Producator: DAB Italia

Pompe DAB

MANUALUL INSTALATORULUI

CE
Revizia nr. 0 / martie 2008

1
Bine ati venit!
Prezentul manual a fost studiat si realizat pentru a putea fi consultat cu usurinta de catre
Instalatori.

Subiectele dezbatute au fost selectate in functie de numeroasele cereri care au ajuns la

societatea DAB PUMPS SPA prin intermediul service-ului si care au fost discutate cu
Centrele de Asistenta Tehnica, cu Instalatorii si cu Departamentul Tehnic DAB PUMPS SPA.

ATENTIE

Indicatiile oferite sunt informative si se pot aplica in majoritatea cazurilor.

Va recomandam oricum sa efectuati un calcul mai complet pentru necesarul real si pentru
conditiile de instalare, de catre un Birou Tehnic de Proiectare sau de catre un profesionist
autorizat si specializat.
Societatea DAB PUMPS SPA isi declina orice responsabilitate cu privire la vatamarile
provocate persoanelor, inclusiv utilizatorilor sau daunele asupra lucrurilor, inclusiv
instalatiilor, aparaturii sau altor produse, care deriva direct sau indirect din alegerea gresita a
produsului, raportata la indicatiile continute de prezentul manual si la necesarul si conditiile
de instalare.

2
CUPRINS

Calcul pompa de incalzire...............................................................................................

Calcul grup de presurizare..............................................................................................

Cum sa calculati aspiratia maxima a pompei..................................................................

Instalarea pompei submersibile........................................................................................

Sistemul cu inverter Active Driver.....................................................................................

Recomandari pentru reglarea presostatului si dimensionarea vasului de expansiune....

Dimensionarea pompei sumersibile..................................................................................

Dimensionarea camasii de racire motor pompe submersibile...........................................

Compatibilitate materiale cu alte lichide in afara de apa...................................................

3
 CALCUL POMPA DE INCALZIRE

Aplicatii

Instalatii de incalzire
Instalatii de conditionare a aerului
Incarcare boiler
Recirculare apa care rezulta in urma condensului
Aplicatii industriale cu circuit inchis

CALCULUL POMPEI DE INCALZIRE

Normele stabilesc pentru fiecare cladire o anumita “pierdere de caldura” si fixeaza
temperatura maxima a aerului interior.
Pentru a se atinge in interiorul camerei o temperatura de 20°C (de exemplu), trebuie sa
existe un echilibru intre aportul de caldura si pierderile totale de caldura ale cladirii.
Pierderile de caldura intr-o unitate de timp reprezinta cantitatea de caldura dispersata din
cladire intr-o ora pe metru cub si grad Celsius.
Acestea sunt determinate de:
- puterea termica pe metru cub si grad Celsius necesara pentru a compensa pierderile
de caldura prin peretii opaci si transparenti ai unei cladiri (vezi fig. A)
- puterea termica pe metru cub si grad Celsius necesara pentru a incalzi aerul proaspat
din ambient (vezi fig. B)

4
INSTALATIA DE INCALZIRE MONOTUB

Pentru a calcula debitul unei pompe de recirculare cazan

De exemplu:
P = Puterea in kcal/h = 60.000 kcal/h
T = diferenta de temperatura intre tur si retur = 20°C
Q = (0,33 x P)/ T =
= (0,33 x 60.000 kcal/h)/ 20°C = 990l/h = 0,9 m3/h

5
INSTALATIA DE INCALZIRE CU DOUA CONDUCTE

INSTALATIA DE INCALZIRE IN PARDOSEALA

6
INSTALATIE CU VAS DE EXPANSIUNE DESCHIS
presiune statica (mCA)

In cazul unor instalatii cu vas de expansiune

deschis, pozitia rezervorului determina
presiunea statica.

In cazul prezentat in figura de alaturi,

presiunea statica a pompei de circulatie este
de 3,5 mCA.

Va recomandam sa instalati pompa de

circulatie in aval de rezervor, astfel incat sa
evitati problemele de cavitatie si asa incat
apa sa iasa din vas.

Mai jos sunt reprezentate doua moduri de instalare a pompelor de circulatie, la alegerea
instalatorului, in scopul de a garanta o durata de viata mai lunga a electropompei.

Temperatura de lucru tur instalatie ~ 80°C Temperatura de lucru retur instalatie ~ 60°C

7
CAND ALEGETI POMPA CU ROTOR INECAT SAU VENTILAT LA O
INSTALATIE DE INCALZIRE?
Alegerea pompelor poate fi efectuata doar de catre proiectant; cea cu rotorul ventilat este
solutia utilizata in majoritatea cazurilor in care exista cerere de debit mai mare de 70 m3/h
si/sau inaltimea de pompare este mai mare de 15 mCA. In cazul unor debite mai mici, in
majoritatea cazurilor se instaleaza pompe de circulatie cu rotor inecat, care au un minim de 2
curbe care pot fi alese de la un selector instalat in cutia regletei cu borne.

Avantajele pompei cu rotor ventilat:

se poate utiliza cu apa calcaroasa

posibilitate de instalare cu ax pe verticala
gama mare de produse

Avantajele pompei cu rotor inecat:

silentioasa
de la 2 la 3 viteze care se pot selecta

COMPONENTELE PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII DE INCALZIRE

TRADITIONALE
GENERATOR DE CALDURA
Generatorul de caldura este un cazan care functioneaza pe gaz, lemne sau alt tip de
combustibil, astfel incat poate produce cantitatea necesara de caldura pentru a efectua
incalzirea prin recircularea apei.
Mai nou, o sursa alternativa este reprezentata de “panourile solare” care, utilizand energia ce
rezulta din radiatia solara, incalzesc apa care va fi introdusa in circuitul de incalzire.

CONDUCTE SI CORPURI DE INCALZIRE

Conductele trebuie sa poata transporta agentul de incalzire la punctul de consum, garantand
debitul maxim si zgomotul cel mai mic generat de trecerea apei. In plus, daca sunt izolate
bine, tevile trebuie sa garanteze cea mai mica pierdere de caldura intre tur si retur, un aspect
care nu trebuie sa fie trecut cu vederea, deoarece influenteaza costurile de functionare ale
instalatiei.
Corpurile de incalzire pot fi: radiatoare, ventiloconvectoare, panouri radiante de perete si de
pardoseala.

POMPA
Pompa este un component fundamental pentru circulatia apei in instalatie si pentru a o
dimensiona corect trebuie sa tineti cont de urmatoarele aspecte importante:
• cantitatea maxima de apa, definita ca debit maxim

8
 • inaltimea de pompare in metri, care trebuie sa poata compensa pierderile de sarcina
in conducte si in toate celelalte componente ale instalatiei (ex: radiatoare, incalzitoare,
curbe, coturi, robineti cu sertar etc)

CALCUL DEBIT INSTALATIE

Q = debit in volum (m3/h)

Pw = necesar de caldura (kW)
0,86 = factor de conversie intre Kcal/h si kW
T = diferenta de temperatura intre tur si retur in °C

Deoarece pompa este o componenta importanta, trebuie sa luati in considerare anumite

aspecte, precum economia de energie si posibilitatea de utilizare a unei viteze fixe sau a
uneia variabile.
• Daca instalatia prevede functionarea intr-un punct fix al curbei, pompa cu viteza fixa
poate satisface cererile instalatiei
• Daca la instalatie exista posibilitatea de a varia debitul, va recomandam sa utilizati o
pompa de circulatie electronica cu inverter, care regleaza viteza pompei in functie de
cerinta instalatiei.

ESTIMARE APROXIMATIVA PENTRU CALCULUL PUTERII DE INCALZIRE

NECESARE
3
K = 20/25W/ m necesari pentru camere de locuit
3
K = 35/40 W/ m doar pentru bai
1 kcal/h = 1,163 W
( W = J/sec)

9
 Volum incapere in mc K W
1- sufragerie 43 25 1075
2- sala de masa 17 25 425
3- bucatarie 11 25 275
4- intrare 46 25 1150
5- hol 42 25 1050
6 - camera 1 16 25 400
7- camera 2 22 25 550
8 - baie 16 40 640
9 - birou 24 25 600

Total 237
6165

Putere in W necesara pentru incalzire

ALEGEREA POMPEI DE CIRCULATIE PENTRU INCALZIRE

Exemplu:

10
CALCUL APROXIMATIV INALTIME DE POMPARE INSTALATIE INCALZIRE
Inaltimea de pompare rezulta din insumarea pierderilor de sarcina din instalatia de incalzire.

Cu aproximatie, pentru a face mai rapid calculul la instalatiile cu circuit inchis, se considera
aproximativ 0,8-1 mCA pentru fiecare etaj: de exemplu la o cladire cu 4 etaje, putem sa
consideram 3,2 – 4 mCA de inaltime de pompare.

Exemplu de calcul:

H = Hed x K
Hed = inaltimea cladirii de 9m
K = consideram 25% -30% din inaltimea cladirii
H = 9 x 0,30 = 2,7 mCA
H = 9 x 0,25 = 2, 25 mCA

In general, instaland o pompa electronica, puteti evita erorile in alegerea inaltimii de

pompare, setand o valoare direct la instalatie in faza de montaj.

11
Va recomandam sa acordati cateva minute pentru calculul inaltimii de pompare; pentru a va
ajuta, mai jos gasiti un tabel in care sunt indicate pierderile de sarcina ale fiecarei
componente prezente in instalatie.
In cazul pierderilor de sarcina inregistrate numai la conducte, va recomandam sa utilizati
tabelele de la pagina 28 si 29.
Eventual, pentru a obtine un calcul cat mai exact, va recomandam sa consulati tabelele
producatorilor componentelor de sisteme de distributie.

VALORI PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA TEMPERATURA DE 80°C SI

VITEZA APEI 1m/s
Tip rezistenta dimensiune comerciala 3/8” – ½” ¾” – 1” 1 ¼” –2” > 2”

Ventiloconvector 1500
Radiator 149
Cazan 149
Vana cu 3 cai 495 495 396 396
Vana cu 4 cai 297 297 198 198
Vana corp incalzire tip in unghi 198 198 149 -
Vana corp incalzire tip drept 421 347 297 -
Robinet de retinere 149 99 50 50
Vana fluture 173 99 74 50
Robinet cu sfera cu trecere totala 10 10 5 5
Robinet cu sfera cu trecere partiala 80 50 40 30
Vana cu sertar cu trecere integrala 10 10 5 5
Vana cu sertar cu trecere redusa 60 50 40 30
Curba la 90° 75 50 25 20
Curba in forma de U 99 75 40 25
Largire 50
Ingustare 25

Cifrele in rosu din tabel se refera la pierderile de sarcina locale, in mmCA.

INFORMATII DESPRE VASELE DE EXPANSIUNE

Vasul de expansiune cu membrana este o componenta importanta si prezenta la aproape
orice instalatie de incalzire, care este utilizata pentru a compensa variatiile de volum ale apei
de incalzire datorate modificarilor de temperatura.

Experienta ne aduce aminte ca unul dintre motivele care pot provoca disfunctii la instalatiile
de incalzire este prezenta aerului, iar pentru evitarea acestui lucru trebuie sa verificati daca
presiunea statica a sistemului este mereu mai mare decat cea atmosferica.

Este recomandat sa verificati starea presiunii cel putin o data pe an, precum si preincarcarea
vasului, dar si a instalatiei.
In general, presiunea vasului se tareaza luand in considerare presiunea statica a instalatiei
impartita la 10 (de ex: 30 m = 3bar), in timp ce in cazul sistemului rece trebuie sa mariti cu
0,5 bar presiunea vasului.
12
RECOMANDARI INSTALARE CORECTA POMPA CIRCULATIE

Dupa ce ati efectuat instalarea, reumpleti

La punerea in functiune, va recomandam instalatia si efectuati purjarea, inainte de a
sa efectuati purjarea aerului de la motor, pune in functiune pompa de circulatie.
slabind usor dopul de aerisire si lasand sa Puneti in functiune pompa de circulatie la
se scurga lichidul cateva secunde. viteza maxima

13
 In general, nu este necesara nicio operatie
de intretinere a pompei de circulatie. La
inceputul sezonului de iarna verificati daca
axul motorului nu este blocat.

Instalati atat pe conducta de aspiratie, cat si

pe cea de refulare un robinet de inchidere.
In cazul izolarii (termice) asigurati-va ca
orificiile de evacuare a condensului din
carcasa motorului nu sunt inchise sau partial
obturate.

RECOMANDARI PENTRU INSTALARE

La prima punere in functiune si de cateva ori pe an, atunci cand instalatia de incalzire este
activa, exista posibilitatea sa nu se incalzeasca corpul de incalzire cel mai sus amplasat. In
acest caz, se va efectua aerisirea, cu instalatia rece, astfel incat aerul format in interiorul
radiatorului sa fie eliminat.
Pentru evitarea formarea aerului, va recomandam ca valoarea presiunii statice a corpului cel
mai de sus sa fie mai mare de 0,5 bar.
Presiunea de aspiratie Exemplu de informatie prezenta in catalogul tehnic
Pentru a evita efectele cavitatiei si zgomotul DAB
instalatiei, va recomandam sa respectati in
dreptul gurii de aspiratie a pompei urmatoarele
valori minime de presiune in functie de
temperatura. In acest caz, se evita deteriorarea
lagarelor si/sau rulmentilor pompei.

14
Recomandari pentru efectuarea unei instalari corecte a pompei de
circulatie DAB

- nu instalati o pompa de circulatie cu parametrii functionali prea mari, deoarece poate

cauza zgomote la instalatia termica, generand recirculari si vartejuri in conducte.
- va recomandam intotdeauna sa efectuati o spalare a instalatiei inainte de montaj si
punerea in functiune a pompei de circulatie, astfel incat sa va asigurati ca in lichid nu
exista resturi de sudura care ar putea sa deterioreze partea hidraulica si dispozitivul
de fixare al pompei
- pentru a evita infiltrarea apei in regleta prin cablul de alimentare, va recomandam sa
orientati presetupa inspre partea de jos
- doar vasul de expansiune se pozitioneaza in apiratia pompei, astfel incat sa evitati
efectul cavitatiei, care poate deteriora pompa
- va recomandam ca inainte de a alimenta pompa de circulatie sa eliminati gazul si
aerul existent, deoarece si scurtele functionari in gol pot deteriora pompa
- in cazul unor instalatii noi trebuie sa curatati cu grija vanele, tubulatura, rezervoarele
si racordurile. Pentru a evita ramasitele de sudura sau alte impuritati care pot intra in
pompa, va recomandam sa utilizati filtre tronconice. Aceste filtre, construite din
materiale rezistente la coroziune, au suprafata libera a filtrului cu sectiune de 3 ori mai
mare decat cea a conductelor pe care sunt montate cu scopul de a nu crea pierderi de
sarcina excesive.

(filtru pentru conducte de aspiratie)

1. corpul filtrului
2. filtru cu grad mic de filtrare
3. manometru diferential
4. tabla perforata
5. gura aspiratie pompa

INSTALATIA DE CIRCULATIE

Considerand o instalatie cu circuit inchis:

-
- recircularea apei calde menajere
- incalzire
- conditionarea aerului

Inaltimea de pompare totala este suma pierderilor de sarcina la

nivelul retelei de distributie, inaltimea cladirii nu influenteaza in
vreun fel.

In figura de alaturi, cele 2 manometre pozitionate unul pe conducta

de aspiratie si unul pe refulare, masoara presiunea, iar diferenta
de presiune reprezinta inaltimea de pompare manometrica.

15
 Ce faceti mai intai in caz de zgomot in instalatie:
- reduceti viteza pompei
- inchideti usor robinetul de pe tur
- controlati presiunea statica
- scoateti gazul din pompa de circulatie

Curba de rezistenta se modifica in functie de necesarul instalatiei. In cazul in care vanele de

zona se inchid, debitul scade si caracteristicile sistemului se schimba cu o presiune dinamica
mai mare. In acest caz se trece de la punctul de functionare indicat cu litera X la Z.

Instalarea unei pompe de circulatie supradimensionata la o instalatie poate cauza probleme

de zgomot din cauza unei viteze si a unui debit foarte mare al apei, putind compromite
functionarea si durata de viata a instalatiei. In anumite cazuri pot exista si probleme de
cavitatie.

POMPE DE CIRCULATIE CU INVERTER DIALOGUE

DIALOGUE este un dispozitiv de control integrat in pompele de circulatie cu rotor inecat (tip
BPH – E, BMH – E, DPH – E, DMH – E) care permite reglarea parametrilor pompei in functie
de cerintele efective ale instalatiei.
Dispozitive cu inverter similare DIALOGUE se folosesc pe scara larga in ultimii ani, deoarece
instalatiile noi implica o economie tot mai mare de energie, eliminarea zgomotului datorat
vanelor termostatice sau altor accesorii, precum si un control imbunatatit al functionarii
instalatiei.

16
CEA MAI BUNA REGLARE

Utilizarea convertizorului de
frecventa permite controlul
debitului si/sau presiunii
sistemului, obtinand o
reglare precisa.
Inverterul poate modifica
viteza rotorului pompei,
asigurand un control
continuu si adaptand
parametrii hidraulici la noile
conditii ale sistemului.
Sistemele de reglare
traditionale permit reglajul
lent si lipsit de precizie, spre
deosebire de convertizorul
de frecventa.

SIMPLITATEA INSTALARII

Instaland o pompa
electronica, se pot evita erori
in alegerea inaltimii de
pompare setand valoarea in
faza de instalare.
In plus, inverterul permite
simplificarea instalatiei, astfel
incat robinetii de
suprapresiune, robinetii de
by-pass nu mai sunt
necesari.

ZGOMOT REDUS

Cand modificati viteza rotorului, se schimba nivelul de zgomot. De fapt, reducand viteza de
rotatie cu 70% fata de nivelul nominal, nivelul sonor scade vizibil, imbunatatind confortul.

17
MODURI DE REGLARE DISPOZITIV DIALOGUE
1. Mod de reglare la presiune diferentiala constanta P-c
Modul de reglare P-c mentine constanta presiunea diferentiala a
instalatiei la valoarea de setare H set-point cand debitul este
variabil. Aceasta reglare este indicata in special la instalatiile cu
pompe ale unor circuite primare cu pierderi de sarcina mici.

2. Mod de reglare la presiune diferentiala proportionala P-v

Modul de reglare P-v, atunci cand debitul este variabil, variaza
liniar valoarea inaltimii de pompare de la Hsetp la Hsetp/2. Aceasta
reglare este indicata in special la instalatiile cu pompe ale unor
circuite primare cu pierderi de sarcina ridicate.

3. Mod de reglare la viteza constanta

Reglarea la viteza constanta dezactiveaza reglarea modulului
electronic. Viteza pompei poate fi reglata manual la o valoare
constanta actionand direct panoul frontal sau prin intermediul unei
telecomenzi la distanta printr-un semnal 0-10V. Acest tip de reglare
este indicat in special in cazul inlocuirii pompelor de circulatie la
instalatiile deja existente.

4. Modalitatea de reglare la presiune

diferentiala constanta si proportionala
in functie de temperatura apei

Setpoint-ul inaltimii de pompare a pompei

de circulatie este redus sau marit in functie
de temperatura apei. Temperatura
lichidului poate fi setata la 80°C sau la
50°C.
Hmin = 30% Hset

18
EXEMPLU NUMERIC PENTRU SETAREA Hset CU PRESIUNE
DIFERENTIALA PROPORTIONALA

Considerati urmatorul punct de lucru:

Q = 6,5 m3/h
H = 6m

PROCEDURA

1. Insemnati in grafic punctul de lucru dorit si cautati curba DIALOGUE cea mai apropiata
de acesta (in acest caz punctul se afla exact pe curba)
2. Mergeti pe curba pana cand intersectati curba limita a pompei de circulatie
3. Citirea inaltimii de pompare corespunzatoare acestui punct limita va fi inaltimea
set-point-ului care trebuie sa fie setat pentru a obtine punctul de lucru dorit.
Deci Hset = 7bar

EXEMPLU PRACTIC DE FUNCTIONARE DIALOGUE

In situatia de mai jos electrovana este reprezentata cu EV, iar punctul de consum cu R.

In cazul specific, odata cu cresterea necesarului de apa (activare EV...), pe langa faptul ca va
creste proportional necesarul cantitatii de apa de recirculare, vor creset pierderile de sarcina
pe care pompa trebuie sa le depaseasca.

19
EXEMPLU DE REGLARE LA PRESIUNE DIFERENTIALA PROPORTIONALA

Presiunea si debitul cresc sau scad proportional cu

variatia necesarului de apa in instalatie.

In cazul nostru in care presiunea Hsetp este de

7mCA, valoarea Hsetp/2 este setata automat la 3,5
mCA, care este valoarea de pornire.

20
 POMPA DE CIRCULATIE CU INVERTER DIALOGUE

EXEMPLU DE INSTALARE POMPE DE

CIRCULATIE DIALOGUE
Pompele duble de circulatie cu inverter
reprezentate in pozele de alaturi
gestioneaza instalatia de incalzire a unei
scoli.
Fiind pompe duble, exista posibilitatea de
setare a functionarii alternate la fiecare 24
ore (prevazuta la produsul standard) si
a modului de functionare, care la
aceasta instalatie este la presiune
diferentiala constanta. Aceasta setare
permite compensarea pierderilor de
sarcina ale sistemului, precum:
colectoare, generatoare de caldura,
tubulatura de distributie, robineti,
corpuri de incalzire, etc
In cazul instalarii in paralel a pompelor
de circulatie, sunt necesari robineti de
retinere care sa garanteze corecta
functionare a instalatiei.

Reglare la presiune
diferentiala constanta
Setare prin intermediul panoului
de control pozitionat pe corpul
motorului.
In acest caz, presiunea
diferentiala ramane constanta,
indiferent de cerinta de apa.

21
CALCULUL CIRCUITULUI DE RECIRCULARE
Executarea unui sistem de recirculare va garanta un confort deosebit si va permite reducerea
risipei de apa calda menajera.

Stabilirea corecta a pompei de recirculare inseamna acoperirea pierderilor de caldura in

conducte in momentul in care la punctul de consum se furnizeaza apa calda.

Inaltimea de pompare trebuie sa fie calculata in functie de pierderile de sarcina de la nivelul

tevilor, luand in calcul circuitul cel mai dezavantajat.

Pentru acest calcul, recomandam urmatoarele:

Debit 6 l/h pentru fiecare metru al instalatiei de recirculare

Inaltime de pompare: 30mmCA pentru fiecare metru de recirculare a circuitului cel mai
dezavantajat.

Lungimea conductei de recirculare: (3+2+13) + (3+2+10+13) + (3+ 2+10+10+13) = 80m

Debit = 60l/h m x 80 m = 480 l/h
Lungimea conductei de recirculare a circuitului cel mai dezavantajat: 2+3+10+10+13 =38 m
Inaltime de pompare = 30mmCA/m x 38 m = 1.140 mmCA

22
CALCUL GRUP DE PRESURIZARE

Aplicatii

Instalatie de presurizare
Aplicatii industriale
Irigare
Grupuri antiincendiu
Agricultura

CUM SA DETERMINATI DEBITUL

Informatii generale

Calculul corect al debitului de apa intr-o locuinta depinde de numarul punctelor de consum;
pentru a alimenta cu apa o locuinta cu 5 pana la 8 persoane, debitul de apa variaza de la
1,6m3/h pana la 2,8m3/h, iar pentru irigarea unei gradini cu dimensiuni care variaza de la
800m2 la 1000m2 , debitul variaza de la 1-2 m3/h, bineinteles daca instalatia este impartita pe
mai multe zone.

23
Pentru a determina grupul de pompare cel mai potrivit, trebuie sa stiti ce debit de apa este
necesar si care este inaltimea de pompare corespunzatoare.

Mai jos este indicat consumul in l/min necesar pentru fiecare punct de consum

WAS WC CU ALIMENTARE DIRECTA DE LA RETEA (FARA REZERVOR) 90 l/min

CADA 15 l/min
DUS 12 l/min
MASINA DE SPALAT RUFE 12 l/min
MASINA DE SPALAT VASE 10 l/min
CHIUVETA DE BUCATARIE 9 l/min
LAVOAR 6 l/min
BIDEU 6 l/min
WAS WC CU REZERVOR 6 l/min
total
TOTAL 166 l/min

Bineinteles, pentru un apartament nu sunt necesari 166 l/min, deoarece nu se utilizeaza toate
punctele de consum in acealasi timp. Prin urmare, pentru a calcula cantitatea de apa
necesara, se utilizeaza formule matematice care pentru un anumit numar de apartamente ne
furnizeaza debitul de apa necesar. Rezultatele calculelor sunt indicate in tabelele de mai jos:

CUM SA DETERMINATI DEBITUL

Pentru a calcula debitul necesar(in m3/h), se utilizeaza urmatoarele tabele:

24
CALCULUL INALTIMII DE
POMPARE

Dupa ce ati determinat debitul de apa

necesar, trebuie sa determinati corect si
inaltimea de pompare.

Grupul de pompare trebuie sa ridice apa

pana la ultimul etaj al cladirii si trebuie sa
aiba in punctul cel mai indepartat o presiune
de cel putin 2 bar (aprox. 20 m). Grupul
trebuie insa sa depaseasca pierderile de
sarcina de la nivelul instalatiei, iar daca este
ajutat de o presiune in aspiratie, inaltimea
de pompare a grupului va fi:

H = (Hcladire+Hpierderi+Hutilizare) – Haspiratie (m)

Considerand ca pierderile sunt de aprox. 20% din Hcladire si ca Hutilizare doriti sa fie de 2bar
(circa 20 m), avem:
H=(1,2x Hcladire +20) – Haspiratie(m)

25
Rezumand: 1) in functie de nr de apartamente obtinem debitul Q
2) in functie de inaltimea cladirii si de eventuala presiune in aspiratie obtinem
inaltimea de popare H
3) se alege grupul care are ca punct intermediar pe curba hidraulica valorile
calculate ale lui Q si H

EXEMPLU DE CALCUL AL INALTIMII DE POMPARE

Cladire:

Inaltime: 42 metri cu 50 apartamente cu Wc-uri cu rezervoare (12 m3/h total)

Presiune la intrare: 1 bar ( = 10 mCA)
Inaltime de pompare necasra in punctul cel mai dezavantajat: 20 mCA

26
Daca nu exista cereri speciale din partea utilizatorului in legatura cu numarul de pompe ale
grupului, se poate alege versiunea cu una, doua sau trei pompe, tinand cont de faptul ca:

• debitul total este impartit

• inaltimea de pompare ramane invariabila

TABELE PIERDERI DE SARCINA SI VITEZE

Cifrele in alb: Tabelul se refera la tevi zincate.

Pierderi de sarcina in m pentru
fiecare 100 m de teava Pentru alte materiale, inmultiti cu:
- 0,6 tevi din PVC
Cifrele in verde: - 0,7 tevi din aluminiu
Viteza apei in m/sec - 0,8 tevi din otel laminat si inox

27
Cifrele in alb: Tabelul se refera la tevile zincate

Pierderi de sarcina in m pentru fiecare Pentru alte materiale, inmultiti cu :

100 m de teava
- 0,6 tevi din PVC
Cifrele in verde: - 0,7 tevi din aluminiu
Viteza apei in m/sec - 0,8 tevi din otel laminat si inox

28
CUM SA CALCULATI ASPIRATIA MAXIMA A POMPEI

Calculul capacitatii de aspiratie

Cavitatie
Recomandari pentru o functionare corecta

CALCULUL CAPACITATII DE ASPIRATIE

Pentru a calcula inaltimea maxima de aspiratie Z1 se utilizeaza formula:

Z1 = pb – NPSH necesar – Hr - pV

Pb = presiune barometrica (in mCA), depinde de

altitudinea fata de nivelul marii (vezi tabelul 2 de pe
pagina urmatoare)
NPSH = NPSH al pompei la punctul de functionare,
indicat in catalogul DAB PUMPS SPA
Hr = pierderi de sarcina (in mCA) pe partea de
aspiratie
Pv = presiunea de vaporizare, tendinta fluidelor fiind
sa se evapore (in mCA), in functie de temperatura
fluidului (vezi tabelul 1 pagina urmatoare)

29
30
EXEMPLU DE CALCUL
Formula de aplicare: Z1 = pb – NPSH cerut – Hr - pv

Exemplu:

Considerand pompa model K 90/100

Q = 7,4 m3/h
NPSH = 3,25 m
Pb = 10.33 mCA
Hr = consideram pentru simplitate 2m

Daca vreti sa lucrati la 3 temperaturi diferite:

T = 20°C pv = 0,22 m T = 90°C pv = 7,035 m

Z1 = 10,33 – 3,25 – 2 – 0,22 = 4,86 m Z1 = 10,33-3,25-2-7,035 = -1,95

T = 95°C pv = 8,55m
Z1 = 10,33-3,25-2-8,55 = -3,47m

NOTA: Va recomandam sa adaugati la NPSH calculat factorul de siguranta = - 0,5 m

In cazul in care exista gaz in apa, se adauga factorul = - 0,5m

CAVITATIA
Pentru a garanta o functionare buna, precum si un randament maxim al electropompei,
trebuie sa stiti care este nivelul NPSH (Net Positive Suction Head) al pompei, pentru a
calcula inaltimea maxima de aspiratie Z1.

Calculul Z1 este important pentru ca asigura functionarea corespunzatoare a pompei fara sa

se inregistreze fenome de cavitatie.

Functionarea in conditii de CAVITATIE apare atunci cand, la intrarea in rotor, presiunea

absoluta scade la valori care permit formarea vaporilor in interiorul fluidului, din cauza carora
pompa functioneaza neregulat, cu o scadere a inaltimii de pompare. Pompa nu trebuie sa
functioneze in cavitatie pentru ca, pe langa faptul ca genereaza un zgomot asemanator celui
unui ciocan metalic (datorat imploziei bulelor de abur), provoaca defectiuni iremediabile la
rotor.

Mai jos gasiti o imagine a unui rotor din fonta care a functionat in cavitatie. Este evident
inceputul coroziunii la paletele gurii de aspiratie.

31
DE CE NU RECOMANDAM EFECTUL SIFON

Exista cazuri de aspiratii in contrapanta sau cu sifon, care nu sunt recomandate in niciun caz,
deoarece cauzeaza dezamorsarea pompei.

In figura de mai sus, in punctul cel mai inalt se observa formarea aerului.
Aceasta situatie cauzeaza functionarea in gol a pompei, deteriorand etansarea mecanica,
partea hidraulica.

32
RECOMANDARI PENTRU O INSTALARE CORECTA

1. Va recomandam intotdeauna sa pozitionati pompa cat mai aproape de fluidul care

trebuie sa fie pompat.
2. Ancorarea solida a picioarelor pompei pe baza de sprijin favorizeaza absorbirea
eventualelor vibratii generate de functionarea pompei.
3. Pompa trebuie sa fie instalata in pozitie orizontala sau verticala, astfel incat motorul sa
fie intotdeauna deasupra pompei.
4. Conductele metalice nu trebuie sa transmita forte prea mari catre racordurile pompei,
intrucat se pot crea deformari sau chiar rupturi.
5. Daca presiunea hidrostatica la aspiratie este negativa, atunci trebuie sa instalati
neaparat la aspiratie un sorb avand caracteristici corespunzatoare.
6. Eventuala trecere de la conducte cu diametru mic la conducte cu diametru mai mare
trebuie sa fie graduala. Lungimea conului de trecere trebuie sa fie de 5÷7 ori diferenta
diametrelor.
7. Verificati cu grija daca racordurile conductei de aspiratie permit infiltrarea aerului.
8. Pentru a evita formarea golurilor de aer in conducta de aspiratie, trebuie sa prevedeti
o mica panta pozitiva a conductei de aspiratie catre electropompa, dupa cum este
indicat in figura.

NOTA: Verificati caracteristicile sursei de alimentare cu apa, sa fie proportionate cu cele ale
grupului instalat.
• ASPIRATIE DIN PUT (POMPA POZITIONATA DEASUPRA SURSEI DE APA): va
recomandam sa utilizati o protectie impotriva mersului in gol, pentru a evita
functionarea grupului in conditii anormale.
• ASPIRATIE DIN REZERVOR (POMPA DEASUPRA SAU SUB SURSA DE APA): va
recomandam sa protejati pompa impotriva mersului in gol utilizand de exemplu
intrerupatoare cu plutitor.
• RACORD DIRECT LA RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA: in cazul in care
presiunea poate cobori sub valori prea scazute, va recomandam sa instalati in
aspiratie un presostat de presiune minima prevazut cu protectie.
FUNCTIONAREA IN GOL DETERIOREAZA ELECTROPOMPELE!

33
INSTALAREA POMPEI SUBMERSIBILE

Alegerea pompei submersibile

Exemple de instalare

ALEGEREA POMPEI SUBMERSIBILE

Pentru alegerea pompei potrivite, trebuie sa definim functionarea acesteia, luand in
considerare urmatoarele elemente:

Tipul fluidului, daca este apa sarata, termala, de put, etc...

Continutul de nisip pe mc (pentru pompe de 4” max. 120g/mc, pentru pompe de 6” max.
40g/mc)
Temperatura apei in °C
Valoarea aciditatii (domeniu pH recomandat de la 6 la 9)
Adancime si diametru put
Tip utilizare: furnizare apa pentru locuinta, industrie, evacuare apa din rezervor, irigare
sau alte utilizari care trebuie sa fie precizate
Debitul de apa necesar
Presiunea necesara la punctul de consum
Nivelul static al apei in put
Nivelul dinamic al apei in put
Caracteristicile conductei de distributie
Caracteristicile alimentarii cu energie electrica: monofazata, trifazata
Caracteristicile comenzii: cu variator de frecventa sau traditionala
Distanta intre electrompompa si dispozitivul de comanda, pentru alegerea sectiunii
corecte a cablului de alimentare electrica.

34
 D = diferenta de nivel intre
suprafata apei si nivelul terenului

L = lungimea totala a tevilor pana

la intrarea la punctul de consum

Exemplu de calcul pompa:

Considerand cererea la punctul de consum Q = 60 l/min H = 2,5 bar

si conductele cu L = 120 m D = 30 m

Hpompa = Pierderea de sarcina de-a lungul conductelor + Diferenta de nivel + Presiunea ceruta intrare punct de
consum = 5,7 + 30 + 25 = 60, 7 mCA

Qpompa = 60 l/min

35
EXEMPLU DE INSTALATIE TRADITIONALA CU PRESOSTAT, VAS DE
EXPANSIUNE SI TABLOU ELECTRIC

36
EXEMPLU DE INSTALATIE CU POMPA SUBMERSIBILA SI CONVERTIZOR
DE FRECVENTA

37
SISTEM CU INVERTER ACTIVE DRIVER
Ce este ACTIVE DRIVER
Gama de produse compatibile cu ACTIVE DRIVER
Economie de energie

38
CE ESTE SISTEMUL ACTIVE DRIVER
Dispozitivul ACTIVE DRIVER este un sistem inovativ integrat de control pentru
electropompele cu viteza variabila, capabil sa mentina constanta presiunea atunci cand
debitul este variabil.

Sistemul ACTIVE DRIVER este compus din:

- un inverter
- un senzor de debit
- un senzor de presiune

Apa curge prin acest dispozitiv, avand functia de racire a componentelor (temperatura
maxima a fluidului pompat 50°C).

Cateva avantaje in aplicatia ACTIVE DRIVER:

- un confort sporit datorat presiunii constante

- economie de energie datorata unei utilizari eficiente a motorului
- silentiozitate mai mare datorata reducerii numarului de rotatii ale motorului in functie
de reducerea debitului cerut
- eliminarea suprapresiunii
- o durata de viata mai mare a electropompei
- instalare simpla

ACTIVE DRIVER este dotat cu un sistem de protectie impotriva defectarii:

- Protectie impotriva mersului in gol

- Protectie impotriva supraincalzirii electropompei
- Protectie impotriva tensiunii de alimentare anormale
- Protectie amperometrica
- Protectie impotriva scurtcircuitului intre fazele de iesire

39
CARACTERISTICILE ACTIVE DRIVER

ACTIVE DRIVER este furnizat la diferite modele, monofazate si trifazate, pentru a putea fi
imbinat cu toate pompele DAB. Mai jos sunt prezentate cateva exemple de pompe
compatibile cu dispozitivul ACTIVE DRIVER.

NOTA: Debitul maxim recomandat al pompei Qmax < 300 l/min.

40
ECONOMIE DE ENERGIE CU SISTEMUL INVERTER ACTIVE DRIVER
Grupurile de presurizare cu convertizor de frecventa Active Driver permit, pe langa o simpla
instalare si o tarare succesiva a presiunii, un confort perceput in termeni de stabilitate a
presiunii si economie de energie.

In paginile ce urmeaza sunt reprezentate curbele de putere la diverse presiuni de tarare si

randamentul corespunzator. Cum se poate observa, exista o scadere semnificativa a energiei
in WATT.
Mai jos puteti vedea un exemplu practic; la acelasi debit de 60 l/min., sunt prezentate valorile
puterii absorbite:

Q = 60 l/min H = 42 mCA P = 1300 W

Q = 60 l/min H = 35 mCA P = 1100 W
Q = 60 l/min H = 25 mCA P = 820 W

41
ECONOMIE DE ENERGIE 40-80 ACTIVE DRIVER

42
ECONOMIE DE ENERGIE Euro 40-80 ACTIVE DRIVER

43
GRUPURI DE PRESURIZARE CU INVERTER CU ACTIVE DRIVER

44
CE GRUP DE POMPE DAB ALEGEM?

Pentru a va ghida sa faceti o alegere mai rapida, mai jos gasiti un tabel in care sunt
prezentate, in functie de nr. de apartamente, etaje si nr. de bai, grupurile de presurizare cele
mai potrivite.

LEGENDA:

h = este inaltimea de pompare necesara, daca luati in calcul inaltimea cladirii respective
Tipologia = nr. de wc-uri per apartament
Exemplu:
In cazul unei cladiri de 7 etaje cu 30 apartamente, 1 WC si fara presiune in aspiratie, se poate alege
grupul 2 A. D. 65/80 M

In cazul unei presiuni de aspiratie pozitive, consideram:

H_aspiratie = 1,5 bar = 15 m
H_etaj = 3m per etaj
In cazul unei cladiri de 7etaje cu 30 apartamente, 1WC per apartament si presiune in aspiratie de
15m se alege grupul de pompare 2 A.D. 35/120 M, deoarece scazand 15m (de presiune pozitiva in
aspiratie) e ca si cum ati lua in calcul o cladire cu 2 etaje.

45
RECOMANDARI PENTRU REGLAREA PRESOSTATULUI SI
DIMENSIONAREA VASULUI DE EXPANSIUNE
Alegerea vasului de expansiune
Exemplu de instalare si reglare
Cum sa cititi curba hidraulica pompa jet
Cum sa reglati un presostat

46
ALEGEREA VASULUI DE EXPANSIUNE
Alegerea capacitatii vasului de expansiune este determinata in functie
de punctul de lucru (debitul cerut) de pompa: doar capacitatea este
egala cu 1/ 3 din debitul exprimat in l/min.

Exemplu:
Debit Q = 120 l/min capacitate vas de expansiune = 120/3 = 40 litri
Prezenta vasului de expansiune la instalatiile traditionale cu presostate
previne ciclurile intermitente de oprire/pornire datorate absentei
compensatiei, garantand o stabilitate a presiunii.

ALEGERE PREINCARCARE VAS DE EXPANSIUNE

Presiunea de preincarcare a vaselor de expansiune trebuie sa fie egala cu 0.3bar, mai mica
decat cea mai joasa dintre presiunile de pornire a electropompelor instalatiei.

PENTRU O CORECTA OPERATIUNE DE INTRETINERE...

Verificati cel putin la 4-6 luni, cu instalatia goala, preincarcarea vaselor de expansiune,
verificand daca se mentine 0.3 bar, adica o presiune mai mica decat cea mai scazuta dintre
presiunile de pornire ale electropompelor instalatiei. Frecventa acestui control trebuie sa fie
marita pe masura ce creste frecventa pornirilor si presiunea maxima de functionare a
grupului.

47
EXEMPLU DE INSTALARE SI REGLARE
Punctul de functionare cerut: Q = 80l/min; H = 4,5 bar

CURBA HIDRAULICA POMPA KVC 45/80

48
EXEMPLU DE INSTALARE SI REGLARE
Punct de functionare cerut Q = 27 l/min; H=3,2bar

49
GHID PENTRU CITIREA UNEI CURBE HIDRAULICE POMPA
AUTOAMORSANTA DAB

La pornire, pompele autoamorsante pot genera in conductele goale o depresiune, datorita

duzei si tubului “venturi”, suficiente pentru a permite ridicarea lichidului si umplerea
conductelor de aspiratie, ca si in cazul aspiratiei din put cu pompe situate la suprafata apei.
Inaltimea de aspiratie nu poate fi oricum mai mare de 9 metri. Aceste pompe au debite si
puteri relativ reduse.
Mai jos este prezentata o curba hidraulica a unei pompe jet autoamorsante DAB PUMPS
SPA. Acest parametru evidentiaza caracteristicile hidraulice la diferite inaltimi de aspiratie,
indicate cu Hs. Cand creste diferenta de nivel, debitul scade.

Exemplu:

In cazul inaltimii de aspiratie

de 8m, debitul maxim al
pompei va fi de 2,5 m3/h, cu o
inaltime de pompare de 25
mCA.

50
PRESOSTATE UTILIZATE LA GRUPURILE DE PRESURIZARE

INSTRUCTIUNI PENTRU REGLAREA PRESOSTATULUI

Grupurile automate de presurizare sunt furnizate cu o reglare din fabrica potrivita pentru
majoritatea instalatiilor si cerintelor.
Oricum puteti sa modificati reglarea presostatului pentru a adapta mai bine grupul la diferite
cerinte.

REGLAREA DISPOZITIVULUI DE COMANDA

Stabiliti valoarea de presiune minime dorite (pornire pompa).
Reglati presiunea de preincarcare a rezervorului de acumulare cu 0,3 bar mai mica decat
valoarea presiunii minime. Aceasta operatiune trebuie sa fie efectuata doar dupa ce ati golit
apa din rezervor.
Dupa ce ati identificat modelul presostatului furnizat in dotarea pompei, incepeti tararea
urmand indicatiile de mai jos, verificand valorile stabilite cu ajutorul manometrului.

SQUARE D
Infiletati piulita A pentru a modifica valoarea presiunii de pornire. In mod automat se va
schimba si valoarea presiunii de oprire deoarece diferentialul nu este variabil.
Actionati piulita A in sens opus pentru a efectua operatia inversa

TELEMECANIQUE / SQUARE D – TELEMECANIQUE/ ITALTECNICA

Infiletati piulita B pentru a micsora valoarea presiunii de pornire, modificand diferentialul
Infiletati piulita A pentru a mari valoarea presiunii de oprire
Actionati piulitele A si B in sens opus pentru a efectua operatia inversa.

51
IDENTIFICAREA SI REMEDIEREA DEFECTELOR

DEFECTIUNI VERIFICARI (cauze posibile) REMEDII

1. Motorul nu porneste
1. Motorul nu se opreste cand
cererea de apa a incetat
1. Presostatul intervine cu
porniri si opriri frecvente in
timpul furnizarii normale de
apa
A. Verificati daca presostatul a A. Micsorati presiunea de
fost alimentat preincarcare cu 0,2 bar sub
B. Verificati daca presiunea de presiunea minima a
preincarcare a rezervorului nu presostatului
este mai mare decat cea
minima a presostatului
A. Verificati daca presiunea de A. Reglati presostatul la o
tarare a presostatului pentru presiune mai mica.
oprirea motorului nu este mai
mare decat cea pe care o poate
genera (aspiratie + refulare)
B. Verificati daca contactele B. In caz contrar inlocuiti
presostatului sunt libere in presostatul.
miscare
A. Verificati tararea A. Mariti valoarea de tarare a
presostatului care este de obicei presostatului pana cand depasiti
prea scazuta. acest inconvenient. Nu uitati
apoi sa resetati preincarcarea
rezervorului in functie de
presiunea de pornire.
B. Verificati integritatea B. In caz contrar indepartati
membranei vasului de inconvenientul.
expansiune (daca este utilizat)

PRESOSTATUL KLOCKNER MOELLER TIP MCS

• Slabiti cele 4 suruburi si indepartati capacul transparent

• Desurubati si indepartati surubul de blocare “B” pozitionat
intr-unul din cele 12 orificii ale selectorului de tarare “A”
(figura 1).
• Rotiti selectorul de tarare “A” in sensul acelor de
ceasornic pentru a mari in acelasi timp presiunea de
pornire si cea de oprire (presiunea de pornire scade, iar
cea de oprire ramane fixa).
• Actionati selectorul de tarare “A” si rotiti-l in sensul acelor
de ceasornic pentru a micsora diferentialul (figura 3).
• Puneti la loc si fixati surubul de blocare “B” in orificiul
selectorului “A” astfel incat sa fie aliniat cu unul dintre cele
2 filete pozitionate sub selector (figura 4).
• Puneti la loc capacul transparent si infiletati cele 4
suruburi.

52
DIMENSIONAREA POMPEI SUBMERSIBILE

Aplicatii

Drenaj apa de ploaie

Evacuare apa condens (aer conditionat, cazan, etc)
Spalatorii sub nivelul retelei de canalizare
Golirea rezervoarelor si/sau piscinelor
Transferarea fecalelor
Instalatii industriale

53
POMPE SUBMERSIBILE
Metoda de alegere a unei electropompe pentru asanare este aceeasi ca si in cazul
electropompelor centrifugale; trebuie sa calculati debitul si inaltimea de pompare cerute de
instalatie si sa alegeti electropompa cu parametrii functionali corespunzatori.

Instalarea pompelor submersibile poate fi de 2 tipuri: fixa sau mobila.

In cazul instalarii mobile, pompele submersibile DAB sunt dotate cu maner ergonomic care
permite o manipulare si o instalare simpla. Este foarte important ca instalarea sa fie corecta
pentru a preveni problemele care afecteaza functionarea.

In cazul instalarii fixe, DAB propune dispozitivul rapid de pompare denumit DSD2. Acesta
este un instrument util pentru extragerea pompei din put si de asemenea are o utilizare
simpla si care se poate adapta la diferite modele de pompe DAB (vezi catalogul tehnic).

O componenta de baza a instalatiilor de drenaj o constituie robinetul de retinere cu trecere

integrala (cu sfera sau cu clapeta). Instalarea sa permite evitarea refluxului si formarea
golurilor de aer in corpul pompei. Prezenta aerului in corpul pompei poate duce la
dezamorsarea acesteia, la functionarea in gol si la posibile infiltratii in etansarea mecanica a
motorului.
In plus, omiterea robinetului de retinere, in cazul in care putul are dimensiuni relativ mici,
permite intoarcerea apei pe coloana care cauzeaza inaltarea nivelului si functionarea in
continuu a pompei.

Pentru dimensionarea conductei de refulare, este recomandat sa reduceti pe cat posibil

pierderile de sarcina, deoarece in caz contrar ar fi necesara instalarea unei pompe mai
puternice in ceea ce priveste consumul de curent electric.

CALCUL DEBIT
Dimensionarea pompelor

- CIRCUIT APE UZATE

TIP PUNCT DE CONSUM UNITATE MASURA CANTITATE IN LITRI/ORA

Birouri Serviciu 120
Locuinta Locuitor 65/80
Restaurante/cantina Persoane 60/70
Restaurante Persoane 55/65
Comunitati diferite Persoane 65/75

CALCULUL DEBITULUI POMPEI

Inmultiti numarul punctelor de consum cu cantitatea medie estimata.
Ex: Cladire alcatuita din 20 birouri si 30 apartamente (cu 3 locuitori in fiecare apartment)
(20x120) + (30x3x80) = 2.400 + 7.200 = 9.600 l/h in total

54
- CALCUL DEBIT POMPA PENTRU EVACUARE APA DE PLOAIE

K x SUPRAFATA EXPUSA LA PRECIPITATII impartit la NR. POMPE INSTALATE

K = 1,3 l/min x mp in cazul suprafetei rigide (ex: asfalt, pardoseala in general, etc...)

K = 0,3 l/min x mp in cazul suprafetei moi (ex: camp, gradina, zona cu pietris)

1000 m2 x 1,3 = 1300 l/min impartit la 2 pompe = 650 l/min fiecare

(luand in calcul: asfalt, ciment, pardoseala in general)
1000 m2 x 0,3 = 300 l/min impartit la 2 pompe = 150 l/min fiecare
(luand in calcul: camp, gradina, zona cu pietris)

CALCUL INALTIME DE POMPARE

Inaltimea de pompare este diferenta totala de nivel, pozitionata pe verticala, intre pompa si
nivelul conductei la iesire.

Un element foarte important in cazul dimensionarii unei instalatii este alegerea conductelor
corespunzatoare: pentru a evita saturatiile la nivelul conductei si zgomotul, va recomandam
sa dimensionati tevile pentru o viteza a fluidului in domeniul 0,7 m/s –1,7 m/s.

In paginile anterioare, gasiti cateva tabele pentru a putea calcula pierderile de sarcina in
functie de debitul apei si dimensiunea conductei.

55
Pierderile de sarcina ale eventualelor accesorii care alcatuiesc instalatia trebuie sa fie
calculate in functie de coeficientii furnizati de catre producatorul componentelor sistemului de
distributie.

Orientativ, mai jos gasiti un tabel cu indicatii privitoare la pierderile de sarcina datorate
curbelor, racordurilor, robinetilor cu sertar si robinetilor de retinere.
Valorile din tabel se refera la pierderi pe metru ca lungime a conductei echivalente.

CALCUL CAPACITATE CUVA

VOLUM CUVA APE UZATE

Cantitatea totala de evacuat impartita la 4
(inmultiti cu 0,6 daca instalatia are 2 pompe)
Exemplu:
10m3/h / 4 = 2,5 m3 (pentru o pompa)
10m3/h / 4 x 0,6 = 1,5 m3 (pentru 2 pompe)

VOLUM CUVA APA DE PLOAIE

0,035 x SUPRAFATA EXPUSA = m3 volum
Ex: 1000 m2 x 0,035 = 35 m3
Volumul cuvei trebuie sa prevada pana la
25-30 minute intrerupere energie electrica.

56
Exemplu de calcul pompa:

Luand in caclcul cererea de Q = 300

l/min
Cu o distribuire a conductelor de:

L = 30 m si h = 4 m

Hpompa = PCL + h + Presiunea la

iesire = 4,2 + 4+3 = 11,20 mCA

Qpompa = 300 l/min

PCL=Pierderi de sarcina in
conducte
h = diferenta totala de nivel
L = lungimea totala a conductelor

57
Recomandari pentru o intretinere
corespunzatoare:
• Dupa pornirea instalatiei, va
recomandam sa efectuati o inspectie
si sa curatati instalatia, in special
robinetul de retinere, cam la 3 luni.
Acest interval de timp poate fi marit
dupa primele inspectii bine realizate.

• Curatati pompa cu grija indepartand

orice corp strain prins in grila de
aspiratie si verificati libera miscare a
plutitorului. Daca este necesar,
scoateti pompa din cuva.

• Va recomandam sa efectuati cel

putin o data pe an curatirea
instalatiei cu apa, actionand repetat
pompa.

58
EXEMPLU DE RACORDARE A PLUTITOARELOR LA O STATIE
CU 1 POMPA

59
EXEMPLU DE RACORDARE A PLUTITOARELOR LA O STATIE CU 2
POMPE

60
DIMENSIONAREA RACIRII MOTORULUI POMPE SUBMERSIBILE

Dimensionare camasa de racire

61
CUM SA DIMENSIONATI O CAMASA DE RACIRE
O regula pe care nu toti o respecta: in momentul instalarii pompei submersibile, debitul de
apa garanteaza racirea motorului in timpul functionarii sale.

Evaluand situatia, mai mult de 80% din defectiuni sunt datorate supraincalzirii

Motoarele utilizate la pompele submersibile DAB

sunt proiectate pentru a functiona la o
temperatura ambianta de 40°C.

Racirea motorului trebuie sa fie garantata astfel

incat sa asigure motorului o durata lunga de
viata.

Viteza de racire este indicata pe placuta

motorului si in manualul de instructiuni anexat
pompei.

62
CUM SA DIMENSIONATI O CAMASA DE RACIRE
(consideratii valabile pentru temperatura apei mai mica de 40°C)

1. Verificarea racirii corespunzatoare a motorului

- calculati viteza fluxului dupa urmatoarea formula:

In care: Q=debit
D=diametrul putului
D=diametrul motorului

Daca v > 0,3 m/s

(0,08 m/s pentru cei 4” Franklin si 0,15 m/s pentru cei 6” Franklin)

Nu este necesara camasa de racire, motorul este racit corespunzator.

Daca v < 0,3 m/s

(0,08 m/s pentru cei 4” Franklin si 0,15 m/s pentru cei 6” Franklin)

treceti la punctul 2 de la pagina urmatoare.

63
 2. Calculul diametrului recomandat pentru camasa
Considerand debitul Q al sistemului, consultati graficul de mai jos;
Diametrul maxim recomandat pentru camasa:

Diametru maxim recomandat – Motoare DAB

Diametru maxim recomandat – Motoare Franklin

64
COMPATIBILITATE MATERIALE CU ALTE LICHIDE DECAT APA

65
CUPRINS
CU CE APA LUCRAM
APA POTABILA
APA NATURALA
APE DE SUPRAFATA
APE DE ADANCIME
APE DE RACIRE (utilizate pentru instalatiile de racire de orice tip)
APA PENTRU CAZANE PE ABUR
APA DE CONDENS (apa incalzita in urma condensarii)
APA PENTRU UZ IGIENIC SI DE SIGURANTA
VORBIM DESPRE COROZIUNE DAR DE CE ANUME TREBUIE SA NE FERIM?
FACTORII PRINCIPALI AI COROZIUNII
DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC
TEMPERATURA
TEMPERATURA APELOR
CONCENTRATIA DE SARE
VITEZA DE CIRCULATIE A SOLUTIEI
SUBSTANTE STIMULATOARE
SOLICITARILE MECANICE ALE MATERIALULUI
AGRESIVITATEA APEI
APA ESTE UN LICHID! DE CE SE SPUNE DESPRE EA CA ESTE “DURA”?
APA SEAMANA CU NOI. POATE FI ACIDA! (ALCALINA SAU ACIDA)
DIFERITE MASURATORI ALE DURITATII
FONTA
OTELUL
MATERIALE PLASTICE
CAUCIUC
MATERIALE CERAMICE
MATERIALE SINTERIZATE
COMPATIBILITATE MATERIALE SI LICHIDE

66
CU CE APA LUCRAM
Apa potabila:
limpede, incolora, inodora, pura din punct de vedere bacteriologic, cu pH = 6,4 ÷ 8 si
temperatura 8 ÷ 15°C

Ape naturale:
apa poate fi de origine de suprafata, adanca sau mai rar de origine atmosferica.

Ape de suprafata:
(provenienta ape de suprafata: din rauri, lacuri, ape statatoare sau mare)
Apele din rauri si lacuri sunt in general dulci sau continutul lor de sare nu este foarte ridicat;
fac exceptie apele din anumite lacuri sarate si cele din cursul raurilor care se varsa in mare
printr-un estuar, limitate la perioadele de maree sau seceta.
Duritatea totala a apelor din raurile europene se incadreaza, in majoritatea cazurilor, in
domeniul 10÷35°F, cu mici exceptii.
Compozitia chimica a apelor de suprafata, ca si in cazul apelor adanci, releva natura
terenului pe care acestea curg.
Apele dure provin din terenuri bogate in calcit si argonit (CaCO3), creta (CaSO4 2H2O) si
dolomit (CaCO3 MgCO3).
Apele alcaline provin din terenurile unde carbonatii predomina fata de Sarurile neutre.
Apele silicioase curg in special pe rocile cuartoase.

Ape de adancime:
Apele de adancime, spre deosebire de cele de suprafata, nu contin substante in suspensie
precum noroiul, argila si diferite particule care provin din deseuri industriale sau domestice.
Deseurile din apele adanci sunt filtrate prin straturile geologice pe care le traverseaza.

Apa de ploaie:
Apa de ploaie nu este deloc pura, deoarece traversand atmosfera, o spala si se satureaza de
impuritatile continute de aceasta. In plus este foarte coroziva din cauza continutului ridicat de
gaz dizolvat (oxigen, dioxid de carbon si, in zonele industriale, acid sulfuric si hidrogen
sulfurat).

Ape de mare:
Apa de mare (in general apele salmastre) este suprasaturata de carbonat de calciu (CaCO3);
desi nu are nicio tendinta sa formeze cruste, este un coroziv foarte puternic.
Continutul de sare este variabil, intre 32 ÷ 38 g/kg in functie de mare.
Sarurile care se gasesc in cantitate mai mare sunt: clorura de sodiu urmata de clorura de
magneziu.
Compozitia procentuala poate fi considerata, aproximativ, aproape constanta cel putin pentru
componentele principale si pentru esantioane recoltate din larg; de aceea va fi suficient sa
stiti concentratia unuia dintre aceste componente pentru a putea sa le calculati pe celelalte.
Ca factor de baza a fost aleasa concentratia de clor, adica cantitatea de grame de halogeni
continuti intr-un kg de apa de mare, exprimati in “Cl”.
Intre concentratia de clor si cea de sare totala exista un raport exprimat prin formula de mai
jos
S% = 0,03 +1,805 Cl %

67
Continutul gazelor dizolvate depinde bineinteles in primul rand de temperatura, desi se pot
intalni cazuri de supra si subsaturatie legate de conditii speciale locale sau de activitatea
biologica.

Ape de racire:
(utilizate la instalatiile de racire de orice tip)
Caracteristici ideale:

• Duritate calcica medie 10 ÷ 20°Fr

• Usoara suprasaturare de carbonat de calciu
• Putere tampon mare (pH greu alterabil)
• Salinitate de sare totala, concentratie de cloruri si gaze dizolvate nu foarte mari
• Lipsa sporilor sau microorganismelor animale si vegetale (bacterii, ciuperci si alge)
• Absenta substantelor solide in suspensie, precum si a substantelor in putrefactie sau
substantelor corozive care provin din deseuri de origine domestica sau industriala
• Temperatura constanta si nu foarte ridicata
• Debit constant in timp

Apa pentru cazanele de abur:

Fara saruri care pot duce la formarea crustelor
Necorozive pentru materialele componente ale instalatiei
Nu trebuie sa dea nastere la spuma sau sa polueze aburul produs.

Apa de condens:
(apa incalzita in urma condensatiei)
Apa de condens poate fi considerata o solutie diluata de dioxid de carbon si oxigen.
Dioxidul de carbon dizolvat determina in apa o reactie acida, cu atat mai puternica cu cat
este mai ridicata presiunea partiala pe care o are dioxidul de carbon in faza gazoasa.
Apa de condens este o solutie acida si fierul se dizolva in aceasta, prin reactia
Fe Fe++ + H2(1), care reprezinta o pila in care exista solutie de fier in zonele anodice si
producere de hidrogen in zonele catodice.
Daca oxigenul lipseste, reactia (1) se poate desfasura, doar foarte greu (deoarece
producerea de oxigen este impiedicata de fenomene inca neclarificate care se desfasoara la
nivelul atomilor). Prin urmare si reactia anodica se opreste sau incetineste foarte mult.
Daca solutia este foarte acida, concentratia mare de ioni de hidrogen reuseste, prin actiunea
de masa, sa mute aceasta stare de inertie si reactia poate avea loc.
In practica, influenta pH-ului asupra vitezei de coroziune a fierului in apa de condens este
data de tabelul de mai jos:
tab. R. Rath

pH Viteza de corodare a fierului in apa de condens

7 Nula
6 Slaba
5 Puternica
<5 Foarte puternica

68
 Situatia este cu totul alta daca este prezent hidrogenul. Acesta se combina cu hidrogenul
gazos vin dupa reactia
H2 + ½ O2 H2O, eliberand reactia (1), care reactiveaza procesul coroziv.

S-a demonstrat ca reactia

Fe Fe++ + H2 este posibila din punct de vedere termodinamic pana la pH-ul de 9,7.
Aceasta valoare a fost definita << pH de coroziune niciun pic de fier in apa>>.
R. Rath a calculat ca aceasta valoare este valabila si in intervalul de temperatura 25 ÷ 250°C.
In concluzie, pentru a obtine o buna protectie impotriva coroziunii, este suficient sa
alcalinizati[1] apa de condens si ca pH sa fie adus la valoarea 9.
In ceea ce priveste oxigenul, nu exista fenomene corozive in cazul in care concentratia sa nu
depaseste 0,07 ppm.

Apa pentru uz igienic si de siguranta

Apele de uz igienic (bai, dusuri, etc..) nu trebuie sa contina substante care irita pielea sau
ochii, nici sa fie poluate din punct de vedere bacteriologic.
Aceste ape sufera un proces de incalzire, ceea ce poate duce la formarea crustelor sau
coroziunilor. In aceste cazuri, tratamentul chimic trebuie sa fie efectuat cu substante care nu
sunt nocive.
Desi apa de la grupurile sanitare nu este pentru uz potabil, specialistii recomanda ca aceasta
sa fie totusi potabila, deoarece se pot inregistra erori de folosire.
Apa de la serviciul de siguranta in caz de incendiu nu trebuie sa aiba anumite caracteristici
fizico-chimice, dar trebuie sa fie intotdeauna disponibila in cantitati mari, astfel incat sa sa se
poata faca fata in orice moment unui eventual incendiu.
Aceasta caracteristica este foarte importanta in fabricile producatoare de explozibil si
materiale inflamabile si mai ales in rafinariile de petrol. Acesta este unul dintre motivele
pentru care rafinariile sunt construite pe malul marii.

Apele reziduale (uzate, de canalizare, murdare)

Poluarea apelor naturale poate fi de tipul:

domestic
industrial
agricol
Poluarea domestica se datoreaza reziduurilor din canalizarile urbane care contin produse
din metabolismul omenesc, resturi alimentare, detergenti si diferite reziduuri; aceasta este

[1]
Substantele alcalinizante sunt: amoniacul si aminele lichide (morfolina, benzilamina, cicloesilamina).
Acestea au un rol dublu: primul de neutralizare a aciditatii datorate dioxidului de carbon dizolvat, si al doilea de
alcalinizare a solutiei pana la un pH fix.
Oxigenul poate fi eliminat din apa de la cazan si prin urmare si din cea de condensatie, introducand in apa de
alimentare, in punctul situat imediat in amontele pompei, substante chimice speciale care se combina cu acesta,
facandu-l inofensiv.

69
poluata in zonele puternic industrializate, cu o populatie mare care are un nivel de viata
ridicat.
Aceste ape de canalizare, care primesc reziduuri de origine domestica, au o compozitie
calitativa care nu difera de la oras la oras: este diferita concentratia substantelor in suspensie
sau dizolvate.
Poluarea industriala se datoreaza evacuarilor de ape reziduale din fabrici, care contin materii
prime, produse finite si subproduse, toate substante foarte nocive.
In plus, variatiile temperaturii, cauzate in general de ape de racire industriale sau de evacuari
de la centralele termoelectrice, provoaca grave dezechilibre biologice vietuitoarelor din apa.
Poluarea agricola este datorata ingrasamintelor chimice si mai ales insecticidelor.
Desi exista foarte multe substante poluante, acestea se pot reduce de fapt la 3 cazuri de
baza:
• lipsa oxigenului
• prezenta unor substante toxice si nocive
• variatii ale temperaturii

VORBIM DESPRE COROZIUNE, DAR DE CE ANUME TREBUIE SA NE

FERIM?
Factorii principali ai coroziunii

Concentratia mare de cloruri care provoaca un proces de polarizare penetreaza ionii de Cl

sub straturile pasivate si provoaca ruperea acestora.

Rezistivitatea scazuta a lichidului, care cauzeaza cresterea proceselor de coroziune.

Concentratia mare de oxigen, in general apropiata si chiar mai mare decat la saturatie.
In schimb, daca oxigenul lipseste (ape de adancime, din port sau laguna), mediul anaerob
favorizeaza actiunea bacteriilor sulfato-reductoare, avand drept consecinta depolarizarea
catodica.

Prezenta organismelor vii, ale caror activitati biologice pot contribui direct la atacarea
metalului (ex: “Gallianella”)
In alte cazuri, molustele care se prind de metal pot forma celule de aeratie diferentiala.
Apa de mare este cunoscuta ca fiind agresiva pentru metale.
Aliajele cele mai bune pentru construirea instalatiilor si masinilor sunt:
• bronzuri fosforoase (continut de fosfor 0,1÷0,3%)
• bronz cu zinc si nichel
• aliaje de cupru si aluminiu
• otelul inoxidabil

DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC

Temperatura

In functie de anumite considerente ale cineticii chimice, ne putem astepta la o crestere

exponentiala a vitezei de coroziune odata cu cresterea temperaturii. De fapt nu se verifica
intotdeauna acest lucru, dupa cum se vede si in figura de mai jos:
70
Daca otelul intra in contact cu apa intr-un sistem inchis, viteza de coroziune creste constant
cu temperatura, daca in schimb sistemul este deschis, curba, dupa ce a atins maximul de
coroziune, scade, coboara. Fenomenul se explica prin faptul ca oxigenul, a carui solubilitate
este in invers proportionala cu temperatura, se poate evapora atunci cand sistemul este
deschis.

Temperatura apelor
Apele de suprafata sufera diferite variatii legate de oscilatiile temperaturii atmosferice.
In cazul lacurilor putem avea o temperatura destul de constanta, iar prelevarea trebuie sa se
faca la adancime foarte mare.
Apele subterane pastreaza o temperatura destul de constanta pe toata perioada anului.
Apa marii sufera variatii de temperatura o data cu schimbarea anotimpurilor, dar totusi
acestea sunt destul de mici fata de variatiile aerului de deasupra marii; in regiunile cu clima
temperata si in larg temperaturile sunt cuprinse intre 5 ÷10°C.

Concentratia de sare
Acelasi lucru este valabil in cazul influentei salinitatii solutiei. Adica, atunci cand creste
concentratia de sare, scade rezistivitatea solutiei, deci se mareste nivelul de coroziune.
Desi solubilitatea oxigenului se miscoreaza cand creste concentratia de sare, la un moment
dat acest factor secundar predomina si odata cu cresterea ulterioara a concentratiei, viteza
de coroziune scade.

Viteza de circulatie a solutiei

Acesta este un factor foarte important, dar din pacate nu este foarte cunoscut mecanismul
sau complex.
In ceea ce priveste fierul, s-a demonstrat ca, in timp ce in solutie acida cresterea vitezei de
circulatie produce o crestere mica a nivelului de coroziune, in solutie neutra, procesul este
mult mai complex. Acest comportament anormal se explica daca se presupune ca circulatia

71
fluidului favorizeaza accesul oxigenului; avand in vedere faptul ca acesta are o actiune dubla,
de stimulare si inhibare a coroziunii, traiectoria curbei in primele 2 coordonate reflecta ca
predomina fiecare din cele 2 tendinte.
Ultima coordonata care creste pe curba se explica in schimb datorita unei actiuni mecanice a
solutiei care, din cauza vartejurilor, rupe filmul protectiv care acopera metalul.

Substantele stimulatoare
Printre substantele care sunt dizolvate in solutie si cauzeaza o accelerare a proceselor de
coroziune, amintim in primul rand pe cele depolarizante. Este vorba in general de substante
care au capacitatea de a ceda oxigen.
Un alt grup de substante stimulatoare a coroziunii este cel al substantelor compuse. Acestea
formeaza impreuna cu ionii metalelor dizolvate compusi solubili, avand drept consecinta
scaderea semnificativa a concentratiei ionilor, prin urmare scade valoarea metalului. Daca
metalul este acoperit de un film de protectie, care face ca potentialul sau sa fie si mai
electropozitiv, poate fi provocata o denobilare de catre prezenta unei cantitati mari de ioni de
clorura. Acest lucru se pare ca se datoreaza dimensiunilor reduse ale acestor ioni, care
permit penetrarea prin porii filmului de oxid si intrarea in contact direct cu metalul.
Adevaratul mecanism de actiune a clorurilor nu a fost inca bine clarificat; oricum se stie ca
clorurile accelereaza procesul de coroziune, avand efecte chiar distructive cateodata.

Solicitarile mecanice ale materialului

Multe instalatii sunt supuse in timpul functionarii la diferite solicitari. In plus, multe piese sunt
obtinute printr-o deformare a metalului care nu este urmata de solidificare.
Se stie din experienta ca tensiunile si deformarile metalului contribuie la cresterea nivelului
de concentratie.
In plus acestea inrautatesc situatia, in sensul ca transforma o coroziune uniforma intr-o
coroziune intercristalina. Mecanismul exact al acestor fenomene nu a fost clarificat pana azi;
se pare ca o parte importanta se datoreaza variatiei potentialelor in regiunile intercristaline,
produsa din cauza deformarilor elastice ale metalului.

AGRESIVITATEA APEI
Pentru coroziune este foarte important oxigenul liber dizolvat in apa sub forma de gaz.
Valoarea pH-ului este determinanta pentru rapiditatea coroziunii care genereaza apa saraca
in oxigen. Coroziunea este cu atat mai rapida cu cat pH-ul este mai mic de 7 (se percepe si
la un pH = 7).
In apa bogata in oxigen, hidrogenul care se formeaza se transforma in apa, fierul dizolvat
este oxidat (rugina).
In acest caz, viteza de coroziune nu mai depinde de pH, ci de continutul sau de adaosul de
oxigen. Continutul de oxigen faciliteaza formarea unui strat protectiv pe suprafata fieroasa,
care impiedica inaintarea coroziunii, doar in cazul in care valoarea pH-ului este deasupra
curbei de echilibru.

72
NOTA: Reziduul uscat ramas dintr-un litru de apa evaporata indica aproximativ cantitatea de
saruri dizolvate.
Acest reziduu uscat de saruri face posibila conductibilitatea electrolitica: prin utilizarea
diferitelor metale genereaza coroziunea electrolitica.
Pentru o evaluare orientativa, puteti sa luati ca reper tabelul de mai jos in care, incepand de
jos in sus, se elimina caracteristicile care nu corespund cazului analizat, pana cand gasiti
indicatia corespunzatoare.

73
 ANALIZE- OBSERVATII
Duritate OXIGEN Dioxid de
EVALUARE
ppm LIBER carbon CO2 pH
CaCO3 (mg./l) liber (mg/l)
decat valoarea
nu afecteaza
de echilibru
<4
< decat valoarea ataca fierul; ataca fierul cand se
<107,4
de echilibru micsoreaza pH-ul
ataca fierul: ataca fierul cand creste
<4
continutul de O2
valoarea de
nu afecteaza
echilibru
Comportament agresiv

=0
< decat valoarea ataca fierul: atata fierul cand se
de echilibru micsoreaza pH-ul
107,4
CO2 liber valoarea de
nu afecteaza
necesar echilibru
>0
> CO2 liber < decat valoarea ataca fierul: ataca fierul cand creste
necesar de echilibru continutul de O2
< 500 mg/l nu afecteaza
Resturi de evaporare evitati utilizarea metalelor diferite-
>500 mg/l
coroziune electrolitica
<150 mg/l nu afecteaza
Cloruri evitati utilizarea metalelor diferite-
>151 mg/l
posibila forare
Acid sulfhidric gaz de mlastina ataca fierul
CO2 liber > CO2 necesar nicio depunere
depunerea creste odata cu
Calcar micsorarea CO2 liber = 0; sub forma
CO2 liber < CO2 necesar
de noroi; CO2 liber > 0: sub forma de
crusta
Depuneri

< 0,2 mg Fe/l nicio depunere

Fier depuneri de noroi; creste cand
0,2 mg Fe/l
creste continutul de CO2
< 0,1 mg Mn/l nicio depunere
Mangan depunere de mangan; creste cand
0,1 mg Mn/l
creste si continutul de CO2
utilizarea dispozitivelor care nu sunt
Continut de nisip 0,1%
Abraziune

afectate de nisip
nisip

Continut de nisip > 0,1% afecteaza

74
APA ESTE UN LICHID! DE CE SE SPUNE DESPRE EA CA ESTE “DURA”?
Apa pe care o utilizam contine substante a caror prezenta nu este dorita. Aceste substante
sunt saruri dizolvate in apa acumulate in timpul trecerii printre diferitele straturi ale solului si
prezenta lor determina concentratia de sare totala a apei (masurata in ppm – parti pe milion –
per litru de apa)

Intre aceste saruri dizolvate in apa sunt prezente si cele de Calciu (Ca) si Magneziu (Mg),
datorita carora se poate vorbi despre << duritatea calcica>> si << duritatea magnezica>>.

Utilizarea apei “dure” cauzeaza o serie de inconveniente printre care: depuneri de calcar pe
conducte, radiatoare, boilere si cazane, cauzand un transfer necorespunzator al caldurii si
probleme la nivelul vanelor, robinetilor si deci risipa de energie.

In plus, exemplul cel mai simplu este obtinerea unei lenjerii aspre atunci cand aceasta este
spalata in apa “dura” (de aceea se foloseste balsamul de rufe).

Duritatea se poate exprima in diferite unitati de masura si cele mai utilizate sunt ppm de
CaCO3 (carbonat de calciu) si gradele Franceze.

Duritatea este indicata in general cu simbolul H. In tarile franceze se utilizeaza simbolurile TH

(titre hycrotimetrique) si TCa(titre calcique).

1 mval/l = 2,8 ° d (grade de duritate sau grade germane)

1 °d = 10 ppm CaO (parti per milion oxid de calciu)
1 mval/l = 28 ppm CaO
1 ppm = 1 mg/l
1 mval CaO = 28,04 mg CaO
1 mval CaO = 20,13 mg MgO
1 °d = 10 mg CaO/l
1 °d = 0,357 mval CaO/l
1 °F (grad de duritate francez) = 10 mg CaCO3/l
1 °F = 0,2 mval CaO/l
1 °F = 0,56 °d
1 °d = 1,78 °F

Agresivitatea apei naturale

Numai duritatea apei totale nu poate determina agresivitatea.
Pentru a putea considera agresivitatea apei naturale in functie de analiza chimica este
determinanta duritatea pentru carbonati, adica duritatea totala a apei care provine din
bicarbonatul de calciu Ca(HCO3)2.
Acest tip de sare, foarte solubila, poate exista doar in prezenta unei anumite cantitati de
bioxid de carbon CO2 liber. Daca acest echilibru este modificat de bicarbonat se transforma
in monocarbonat insolubil (calcar) si precipita.

75
Dioxidul de carbon este dizolvat in apa sub forma de gaz. O parte din acesta este inofensiv,
pentru ca este necesar pentru a mentine bicarbonatul, adica sarurile care dau duritatea
temporara. Partea in exces este agresiva si ataca fierul si cimentul.
Tabelul imparte apa naturala in “agresiva” si “inofensiva”

Apa seamana cu noi....poate fi ACIDA!

(Alcalina sau Acida)

Aciditatea apei depinde de acizii continuti (acid carbonic, sulfhidric, clorhidric, boric, etc)
Alcalinitatea depinde de prezenta substantelor bazice in apa.
PH-ul este cologaritmul concentratiei ionilor de hidrogen in solutie si exprima reactia apei -
daca este acida sau alcalina.

76
DIFERITE MASURATORI ALE DURITATII

77
CARACTERISTICI GENERALE ALE PRINCIPALELOR MATERIALE
UTILIZATE PENTRU A OBTINE O POMPA DAB
FONTA

• Sunt aliaje Fe-C (Fier- Carbon) cu C > 2.06%

• Aderenta mare (aplicare la fuziune cu geometrii complexe, precum motoare de
automobile, corpuri de pompa etc..)
• Proprietati mecanice nu foarte bune ca cele ale otelului, dar buna rezistenta la vibratii
si lovituri datorita disiparilor de energie intre lamelele de grafit care alcatuiesc lagarul.

Microstructuri ale diferitelor tipuri de fonta

a) fonta gri: lamele inchise la culoare de grafit din matricea din ferita (500x)
b) fonta sferoidala: sferiode inchise la culoare de grafit din matrice de ferita (200x)
c) fonta alba: cristale mari de cementit scufundate in perlite/lamele subtiri de ferita si
cementita
d) fonta maleabila: “fulgi” negri de grafit (carbon reprelucrat) in matrice de ferita.

78
OTEL
• continut scazut de carbon (< 2%) si de multe varietati
• otelul normal (fara elemente pe baza de lemn, de tamplarie, Fe360, Fe410,...)
- are concentratie scazuta de C (max. 0.25%) pentru garantarea sudurii
(caracteristica foarte importanta!)
- rezistenta mecanica nesesizabila
- caracteristici optime de ductilitate, rezistenta si posibilitate de prelucrare cu
masini unelte
- rezistenta scazuta la coroziune
- cost mic
• otel special de constructie: foarte important pentru constructia partilor foarte solicitate
din punct de vedere dinamic ale masinilor (pinioane, angranaje etc)
• otel de cimentare: pentru tratarea termica prin care se modifica suprafata metalului
pentru a-i da rezistenta la uzura
• otel pentru unelte: sunt facute din aliaje cu alte elemente pentru a oferi rezistenta
mecanica mare la abraziune si la uzura. Utilizate la matriti, poansoane, foarfeci,
calibre, etc
• otel inoxidabil (de ex: 18-8 la tacamuri si oale...nomenclatura doar italiana)
- rezistenta foarte buna la coroziune deoarece este bogat in crom, care se
pasivizeaza formand o patina care il protejeaza
- concentratie mica de C< 0.1%
- optima turnare la rece
- rezistenta optima la socuri
- maleabilitate
- rezistenta la temperatura ridicata
- AISI 316 are in aliaj 2-3% Molibden pentru a rezista mai ales in mediile marine,
sau la acidul sulfuric
• Superaliaje de nichel: concentratie mare de Nichel, excelenta rezistenta la solicitari
mecanice, la oxidare si la mediile agresive. Utilizate in palele de turbine.

79
80
MATERIALE PLASTICE

• Materialele plastice sunt substante organice macromoleculare (care deriva din petrol si
diferitii derivati ai acestuia) formate dintr-o unitate de baza repetata de mai multe ori
(polimer), ca si cum ar fi mai multe sfere agatate una de alta. Aceste catene sunt
foarte lungi si flexibile, care se rasucesc intre ele ca si cum ar forma o portie de
spaghete.
• Cantitatea de legaturi intre diferitele catene face plasticul sa fie mai maleabil sau mai
dur, mai flexibil si mai maleabil, sau mai rigid si fragil
• In cazul celor termosolidificate, legarea intre diferitele molecule este atat de densa
incat formeaza o retea mare tridimensionala (rasini ca cele de la talpile de bocanci,
carcase etc)
• Cateva materiale plastice amorfe (adica “fara forma”) sunt perfect transparente
precum plexiglass-ul sau policarbonatul utilizat la vizierele castilor pentru motociclete
• Au excelente proprietati de izolant electric si termic si sunt utilizate pentru cablurile
electrice si izolanti la cladiri (poliuretan expandat, polistirol etc)
• Au o buna rezistenta chimica, dar necesita o atentie speciala datorita unor materiale
plastice sau cauciuc (in cazul cauciucului, consultati paragraful corespunzator) in
contact cu solventi derivati din petrol

CAUCIUCUL

• Cauciucul este un material special foarte elastic, flexibil si rezistent

• Cunoscut de pe vremuri, cauciucul natural se utilizeaza in construirea cauciucurilor de
masina
• In prezent se utilizeaza cauciucuri artificiale precum NBR, EPDM pentru garnituri
si/sau O-ring.

81
MATERIALELE CERAMICE

• Materialele ceramice au o structura cristalina foarte compacta si rigida care

confera proprietati speciale.

• Proprietati mecanice
- rezistenta mecanica foarte mare, dar si fragilitate mare, se poate rupe la cea
mai mica lovitura
- este un foarte bun antiabraziv, este utilizat la componentele in miscare cu
striatii (rulmenti, etansari, etc)
• Proprietati electrice si termice bune, chiar sunt utilizate ca izolant in industria
electronica si de exemplu la stalpii de electricitate.

MATERIALE SINTERIZATE

• Sinterizarea este un proces special de productie care utilizeaza pulberi pentru

obtinerea produselor cu diferite forme si utilizari. Acestea sunt presate la o
temperatura si presiune ridicate intr-o matrita si fuzioneaza unul cu celalalt pana cand
formeaza o bucata rezistenta
• Un bun exemplu il constituie lagarele pompelor de circulatie DAB din carbon, care lasa
sa treaca praful, dar au o rezistenta buna la abraziune si la uzura
Un alt exemplu este WIDIA utilizat pentru a face lame pentru taiat

82
ETANSARI MECANICE STANDARD DIN OFERTA DAB PUMPS
CARBON – GRAFIT

Termenul “carbon-grafit” sau pur si simplu “carbon” este utilizat pentru o gama larga de
materiale care contin carbon; in general reprezinta unul dintre cele 2 inele de etansare.

Avantaje:
1) capacitate buna de lubrificare, chiar si in conditii de uzura limita sau de functionare in gol
2) atenueaza si umple micile imperfectiuni de pe pista de alunecare
3) rezistenta chimica buna
4) rezistenta mare la temperatura, se porneste de la temperaturi sub 0°C pana la 250°C, iar
aceasta limita poate fi depasita pana la 350°C prin utilizarea unui carbon metalizat si chiar
pana la 450°C pentru carbonul tip electrografit.
5) rezistenta destul de buna la compresie
6) costuri de realizare destul de mici

Dezavantaje:
1) toleranta redusa in prezenta abrazivelor
2) posibilitatea crearii de legaturi chimice intre carbon si agenti oxidanti (nitrati, clorati,
etc)
3) rigiditate mai mare si tendinta mai mare la distorsionare la temperaturi ridicate fata de
metale si materiale ceramice
4) cateva aplicatii industriale nu pot tolera prezenta prafului de carbon
5) rezistenta scazuta la tractiune
6) produsul finit trebuie sa fie manevrat cu grija
7) conductibilitate termica scazuta (pentru cateva tipuri)

Etansare

Prin faptul ca se imbina cu multe tipuri de materiale, se justifica utilizarea carbonului ca

material de etansare.

CARBURA DE TUNGSTEN

Este alcatuita din particule de carbura (cu o duritate mare) in aliaj cu un metal ductil. Este
utilizata in conditii foarte severe (cu privire la PV). Desi este cel mai scump material fata de
cele descrise pana acum, este deseori utilizat datorita avantajelor sale si datorita duratei de
viata a etansarilor.

Avantaje:
1) rezistenta la uzura chiar si in conditii de functionare foarte grele.
2) conductibilitate termica buna
3) modul de elasticitate mare, deci tendinta mai mica de deformare la presiune fata de
materialele metalice
4) rezistenta mai buna la socurile mecanice fata de alte materiale nemetalice dure

83
Dezavantaje:
1) rezistenta chimica limitata, mai ales in mediu acid
2) densitate mare a materialului, ceea ce poate duce la compromiterea caracteristicilor
materialului la viteze mari de rotatie
3) capacitati limitate de rezistenta la functionarea in gol sau cu lubrificare limita in cazul
creeari unei legaturi carbura-carbura
4) cost mare al materialului brut

Etansare

Fiind utilizat in prezenta unor lichide abrazive, acest material formeaza o legatura cu el insusi
sau cu alumina. Din moment ce in aceste cazuri toleranta la functionarea in gol este mica,
este tot mai des inlocuit cu carbura siliciu.

OXIDUL DE ALUMINIU

Denumirea comuna a acestuia este “alumina”, a fost unul dintre primele materiale nemetalice
“dure” utilizat in crearea etansarilor mecanice

Avantaje:
1) unul dintre cele mai economice materiale dure, cu excelenta rezistenta la uzura
2) rezistenta chimica foarte buna, care depinde de gradul de puritate
3) foarte bune proprietati in apa sau in solutii care contin apa. Foare buna rezistenta in
prezenta unor solutii abrazive.

Dezavantaje:
1) conductibilitate termica scazuta, pierde foarte putina caldura in conditii critice
2) rezistenta satisfacatoare la socurile termice doar cu anumite tipuri de carbon. Acest
lucru poate cauza probleme in cazul unor conditii de functionare de tranzitie.
Rezistenta la socul termic creste relativ daca recurgeti la adaugarea unor aditivi
corespunzatori.
3) material fragil care poate suferi deteriorari mecanice

Etansare
Alumina este folosita in general cu diferite tipuri de carbon sau cu PTFE, ultimul fiind pentru
situatii foarte corozive.

CARBURA DE SILICIU

Aplicatiile carburii de siliciu (mai ales a celei sinterizate) devin tot mai amplu, nu doar
in aplicatiile cele mai dificile , dar si in cele obisnuite
Raportul dintre randament si pret joaca un rol important in alegerea acestui produs.
Avantaje:
1) foarte buna rezistenta la uzura, chiar si in conditii foarte grele de functionare
2) foarte buna conductibilitate termica fata de alte materiale ceramice
3) foarte buna rezistenta la socurile termice
4) modul de elasticitate mare
84
 5) inertie chimica buna
6) densitate mai mica decat carbura de tungsten
7) materialul brut se gaseste cu usurinta

Dezavantaje:
1) rezistenta la deformare mai mica decat carbura de tungsten
2) rezistenta scazuta la tensiune
3) trebuie sa verificati atent selectarea legaturilor, deoarece o alegere gresita poate duce
la generarea unei calduri excesive si deci la posibilitatea de evaporare a fluidului ceea
ce poate duce la deteriorarea etansarii. Se testeaza carburile de siliciu aditivate optim
pentru a imbunatati comportamentul acestora in conditii de lubrifiere redusa.

Etnsare

Carbura de siliciu cu carbon este o combinatie care asigura o durata lunga de viata etansarii
in conditii diferite, deoarece are o excelenta rezistenta la socul termic si la conditiile foarte
grele. Combinatia carbura de siliciu-carbura de siliciu este de obicei utilizata in toate cazurile
in care sunt necesare caracteristici de rezistenta la uzura.

85
COMPATIBILITATEA DINTRE MATERIALE SI LICHIDE
Informatiile care urmeaza, ce se refera la compatibilitatea lichidelor descrise in acest manual,
trebuie sa fie utilizate doar pentru confirmarea materialelor de constructie a pompelor.
Informatiile au fost gasite in diferite surse, iar societatea DAB PUMPS S.p.A nu a efectuat
teste de verificare, prin urmare nu isi asuma responsabilitatea cu privire la corectitudinea
acestor informatii.
Orice tip de aplicatie prevede un ansamblu specific de solicitari, timp de expunere,
concentratie a substantei chimice si temperatura corespunzatoare pentru utilizare. De aceea
societatea DAB PUMPS S.p.A va recomanda sa supuneti unor probe practice materialele
care vor intra in contact cu diferitele lichide diferite fata de cele pentru care au fost studiate,
proiectate si garantate pompele.

86
 Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile

Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C.

87
 Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile

Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C.

88
 Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile

Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C.

89
 Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile

Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C.

90
 Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile

Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C.

91
 Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile

Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C.

92
 Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile

Luati in calcul o temperatura de 24°C.

93
 Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile

Luati in calcul o temperatura de 24°C

94
 Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile

Luati in calcul o temperatura de 24°C.

95
 Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile

Luati in calcul o temperatura de 24°C.

96
 Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile

Luati in calcul o temperatura de 24°C.

97
Colectivul de redactare a cartii tehnice:

Traducere: Cristina PARASCHIV

Verificare tehnica: ing. Violeta POPESCU
Tehnoredactare: Cristina PARASCHIV

98