un co mponent fundamental pentru circulatia apei in instalatie si pentru a o dimension a corect trebuie sa tineti cont de urmatoarele aspecte importante: cantitatea maxima de apa, definita ca debit maxim 8

 inaltimea de pompare in metri, care trebuie sa poata compensa pierderile de sarc ina in conducte si in toate celelalte componente ale instalatiei (ex: radiatoare , incalzitoare, curbe, coturi, robineti cu sertar etc) CALCUL DEBIT INSTALATIE Q = debit in volum (m3/h) Pw = necesar de caldura (kW) 0,86 = factor de conversi e intre Kcal/h si kW T = diferenta de temperatura intre tur si retur in C Deoare ce pompa este o componenta importanta, trebuie sa luati in considerare anumite a specte, precum economia de energie si posibilitatea de utilizare a unei viteze f ixe sau a uneia variabile. Daca instalatia prevede functionarea intr-un punct fi x al curbei, pompa cu viteza fixa poate satisface cererile instalatiei Daca la i nstalatie exista posibilitatea de a varia debitul, va recomandam sa utilizati o pompa de circulatie electronica cu inverter, care regleaza viteza pompei in func tie de cerinta instalatiei. ESTIMARE APROXIMATIVA PENTRU CALCULUL PUTERII DE INCALZIRE NECESARE K = 20/25W/ m necesari pentru camere de locuit 3 K = 35/40 W/ m doar pentru bai 1 kcal/h = 1,163 W ( W = J/sec) 3 9

1- sufragerie 2- sala de masa 3- bucatarie 4- intrare 5- hol 6 - camera 1 7- cam era 2 8 - baie 9 - birou Total Volum incapere in mc 43 17 11 46 42 16 22 16 24 237 K 25 25 25 25 25 25 25 40 25 W 1075 425 275 1150 1050 400 550 640 600 6165 Putere in W necesara pentru incalzire ALEGEREA POMPEI DE CIRCULATIE PENTRU INCALZIRE Exemplu: 10

CALCUL APROXIMATIV INALTIME DE POMPARE INSTALATIE INCALZIRE Inaltimea de pompare rezulta din insumarea pierderilor de sarcina din instalatia de incalzire. Cu aproximatie, pentru a face mai rapid calculul la instalatiile cu circuit inchis, se considera aproximativ 0,8-1 mCA pentru fiecare etaj: de ex emplu la o cladire cu 4 etaje, putem sa consideram 3,2 4 mCA de inaltime de pomp are. Exemplu de calcul: H = Hed x K Hed = inaltimea cladirii de 9m K = considera m 25% -30% din inaltimea cladirii H = 9 x 0,30 = 2,7 mCA H = 9 x 0,25 = 2, 25 mC A In general, instaland o pompa electronica, puteti evita erorile in alegerea inal timii de pompare, setand o valoare direct la instalatie in faza de montaj. 11

Va recomandam sa acordati cateva minute pentru calculul inaltimii de pompare; pe ntru a va ajuta, mai jos gasiti un tabel in care sunt indicate pierderile de sar cina ale fiecarei componente prezente in instalatie. In cazul pierderilor de sar cina inregistrate numai la conducte, va recomandam sa utilizati tabelele de la p agina 28 si 29. Eventual, pentru a obtine un calcul cat mai exact, va recomandam sa consulati tabelele producatorilor componentelor de sisteme de distributie. VALORI PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA TEMPERATURA DE 80 SI C VITEZA APEI 1m/s Tip rezistenta dimensiune comerciala 3/8 1 1500 149 149 495 297 198 347 99 99 10 10 50 50 75 50 25 1 2 > 2 Ventiloconvector Radiator Cazan Vana cu 3 cai Vana cu 4 cai Vana corp incalzire tip in unghi Vana corp incalzire tip drept Robinet de retinere Vana fluture Robi net cu sfera cu trecere totala Robinet cu sfera cu trecere partiala Vana cu sert ar cu trecere integrala Vana cu sertar cu trecere redusa Curba la 90 Curba in for ma de U Largire Ingustare 495 297 198 421 149 173 10 80 10 60 75 99 396 198 149 297 50 74 5 40 5 40 25 40 396 198 50 50 5 30 5 30 20 25 Cifrele in rosu din tabel se refera la pierderile de sarcina locale, in mmCA. INFORMATII DESPRE VASELE DE EXPANSIUNE Vasul de expansiune cu membrana este o componenta importanta si prezenta la apro ape orice instalatie de incalzire, care este utilizata pentru a compensa variati ile de volum ale apei de incalzire datorate modificarilor de temperatura. Experi enta ne aduce aminte ca unul dintre motivele care pot provoca disfunctii la inst alatiile de incalzire este prezenta aerului, iar pentru evitarea acestui lucru t rebuie sa verificati daca presiunea statica a sistemului este mereu mai mare dec at cea atmosferica. Este recomandat sa verificati starea presiunii cel putin o d ata pe an, precum si preincarcarea vasului, dar si a instalatiei. In general, pr esiunea vasului se tareaza luand in considerare presiunea statica a instalatiei impartita la 10 (de ex: 30 m = 3bar), in timp ce in cazul sistemului rece trebui e sa mariti cu 0,5 bar presiunea vasului. 12

RECOMANDARI INSTALARE CORECTA POMPA CIRCULATIE La punerea in functiune, va recomandam sa efectuati purjarea aerului de la motor , slabind usor dopul de aerisire si lasand sa se scurga lichidul cateva secunde. Dupa ce ati efectuat instalarea, reumpleti instalatia si efectuati purjarea, ina inte de a pune in functiune pompa de circulatie. Puneti in functiune pompa de ci rculatie la viteza maxima 13

In general, nu este necesara nicio operatie de intretinere a pompei de circulati e. La inceputul sezonului de iarna verificati daca axul motorului nu este blocat . Instalati atat pe conducta de aspiratie, cat si pe cea de refulare un robinet de inchidere. In cazul izolarii (termice) asigurati-va ca orificiile de evacuare a condensului din carcasa motorului nu sunt inchise sau partial obturate. La prima punere in functiune si de cateva ori pe an, atunci cand instalatia de i ncalzire este activa, exista posibilitatea sa nu se incalzeasca corpul de incalz ire cel mai sus amplasat. In acest caz, se va efectua aerisirea, cu instalatia r ece, astfel incat aerul format in interiorul radiatorului sa fie eliminat. Pentr u evitarea formarea aerului, va recomandam ca valoarea presiunii statice a corpu lui cel mai de sus sa fie mai mare de 0,5 bar. Presiunea de aspiratie Pentru a evita efectele cavitatiei si zgomotul instalatie i, va recomandam sa respectati in dreptul gurii de aspiratie a pompei urmatoarel e valori minime de presiune in functie de temperatura. In acest caz, se evita de teriorarea lagarelor si/sau rulmentilor pompei. Exemplu de informatie prezenta i n catalogul tehnic DAB RECOMANDARI PENTRU INSTALARE 14

Recomandari pentru efectuarea unei instalari corecte a pompei de circulatie DAB nu instalati o pompa de circulatie cu parametrii functionali prea mari, deoarece poate cauza zgomote la instalatia termica, generand recirculari si vartejuri in conducte. va recomandam intotdeauna sa efectuati o spalare a instalatiei inaint e de montaj si punerea in functiune a pompei de circulatie, astfel incat sa va a sigurati ca in lichid nu exista resturi de sudura care ar putea sa deterioreze p artea hidraulica si dispozitivul de fixare al pompei pentru a evita infiltrarea apei in regleta prin cablul de alimentare, va recomandam sa orientati presetupa inspre partea de jos doar vasul de expansiune se pozitioneaza in apiratia pompei , astfel incat sa evitati efectul cavitatiei, care poate deteriora pompa va reco mandam ca inainte de a alimenta pompa de circulatie sa eliminati gazul si aerul existent, deoarece si scurtele functionari in gol pot deteriora pompa in cazul u nor instalatii noi trebuie sa curatati cu grija vanele, tubulatura, rezervoarele si racordurile. Pentru a evita ramasitele de sudura sau alte impuritati care po t intra in pompa, va recomandam sa utilizati filtre tronconice. Aceste filtre, c onstruite din materiale rezistente la coroziune, au suprafata libera a filtrului cu sectiune de 3 ori mai mare decat cea a conductelor pe care sunt montate cu s copul de a nu crea pierderi de sarcina excesive. (filtru pentru conducte de aspi ratie) 1. corpul filtrului 2. filtru cu grad mic de filtrare 3. manometru difere ntial 4. tabla perforata 5. gura aspiratie pompa INSTALATIA DE CIRCULATIE Considerand o instalatie cu circuit inchis: - recircularea apei calde menajere incalzire - conditionarea aerului Inaltimea de pompare totala este suma pierder ilor de sarcina la nivelul retelei de distributie, inaltimea cladirii nu influen teaza in vreun fel. In figura de alaturi, cele 2 manometre pozitionate unul pe c onducta de aspiratie si unul pe refulare, masoara presiunea, iar diferenta de pr esiune reprezinta inaltimea de pompare manometrica. 15

Ce faceti mai intai in caz de zgomot in instalatie: - reduceti viteza pompei - i nchideti usor robinetul de pe tur - controlati presiunea statica - scoateti gazu l din pompa de circulatie Curba de rezistenta se modifica in functie de necesarul instalatiei. In cazul in care vanele de zona se inchid, debitul scade si caracteristicile sistemului se schimba cu o presiune dinamica mai mare. In acest caz se trece de la punctul de functionare indicat cu litera X la Z. Instalarea unei pompe de circulatie suprad imensionata la o instalatie poate cauza probleme de zgomot din cauza unei viteze si a unui debit foarte mare al apei, putind compromite functionarea si durata d e viata a instalatiei. In anumite cazuri pot exista si probleme de cavitatie. POMPE DE CIRCULATIE CU INVERTER DIALOGUE DIALOGUE este un dispozitiv de control integrat in pompele de circulatie cu roto r inecat (tip BPH E, BMH E, DPH E, DMH E) care permite reglarea parametrilor pom pei in functie de cerintele efective ale instalatiei. Dispozitive cu inverter si milare DIALOGUE se folosesc pe scara larga in ultimii ani, deoarece instalatiile noi implica o economie tot mai mare de energie, eliminarea zgomotului datorat v anelor termostatice sau altor accesorii, precum si un control imbunatatit al fun ctionarii instalatiei. 16

CEA MAI BUNA REGLARE Utilizarea convertizorului de frecventa permite controlul d ebitului si/sau presiunii sistemului, obtinand o reglare precisa. Inverterul poa te modifica viteza rotorului pompei, asigurand un control continuu si adaptand p arametrii hidraulici la noile conditii ale sistemului. Sistemele de reglare trad itionale permit reglajul lent si lipsit de precizie, spre deosebire de convertiz orul de frecventa. SIMPLITATEA INSTALARII Instaland o pompa electronica, se pot evita erori in alegerea inaltimii de pompare setand valoarea in faza de instalar e. In plus, inverterul permite simplificarea instalatiei, astfel incat robinetii de suprapresiune, robinetii de by-pass nu mai sunt necesari. ZGOMOT REDUS Cand modificati viteza rotorului, se schimba nivelul de zgomot. De fapt, reducand vit eza de rotatie cu 70% fata de nivelul nominal, nivelul sonor scade vizibil, imbu natatind confortul. 17

MODURI DE REGLARE DISPOZITIV DIALOGUE 1. Mod de reglare la presiune diferentiala constanta P-c Modul de reglare P-c me ntine constanta presiunea diferentiala a instalatiei la valoarea de setare H set -point cand debitul este variabil. Aceasta reglare este indicata in special la i nstalatiile cu pompe ale unor circuite primare cu pierderi de sarcina mici. 2. Mod de reglare la presiune diferentiala proportionala P-v Modul de reglare Pv, atunci cand debitul este variabil, variaza liniar valoarea inaltimii de pompa re de la Hsetp la Hsetp/2. Aceasta reglare este indicata in special la instalati ile cu pompe ale unor circuite primare cu pierderi de sarcina ridicate. 3. Mod de reglare la viteza constanta Reglarea la viteza constanta dezactiveaza reglarea modulului electronic. Viteza pompei poate fi reglata manual la o valoar e constanta actionand direct panoul frontal sau prin intermediul unei telecomenz i la distanta printr-un semnal 0-10V. Acest tip de reglare este indicat in speci al in cazul inlocuirii pompelor de circulatie la instalatiile deja existente. 4. Modalitatea de reglare la presiune diferentiala constanta si proportionala in functie de temperatura apei Setpoint-ul inaltimii de pompare a pompei de circul atie este redus sau marit in functie de temperatura apei. Temperatura lichidului poate fi setata la 80 sau la C 50 C. Hmin = 30% Hset 18

EXEMPLU NUMERIC PENTRU DIFERENTIALA PROPORTIONALA Considerati urmatorul punct de lucru: Q = 6,5 m3/h H = 6m PROCEDURA SETAREA Hset CU PRESIUNE 1. Insemnati in grafic punctul de lucru dorit si cautati curba DIALOGUE cea mai apropiata de acesta (in acest caz punctul se afla exact pe curba) 2. Mergeti pe curba pana cand intersectati curba limita a pompei de circulatie 3. Citirea inal timii de pompare corespunzatoare acestui punct limita va fi inaltimea set-pointului care trebuie sa fie setat pentru a obtine punctul de lucru dorit. Deci Hset = 7bar EXEMPLU PRACTIC DE FUNCTIONARE DIALOGUE In situatia de mai jos electrovana este reprezentata cu EV, iar punctul de consu m cu R. In cazul specific, odata cu cresterea necesarului de apa (activare EV... ), pe langa faptul ca va creste proportional necesarul cantitatii de apa de reci rculare, vor creset pierderile de sarcina pe care pompa trebuie sa le depaseasca . 19

EXEMPLU DE REGLARE LA PRESIUNE DIFERENTIALA PROPORTIONALA Presiunea si debitul cresc sau scad proportional cu variatia necesarului de apa in instalatie. In cazul nostru in care presiunea Hsetp este de 7mCA, valoarea Hs etp/2 este setata automat la 3,5 mCA, care este valoarea de pornire. 20

POMPA DE CIRCULATIE CU INVERTER DIALOGUE EXEMPLU DE INSTALARE POMPE DE CIRCULATIE DIALOGUE Pompele duble de circulatie cu inverter reprezentate in pozele de alaturi gestioneaza instalatia de incalzire a unei scoli. Fiind pompe duble, exista posibilitatea de setare a functionarii a lternate la fiecare 24 ore (prevazuta la produsul standard) si a modului de func tionare, care la aceasta instalatie este la presiune diferentiala constanta. Ace asta setare permite compensarea pierderilor de sarcina ale sistemului, precum: c olectoare, generatoare de caldura, tubulatura de distributie, robineti, corpuri de incalzire, etc In cazul instalarii in paralel a pompelor de circulatie, sunt necesari robineti de retinere care sa garanteze corecta functionare a instalatie i. Reglare la presiune diferentiala constanta Setare prin intermediul panoului de c ontrol pozitionat pe corpul motorului. In acest caz, presiunea diferentiala rama ne constanta, indiferent de cerinta de apa. 21

CALCULUL CIRCUITULUI DE RECIRCULARE Executarea unui sistem de recirculare va garanta un confort deosebit si va permi te reducerea risipei de apa calda menajera. Stabilirea corecta a pompei de recir culare inseamna acoperirea pierderilor de caldura in conducte in momentul in car e la punctul de consum se furnizeaza apa calda. Inaltimea de pompare trebuie sa fie calculata in functie de pierderile de sarcina de la nivelul tevilor, luand i n calcul circuitul cel mai dezavantajat. Pentru acest calcul, recomandam urmatoa rele: Debit 6 l/h pentru fiecare metru al instalatiei de recirculare Inaltime de pompare: 30mmCA pentru fiecare metru de recirculare a circuitului cel mai dezav antajat. Lungimea conductei de recirculare: (3+2+13) + (3+2+10+13) + (3+ 2+10+10+13) = 80 m Debit = 60l/h m x 80 m = 480 l/h Lungimea conductei de recirculare a circuitul ui cel mai dezavantajat: 2+3+10+10+13 =38 m Inaltime de pompare = 30mmCA/m x 38 m = 1.140 mmCA 22

CALCUL GRUP DE PRESURIZARE Aplicatii Instalatie de presurizare Aplicatii industriale Irigare Grupuri antiin cendiu Agricultura Informatii generale CUM SA DETERMINATI DEBITUL Calculul corect al debitului de apa intr-o locuinta depinde de numarul punctelor de consum; pentru a alimenta cu apa o locuinta cu 5 pana la 8 persoane, debitul de apa variaza de la 1,6m3/h pana la 2,8m3/h, iar pentru irigarea unei gradini cu dimensiuni care variaza de la 800m2 la 1000m2 , debitul variaza de la 1-2 m3/ h, bineinteles daca instalatia este impartita pe mai multe zone. 23

Pentru a determina grupul de pompare cel mai potrivit, trebuie sa stiti ce debit de apa este necesar si care este inaltimea de pompare corespunzatoare. Mai jos este indicat consumul in l/min necesar pentru fiecare punct de consum WAS WC CU ALIMENTARE DIRECTA DE LA RETEA (FARA REZERVOR) CADA DUS MASINA DE SPAL AT RUFE MASINA DE SPALAT VASE CHIUVETA DE BUCATARIE LAVOAR BIDEU WAS WC CU REZER VOR TOTAL 90 l/min 15 l/min 12 l/min 12 l/min 10 l/min 9 l/min 6 l/min 6 l/min 6 l/min total 166 l/min Bineinteles, pentru un apartament nu sunt necesari 166 l/min, deoarece nu se uti lizeaza toate punctele de consum in acealasi timp. Prin urmare, pentru a calcula cantitatea de apa necesara, se utilizeaza formule matematice care pentru un anu mit numar de apartamente ne furnizeaza debitul de apa necesar. Rezultatele calcu lelor sunt indicate in tabelele de mai jos: CUM SA DETERMINATI DEBITUL Pentru a calcula debitul necesar(in m3/h), se utilizeaza urmatoarele tabele: 24

CALCULUL POMPARE INALTIMII DE Dupa ce ati determinat debitul de apa necesar, trebuie sa determinati corect si inaltimea de pompare. Grupul de pompare trebuie sa ridice apa pana la ultimul et aj al cladirii si trebuie sa aiba in punctul cel mai indepartat o presiune de ce l putin 2 bar (aprox. 20 m). Grupul trebuie insa sa depaseasca pierderile de sar cina de la nivelul instalatiei, iar daca este ajutat de o presiune in aspiratie, inaltimea de pompare a grupului va fi: H = (Hcladire+Hpierderi+Hutilizare) Hasp iratie (m) Considerand ca pierderile sunt de aprox. 20% din Hcladire si ca Hutil izare doriti sa fie de 2bar (circa 20 m), avem: H=(1,2x Hcladire +20) Haspiratie (m) 25

Rezumand: 1) in functie de nr de apartamente obtinem debitul Q 2) in functie de inaltimea cladirii si de eventuala presiune in aspiratie obtinem inaltimea de po pare H 3) se alege grupul care are ca punct intermediar pe curba hidraulica valo rile calculate ale lui Q si H EXEMPLU DE CALCUL AL INALTIMII DE POMPARE Cladire: Inaltime: 42 metri cu 50 apartamente cu Wc-uri cu rezervoare (12 m3/h t otal) Presiune la intrare: 1 bar ( = 10 mCA) Inaltime de pompare necasra in punc tul cel mai dezavantajat: 20 mCA 26

Daca nu exista cereri speciale din partea utilizatorului in legatura cu numarul de pompe ale grupului, se poate alege versiunea cu una, doua sau trei pompe, tin and cont de faptul ca: debitul total este impartit inaltimea de pompare ramane i nvariabila TABELE PIERDERI DE SARCINA SI VITEZE Cifrele in alb: Pierderi de sarcina in m pentru fiecare 100 m de teava Cifrele i n verde: Viteza apei in m/sec Tabelul se refera la tevi zincate. Pentru alte materiale, inmultiti cu: - 0,6 te vi din PVC - 0,7 tevi din aluminiu - 0,8 tevi din otel laminat si inox 27

Cifrele in alb: Pierderi de sarcina in m pentru fiecare 100 m de teava Cifrele i n verde: Viteza apei in m/sec Tabelul se refera la tevile zincate Pentru alte materiale, inmultiti cu : - 0,6 tevi din PVC - 0,7 tevi din aluminiu - 0,8 tevi din otel laminat si inox 28

CUM SA CALCULATI ASPIRATIA MAXIMA A POMPEI Calculul capacitatii de aspiratie Cavitatie Recomandari pentru o functionare cor ecta CALCULUL CAPACITATII DE ASPIRATIE Pentru a calcula inaltimea maxima de aspiratie Z1 se utilizeaza formula: Z1 = pb NPSH necesar Hr - pV Pb = presiune barometrica (in mCA), depinde de altitudinea fata de nivelul marii (vezi tabelul 2 de pe pagina urmatoare) NPSH = NPSH al po mpei la punctul de functionare, indicat in catalogul DAB PUMPS SPA Hr = pierderi de sarcina (in mCA) pe partea de aspiratie Pv = presiunea de vaporizare, tendin ta fluidelor fiind sa se evapore (in mCA), in functie de temperatura fluidului ( vezi tabelul 1 pagina urmatoare) 29

30

EXEMPLU DE CALCUL Formula de aplicare: Z1 = pb NPSH cerut Hr - pv Exemplu: Considerand pompa model K 90/100 Q = 7,4 m3/h NPSH = 3,25 m Pb = 10.33 mCA Hr = consideram pentru simpl itate 2m Daca vreti sa lucrati la 3 temperaturi diferite: T = 20 pv = 0,22 m C Z1 = 10,33 3,25 2 0,22 = 4,86 m T = 90 pv = 7,035 m C Z1 = 10,33-3,25-2-7,035 = -1,95 T = 95 pv = 8,55m C Z1 = 10,33-3,25-2-8,55 = -3,47m NOTA: Va recomandam sa adaugati la NPSH calculat factorul de siguranta = - 0,5 m In cazul in care exista gaz in apa, se adauga factorul = - 0,5m CAVITATIA Pentru a garanta o functionare buna, precum si un randament maxim al electropomp ei, trebuie sa stiti care este nivelul NPSH (Net Positive Suction Head) al pompe i, pentru a calcula inaltimea maxima de aspiratie Z1. Calculul Z1 este important pentru ca asigura functionarea corespunzatoare a pompei fara sa se inregistreze fenome de cavitatie. Functionarea in conditii de CAVITATIE apare atunci cand, l a intrarea in rotor, presiunea absoluta scade la valori care permit formarea vap orilor in interiorul fluidului, din cauza carora pompa functioneaza neregulat, c u o scadere a inaltimii de pompare. Pompa nu trebuie sa functioneze in cavitatie pentru ca, pe langa faptul ca genereaza un zgomot asemanator celui unui ciocan metalic (datorat imploziei bulelor de abur), provoaca defectiuni iremediabile la rotor. Mai jos gasiti o imagine a unui rotor din fonta care a functionat in cav itatie. Este evident inceputul coroziunii la paletele gurii de aspiratie. 31

DE CE NU RECOMANDAM EFECTUL SIFON Exista cazuri de aspiratii in contrapanta sau cu sifon, care nu sunt recomandate in niciun caz, deoarece cauzeaza dezamorsarea pompei. In figura de mai sus, in punctul cel mai inalt se observa formarea aerului. Aceasta situatie cauzeaza fun ctionarea in gol a pompei, deteriorand etansarea mecanica, partea hidraulica. 32

RECOMANDARI PENTRU O INSTALARE CORECTA 1. Va recomandam intotdeauna sa pozitionati pompa cat mai aproape de fluidul car e trebuie sa fie pompat. 2. Ancorarea solida a picioarelor pompei pe baza de spr ijin favorizeaza absorbirea eventualelor vibratii generate de functionarea pompe i. 3. Pompa trebuie sa fie instalata in pozitie orizontala sau verticala, astfel incat motorul sa fie intotdeauna deasupra pompei. 4. Conductele metalice nu tre buie sa transmita forte prea mari catre racordurile pompei, intrucat se pot crea deformari sau chiar rupturi. 5. Daca presiunea hidrostatica la aspiratie este n egativa, atunci trebuie sa instalati neaparat la aspiratie un sorb avand caracte ristici corespunzatoare. 6. Eventuala trecere de la conducte cu diametru mic la conducte cu diametru mai mare trebuie sa fie graduala. Lungimea conului de trece re trebuie sa fie de 57 ori diferenta diametrelor. 7. Verificati cu grija daca ra cordurile conductei de aspiratie permit infiltrarea aerului. 8. Pentru a evita f ormarea golurilor de aer in conducta de aspiratie, trebuie sa prevedeti o mica p anta pozitiva a conductei de aspiratie catre electropompa, dupa cum este indicat in figura. NOTA: Verificati caracteristicile sursei de alimentare cu apa, sa fi e proportionate cu cele ale grupului instalat. ASPIRATIE DIN PUT (POMPA POZITION ATA DEASUPRA SURSEI DE APA): va recomandam sa utilizati o protectie impotriva me rsului in gol, pentru a evita functionarea grupului in conditii anormale. ASPIRA TIE DIN REZERVOR (POMPA DEASUPRA SAU SUB SURSA DE APA): va recomandam sa proteja ti pompa impotriva mersului in gol utilizand de exemplu intrerupatoare cu plutit or. RACORD DIRECT LA RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA: in cazul in care presiunea po ate cobori sub valori prea scazute, va recomandam sa instalati in aspiratie un p resostat de presiune minima prevazut cu protectie. FUNCTIONAREA IN GOL DETERIORE AZA ELECTROPOMPELE! 33

INSTALAREA POMPEI SUBMERSIBILE Alegerea pompei submersibile Exemple de instalare ALEGEREA POMPEI SUBMERSIBILE Pentru alegerea pompei potrivite, trebuie sa definim functionarea acesteia, luan d in considerare urmatoarele elemente: Tipul fluidului, daca este apa sarata, te rmala, de put, etc... Continutul de nisip pe mc (pentru pompe de 4 max. 120g/mc, pentru pompe de 6 max. 40g/mc) Temperatura apei in C Valoarea aciditatii (domeniu pH recomandat de la 6 la 9) Adancime si diametru put Tip utilizare: furnizare a pa pentru locuinta, industrie, evacuare apa din rezervor, irigare sau alte utili zari care trebuie sa fie precizate Debitul de apa necesar Presiunea necesara la punctul de consum Nivelul static al apei in put Nivelul dinamic al apei in put C aracteristicile conductei de distributie Caracteristicile alimentarii cu energie electrica: monofazata, trifazata Caracteristicile comenzii: cu variator de frec venta sau traditionala Distanta intre electrompompa si dispozitivul de comanda, pentru alegerea sectiunii corecte a cablului de alimentare electrica. 34

D = diferenta de nivel intre suprafata apei si nivelul terenului L = lungimea to tala a tevilor pana la intrarea la punctul de consum Exemplu de calcul pompa: Considerand cererea la punctul de consum Q = 60 l/min H = 2,5 bar si conductele cu L = 120 m D = 30 m Hpompa = Pierderea de sarcina de-a lungul conductelor + Diferenta de nivel + Pre siunea ceruta intrare punct de consum = 5,7 + 30 + 25 = 60, 7 mCA Qpompa = 60 l/min 35

EXEMPLU DE INSTALATIE TRADITIONALA CU PRESOSTAT, VAS DE EXPANSIUNE SI TABLOU ELE CTRIC 36

EXEMPLU DE INSTALATIE CU POMPA SUBMERSIBILA SI CONVERTIZOR DE FRECVENTA 37

SISTEM CU INVERTER ACTIVE DRIVER Ce este ACTIVE DRIVER Gama de produse compatibile cu ACTIVE DRIVER Economie de e nergie 38

CE ESTE SISTEMUL ACTIVE DRIVER Dispozitivul ACTIVE DRIVER este un sistem inovativ integrat de control pentru el ectropompele cu viteza variabila, capabil sa mentina constanta presiunea atunci cand debitul este variabil. Sistemul ACTIVE DRIVER este compus din: un inverter un senzor de debit un senzor de presiune Apa curge prin acest dispozitiv, avand functia de racire a componentelor (temper atura maxima a fluidului pompat 50 C). Cateva avantaje in aplicatia ACTIVE DRIVER : un confort sporit datorat presiunii constante economie de energie datorata une i utilizari eficiente a motorului silentiozitate mai mare datorata reducerii num arului de rotatii ale motorului in functie de reducerea debitului cerut eliminar ea suprapresiunii o durata de viata mai mare a electropompei instalare simpla ACTIVE DRIVER este dotat cu un sistem de protectie impotriva defectarii: Protect ie impotriva mersului in gol Protectie impotriva supraincalzirii electropompei P rotectie impotriva tensiunii de alimentare anormale Protectie amperometrica Prot ectie impotriva scurtcircuitului intre fazele de iesire 39

CARACTERISTICILE ACTIVE DRIVER ACTIVE DRIVER este furnizat la diferite modele, monofazate si trifazate, pentru a putea fi imbinat cu toate pompele DAB. Mai jos sunt prezentate cateva exemple de pompe compatibile cu dispozitivul ACTIVE DRIVER. NOTA: Debitul maxim recomandat al pompei Qmax < 300 l/min. 40

ECONOMIE DE ENERGIE CU SISTEMUL INVERTER ACTIVE DRIVER Grupurile de presurizare cu convertizor de frecventa Active Driver permit, pe la nga o simpla instalare si o tarare succesiva a presiunii, un confort perceput in termeni de stabilitate a presiunii si economie de energie. In paginile ce urmea za sunt reprezentate curbele de putere la diverse presiuni de tarare si randamen tul corespunzator. Cum se poate observa, exista o scadere semnificativa a energi ei in WATT. Mai jos puteti vedea un exemplu practic; la acelasi debit de 60 l/mi n., sunt prezentate valorile puterii absorbite: Q = 60 l/min Q = 60 l/min Q = 60 l/min H = 42 mCA H = 35 mCA H = 25 mCA P = 1300 W P = 1100 W P = 820 W 41

ECONOMIE DE ENERGIE 40-80 ACTIVE DRIVER 42

ECONOMIE DE ENERGIE Euro 40-80 ACTIVE DRIVER 43

GRUPURI DE PRESURIZARE CU INVERTER CU ACTIVE DRIVER 44

CE GRUP DE POMPE DAB ALEGEM? Pentru a va ghida sa faceti o alegere mai rapida, mai jos gasiti un tabel in car e sunt prezentate, in functie de nr. de apartamente, etaje si nr. de bai, grupur ile de presurizare cele mai potrivite. LEGENDA: h = este inaltimea de pompare necesara, daca luati in calcul inaltimea cladirii respective Tipologia = nr. de wc-uri per apartament Exemplu: In cazul unei cladi ri de 7 etaje cu 30 apartamente, 1 WC si fara presiune in aspiratie, se poate al ege grupul 2 A. D. 65/80 M In cazul unei presiuni de aspiratie pozitive, conside ram: H_aspiratie = 1,5 bar = 15 m H_etaj = 3m per etaj In cazul unei cladiri de 7etaje cu 30 apartamente, 1WC per apartament si presiune in aspiratie de 15m se alege grupul de pompare 2 A.D. 35/120 M, deoarece scazand 15m (de presiune pozit iva in aspiratie) e ca si cum ati lua in calcul o cladire cu 2 etaje. 45

RECOMANDARI PENTRU REGLAREA DIMENSIONAREA VASULUI DE EXPANSIUNE PRESOSTATULUI SI Alegerea vasului de expansiune Exemplu de instalare si reglare Cum sa cititi cur ba hidraulica pompa jet Cum sa reglati un presostat 46

ALEGEREA VASULUI DE EXPANSIUNE Alegerea capacitatii vasului de expansiune este determinata in functie de punctu l de lucru (debitul cerut) de pompa: doar capacitatea este egala cu 1/ 3 din deb itul exprimat in l/min. Exemplu: Debit Q = 120 l/min capacitate vas de expansiun e = 120/3 = 40 litri Prezenta vasului de expansiune la instalatiile traditionale cu presostate previne ciclurile intermitente de oprire/pornire datorate absente i compensatiei, garantand o stabilitate a presiunii. ALEGERE PREINCARCARE VAS DE EXPANSIUNE Presiunea de preincarcare a vaselor de expansiune trebuie sa fie egala cu 0.3bar , mai mica decat cea mai joasa dintre presiunile de pornire a electropompelor in stalatiei. PENTRU O CORECTA OPERATIUNE DE INTRETINERE... Verificati cel putin la 4-6 luni, cu instalatia goala, preincarcarea vaselor de expansiune, verificand daca se mentine 0.3 bar, adica o presiune mai mica decat cea mai scazuta dintre presiunile de pornire ale electropompelor instalatiei. Fr ecventa acestui control trebuie sa fie marita pe masura ce creste frecventa porn irilor si presiunea maxima de functionare a grupului. 47

EXEMPLU DE INSTALARE SI REGLARE Punctul de functionare cerut: Q = 80l/min; H = 4,5 bar CURBA HIDRAULICA POMPA KVC 45/80 48

EXEMPLU DE INSTALARE SI REGLARE Punct de functionare cerut Q = 27 l/min; H=3,2bar 49

GHID PENTRU CITIREA AUTOAMORSANTA DAB UNEI CURBE HIDRAULICE POMPA La pornire, pompele autoamorsante pot genera in conductele goale o depresiune, d atorita duzei si tubului venturi, suficiente pentru a permite ridicarea lichidului si umplerea conductelor de aspiratie, ca si in cazul aspiratiei din put cu pomp e situate la suprafata apei. Inaltimea de aspiratie nu poate fi oricum mai mare de 9 metri. Aceste pompe au debite si puteri relativ reduse. Mai jos este prezen tata o curba hidraulica a unei pompe jet autoamorsante DAB PUMPS SPA. Acest para metru evidentiaza caracteristicile hidraulice la diferite inaltimi de aspiratie, indicate cu Hs. Cand creste diferenta de nivel, debitul scade. Exemplu: In cazul inaltimii de aspiratie de 8m, debitul maxim al pompei va fi de 2,5 m3/h, cu o inaltime de pompare de 25 mCA. 50

PRESOSTATE UTILIZATE LA GRUPURILE DE PRESURIZARE INSTRUCTIUNI PENTRU REGLAREA PRESOSTATULUI Grupurile automate de presurizare sunt furnizate cu o reglare din fabrica potriv ita pentru majoritatea instalatiilor si cerintelor. Oricum puteti sa modificati reglarea presostatului pentru a adapta mai bine grupul la diferite cerinte. REGLAREA DISPOZITIVULUI DE COMANDA Stabiliti valoarea de presiune minime dorite (pornire pompa). Reglati presiunea de preincarcare a rezervorului de acumulare cu 0,3 bar mai mica decat valoarea p resiunii minime. Aceasta operatiune trebuie sa fie efectuata doar dupa ce ati go lit apa din rezervor. Dupa ce ati identificat modelul presostatului furnizat in dotarea pompei, incepeti tararea urmand indicatiile de mai jos, verificand valor ile stabilite cu ajutorul manometrului. SQUARE D Infiletati piulita A pentru a m odifica valoarea presiunii de pornire. In mod automat se va schimba si valoarea presiunii de oprire deoarece diferentialul nu este variabil. Actionati piulita A in sens opus pentru a efectua operatia inversa TELEMECANIQUE / SQUARE D TELEMEC ANIQUE/ ITALTECNICA Infiletati piulita B pentru a micsora valoarea presiunii de pornire, modificand diferentialul Infiletati piulita A pentru a mari valoarea pr esiunii de oprire Actionati piulitele A si B in sens opus pentru a efectua opera tia inversa. 51

IDENTIFICAREA SI REMEDIEREA DEFECTELOR DEFECTIUNI 1. Motorul nu porneste VERIFICARI (cauze posibile) A. Verificati daca presostatul a fost alimentat B. Verificati daca presiunea de preincarcare a rez ervorului nu este mai mare decat cea minima a presostatului A. Verificati daca p resiunea de tarare a presostatului pentru oprirea motorului nu este mai mare dec at cea pe care o poate genera (aspiratie + refulare) B. Verificati daca contacte le presostatului sunt libere in miscare A. Verificati tararea presostatului care este de obicei prea scazuta. REMEDII A. Micsorati presiunea de preincarcare cu 0,2 bar sub presiunea minima a presostatului A. Reglati presostatul presiune mai mica. la o 1. Motorul nu se opreste cand cererea de apa a incetat B. In caz presostatul. contrar inlocuiti 1. Presostatul intervine cu porniri si opriri frecvente in timpul furnizarii nor male de apa A. Mariti valoarea de tarare a presostatului pana cand depasiti acest inconvenie nt. Nu uitati apoi sa resetati preincarcarea rezervorului in functie de presiune a de pornire. B. Verificati integritatea B. In caz contrar indepartati membranei vasului de inconvenientul. expansiune (daca este utilizat) PRESOSTATUL KLOCKNER MOELLER TIP MCS Slabiti cele 4 suruburi si indepartati capacul transparent Desurubati si indepar tati surubul de blocare B pozitionat intr-unul din cele 12 orificii ale selectorul ui de tarare A (figura 1). Rotiti selectorul de tarare A in sensul acelor de ceasorn ic pentru a mari in acelasi timp presiunea de pornire si cea de oprire (presiune a de pornire scade, iar cea de oprire ramane fixa). Actionati selectorul de tara re A si rotiti-l in sensul acelor de ceasornic pentru a micsora diferentialul (fig ura 3). Puneti la loc si fixati surubul de blocare B in orificiul selectorului A ast fel incat sa fie aliniat cu unul dintre cele 2 filete pozitionate sub selector ( figura 4). Puneti la loc capacul transparent si infiletati cele 4 suruburi. 52

DIMENSIONAREA POMPEI SUBMERSIBILE Aplicatii Drenaj apa de ploaie Evacuare apa condens (aer conditionat, cazan, etc ) Spalatorii sub nivelul retelei de canalizare Golirea rezervoarelor si/sau pisc inelor Transferarea fecalelor Instalatii industriale 53

POMPE SUBMERSIBILE Metoda de alegere a unei electropompe pentru asanare este aceeasi ca si in cazul electropompelor centrifugale; trebuie sa calculati debitul si inaltimea de pomp are cerute de instalatie si sa alegeti electropompa cu parametrii functionali co respunzatori. Instalarea pompelor submersibile poate fi de 2 tipuri: fixa sau mo bila. In cazul instalarii mobile, pompele submersibile DAB sunt dotate cu maner ergonomic care permite o manipulare si o instalare simpla. Este foarte important ca instalarea sa fie corecta pentru a preveni problemele care afecteaza functio narea. In cazul instalarii fixe, DAB propune dispozitivul rapid de pompare denum it DSD2. Acesta este un instrument util pentru extragerea pompei din put si de a semenea are o utilizare simpla si care se poate adapta la diferite modele de pom pe DAB (vezi catalogul tehnic). O componenta de baza a instalatiilor de drenaj o constituie robinetul de retinere cu trecere integrala (cu sfera sau cu clapeta) . Instalarea sa permite evitarea refluxului si formarea golurilor de aer in corp ul pompei. Prezenta aerului in corpul pompei poate duce la dezamorsarea acesteia , la functionarea in gol si la posibile infiltratii in etansarea mecanica a moto rului. In plus, omiterea robinetului de retinere, in cazul in care putul are dim ensiuni relativ mici, permite intoarcerea apei pe coloana care cauzeaza inaltare a nivelului si functionarea in continuu a pompei. Pentru dimensionarea conductei de refulare, este recomandat sa reduceti pe cat posibil pierderile de sarcina, deoarece in caz contrar ar fi necesara instalarea unei pompe mai puternice in ce ea ce priveste consumul de curent electric. Dimensionarea pompelor - CIRCUIT APE UZATE TIP PUNCT DE CONSUM Birouri Locuinta Restaurante/cantina Restaurante Comunitati diferite UNITATE MASURA Serviciu Locuitor Persoane Persoane Persoane CANTITATE I N LITRI/ORA 120 65/80 60/70 55/65 65/75 CALCUL DEBIT CALCULUL DEBITULUI POMPEI Inmultiti numarul punctelor de consum cu cantitatea me die estimata. Ex: Cladire alcatuita din 20 birouri si 30 apartamente (cu 3 locui tori in fiecare apartment) (20x120) + (30x3x80) = 2.400 + 7.200 = 9.600 l/h in t otal 54

- CALCUL DEBIT POMPA PENTRU EVACUARE APA DE PLOAIE K x SUPRAFATA EXPUSA LA PRECI PITATII impartit la NR. POMPE INSTALATE K = 1,3 l/min x mp in cazul suprafetei r igide (ex: asfalt, pardoseala in general, etc...) K = 0,3 l/min x mp in cazul su prafetei moi (ex: camp, gradina, zona cu pietris) 1000 m2 x 1,3 = 1300 l/min imp artit la 2 pompe = 650 l/min fiecare (luand in calcul: asfalt, ciment, pardoseal a in general) 1000 m2 x 0,3 = 300 l/min impartit la 2 pompe = 150 l/min fiecare (luand in calcul: camp, gradina, zona cu pietris) CALCUL INALTIME DE POMPARE Inaltimea de pompare este diferenta totala de nivel, pozitionata pe verticala, i ntre pompa si nivelul conductei la iesire. Un element foarte important in cazul dimensionarii unei instalatii este alegerea conductelor corespunzatoare: pentru a evita saturatiile la nivelul conductei si zgomotul, va recomandam sa dimension ati tevile pentru o viteza a fluidului in domeniul 0,7 m/s 1,7 m/s. In paginile a nterioare, gasiti cateva tabele pentru a putea calcula pierderile de sarcina in functie de debitul apei si dimensiunea conductei. 55

Pierderile de sarcina ale eventualelor accesorii care alcatuiesc instalatia treb uie sa fie calculate in functie de coeficientii furnizati de catre producatorul componentelor sistemului de distributie. Orientativ, mai jos gasiti un tabel cu indicatii privitoare la pierderile de sarcina datorate curbelor, racordurilor, r obinetilor cu sertar si robinetilor de retinere. Valorile din tabel se refera la pierderi pe metru ca lungime a conductei echivalente. CALCUL CAPACITATE CUVA VOLUM CUVA APE UZATE Cantitatea totala de evacuat impartita la 4 (inmultiti cu 0 ,6 daca instalatia are 2 pompe) Exemplu: 10m3/h / 4 = 2,5 m3 (pentru o pompa) 10 m3/h / 4 x 0,6 = 1,5 m3 (pentru 2 pompe) VOLUM CUVA APA DE PLOAIE 0,035 x SUPRAF ATA EXPUSA = m3 volum Ex: 1000 m2 x 0,035 = 35 m3 Volumul cuvei trebuie sa preva da pana la 25-30 minute intrerupere energie electrica. 56

Exemplu de calcul pompa: Luand in ire a conductelor de: L = 30 m si = 4,2 + 4+3 = 11,20 mCA Qpompa = h = diferenta totala de nivel L = 57

caclcul cererea de Q = 300 l/min Cu o distribu h = 4 m Hpompa = PCL + h + Presiunea la iesire 300 l/min PCL=Pierderi de sarcina in conducte lungimea totala a conductelor

Recomandari pentru o intretinere corespunzatoare: Dupa pornirea instalatiei, va recomandam sa efectuati o inspectie si sa curatati instalatia, in special robine tul de retinere, cam la 3 luni. Acest interval de timp poate fi marit dupa prime le inspectii bine realizate. Curatati pompa cu grija indepartand orice corp stra in prins in grila de aspiratie si verificati libera miscare a plutitorului. Daca este necesar, scoateti pompa din cuva. Va recomandam sa efectuati cel putin o d ata pe an curatirea instalatiei cu apa, actionand repetat pompa. 58

EXEMPLU DE RACORDARE A PLUTITOARELOR LA O STATIE CU 1 POMPA 59

EXEMPLU DE RACORDARE A PLUTITOARELOR LA O STATIE CU 2 POMPE 60

DIMENSIONAREA RACIRII MOTORULUI POMPE SUBMERSIBILE Dimensionare camasa de racire 61

CUM SA DIMENSIONATI O CAMASA DE RACIRE O regula pe care nu toti o respecta: in momentul instalarii pompei submersibile, debitul de apa garanteaza racirea motorului in timpul functionarii sale. Evaluand situatia, mai mult de 80% din defectiuni sunt datorate supraincalzirii Motoarele utilizate la pompele submersibile DAB sunt proiectate pentru a functio na la o temperatura ambianta de 40 C. Racirea motorului trebuie sa fie garantata astfel incat sa asigure motorului o durata lunga de viata. Viteza de racire este indicata pe placuta motorului si in manualul de instructiuni anexat pompei. 62

(consideratii valabile pentru temperatura apei mai mica de 40 C) 1. Verificarea r acirii corespunzatoare a motorului - calculati viteza fluxului dupa urmatoarea f ormula: CUM SA DIMENSIONATI O CAMASA DE RACIRE In care: Q=debit D=diametrul putului D=diametrul motorului Daca v > 0,3 m/s (0,0 8 m/s pentru cei 4 Franklin si 0,15 m/s pentru cei 6 Franklin) Nu este necesara ca masa de racire, motorul este racit corespunzator. Daca v < 0,3 m/s (0,08 m/s pen tru cei 4 Franklin si 0,15 m/s pentru cei 6 Franklin) treceti la punctul 2 de la p agina urmatoare. 63

2. Calculul diametrului recomandat pentru camasa Considerand debitul Q al sistem ului, consultati graficul de mai jos; Diametrul maxim recomandat pentru camasa: Diametru maxim recomandat Motoare DAB Diametru maxim recomandat Motoare Franklin 64

COMPATIBILITATE MATERIALE CU ALTE LICHIDE DECAT APA 65

CUPRINS CU CE APA LUCRAM APA POTABILA APA NATURALA APE DE SUPRAFATA APE DE ADANCIME APE DE RACIRE (utilizate pentru instalatiile de racire de orice tip) APA PENTRU CAZA NE PE ABUR APA DE CONDENS (apa incalzita in urma condensarii) APA PENTRU UZ IGIE NIC SI DE SIGURANTA VORBIM DESPRE COROZIUNE DAR DE CE ANUME TREBUIE SA NE FERIM? FACTORII PRINCIPALI AI COROZIUNII DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC TEMPERATURA TEMPER ATURA APELOR CONCENTRATIA DE SARE VITEZA DE CIRCULATIE A SOLUTIEI SUBSTANTE STIM ULATOARE SOLICITARILE MECANICE ALE MATERIALULUI AGRESIVITATEA APEI APA ESTE UN L ICHID! DE CE SE SPUNE DESPRE EA CA ESTE DURA? APA SEAMANA CU NOI. POATE FI ACIDA! (ALCALINA SAU ACIDA) DIFERITE MASURATORI ALE DURITATII FONTA OTELUL MATERIALE PL ASTICE CAUCIUC MATERIALE CERAMICE MATERIALE SINTERIZATE COMPATIBILITATE MATERIAL E SI LICHIDE 66

CU CE APA LUCRAM Apa potabila: limpede, incolora, inodora, pura din punct de vedere bacteriologic , cu pH = 6,4 8 si temperatura 8 15 C Ape naturale: apa poate fi de origine de su prafata, adanca sau mai rar de origine atmosferica. Ape de suprafata: (provenien ta ape de suprafata: din rauri, lacuri, ape statatoare sau mare) Apele din rauri si lacuri sunt in general dulci sau continutul lor de sare nu este foarte ridic at; fac exceptie apele din anumite lacuri sarate si cele din cursul raurilor car e se varsa in mare printr-un estuar, limitate la perioadele de maree sau seceta. Duritatea totala a apelor din raurile europene se incadreaza, in majoritatea ca zurilor, in domeniul 1035 cu mici exceptii. F, Compozitia chimica a apelor de supr afata, ca si in cazul apelor adanci, releva natura terenului pe care acestea cur g. Apele dure provin din terenuri bogate in calcit si argonit (CaCO3), creta (Ca SO4 2H2O) si dolomit (CaCO3 MgCO3). Apele alcaline provin din terenurile unde ca rbonatii predomina fata de Sarurile neutre. Apele silicioase curg in special pe rocile cuartoase. Ape de adancime: Apele de adancime, spre deosebire de cele de suprafata, nu contin substante in suspensie precum noroiul, argila si diferite p articule care provin din deseuri industriale sau domestice. Deseurile din apele adanci sunt filtrate prin straturile geologice pe care le traverseaza. Apa de pl oaie: Apa de ploaie nu este deloc pura, deoarece traversand atmosfera, o spala s i se satureaza de impuritatile continute de aceasta. In plus este foarte coroziv a din cauza continutului ridicat de gaz dizolvat (oxigen, dioxid de carbon si, i n zonele industriale, acid sulfuric si hidrogen sulfurat). Ape de mare: Apa de m are (in general apele salmastre) este suprasaturata de carbonat de calciu (CaCO3 ); desi nu are nicio tendinta sa formeze cruste, este un coroziv foarte puternic . Continutul de sare este variabil, intre 32 38 g/kg in functie de mare. Saruril e care se gasesc in cantitate mai mare sunt: clorura de sodiu urmata de clorura de magneziu. Compozitia procentuala poate fi considerata, aproximativ, aproape c onstanta cel putin pentru componentele principale si pentru esantioane recoltate din larg; de aceea va fi suficient sa stiti concentratia unuia dintre aceste co mponente pentru a putea sa le calculati pe celelalte. Ca factor de baza a fost a leasa concentratia de clor, adica cantitatea de grame de halogeni continuti intr -un kg de apa de mare, exprimati in Cl. Intre concentratia de clor si cea de sare totala exista un raport exprimat prin formula de mai jos S% = 0,03 +1,805 Cl % 6 7

Continutul gazelor dizolvate depinde bineinteles in primul rand de temperatura, desi se pot intalni cazuri de supra si subsaturatie legate de conditii speciale locale sau de activitatea biologica. Ape de racire: (utilizate la instalatiile d e racire de orice tip) Caracteristici ideale: Duritate calcica medie 10 20 Fr Usoara suprasaturare de carbonat de calciu Putere tampon mare (pH greu alterabil) Salinitate de sare totala, concentratie de clor uri si gaze dizolvate nu foarte mari Lipsa sporilor sau microorganismelor animal e si vegetale (bacterii, ciuperci si alge) Absenta substantelor solide in suspen sie, precum si a substantelor in putrefactie sau substantelor corozive care prov in din deseuri de origine domestica sau industriala Temperatura constanta si nu foarte ridicata Debit constant in timp Apa pentru cazanele de abur: Fara saruri care pot duce la formarea crustelor Nec orozive pentru materialele componente ale instalatiei Nu trebuie sa dea nastere la spuma sau sa polueze aburul produs. Apa de condens: (apa incalzita in urma co ndensatiei) Apa de condens poate fi considerata o solutie diluata de dioxid de c arbon si oxigen. Dioxidul de carbon dizolvat determina in apa o reactie acida, c u atat mai puternica cu cat este mai ridicata presiunea partiala pe care o are d ioxidul de carbon in faza gazoasa. Apa de condens este o solutie acida si fierul se dizolva in aceasta, prin reactia Fe Fe++ + H2(1), care reprezinta o pila in care exista solutie de fier in zonele anodice si producere de hidrogen in zonele catodice. Daca oxigenul lipseste, reactia (1) se poate desfasura, doar foarte g reu (deoarece producerea de oxigen este impiedicata de fenomene inca neclarifica te care se desfasoara la nivelul atomilor). Prin urmare si reactia anodica se op reste sau incetineste foarte mult. Daca solutia este foarte acida, concentratia mare de ioni de hidrogen reuseste, prin actiunea de masa, sa mute aceasta stare de inertie si reactia poate avea loc. In practica, influenta pH-ului asupra vite zei de coroziune a fierului in apa de condens este data de tabelul de mai jos: t ab. R. Rath pH 7 6 5 <5 Viteza de corodare a fierului in apa de condens Nula Slaba Puternica Foarte puternica 68

Situatia este cu totul alta daca este prezent hidrogenul. Acesta se combina cu h idrogenul gazos vin dupa reactia H2 + O2 H2O, eliberand reactia (1), care reacti veaza procesul coroziv. S-a demonstrat ca reactia Fe Fe++ + H2 este posibila din punct de vedere termodinamic pana la pH-ul de 9,7. Aceasta valoare a fost defin ita << pH de coroziune niciun pic de fier in apa>>. R. Rath a calculat ca aceast a valoare este valabila si in intervalul de temperatura 25 250 C. In concluzie, p entru a obtine o buna protectie impotriva coroziunii, este suficient sa alcalini zati[1] apa de condens si ca pH sa fie adus la valoarea 9. In ceea ce priveste o xigenul, nu exista fenomene corozive in cazul in care concentratia sa nu depases te 0,07 ppm. Apa pentru uz igienic si de siguranta Apele de uz igienic (bai, dus uri, etc..) nu trebuie sa contina substante care irita pielea sau ochii, nici sa fie poluate din punct de vedere bacteriologic. Aceste ape sufera un proces de i ncalzire, ceea ce poate duce la formarea crustelor sau coroziunilor. In aceste c azuri, tratamentul chimic trebuie sa fie efectuat cu substante care nu sunt noci ve. Desi apa de la grupurile sanitare nu este pentru uz potabil, specialistii re comanda ca aceasta sa fie totusi potabila, deoarece se pot inregistra erori de f olosire. Apa de la serviciul de siguranta in caz de incendiu nu trebuie sa aiba anumite caracteristici fizico-chimice, dar trebuie sa fie intotdeauna disponibil a in cantitati mari, astfel incat sa sa se poata faca fata in orice moment unui eventual incendiu. Aceasta caracteristica este foarte importanta in fabricile pr oducatoare de explozibil si materiale inflamabile si mai ales in rafinariile de petrol. Acesta este unul dintre motivele pentru care rafinariile sunt construite pe malul marii. Apele reziduale (uzate, de canalizare, murdare) Poluarea apelor naturale poate fi de tipul: domestic industrial agricol Poluarea domestica se d atoreaza reziduurilor din canalizarile urbane care contin produse din metabolism ul omenesc, resturi alimentare, detergenti si diferite reziduuri; aceasta este Substantele alcalinizante sunt: amoniacul si aminele lichide (morfolina, benzila mina, cicloesilamina). Acestea au un rol dublu: primul de neutralizare a acidita tii datorate dioxidului de carbon dizolvat, si al doilea de alcalinizare a solut iei pana la un pH fix. Oxigenul poate fi eliminat din apa de la cazan si prin ur mare si din cea de condensatie, introducand in apa de alimentare, in punctul sit uat imediat in amontele pompei, substante chimice speciale care se combina cu ac esta, facandu-l inofensiv. [1] 69

poluata in zonele puternic industrializate, cu o populatie mare care are un nive l de viata ridicat. Aceste ape de canalizare, care primesc reziduuri de origine domestica, au o compozitie calitativa care nu difera de la oras la oras: este di ferita concentratia substantelor in suspensie sau dizolvate. Poluarea industrial a se datoreaza evacuarilor de ape reziduale din fabrici, care contin materii pri me, produse finite si subproduse, toate substante foarte nocive. In plus, variat iile temperaturii, cauzate in general de ape de racire industriale sau de evacua ri de la centralele termoelectrice, provoaca grave dezechilibre biologice vietui toarelor din apa. Poluarea agricola este datorata ingrasamintelor chimice si mai ales insecticidelor. Desi exista foarte multe substante poluante, acestea se po t reduce de fapt la 3 cazuri de baza: lipsa oxigenului prezenta unor substante t oxice si nocive variatii ale temperaturii VORBIM DESPRE COROZIUNE, DAR DE CE ANUME TREBUIE SA NE FERIM? Factorii principali ai coroziunii Concentratia mare de cloruri care provoaca un proces de polarizare penetreaza ionii de Cl sub straturile pasivate si provoaca ruperea acestora. Rezistivitatea scazuta a lichidului, care cauzeaza cresterea p roceselor de coroziune. Concentratia mare de oxigen, in general apropiata si chi ar mai mare decat la saturatie. In schimb, daca oxigenul lipseste (ape de adanci me, din port sau laguna), mediul anaerob favorizeaza actiunea bacteriilor sulfat o-reductoare, avand drept consecinta depolarizarea catodica. Prezenta organismel or vii, ale caror activitati biologice pot contribui direct la atacarea metalulu i (ex: Gallianella) In alte cazuri, molustele care se prind de metal pot forma cel ule de aeratie diferentiala. Apa de mare este cunoscuta ca fiind agresiva pentru metale. Aliajele cele mai bune pentru construirea instalatiilor si masinilor su nt: bronzuri fosforoase (continut de fosfor 0,10,3%) bronz cu zinc si nichel alia je de cupru si aluminiu otelul inoxidabil DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC Temperatura In functie de anumite considerente ale cineticii chimice, ne putem a stepta la o crestere exponentiala a vitezei de coroziune odata cu cresterea temp eraturii. De fapt nu se verifica intotdeauna acest lucru, dupa cum se vede si in figura de mai jos: 70

Daca otelul intra in contact cu apa intr-un sistem inchis, viteza de coroziune c reste constant cu temperatura, daca in schimb sistemul este deschis, curba, dupa ce a atins maximul de coroziune, scade, coboara. Fenomenul se explica prin fapt ul ca oxigenul, a carui solubilitate este in invers proportionala cu temperatura , se poate evapora atunci cand sistemul este deschis. Temperatura apelor Apele d e suprafata sufera diferite variatii legate de oscilatiile temperaturii atmosfer ice. In cazul lacurilor putem avea o temperatura destul de constanta, iar prelev area trebuie sa se faca la adancime foarte mare. Apele subterane pastreaza o tem peratura destul de constanta pe toata perioada anului. Apa marii sufera variatii de temperatura o data cu schimbarea anotimpurilor, dar totusi acestea sunt dest ul de mici fata de variatiile aerului de deasupra marii; in regiunile cu clima t emperata si in larg temperaturile sunt cuprinse intre 5 10 C. Concentratia de sare Acelasi lucru este valabil in cazul influentei salinitatii solutiei. Adica, atu nci cand creste concentratia de sare, scade rezistivitatea solutiei, deci se mar este nivelul de coroziune. Desi solubilitatea oxigenului se miscoreaza cand cres te concentratia de sare, la un moment dat acest factor secundar predomina si oda ta cu cresterea ulterioara a concentratiei, viteza de coroziune scade. Viteza de circulatie a solutiei Acesta este un factor foarte important, dar din pacate nu este foarte cunoscut mecanismul sau complex. In ceea ce priveste fierul, s-a de monstrat ca, in timp ce in solutie acida cresterea vitezei de circulatie produce o crestere mica a nivelului de coroziune, in solutie neutra, procesul este mult mai complex. Acest comportament anormal se explica daca se presupune ca circula tia 71

fluidului favorizeaza accesul oxigenului; avand in vedere faptul ca acesta are o actiune dubla, de stimulare si inhibare a coroziunii, traiectoria curbei in pri mele 2 coordonate reflecta ca predomina fiecare din cele 2 tendinte. Ultima coor donata care creste pe curba se explica in schimb datorita unei actiuni mecanice a solutiei care, din cauza vartejurilor, rupe filmul protectiv care acopera meta lul. Substantele stimulatoare Printre substantele care sunt dizolvate in solutie si cauzeaza o accelerare a proceselor de coroziune, amintim in primul rand pe c ele depolarizante. Este vorba in general de substante care au capacitatea de a c eda oxigen. Un alt grup de substante stimulatoare a coroziunii este cel al subst antelor compuse. Acestea formeaza impreuna cu ionii metalelor dizolvate compusi solubili, avand drept consecinta scaderea semnificativa a concentratiei ionilor, prin urmare scade valoarea metalului. Daca metalul este acoperit de un film de protectie, care face ca potentialul sau sa fie si mai electropozitiv, poate fi p rovocata o denobilare de catre prezenta unei cantitati mari de ioni de clorura. Acest lucru se pare ca se datoreaza dimensiunilor reduse ale acestor ioni, care permit penetrarea prin porii filmului de oxid si intrarea in contact direct cu m etalul. Adevaratul mecanism de actiune a clorurilor nu a fost inca bine clarific at; oricum se stie ca clorurile accelereaza procesul de coroziune, avand efecte chiar distructive cateodata. Solicitarile mecanice ale materialului Multe instal atii sunt supuse in timpul functionarii la diferite solicitari. In plus, multe p iese sunt obtinute printr-o deformare a metalului care nu este urmata de solidif icare. Se stie din experienta ca tensiunile si deformarile metalului contribuie la cresterea nivelului de concentratie. In plus acestea inrautatesc situatia, in sensul ca transforma o coroziune uniforma intr-o coroziune intercristalina. Mec anismul exact al acestor fenomene nu a fost clarificat pana azi; se pare ca o pa rte importanta se datoreaza variatiei potentialelor in regiunile intercristaline , produsa din cauza deformarilor elastice ale metalului. AGRESIVITATEA APEI Pentru coroziune este foarte important oxigenul liber dizolvat in apa sub forma de gaz. Valoarea pH-ului este determinanta pentru rapiditatea coroziunii care ge nereaza apa saraca in oxigen. Coroziunea este cu atat mai rapida cu cat pH-ul es te mai mic de 7 (se percepe si la un pH = 7). In apa bogata in oxigen, hidrogenu l care se formeaza se transforma in apa, fierul dizolvat este oxidat (rugina). I n acest caz, viteza de coroziune nu mai depinde de pH, ci de continutul sau de a daosul de oxigen. Continutul de oxigen faciliteaza formarea unui strat protectiv pe suprafata fieroasa, care impiedica inaintarea coroziunii, doar in cazul in c are valoarea pH-ului este deasupra curbei de echilibru. 72

NOTA: Reziduul uscat ramas dintr-un litru de apa evaporata indica aproximativ ca ntitatea de saruri dizolvate. Acest reziduu uscat de saruri face posibila conduc tibilitatea electrolitica: prin utilizarea diferitelor metale genereaza coroziun ea electrolitica. Pentru o evaluare orientativa, puteti sa luati ca reper tabelu l de mai jos in care, incepand de jos in sus, se elimina caracteristicile care n u corespund cazului analizat, pana cand gasiti indicatia corespunzatoare. 73

Duritate ppm CaCO3 Abraziune nisip Dioxid de EVALUARE carbon CO2 pH liber (mg/l) decat valoarea nu afecteaza de ech ilibru <4 < decat valoarea ataca fierul; ataca fierul cand se <107,4 de echilibr u micsoreaza pH-ul ataca fierul: ataca fierul cand creste <4 continutul de O2 va loarea de nu afecteaza echilibru =0 < decat valoarea ataca fierul: atata fierul cand se de echilibru micsoreaza pH-ul 107,4 CO2 liber valoarea de nu afecteaza n ecesar echilibru >0 > CO2 liber < decat valoarea ataca fierul: ataca fierul cand creste necesar de echilibru continutul de O2 < 500 mg/l nu afecteaza Resturi de evaporare evitati utilizarea metalelor diferite>500 mg/l coroziune electrolitic a <150 mg/l nu afecteaza Cloruri evitati utilizarea metalelor diferite>151 mg/l posibila forare Acid sulfhidric gaz de mlastina ataca fierul CO2 liber > CO2 nec esar nicio depunere depunerea creste odata cu Calcar micsorarea CO2 liber = 0; s ub forma CO2 liber < CO2 necesar de noroi; CO2 liber > 0: sub forma de crusta < 0,2 mg Fe/l nicio depunere Fier depuneri de noroi; creste cand 0,2 mg Fe/l crest e continutul de CO2 < 0,1 mg Mn/l nicio depunere Mangan depunere de mangan; cres te cand 0,1 mg Mn/l creste si continutul de CO2 utilizarea dispozitivelor care n u sunt Continut de nisip 0,1% afectate de nisip Continut de nisip > 0,1% afectea za OXIGEN LIBER (mg./l) ANALIZE- OBSERVATII Depuneri Comportament agresiv 74

Apa pe care o utilizam contine substante a caror prezenta nu este dorita. Aceste substante sunt saruri dizolvate in apa acumulate in timpul trecerii printre dif eritele straturi ale solului si prezenta lor determina concentratia de sare tota la a apei (masurata in ppm parti pe milion per litru de apa) Intre aceste saruri dizolvate in apa sunt prezente si cele de Calciu (Ca) si Magneziu (Mg), datorit a carora se poate vorbi despre << duritatea calcica>> si << duritatea magnezica> >. Utilizarea apei dure cauzeaza o serie de inconveniente printre care: depuneri d e calcar pe conducte, radiatoare, boilere si cazane, cauzand un transfer necores punzator al caldurii si probleme la nivelul vanelor, robinetilor si deci risipa de energie. In plus, exemplul cel mai simplu este obtinerea unei lenjerii aspre atunci cand aceasta este spalata in apa dura (de aceea se foloseste balsamul de ru fe). Duritatea se poate exprima in diferite unitati de masura si cele mai utiliz ate sunt ppm de CaCO3 (carbonat de calciu) si gradele Franceze. Duritatea este i ndicata in general cu simbolul H. In tarile franceze se utilizeaza simbolurile T H (titre hycrotimetrique) si TCa(titre calcique). 1 mval/l 1 d 1 mval/l 1 ppm 1 m val CaO 1 mval CaO 1 d 1 d 1 (grad de duritate francez) F 1 F 1 F 1 d = = = = = = = = = = = = 2,8 d (grade de duritate sau grade germane) 10 ppm CaO (parti per milio n oxid de calciu) 28 ppm CaO 1 mg/l 28,04 mg CaO 20,13 mg MgO 10 mg CaO/l 0,357 mval CaO/l 10 mg CaCO3/l 0,2 mval CaO/l 0,56 d 1,78 F APA ESTE UN LICHID! DE CE SE SPUNE DESPRE EA CA ESTE DURA? Agresivitatea apei naturale Numai duritatea apei totale nu poate determina agres ivitatea. Pentru a putea considera agresivitatea apei naturale in functie de ana liza chimica este determinanta duritatea pentru carbonati, adica duritatea total a a apei care provine din bicarbonatul de calciu Ca(HCO3)2. Acest tip de sare, f oarte solubila, poate exista doar in prezenta unei anumite cantitati de bioxid d e carbon CO2 liber. Daca acest echilibru este modificat de bicarbonat se transfo rma in monocarbonat insolubil (calcar) si precipita. 75

Dioxidul de carbon este dizolvat in apa sub forma de gaz. O parte din acesta est e inofensiv, pentru ca este necesar pentru a mentine bicarbonatul, adica saruril e care dau duritatea temporara. Partea in exces este agresiva si ataca fierul si cimentul. Tabelul imparte apa naturala in agresiva si inofensiva Apa seamana cu noi....poate fi ACIDA! (Alcalina sau Acida) Aciditatea apei depinde de acizii continuti (acid carbonic, sulfhidric, clorhidric, boric, etc) Alcalinitatea depinde de prezenta substante lor bazice in apa. PH-ul este cologaritmul concentratiei ionilor de hidrogen in solutie si exprima reactia apei daca este acida sau alcalina. 76

DIFERITE MASURATORI ALE DURITATII 77

CARACTERISTICI GENERALE ALE PRINCIPALELOR UTILIZATE PENTRU A OBTINE O POMPA DAB FONTA MATERIALE Sunt aliaje Fe-C (Fier- Carbon) cu C > 2.06% Aderenta mare (aplicare la fuziune cu geometrii complexe, precum motoare de automobile, corpuri de pompa etc..) Pro prietati mecanice nu foarte bune ca cele ale otelului, dar buna rezistenta la vi bratii si lovituri datorita disiparilor de energie intre lamelele de grafit care alcatuiesc lagarul. Microstructuri ale diferitelor tipuri de fonta a) fonta gri: lamele inchise la c uloare de grafit din matricea din ferita (500x) b) fonta sferoidala: sferiode in chise la culoare de grafit din matrice de ferita (200x) c) fonta alba: cristale mari de cementit scufundate in perlite/lamele subtiri de ferita si cementita d) fonta maleabila: fulgi negri de grafit (carbon reprelucrat) in matrice de ferita. 78

OTEL continut scazut de carbon (< 2%) si de multe varietati otelul normal (fara elemente pe baza de lemn, de tamplarie, Fe360, Fe410,...) - are concentratie sca zuta de C (max. 0.25%) pentru garantarea sudurii (caracteristica foarte importan ta!) - rezistenta mecanica nesesizabila - caracteristici optime de ductilitate, rezistenta si posibilitate de prelucrare cu masini unelte - rezistenta scazuta l a coroziune - cost mic otel special de constructie: foarte important pentru cons tructia partilor foarte solicitate din punct de vedere dinamic ale masinilor (pi nioane, angranaje etc) otel de cimentare: pentru tratarea termica prin care se m odifica suprafata metalului pentru a-i da rezistenta la uzura otel pentru unelte : sunt facute din aliaje cu alte elemente pentru a oferi rezistenta mecanica mar e la abraziune si la uzura. Utilizate la matriti, poansoane, foarfeci, calibre, etc otel inoxidabil (de ex: 18-8 la tacamuri si oale...nomenclatura doar italian a) - rezistenta foarte buna la coroziune deoarece este bogat in crom, care se pa sivizeaza formand o patina care il protejeaza - concentratie mica de C< 0.1% - o ptima turnare la rece - rezistenta optima la socuri - maleabilitate - rezistenta la temperatura ridicata - AISI 316 are in aliaj 2-3% Molibden pentru a rezista mai ales in mediile marine, sau la acidul sulfuric Superaliaje de nichel: concen tratie mare de Nichel, excelenta rezistenta la solicitari mecanice, la oxidare s i la mediile agresive. Utilizate in palele de turbine. 79

80

MATERIALE PLASTICE Materialele plastice sunt substante organice macromoleculare (care deriva din petrol si diferitii derivati ai acestuia) formate dintr-o unita te de baza repetata de mai multe ori (polimer), ca si cum ar fi mai multe sfere agatate una de alta. Aceste catene sunt foarte lungi si flexibile, care se rasuc esc intre ele ca si cum ar forma o portie de spaghete. Cantitatea de legaturi in tre diferitele catene face plasticul sa fie mai maleabil sau mai dur, mai flexib il si mai maleabil, sau mai rigid si fragil In cazul celor termosolidificate, le garea intre diferitele molecule este atat de densa incat formeaza o retea mare t ridimensionala (rasini ca cele de la talpile de bocanci, carcase etc) Cateva mat eriale plastice amorfe (adica fara forma) sunt perfect transparente precum plexigl ass-ul sau policarbonatul utilizat la vizierele castilor pentru motociclete Au e xcelente proprietati de izolant electric si termic si sunt utilizate pentru cabl urile electrice si izolanti la cladiri (poliuretan expandat, polistirol etc) Au o buna rezistenta chimica, dar necesita o atentie speciala datorita unor materia le plastice sau cauciuc (in cazul cauciucului, consultati paragraful corespunzat or) in contact cu solventi derivati din petrol CAUCIUCUL Cauciucul este un material special foarte elastic, flexibil si reziste nt Cunoscut de pe vremuri, cauciucul natural se utilizeaza in construirea cauciu curilor de masina In prezent se utilizeaza cauciucuri artificiale precum NBR, EP DM pentru garnituri si/sau O-ring. 81

MATERIALELE CERAMICE Materialele ceramice au o structura cristalina foarte compa cta si rigida care confera proprietati speciale. Proprietati mecanice - rezisten ta mecanica foarte mare, dar si fragilitate mare, se poate rupe la cea mai mica lovitura - este un foarte bun antiabraziv, este utilizat la componentele in misc are cu striatii (rulmenti, etansari, etc) Proprietati electrice si termice bune, chiar sunt utilizate ca izolant in industria electronica si de exemplu la stalp ii de electricitate. MATERIALE SINTERIZATE Sinterizarea este un proces special de izeaza pulberi pentru obtinerea produselor cu diferite forme ea sunt presate la o temperatura si presiune ridicate intr-o za unul cu celalalt pana cand formeaza o bucata rezistenta stituie lagarele pompelor de circulatie DAB din carbon, care ul, dar au o rezistenta buna la abraziune si la uzura Un alt utilizat pentru a face lame pentru taiat 82 productie care util si utilizari. Acest matrita si fuzionea Un bun exemplu il con lasa sa treaca praf exemplu este WIDIA

ETANSARI MECANICE STANDARD DIN OFERTA DAB PUMPS CARBON GRAFIT Termenul carbon-grafit sau pur si simplu carbon este utilizat pentru o gama larga de materiale care contin carbon; in general reprezinta unul dintre c ele 2 inele de etansare. Avantaje: 1) capacitate buna de lubrificare, chiar si i n conditii de uzura limita sau de functionare in gol 2) atenueaza si umple micil e imperfectiuni de pe pista de alunecare 3) rezistenta chimica buna 4) rezistent a mare la temperatura, se porneste de la temperaturi sub 0 pana la 250 iar C C, ac easta limita poate fi depasita pana la 350 prin utilizarea unui carbon metalizat si chiar C pana la 450 pentru carbonul tip electrografit. C 5) rezistenta destul de buna la compresie 6) costuri de realizare destul de mici Dezavantaje: 1) tole ranta redusa in prezenta abrazivelor 2) posibilitatea crearii de legaturi chimic e intre carbon si agenti oxidanti (nitrati, clorati, etc) 3) rigiditate mai mare si tendinta mai mare la distorsionare la temperaturi ridicate fata de metale si materiale ceramice 4) cateva aplicatii industriale nu pot tolera prezenta prafu lui de carbon 5) rezistenta scazuta la tractiune 6) produsul finit trebuie sa fi e manevrat cu grija 7) conductibilitate termica scazuta (pentru cateva tipuri) E tansare Prin faptul ca se imbina cu multe tipuri de materiale, se justifica util izarea carbonului ca material de etansare. CARBURA DE TUNGSTEN Este alcatuita di n particule de carbura (cu o duritate mare) in aliaj cu un metal ductil. Este ut ilizata in conditii foarte severe (cu privire la PV). Desi este cel mai scump ma terial fata de cele descrise pana acum, este deseori utilizat datorita avantajel or sale si datorita duratei de viata a etansarilor. Avantaje: 1) rezistenta la u zura chiar si in conditii de functionare foarte grele. 2) conductibilitate termi ca buna 3) modul de elasticitate mare, deci tendinta mai mica de deformare la pr esiune fata de materialele metalice 4) rezistenta mai buna la socurile mecanice fata de alte materiale nemetalice dure 83

Dezavantaje: 1) rezistenta chimica limitata, mai ales in mediu acid 2) densitate mare a materialului, ceea ce poate duce la compromiterea caracteristicilor mate rialului la viteze mari de rotatie 3) capacitati limitate de rezistenta la funct ionarea in gol sau cu lubrificare limita in cazul creeari unei legaturi carburacarbura 4) cost mare al materialului brut Etansare Fiind utilizat in prezenta un or lichide abrazive, acest material formeaza o legatura cu el insusi sau cu alum ina. Din moment ce in aceste cazuri toleranta la functionarea in gol este mica, este tot mai des inlocuit cu carbura siliciu. OXIDUL DE ALUMINIU Denumirea comun a a acestuia este alumina, a fost unul dintre primele materiale nemetalice dure util izat in crearea etansarilor mecanice Avantaje: 1) unul dintre cele mai economice materiale dure, cu excelenta rezistenta la uzura 2) rezistenta chimica foarte b una, care depinde de gradul de puritate 3) foarte bune proprietati in apa sau in solutii care contin apa. Foare buna rezistenta in prezenta unor solutii abraziv e. Dezavantaje: 1) conductibilitate termica scazuta, pierde foarte putina caldur a in conditii critice 2) rezistenta satisfacatoare la socurile termice doar cu a numite tipuri de carbon. Acest lucru poate cauza probleme in cazul unor conditii de functionare de tranzitie. Rezistenta la socul termic creste relativ daca rec urgeti la adaugarea unor aditivi corespunzatori. 3) material fragil care poate s uferi deteriorari mecanice Etansare Alumina este folosita in general cu diferite tipuri de carbon sau cu PTFE, ultimul fiind pentru situatii foarte corozive. CA RBURA DE SILICIU Aplicatiile carburii de siliciu (mai ales a celei sinterizate) devin tot mai amplu, nu doar in aplicatiile cele mai dificile , dar si in cele o bisnuite Raportul dintre randament si pret joaca un rol important in alegerea ac estui produs. Avantaje: 1) foarte buna rezistenta la uzura, chiar si in conditii foarte grele de functionare 2) foarte buna conductibilitate termica fata de alt e materiale ceramice 3) foarte buna rezistenta la socurile termice 4) modul de e lasticitate mare 84

5) inertie chimica buna 6) densitate mai mica decat carbura de tungsten 7) mater ialul brut se gaseste cu usurinta Dezavantaje: 1) rezistenta la deformare mai mi ca decat carbura de tungsten 2) rezistenta scazuta la tensiune 3) trebuie sa ver ificati atent selectarea legaturilor, deoarece o alegere gresita poate duce la g enerarea unei calduri excesive si deci la posibilitatea de evaporare a fluidului ceea ce poate duce la deteriorarea etansarii. Se testeaza carburile de siliciu aditivate optim pentru a imbunatati comportamentul acestora in conditii de lubri fiere redusa. Etnsare Carbura de siliciu cu carbon este o combinatie care asigur a o durata lunga de viata etansarii in conditii diferite, deoarece are o excelen ta rezistenta la socul termic si la conditiile foarte grele. Combinatia carbura de siliciu-carbura de siliciu este de obicei utilizata in toate cazurile in care sunt necesare caracteristici de rezistenta la uzura. 85

COMPATIBILITATEA DINTRE MATERIALE SI LICHIDE Informatiile care urmeaza, ce se refera la compatibilitatea lichidelor descrise in acest manual, trebuie sa fie utilizate doar pentru confirmarea materialelor d e constructie a pompelor. Informatiile au fost gasite in diferite surse, iar soc ietatea DAB PUMPS S.p.A nu a efectuat teste de verificare, prin urmare nu isi as uma responsabilitatea cu privire la corectitudinea acestor informatii. Orice tip de aplicatie prevede un ansamblu specific de solicitari, timp de expunere, conc entratie a substantei chimice si temperatura corespunzatoare pentru utilizare. D e aceea societatea DAB PUMPS S.p.A va recomanda sa supuneti unor probe practice materialele care vor intra in contact cu diferitele lichide diferite fata de cel e pentru care au fost studiate, proiectate si garantate pompele. 86

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul temperaturi de maxim 24 C. 87

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul temperaturi de maxim 24 C. 88

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul temperaturi de maxim 24 C. 89

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul temperaturi de maxim 24 C. 90

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul temperaturi de maxim 24 C. 91

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul temperaturi de maxim 24 C. 92

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul o temperatura de 24 C. 93

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul o temperatura de 24 C 94

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul o temperatura de 24 C. 95

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul o temperatura de 24 C. 96

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul o temperatura de 24 C. 97

Colectivul de redactare a cartii tehnice: Traducere: Verificare tehnica: Tehnore dactare: Cristina PARASCHIV ing. Violeta POPESCU Cristina PARASCHIV 98