Sunteți pe pagina 1din 485

SOLUTIEI

(
-:--_ :-
1

I
i
I
I I I
I i ,
: '
'-..._ _______ )
elec.tr1ce lnstalat11 term1ce Sisteme de vent1la1te
,-


I
i

I
\__ )
i11dus!rLC;1l e Constr uct11 c:v1l e
!_
H1dranti - spnnkle1c Consultantj pro1ectare
2900 ARAD, ROMANIA, Str. Biruintei F.N., Tel./Fax: (+40) 257- 280 047, www.elecon.ro, e-mail : office@elecon.ro
Cassette-Geko
Vff.ji:.,:.;.:n ..tctc..r. ta\.a-.
. _/.,.,. --------..
__ -,,.-:r.::
Vi en to
F\>'dea de "'-'
MCR 3700
Sisteme de comanclil control GEA


THERMICS
Fricostar
Dezurrici1icarea '61.AJ Plf1lru
bazlrieie m 1-u au:per11t:
Distribuitor Oficial
GEl\
lei: 004021 460 34 96 /98 /99; Fax: 004021 - 460 34 97; e-mat1: office@thermics.ro
;;
.
I

- c. ....
""'<" -.- ......... ..,. ..o - - ......
...... __ ,_,_;._,_
McQuav


EJ!

..
lnternatlOriol
I
I
I
I
I I
i
Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania

INSTALATll DE VENTILARE SI CLIMATIZARE


' '
- Bazele climatice, fiziologice $i procedee de tratarea aerului;
- Sisteme de ventilare $i climatizare pentru cladiri civile $i de productie;
- Atenuarea zgomotului $i vibratiilor la instalatiile de ventilare $i climatizare;
- Recuperarea caldurii In sistemele de ventilare $i climatizare;
- Sisteme de instalatii frigorifice pentru climatizare;
- Echipamente $i materiale pentru instalatii de ventilare, climatizare $i frig.
Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L .

Coordonator:
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe DUTA
Autori:
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe DUTA
1; 2 (2.1; 2.2; 2.3; 2.4); 4 (4.1; 4.2; 4.3; 4.4; 4.5); 5;
6 (6.1; 6.3); 8; 9 (9. 1; 9.4); 10; 12; 13.
Prof. univ. dr. ing. lolanda COLDA
3; 6 (6.4; 6.5; 6. 7); 7 (7 .5; 7. 7); 9 (9.2; 9.5; 9.8)
Prof. univ. dr. ing. Puiu STOIENESCU
4 (4.6); 6 (6.2; 6.6); 9 (9.2; 9.5; 9.7; 9.8)
Conf dr. ing. Dumitru ENACHE
7 (7.1; 7.6); 11; 14
Conf dr. ing. Mihai ZGAVAROGEA
2 (2.3); 7 (7.2; 7.3; 7.4; 7.8); 9 (9.1; 9.3; 9.6)
Prof. univ. dr. ing. HERA
15; 16; 17; 18
Dr. ing. Anca DUTA
10; 19
Coordonare recenzie
I ing. Achile PE I RESCU I
Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU '
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
Membru al Academiei Central Europene de $ti inta $i Arta
Doctor Honoris Causa al Universitatii Tehnice de Constructii
. '
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
Bucure$ti
Coordonare editoriala:
Director General ing. Doru PE I RESCU
Tehnoredactare computerizata:
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
Cristina MAN01u
Cristian POPESCU
Constanta HASUCEANU
Elena DOROFTEI
Razvan ANISOIU
Cecilia IONEL
Sofia FLORICA
MANUALUL DE INSTALATll
ISBN 973-85936-0-3
lnstalatii de ventilare $i climatizare
ISBN 973-85936-2-X
Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002
'

: Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania
-"'-"
Cuprins
CU PRINS
I. INSTALA Jll DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE
1. PROBLEME GENERALE
1. 1. Continutul $i istori cul instal atiil or de ventilare $i climatizare ... ..... .... ............. ................. ......................................... 2
1.2. Documentatia tehnico - economica necesara reali zarii obiectivelor de investitii pentru instalatiile
de ventilare $i climati zare ..... ...... ........... ........... ..... ......... ........ .... .... .. ......... ............... ..... .. ... ....... ........ ... ................. ... 2
1.3. incadrarea proiectelor instalatiilor de ventilare $i climatizare in obiectivele de investitii publice ................ ... ...... 4
1.4. Cerinte de calitate ............... .. ........ .. ... .. ................................................................ .... ... ........ ......................... .......... . .4
1. 5. Reglementari tehnice specifice pentru instalatiile de ventilare $i climatizare ....... ... ... .... ......... .......... .. ................. .4
1.6. Clasificarea instalatiilor de ventilare $i climatizare ... ....................... .. .... .... ... ... ... .... .... ............... ........... ...... .. .......... . 4
1.7. Semne conventi onale $i denumiri folosite in instal atiile de ventilare $i climatizare ...... ..... ..... ..... .. .... ... ....... ......... 7
2. BAZE CLIMATICE $1 FIZIOLOGICE
2. 1 Aerul atmosferi c ..................... ...... ....................... ...... ................................................... ... ........ ... ..... ... ............ .... .. .... 10
2. 1. 1. Aerul curat, uscat .... ..... ..... ..... ............................................ ..... .... ... .... ........ .. .... .. ................ ... .. .... .... ..... ... . 10
2. 1.2. lmpuritatile din aerul atmosferic .................................... ............................... ....... ... ..................... ............. 10
2.1 .2. 1 Gaze $i vapori .................... ................. ......... ............. .. .. ... ...... ... .... .............................................. 10
2. 1.2.2 Praf ........ .... ........ ....... .... .......... ....... ... ...... ................ ....................... ...... ........................... .. ... ... ...... 10
2. 1.2.3 Nuclee de condensatie .. ................. .. ............... ...... .............. ... ........... ... ..... ......... ........ ...... ..... ... .. 11
2. 1.2.4 Agenti patogeni ...... ...... ... ......... .......... .... ............. ... .......... ... ... ................ ................ ... ... ............. .. 11
2. 1.3. Poluarea sonora .. .... ........... .. .......... .. ............................ ... .......... .............. ... ... .. ... ........ ..... .. ................ .... .... 11
2. 1.4. Electricitatea atmosferica ....... ... .. .... .. ... .. .............. .............. ...... ..... .... ... .. .. .. ............ .. ... .......................... _ .. 12
2. 1.5. Radiatii radioacti ve ... ... ........ .... .. ................. ............................. ............................ ................. ..... ........ .... ... 12
2.2. Factorii meteorologici ......... ....... ........ .. ......... .. ........ .. ........... .... ... ................... ... ..... ... ... .. .... ...... ....... .. .. .. ...... ............. 13
2.2. 1. T emperatura aerului exterior ........ .......................................................... .................................................. 13
2.2.2. Umiditatea aerului exterior ........... ......................... .. .. ... ...... .. .... ............. .............................. .......... .. .... .. ... 15
2.2.3. Radiatia solara ...... ... ...... .. .... ............... .... ...... ... ........... .. ....... ........................ .......... .... .. ...... ....... ..... ... ....... . 15
2.2.4. Densitatea $i presiunea aerului exterior ................. ................................. ... .. ................ ........ ....... ..... ... ..... 17
2.2.5. Vantul ................................. .... ..... .................. .. .. ....... .... ......................................................................... .... 17
2.3. Echilibrul fi ziologic al omului in ambiante artifi ciale ...... ..... ................. ... ........... ... ..... ... .... .... .. .. ....... ...... ... ... .......... 19
2.3. 1. Metaboli smul organismului uman ...................................................... .. .. ... ... .. .... ....... ... .......... ....... ......... ... 19
2.3.2. Schimbul termic al omului cu mediul ambiant ... ............................ ............................ ..... ..................... ... 21
2.3.3. Conditii de contort termic, conditii de munca ......... ... ..... ... ..... ............................................................... 22
2.3.3.1 Temperatura aerului interior : - - 22
2.3. 3.2 Temperatura medie de radiatie ................... ..... .. ............................... ....... .. .. .................... ...... .... . 23
2.3.3.3 Umiditatea aerului .................. ..... .... ............. .... .. ............................. .... ...... .. ... .................... ... ....... 24
2.3.3.4 Viteza de mi$care a aerului interior .... ...................................................... ........ ........... .. .......... .. . 25
2.3.3.5 imbracamintea ........... ...... .. .... .. .. ..... ... ..... ... ... ... ... ................................. ... ..... ...... ......................... 25
2.3.4. Conditiile locale de contort .......................... ....... .... .. ....... .... ...... .......................... ....... .. .. ...... .. ....... .. ........ 25
2.3.5. lnfluente diverse ..... ... ....... ...................... ....... ... ..... .. ....... ... ...................... ... ... .. ............................ .... ........ .. 27
2.3.5. 1 Continutul de praf ............. ............................................. .............................. ... ........ ....... .. ... ... ..... 27
2. 3.5.2 Gaze, vapori, mirosuri .............. ........ .. ..... ...... ... ... ....... ........ ..... ...... ... ............. .... ............. ............. 27
2.3.5.3 Mirosul ca factor al confortului termi c ..... ... ..... ......... ........... ... ....... ......... ....... ....... ... ... ..... ..... ... .. 30
2.3.5.4 Radiatia radioactiva ...... .... .. ....................... ..... .. ... ......... ................................. ................ .... .. ........ 30
2.3.5.5 Zgomotul ... .. ................... .. ........... .. ............... ................... ............................ ... ... ............. ... ........... 31
2. 3.5.6 lluminatul .. ...... ..... ..... ... ....... ............... ....... ........ .... ................................ ................... .. .. .. ............... 31
2.3.6. Criterii de apreciere a confortului ....... .. .... ... .... ........ .... ............................... ... .. ............... ... ... .................. 31
2.4. Parametrii climatici de calcul ..... ............... .. ........ ......... .. ... ....... ...... ........................... ........... .......... ................... ...... 34
2.4. 1. Parametrii climatici exteriori de calcul ............................................................................ ....... .......... ........ 34
2.4. 1. 1 lnstalati i de incalzire central a .... .. .... ... .. .... ................................................ ... .............. ........ .......... 34
2.4. 1. 1. 1 - Temperatura aerului exteri or iarna .................... ........ ... ... ..... ................... ... ........ : ....... 34
2.4. 1. 1.2 - Viteza vantului iarna .... .... .......... ...... ...... ...... ...... .. ..................... .. ... ......... ......... .. ......... 35
2.4. 1.2 lnstalatii de climatizare $i ventilare mecani ca sau natural a ...... .. .. .. ... .......... .. .. ..... ................ .... 35
2.4. 1.2. 1 - Perioada calda a anului .. .. ........... .. ... ......... .............. ...... .. ............. ......... ................... . 35
2. 4. 1.2. 1. 1 lnstalatii de climatizare ... ..................................................... ..... ............ .. ........ 36
2.4. 1.2.1 .2 lnstal a\ii de ventilare mecanica sau naturala .......................... .. ............ ...... .. 36
2.4. 1.2.2. Perioada rece a anului ............ .... ................ ............. ......... ...... ... ......................... .... ..... 36
2.4. 1.2.2.1 lnstalatii de climatizare ........... ..... ...... ..... ... .. ...... .. ... ............ .. .......................... 36
2.4. 1. 2.2.2 lnstala\ii de ventilare mecanica sau naturala .... .. .... ... ...... ................. ....... ..... 37
5.3.3. lnstala\ii "numai aer" .. .......................... .............................................. ............... ......... .... .... .... ........... ..... 78
5.3.3. 1 lnstala\ ii ,, numai cu aer" cu 1 canal cu debit constant ............. .. ............ ....... .......................... .79
5.3.3. 1. 1 lnstala\ii pentru 0 zona ................................ ....... .... ......... ...... ... 79
5.3.3. 1.2 lnstala\i i pentru mai multe zone ....... ................. ...... ... ..... .......................... ......... .......... 79
5.3.3.2 lnst alati i "numai aer" cu debit vari abil ...... .. ............. ...... ... ............ .... ... ...................... .. .... .......... 8 1
5.3.3.3 lnstala\ii "numai aer" cu 2 canale de aer ... ........... .. ........... ... ...... .... .................. ............... .. ....... 82
5.3.3.3. 1 Probleme generale, clasi fi care ..... .................. ........ .... .. ....... ..... ..... ........ .... ...... .. ............ 82
5.3.3.3.2 lnstala\ii tara umidificarea aerul ui ........ ......... .............. ... .... ............. .... .... ........... ........... 82
5.3.3.3.3 lnstala\ii cu umidifi carea aerului ....... ..... ...... ........ ... ................ ..... ... ......... ..................... 82
5.3.3.3.4 Aparat e de amestec .. .... ..... ...... .. ........... ............. ........ ...... .. .......... ..... ..................... 83
5.3.3.3.5 Oiagrame de reglare a parametril or agen\ilor termici
la instala\ii le cu doua canale de aer .... ............................ ........ ...................... .... ... ....... 85
5.3.4. lnstala\ii "aer-apa" (cu aer primar) ........ ..................................... ....... .... .................. .. .......... .... ....... .......... 85
5.3.4. 1 Schema de principiu ... ........ .. ....... .. ....... .... ... ................ ... .... ........................ ... .......... .................. 85
5.3.4.2 lnstala\ii "aer-apa" cu 2 conducte ...... ............. ... ......... ........ ........... .... ........ .......... .... ... ....... ... ..... 85
5.3.4.3 lnstala\ii ,,aer-apa" cu 3 conducte ..... .... ........... .. .... ... ... .......................... .. ..... .... ............. ............ 87
5.3.4.4 lnstala\ii ,,aer-apa" cu 4 conducte ... .......... ...................... ........ ..... ......... ...... .. ........... ........... ....... 87
5.3.4.5 Aparate cu induc\i e ................ ..... .. .. ....... ...................... ................ ... .. .. .. ........... ....... .................... 87
5.3.4.6 Ventil oconvectoare ......... ..... .... .... ... ....... ............ .. ... ... .... ... ......... ...... .... ........................ .......... .... .. 88
5.3.4.7 Grafi ce de reglare a parametrilor .. ... ......... .... .... ............... ........ .......... ... .. .. ............. .. .. ..... .. ......... 89
5.3.5. lnstala\ii cu i ncalzire terminala ............ ................... ... .. ........ ... .............................. ...................... ...... .... .... 89
6. VENTILAREA INDUSTRIAL.A
6.1 Ventilarea naturala organizata ............... ................ ... ... ... ..... .... .. ... ................... ..... .... .......... ...... ... .. ....... ..... .............. 92
6. 1. 1. Presiunile pe suprafe\ele orificiilor de ventilare .... ... ... .. .................. ... ... ............ ... ........ ..... ............... ..... ... 92
- Exempl e de calcul .......... .... ... ... .... ... .. .... ... ... ..... ....... .. ... ... ........ ..... ........ ...... ..... ....... ............ ..... ........ ......... ........ 92
6. 1.2. Presiune conven\ionala .................. ................... ....... .. .... .. ... .... .......... ............................... ..... ... .. .... .... ....... 92
- Exemple de calcul ............................. ..... ........... ......... .... ... ................................ ...................................... ......... 92
6. 1.3. Oebitul de aer al orifi ciilor ... ............... ........ ........... .. ... ........... ....... ... ................ ... ..... .... .. ... .................. .... .. 92
- Exemplu de calcul ................................... .... .... ...... .. ... ...... ....... .. .. ...... ........... ... ... .............. ..... ...................... ..... 93
6. 1.4. Di spozitive de ventilare naturala ............................. ...... ........... ....... .............. ...... ...... ............ ... ........ ........ 94
6. 1.5. Determinarea debitului de aer evacuat pr in deflectoare $i luminatoare .... ...... .. .... ..... ..... ........ ......... ..... 95
- Exempl e de calcul ... ......... ............. ............... .... .... .................. ....... ................................................. .... ... .. .... ..... 95
6.2. lnstala\ii de ventilare locala ... .................... ....... ..... ...... ... .... ... ... .... ... ... ...... ............. ...... ...... ... ..... .. ............. .............. 98
6.2.1 . Ventil are locala prin aspirare; tipuri constructive ..... ................ ... .. ..... ............... .... .... .... ... ............... ........ 98
6.2. 1. 1. Di spozitive deschise .. .. ... .. ...... ...... .............. ..................... ... ......... ..... ....... .... ......... ........... .... ... ... . 98
6.2. 1. 1.1. Hote .... ....... .. .. ..... ...... .... ....... ......... ... ..................... ... .... .................. .......... ..................... 98
6.2.1 . 1. 2. Aspira\ii marginale .... ....... .. .. ... .......... ...... ........ ...... ... ..................... ...... ...... ........... .. ... ... . 99
6.2. 1.2. Dispoziti ve semii nchi se .......... .... ..................... ... ... .. ... .. .. ....... ....... .... ............ ................ ... ..... .. .... 99
6.2. 1.3. Di spozitive inchi se .. ................... ...... ............... ... ...... ....... ................. ........ .... .... ...... ........ .. ........... 99
6.2.2. Ventilare locala prin reful are ....... .... .................. ...... .. .. ....... ................................................................ ....... 99
6.2.2. 1 Du$uri de aer .... ......... ..... ... .. .. .. ... ............ .............. ...................... ...... ....................... ......... ......... .. 99
6.2.2.2 Perdele de aer ..... .................. ...... .... ... ............... ............................ ..... ........... .. .............. ...... .. .... 100
6.2.3. lnstala\ii de ventilare locala pr in refulare $i aspirare ........ .. .... ... ..... ..... ....... .................. ..... ........ ... .... .... 102
6.2.3. 1 Tipuri constructi ve ..... ...... ............ ......... ..... ...... .... ..... ........... .................. ..... ........ ................. .... .. 102
6.2.3.2 Calculul bailor industriale cu reful are pe o latura $i evacuare pe latura opusa ................ ... . 102
- Exemplu de calcul ..... ................... ... ... ... ............... ..... .... ......... .. ........ ...... .... .. .................. ....... .... ......... 104
6.3. lnstalatii de desce\are .... ................. ..... ..... ...... .......... .......... ........................ ....... ...... ............... ..... ............ ............. 104
6.3. 1. Probleme genera le ................................ ..... .......... ............. .... ................................... .... .... .... ... ...... .......... 104
6.3.2. lnstala\ii cu reful area aerul ui jos sau sus cu diri jare spre partea inferioara a i ncaperii. ...... ...... .. ....... 105
6.3.3. lnstala\ ii de desce\are cu reful area aerului in partea inferioara $i suprafe\e de incalzire
i n zona plafonului .... .... ... .. ................ .. ....................... ... .. ........................................................................ 106
6.3.4. lnstala\ii de desce\are cu reful area aerului la partea inferi oara $i superi oara a incaperii ... ... ... .......... 106
6.3.5. lnstala\ii de desce\are cu evacuarea aerului prin di spozitive de aspira\ie locala (DAL) .. ..... ..... ......... 106
- Exemplu de calcul .... .. .. .... ................. ....... ................ .... ....... ........................................... .... .... ........................ 107
6. 4. lnstala\ii de despratuire ....... ........................... ..... ........................ ................................................... ....................... 109
6.4. 1. Sistemul bifazic aer-praf. .... .......... ..... .... ... .... ......... ....... .. ......... ............................... .......................... ...... 109
6.4. 1. 1 Defini \ii $i clasi ficari ................................... .......... .. ... ..... .................... .. .......... ......... ... ... ....... .... .. 109
6.4. 1.2 Compozi\ia granulometri ca (distribu\ia) a prafului ............. ........... ... ........................................ 110
- Exemplu de calcul ...... .............. .......... .. ............................. ....... .. ......... .......... ..... .. .......... .. ............ ...... 110
6.4. 1.3 Viteza de plutire (limi ta de cadere) ...... ...................... .... ......................... ............. ............. ... ..... 110
- Exemplu de calcul ........... ... ....... ....... .. .................. .... ... ................... .................................................... 111
6.4.2. Proprieta\il e prafului ............. ............................................ ......... ....... .. ...... ...... .. ... ........ ... .... .......... .. ... .. ............... 111
6.4 .3. Sisteme de desprafuire; tipuri constructi ve ..... .. ..... ........ .. ..................................................... .......... ...... 113
6.4.4. Dispozitive de captare a prafului ... .. ....... .. .................... .. ..... .......................... .. .... ......... ........... .... ... ... ... 115
6.4.5. Conducte: dimensionare si calculul pierderilor de sarcina ......... ................... ............. ......... .. .......... ..... 115
Cuprins
6.4.5. 1 Date pentru proiectarea sistemului de conducte .... .... ....... ........ ..... .... .. ... ... ....... ...... .... ..... ..... .. 115
6.4.5.2 Calculul pierderilor de sarcina ...... ..... ... ..... ............... ..... .... ........ .. ... .. ........................ ........ ... ..... 116
6.4.6. Dispozitive $i accesorii montate pe conductele de desprafuire .. ............ ...... ....................... ................ 116
6.5. Aparate :;;i instalatii de epurare - Probleme generale ... .. ... ..................... ... ........ ............ .. .... ..... ........... ......... ....... 117
6.5.1. Aparate pentru epurarea aerului ............................................ ..... ..... .... .... ............. .. ................. ........ ...... 117
6.5.2. lnstalatii de epurare .. .... ..... .. ...... .. ..... .... ... .... ......... .. ...... ..... .. ... ...... ... .. ....... ............... ... ... ......... ... ............. 118
6.6. lnstalatii de ventilare de avarie ... ........................ .. ... .. ... ........ ........ ....................................................................... . 119
6.6.1. Descrierea instalatiei ... .......... .... .... ............................ .................... .... .... ... .. ....................... ....... ......... ...... 119
6.6.2. Debitul de aer pentru avarie ........................... ... ... ....... ....... .... ... ........... .................. ... .... ...... ... ... .. .......... 120
6.6.3. Timpul de revenire la concentratia admisibila du pa incetarea avariei ........ ............ , ............................ 120
- Exemple de calcul .... ............................................... , ............... .. ... .... .. .... ..... .. .. .. .. .. ................ ... ...................... 120
6.7. Transportul pneumatic ...... .... ........... .................... .. ................................................................................. .............. 120
6. 7. 1. Probleme genera le ...................... .......... ........ ......... .... ..... .. .... .. ...... ..... ... .. ..... .. .... .. .. ...... ....... ..... ........ ... .... 120
6. 7 .2. Clasificarea sistemelor de transport pneumatic .. ....... ... ..................................................... ... ................ 121
7. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALA"fllLOR DE VENTIU\RE $1 CLIMATIZARE
-
.

"
'
-

'
'-
7.1. Ventilatoare ........ ... ... .... .... .......... ... ..... ... .. ........ ..... ........ .... ... ... .... .... ...... ........ ......... ................. .. ....... .... ................... 128
7. 1. 1. Tipuri constructive de ventilatoare ..... ... ..................... ..... .. .... ................................................................. 128
7. 1.2. Curbe caracteristice ........... ................................................................................................... .......... ........ 129
7.1.3. Functionarea ver1tilatoarelor in serie sau in paralel .... ......... .................................................................. 130
7 .1.4. Reglarea debitului de aer al ventilatoarelor ...... ..... ... .... ......... .... .. ...... .............................. .. .. .................. 132
7.1.5. Alegerea ventilatoarelor pentru centralele de ventilare :;;i climatizare .................................................. 133
7.2. Baterii de incalzire .................................................. .............. ... .... .. ...... .. ....... .......... ............................................... 133
7 .2. 1. Baterii de incalzire cu abur :;;i apa .... .. ................ .. .............. .................................................................. . 133
7.2.2. Baterii de incalzire cu gaze de ardere ....... .. ..... .................. .... ............ ....... ... .................... .. .. .... ............ . 137
7 .2.3. Baterii de incalzire electrice ................ ... ...... ....................... ... ... .. ......................................... ........ .......... 138
7 .3. Baterii pentru racirea aerului .. ....... .. ....... ... ....... ............... .. ...... ....... .................................................................... .. 139
7.3.1. Schimbul de caldura ... ... .. ... .. .. ....... ........ ....... ..... ........... ... ..................... .............. .................. .................. 139
7 .3.2. Curbe caracteristice ale bateriilor de racire ............................ .... ... ....... .. .............................. ................ 139
7.4. Filtre de praf ...... ...... ....... ......................... ............. ......................... ....... .. ...... ........... .............................. ..... .... ....... 140
7 .4. 1. Probleme generale ........................ ................... ..... ........ ........................ .. ...... ......................... ................ . 140
7.4.2. Marimi caracteristice ale filtrelor ........ ... ................. ..... ........... ... ..................................................... ........ 140
7 .4.3. Pierderile de sarcina. Dura ta de colmatare ..... ... ................................................................................... 140
7.4.4. Tipuri constructive de filtre de aer ...... ...... ......... .. ........ .... .... ......... ...... ................ ............. ...................... 141

7.4.5. lnserierea filtrelor ... .. .... .................... .... ........ ... ..... ...... ............................. ............... ...... .... .. .. .... ............... 144
7 .4.6. Filtre diverse ...... ... ... ....... ... ......................... ... .. .... ... ... .......... ................................................... ................. 144
7.5. Separatoare de praf .. .... .. ... ... ...... ... .......................................................................... ..... ....... ..... ............. ............... 144
7.5.1. Clasificari :;;i caracteristici tehnice ..................... ..... .. ............. .. ...... ......... ... ... ................. .. ..... .. ................ 144
7.5.2. Alegerea separatoarelor de praf .......... .. ... ... .. ........ ......... .... .. ............................................ .... ................. 145
7.5.3. Tipuri constructive de separatoare de praf ....... .. .................................................................................. 145
7.5.3.1 Cicloane ... .. .... ... .................................. .. .. ................ ................ .. ....... ... ...... .................. ............... 145
- Exemple de calcul. .... ... .................. ................ .................. ........ ..................................... .. .. .................. 147
7.5.3.2 Filtre uscate ............ .... .. .... .. .... ............. ....... .. .... .... .... ...... .... .... .. ................. ... ..... ... .. .... ... .. .......... 147
7 .5.3.3 Filtre el ectri ce .... .... ... .... ......... ... ...... .... ... ......... ............ .. ........................................... .. .... ..... ...... . 150
7 .5.3.4 Separatoare inertia le ... ... ..... ..... ........... ......... .... ..... ... .. ... ... ....... .. ...... ....... .... ...... .. ..... ..... ..... ........ 151
7.5.3.5 Separatoare umede .......................... .. .. ... .. ... ... .. ... .... .... ... ... ... .......... ........ ....... ... ...... .... .. ..... .... ... 151
7 .6. Ca mere de pulveri zare ..... ...... .. ... .................... ...... ... ...... .. ... ...... ........ ..... ... .. ...... ........ ... ..... .. ...... ... .. .... ... ................ 153
7 .6. 1. Probleme genera le ..... ..... ... ...... .... .... ...... .. .... .. .... ........... ......... .. .... .. ..... ........ .... .... .................. .. ....... ....... .. 153
7 .6.2. Elementele con1ponente ale unei ca mere de pulveri zare .. ... ..... .. ...... ........ ... ...... ........... ... ... ........ .... ..... 154
7.6.3. Tipuri constructive de camere de pulveri zare .... ... ..... ..... ..... ... ..... ... ...... .... .. ... ... .......... ..... ...... ... .... .. .. .... 154
7 .6.4. Calculul termic de alegere a camerelor de pulverizare ..... ......... ................... .. .... .... ..... .... .. ...... ..... .... .. . 154
- Exempl e de calcul ........ ........... .......... ... .... .... ... ..... ... ... ... .. ... ..... .......... ... ....... ..... .... ... .......... ... .. .... .... ........... .... . 156
7 .6.5. Accesoriile can1erelor de pulverizare ... ................ ............... .... ... .... .. ...................... ........ ... ... ... ... ... ...... ... 156
7.7. Guri de aer .... ...... .. ........... .... ....... .... .. ..... .... ... .... .... ... ..... ... ..... .... .... ..... .... ....... ........ .... .... .. ...... ...... ...... ..... ............. .. 157
7.7.1. Probleme general e .. ........... ... .... .... .. ........ ........ .. ..... ... ... .... .... ..... .... .... ....... .. .. .. ....... ... .... ... ... ... .. ........ ... ..... 157
7.7.2. Tipuri constructive; caracteri stici geometri ce si tehnico-functionale ... ........ .. ...... .... ... ... .. ....... .... ... ..... .. 159
7.8. Canale de aer. Accesorii .. ... .... .. ..... .. ........ .. .. ........ .......... ..... .... ....... .... .. ..... ....... .... ... ....... ... ..... ...... ...... ......... .. ... ... 162
7 .8. 1. Material e folosi te la realizarea canalelor .. ... .... ...... ....... .... .. ...... ... .... ..... ... ... .... ............... .... ... ....... ... ...... .. 162
7.8. 2. Elemente componente $i mod de alcatuire a canalelor de aer ... .. .... .. .. ..... .. ........ ... ... ...... ... ...... ... ... .... 164
7.8.3. Accesoriile canalelor de aer .. ..... .... ... ..... ..... .. .. ...... .... ... ..... ... .. ... ............ .. .... .... .. ... .. .. ........ ...... .. ... .... ..... .. 166
8. APARAlE DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE
8.1. Aparate de ventil are $i incalzire. Aeroterme ..... ..... .. .... ...... .. .......... ............ ......... .. .... .... .... ..... .... ... ..... ...... .. .... ... 174
8.2. Generatoare de aer cald pentru locuinte ....... ...... ... .... ......... ....... ... ......... ...... ....... .... ...... ..... ... .... .. ... ... .......... ... ... .. 175
8.3. Aparate de ventilare .... .... ... .......... ... ............ ..... .... .. ... .. .. .... ... ........... ... .. ..... .... .. ... .... ............ .. ..... ..... ..... .......... ... ... 175
I
'
8.4. Aparate de venti lare de evacuare .... .. ... .. ... ........... ..... ...... ..... ....... ................... ..... ... ..... .............. ..... .................... 176
8.5. Ventilatoare de acoperi s ............................. .. ... .... ......... ....... ...... ..... ... ..... .. .... ........ ...... ........... ..... ..... ... .. ................ 176
8.6. Venti latoare de perete si de pl afon ..... .. ..... ......... ....... .... .. ....... ........ ............ ........ ............................. ............. ....... 176
8.7. Aparate de racire, cli matizare par\i ala si climati zare ........ ....... ...... ... .. .. ....... .... .................. ....... ..... ....... ............... 177
8. 7. 1. Probleme generale ... ... .............. ............. ......... ..... ..... ....... ............ ......... .............. ..... ..... ... ....... .... .. ..... ..... 177
8. 7 .2. Aparate de fereastra ..... ... .. ....... ...... .. ...... ........ .. ........... .. .... ..... .. .. ...... ... ......... ... ..... ....... ... ..... .. ..... ... ......... 177
8.7.3. Aparate de incapere ........ .... ..... .... ..... ........ ..... .. ..... ... ....... ...... ........... ....... .... ... .... ..... ............ ........ .......... . 178
8.7.4. Aparate de cl imati zare de tip dulap ...... .............. .... ..... ....... ........................... .................. ............. ........ 179
8.7.5. Aparate de cl imatizare modulate .... ....... ....... ............ ...... .. ... .......... ....... .......................... ..... .. .. .. ... ....... .. 180
8. 7 .6. Centrale de climati zare de acoperis ................... .. ..... .. ...... ...... ...................... .... ... .. ...... ... ...................... 182
8. 7. 7. Aparate de cl imatizare pentru locuin\e ......... .. ....................... ..... .... ..... .............. ............. ..... ....... .. .... .... . 184
8. 7 .8. Aparate de climati zare mul tizonale ............. ....... ........... ... ... ............................ ................ ... ... ..... ......... ... 185
8.8. Aparate pentru umidi ficarea aerului .......... ...... .... ........ .... ..... ...................... .. ....... ........ ....... .. ....... .......... ...... .... .... . 185
8.8. 1. Aparate cu evaporare .... ....... .. .............. ........... ....... ..... ...... .. ..... .... ....... .................. ... .... ........ ........ ......... 185
8.8.2. Aparate cu pul verizare .... .......... ........ .. .......... ... .. .. ... ... .... ................ ...... ... .................. ............................ 185
8.8.3. Aparate cu abur ....... ............................ .......... ..... ..... ............ .... ........... .. ...... ........... ... ...... ..... .. .... ....... ..... . 186
8.9. Aparate pentru uscarea aerului ........... ................. ............. ...... .. ... ............ ..... .... .... ...... ... ......... ..................... ........ 187
8.9. 1. Aparate cu masina fri gorifi ca ......... .. ........ ... ... ...... ... .. ..... ............. ...... ............. ........... .............. ............... 187
8.9.2. Aparate cu substan\e adsorbante sau higroscopice ............ ... ... .. .... ..... ... ...... ...... ...... ..... ... ........... ....... 188
8. 10. Aparate pentru reducerea mirosului ... .......... ... ..... ... ... ..... ....... ......... ..................... .. ............ .. ... ................ ........ ... 188
9. CALCULUL $1 DIMENSIONAREA INSTALAfllLOR DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE
9. 1. Sarcina termica a unei incaperi .................... .... ...... .. ... ......... ... ....... ... .. ....... ........................... ..... ......... ................. 192
9. 1. 1. Sarcina termi ca (de racire) de vara ... ........... ... .......... .. ...... ... ...... ................... ..... ... ....................... ..... .... 192
9. 1. 1. 1 Aporturi de caldura .... ....... ................. ............... ... .............. ..... ... .. ................ .......... ......... .... .. .... 192
9.1 . 1.2 Degajari de caldura .. ........... ..... .... .. ............................. .............. .............. ......... ................ ......... 200
9. 1.2. Sarcina termi ca (de incalzire) de iarna .. .. ........ ... .. ..... ... .... ...... .. ............. ........ .. .... ...... ...... ............... ....... 203
9. 1.2. 1 Consumuri de caldura ... ....... ... ................ .. .. .... ........................ ..... ......... ....... ..... ..... ............ ...... .203
9. 1.2.2 Degajari de caldura ...... ... ....... .. ... .. ............... .................. ......... ....................... ... ..... ........... ... ... .. 203
9.2. Sarcina de umiditate (vapori de apa) a unei incaperi ..... ......... ... ... ...... .... .. ..... ..... .................................... ........... 203
9.2. 1. Degajari si consumuri de umiditate ................................. ........... ... ................ ..... ......... ........ ...... ..... ...... . 203
9.2. 1.1 Degajari de umiditate de la oameni ... ................. ........ .... ... ............. ..... .. ... ... .. .. .. ................ ...... 203
- Ex em pie de calcul. ...... .. ..... ... .............. ...... .. .. .. ...... ................. .................................................... ......... 204
9.2.1 .2 Degajari de umiditate de la suprafe\e libere de apa .. ................... .. ... ................ ... ........ ........ .. 204
9.2.1 .2. 1 Volume mari de apa ........ .......... ... ............. ........ ... ...... .. ......... ....... ... .......... ................ .204
- Exemple de calcul ........... ............................ ..................... ..... ....................... ....... ..... ..... .......... 204
9.2. 1.2.2 Straturi sub\iri de apa .... ................ .... .......... .. ...... .. ...................... ... .. ................ .. ... ..... 205
- Exempl e de calcul .. ......... .... ........... .. ... ....... .... ................... .... ....... ... .... ..... ................... ... ......... 206
9.2. 1.2.3 Scurgeri permanente de apa ....... ..... ....... ............. ....... .................... ....... .. .................. 206
9.2. 1.2.4 La suprafata libera a solu\iilor apoase ........ .. .................. ....... ........ .. ........ ... ........ ... .... 206
- Exemple de calcul .... ....... .. ... .. ..... ..... .... ....... .. .. ..... ........................................... ..................... ... 206
9.2. 1.3 Degajari de umiditate de la suprafa\a apei in fi erbere ......... .......... ... .......... ...... .. .... ..... ..... ...... 206
9.2. 1.4 Degajari de umiditate de la mancare .. .... ............... ......... ................... ..... ..... ... .. ....................... 206
9.2. 1.5 Degajari de umiditate de la materiale care se usuca in i ncapere .... ............ ... .. ... ... .......... ..... 206
9.2. 1.6 Degajari de umiditat e de la arderea unor substan\e ... ............... .. .......... .... ... ... ....... ................ 207
9.2. 1.7 Degajari de umiditate de la calcatul rufelor ... .... ................. ........... ................... ............... .. ...... 207
9.2. 1.8 Alte degajari si consumuri de umiditate .... .............. .............................. .. ... ...... .. .................. .... 207
9.2.2. Calculul sarcinii de umiditat e a unei incaperi .............. ...... ......... ............................ ....... ..... ....... ... ........ 207
9.3. Bilan\urile de gaze, vapori si praf ale unei incaperi .......... ...................................... ... .............. ........... ........... ... .. 208
9.3. 1. Surse de degajari de gaze si vapori nocivi .. ... .... .. ... ..... .. ... ......................... ........... ... ...... ... ... .. .... .. .. .. .... 208
9.3.2. Surse si degajari de praf ........... .. ....... ....... ..... ... ................ ........ ... ........ ....... .... .. ..... ..... ... ...... ... ....... ....... . 209
9.4. Debitul de aer pentru ventilarea sau climati zarea incaperilor ........ ..... ..... .. .. ............ ...... .. ... ..... .. ... ............ .......... 210
9.4. 1. Rela\ii generale de calcul ......... ... ........................ ......... .... .......... ...... .......................... .. .... .. ..... ........ ... .... 210
- Exemple de calcul .... ............... ... ...... .. .. ........... .... ... ....... ....... ................................. ........ ...... ... ....... ..... ....... ..... 210
9.4.2. Debitul de aer pentru i ncaperi climatizate ... .. ...... .. ........ ... ... ......................... ........ ..... ... .... ....... ... ....... .... 210
9.4.2. 1 Sistemul de ventilare ,,sus-jos" ,, sus-sus" sau ,,sus-jos/sus" ........ ..... ... ... ..... ..... .... .... ........... 210
- Exemple de calcul. ........... ............... ... .... ... .. ... ....... ....... ... ....... ..... ........ .. ....... .... .. ..... ....... .... ........ ......... 211
9.4.2.2 Sistemul de ventilare ,, jos-sus" ..... ...... ... .......... .. ............ ... ... .. .......... .... .... ............................. .... 211
9.4.2.3 Tncaperi termostatate (cu acelasi punct de roua vara si iarna) .................. ....... ..................... 211
9.4.3. Debi tul de aer pentru incaperi ventilate mecani c ...... ..... .......................... .. .............. ........... ................. 212
- Exemple de calcul .................. ................... ........ .. .................. ... .... .. .... .. .. ........ ....... ... ............. ........................ . 212
9.4.4. Debitul de aer pentru i ncaperi ventilate natural ............ ........ ........................... ..... ..... ... .... ........ ............ 214
- Exemple de calcul ......... ..................... ....... ................ ........ ... ....... ..... ......... ... ...... ... ............... ..... ......... ..... ... ... . 216
9.5. Calculul si dimensionarea guril or de aer .................... ... ... ............ ............ ............ .. .. ............ ... ............... ..... ....... .. ....... .. .. 217
9.5. 1. Miscarea aerului in incaperil e ventilate ............. ................... ... ...................................... ..... .. ..... ..... ........ 217
9.5.2. Jeturi de aer ....... ........... .... ............. ................................ ............ ..... ...... ............ ............... .. ............. ........ 217
9.5.2.1 Clasificarea jeturi lor .... ..................................... ... ........... .. ............ ... ............................. .............. 217
9.5.2.2 Jeturi libere cvasii zoterme, relatii de calcul ........................ ...... ........ ....... .. ... .. ........ ................ 218
9.5.2.3 Jeturi libere neizoterme refulate orizontal sau oblic ....... ....... .... ....... ........... .. .... .... ... .... ... .. ..... . 219
- Exemplu de calcul ...... .. ...... ...... .... ........ .. ... .. .................... .............. .... ... .... .. ............. ........................... 220
9.5.2.4 Jeturi neizoterme verti cale refulate in jos .... .. .............................. ... .... ... .... ...................... ........ 221
9. 5.2. 5 Jeturi !imitate spatial ........ ... ................................................. .... ....... ... .... .. ................. ................ 221
9.5.3. Alegerea anemostatelor ............................. ....... ............. ........................ ... ... ................. .. ............... ....... .. 222
9.5.3. 1 Anemostate patrate $i circulare plane $i spatiale tipizate .............. .... .... ..... .. .... ...... ... ..... ........ 222
- Exemple de calcul. ........ .... ...... .... .. .. ... ...... .... ...... ......... .. ....................... .. ....... .. .. ................. .... ............ .223
9.5.3.2 Anemostate banda tipizate .................. ................. ..... ... ....... ....... ......... ................ .... ................. 224
9.5.4. Alegerea guril or de refulare ................. ..... .. .. ....... ............................... .. ......... .. .... ... .... .. ... .............. .. ..... .. 224
- Exemplu de cal cul ... ... ............ ... .... ... ... .. ... .. .... ............. ..... ............................. ..... ..... ............ ... ... .......... .... .. ... .. 225
9.5.5. Calculul gurilor de evacuare a aerului .... .......................... .... ................. ....... .. ........ .. ...... ... ........ ...... .. .... 225
9.5.6. Eficienta sistemelor de ventilare ..... ......... ... ..... .... ..... .... .. ...... .. .... ...... ...... .. ...... ............... ........... .... ... .. ... . 226
9.6. Calculul canalelor de aer ....................... ... ............... .... .. ............ .... .............. ... ...... .................... ............. .... .... ....... 227
9.6. 1. Dimensionarea constructiva $i trasarea ...... .. ... ..... .... ....... ....... ..... .... ... ....... .... ... .... .... .. ........................... 227
- Exemple de calcul ............... .......... .... .. .... .... ........ ... ... ... .......... ...... ..... ... .... ... ... ...... .. ...... .. .. .......... ..... .... ...... ... .. 227
9.6.2. Calculul pierderilor de sarcina ........................................................ ............................................ ............ 228
9.6.3. Calculul racirii sau incalzirii aerului ..... ..... ...... ...... ... .... ... .. .... ........ ......................................... ....... ... .. ... .. 229
9.7. Ventil area locala .. ..... ... .. : ........ .... .................... ... .... .. ..... .... .... ......... ............. .... ........ .. ......... .................................... 231
9.7. 1. Calculul dispozitivelor de aspirare locala ......... .......... .. .. ... ... ................................. .. ... ...... ............... ...... 231
9.7.1 . 1 Hate ... ........ .. ........ .. ..... .. .................... ..... ... .... .. ......... ...... ... .. ..... ... .. ..... ....... ........ ... .......... .. ... ....... 231
9.7.1 .2 Aspiratii unilaterale si bilaterale pentru bai industriale .......... .... ... ........... ..... .. ... .................... .. 231
9.7.1 .3 Calculul aspiratii lor inelare ................ ............. ........... ................... .... ... ....... .. .. ........... ... ..... .. ..... . 233
9. 7 .2. Calculul ni$elor ......................... ... ............ ... ........ .. ....... ............ .. ... .... ..... ..... ..... .. .............................. .. ..... . 234
- Exemple de cal cul ............................ .... ......... ............... ........... .. ..... ......... ................... .. ..... ............... ....... ....... 235
9.7.3. Alte instalatii de ventilare locala prin refulare .............. .. .................... ... .. ...... .. ..... .. ................ ... .......... .. 239
, 9.8. lnstalatii de transport pneumatic ....... .. ............... ............... .. ........... .......... .. .. .... ... .... ..... ........... ... ..... ...... ...... ......... 239

-
9.8. 1. Viteza materialului in conductele de transport pneumatic ... .. ....... .. ... .......... .. .............. .. .......... .... ...... ... 239
9.8.2. Concentra\ia amestecului in regim si la limita de infundare .. .. ........... ... ............ ............ .... .. ..... ........... 240
9.8. 3. Viteza aerului ; pierderile de sarcina reale ale aerului ....... ... ...................... .............. ........... .. ....... ......... 240
...
9.8.4. Pierderile de sarcina in conductele de transport pneumatic ....... ... .... .... .. .. .... ..... .... ... ............ ......... ... .. 241
9.8. 5. Viteza optima de transport pneumatic .............................................. ........... ........ ...... .. ............ ........... .. 242
- Exemple de calcul .................. ........... ... ....... ... ...... ... ... ............ .. ... ....... ...... ........ ... .............. ........ ..... ............... . 242
"
10. ATENUAREA ZGOMOTELOR $1 VIBRAnlLOR PRODUSE DE INSTALATllLE DE
VENTILARE $1 CLIMATIZARE
10.1 Notiuni referitoare la zgomot ...... ........ .. ... ... .. ....... ... ........ ... ........... ....................... ... ............. .. ......... ................. .... 248
10.2. Nivelul zgomotului in incaperi ... ... ......... ......... .. .... ........ ........... ....... .............. ..... ... ... .. ... .. ... .. .. ... ...... ... .................. 250
10.3. Propagarea zgomotului .. .... ... ... .... ........................................ ... .. ........ .. .. ......... ....... ... .... .... ... ... ........ .. ..... ...... .... .... 250
10.4. Surse de zgomot. ........... ...... ... ............................................................ ......... ..... ......... .. ............ ..... ... ................... 250
- Exemplu de calcul ... .... .. .. .............................. ... ....... .... .. ... ... ........ ......... ............ .................. ... .................. .. ...... .......... 251
10.5. Atenuarea zgomotului transmis prin aer .......... .... ... .... ..... ....... .... ... ..... .. ..... .... ........ ......... .... ..... .. ... .. ... .. ............. . 253
- Exemplu de calcul ......... .. ... .. ........................................... ................. ....... ............ .......... ...................... ... ....... .......... .. 255
10.6. Zgomotul indus de canalele de aer ..... .. ... ... ... .... ........... ................... .. ....... ............ ... ... ................ ......... ... .... ..... . 264
10.7. Atenuarea vibratiilor $i a zgomotului transmis prin corpuri solide .. ......... ..... .. .. ............ ... ... ............. ................ 264
- Exemplu de calcul ............ ... ... ... ....... ... .. ... .... .... ................ ... ......................... .... ...... .. .............. ........ ............ ...... ......... 267
11. RECUPERAREA CAlDURll
11 . 1 Probl eme generale ......... .. ... ..... .. .......... ................ ... .. ............. .............. ............. .. ......... .. ................ ... ................... 272
11 . 1. 1. Eficien\a recuperatoarelor .. .... ....... ............. .............. .......... .......... ...... .... .. ............. ... ............ .... .. .......... 272
11 . 1.2. Randamentul anual de recuperare .. ...... ..... ... ... ....... .... ...... ..... .... .... .. .......... .... ....... .. ..... .... ....... .. .. ... ... ... 272
11 . 1.3. Sisteme de recuperare .... .............................. .. .. ..... ............ .. .. ... ... ............ .................... ........ .... ......... ... 273
11 .2. Tipuri constructive de recuperatoare de caldura ...... ............... ............... ................. ......... ..... ........ ...... ...... ....... 273
11 .2. 1. Recuperatoare rotative .... ....................... .. ........................ ...... ..... ......... ....... .... .. ................... .. .............. 273
11.2.2. Recuperatoare cu placi ............................. ...... .... ......... ........................ ......... ..... ............ ................ ...... 274
11 .2.3. Recuperatoare cu tuburi term ice ........ .. ... ....... ... .... .... ...... ... ...... ... ....... .... ........... .. .... ...... ... ..... .............. 27 4
11 .2.4. Recuperatoare cu fluid intermediar ...... ..... ............... .. ..... ............................. .. ...... .. ...... .... .. ............ ...... 275
11 .2.5. Pompe de caldura ......... .................. .. .. ......... ........ ... ................... .. ... ..... ..... ......... ............ .. ... .. ........... ... . 276
11 .2.6. Alte tipuri de recupertoare ....... ................ ..... ... .................... ... .......... ... .... .... ...... ..... ...... .. ..................... 278
12. REGLAREA AUTOMATA
12. 1. Probl eme generale ........................ ..... ............................. ....................... .... ........ .... ... ................. ... ................. ... 280
12.2. El emente de reglare a debitelor de agent termic sau de aer ........ ..................... .... .............. ......... ................. 280
12.3. Reglarea instalatiil or de ventilare .... ...... ... ............................. .... ..... .......... .... ....... .. ........... ... ..... ... ............. .. .... .. ... 281
12.4. Reglarea instal a\iilor de cl imati zare par\i ala..... .. .... ...... ..... .... .... ... .. ......... ................... . ........ ................ ..... 283
12.5. Reglarea instala\iil or de climati zare ... ............. ... ............ .............. ............ .... .. ...................... ............... ... .......... . 284
Cuprins
13. SOLLJTll iN FUNCTIE DE DESTINATIA iNCAPERILOR
13. 1. Cladiri publice ~ adrni ni strative .. ............ ......... ... ... ... .... .... .. ........... ... .... ....... .. ... ...... .... ...... ........ .... .... .... .. .... ........ 288
13. 1. 1. Cladiri cu birouri ........... ..... ... .. .. .... ....... ............ ...... ... ...... ...... ...... ...... ............ .. .... .... ......... .. .......... ......... 288
13. 1.2. Hoteluri ....... ............... .......................... ......... .......... ........... .. ....... .... .. ...... .. .... ... ... ... ..... ... .. ...... .. ..... ..... .... 289
13. 1.3. Magazine ..... .. .. ... ...... ........ ... ........... ... .. ............... .... .................. ................................ ..... ...... .. ..... ......... .. 290
13. 1.4. Teatre, cinematografe .. .. ... ................. .... .... ... ...... ......... ................ ... ..... .... ................ ...... .. ... .... .... .... ... ... 29 1
13. 1.5. Amfiteatre ........................ ........ ... .... .... .... .... ..... .......... ............ .... .... ............ ... ..... ... .... .. ...... .... .. .... ......... .. 292
13. 1.6. Pi scine; bazine acoperite ......... .. ........ ........ ................ .... .... .... .... ................ ....... .. .... ... ............. ............. 293
13. 1. 7. Spitale; clinici ...... .. ....... ..... ........ ....... ...... .... ....... ............... ........... .. ....... ... ........ .. .. ............ ............ .......... 294
13.2. incaperi cu impurificarea pronuntata a aerului ......... ........ .. .... .. ... ........ ...... ...... .. ... ................ .. .. .... ..... ...... ......... . 296
13.2. 1. Bucatarii ..... ..... ..... ... ... ......... ............... .. .. ..... ......... ... ..... ...... ... .. ... ... .. ............................... ..... ... ... .. ......... . 296
13.2.2. Toalete ........ ... .... .. ........... .............................. ... .......... ...... ........ .................. ............ .. ..... .................... ..... 298
13.2.3. incaperi pentru lncarcarea acumulatoarelor .. .... ...... ......... ..... .......... .. ...... .. .... ... .... ... ........ .. ....... .. .. .... ... 298
13.2.4. Garaje ...... .. .. ...... ................... ...... .. ......... .. ....................... ... .. ...... ..... ....... ......... ..... .... .... .. ....... ..... ..... ....... 299
- Exemple de cal cul ....... .......... ... .. ..... ....... ...... ..... ... .. ................... ....... ..... ......... .... ......... .... ..... ... .......... ............ . 300
13.3. Locui nte .... ......... .. ............ ..................... ... ................................................ ... ...... .............. ....... ......... ............. ........ 301
13.4. Cladiri industriale .. ... ....... ....... ............. ... .............. .. .... .. .... ..... .. ...... ... ..... ... .. .... ... ... ........... .... .. ....... ... ................ ... .. 301
13.4. 1. Depozite de fructe ...... ..... ............. ... ....... ... ........... .... .... ............................................. ..... ............... ....... 301
13.4.2. Cladiri zootehnice ...... ...... ... ..... .... ............ .. .. ................ ........ ... ... .............. ... ..... .... .. .. .......... .. ............ ..... 303
13.4.2. 1 Problerne generale ... .. ..... ........................ .......... ... ... .. .. ... .... ... ......... ................ ... .... ..... .. .... ....... 303
13.4.2.2 Microclimatul lncaperilor care adapostesc animale .. .... ... .. .. ............ ....... .. ........ ..... ...... .......... 303
13.4.2.3 lzolarea termica a cladirilor pentru adapostirea animalel or ... ...... ...... ....... ............................. 304
13.4.2.4 Degajarile nocive ale animalelor .... ....................... ...... ..... ....... ............. .. .... .. ....... ......... .. .... ..... 305
13.4.2. 5 Calculul debitului de aer pentru ventilare ... ..... .... .... ....... .... .. .. .... .......... .. ...... ..... .. .. .. .. ........ ... . 305
13.4.2.6 Sisteme de ventilare folosite la cladirile zootehnice .. .... .. ........ ....... ....... ......... ... ... ... .... .... ...... 306
13.4.3. Vopsitorii ...... .. ..... .. ...... .... ... .. .... .... ...... .... ...... .. ............... .. .................. ....... ..... ..... ..... ..... .... .. .. ... .... ... ... ... .. 308
13.4.3. 1 Probl eme genera le ... ....... ........ ... .. ............. .................. ..... ... .... .. ..... .. ............... ........................ 308
13.4.3.2 Filtrarea aerului proaspat .............. .... ............................ .. .. ... ....... ......... ... .... .......... ....... ... .... .... 308
13.4.3. 3 Filtrarea aerului evacuat ................ .... ..... ...... ............ ....... ..... ... .. ...... .. ... ... ...... ... ... ....... .. ... ....... . 309
13.4.3.4 Regimul de presiune. Sistemul de venti lare ..... .. .... ........ ... ..................... ... ...... ... ..... ... ............ 309
13.4.3.5 lnstalatii de vopsire .... .. ...... ... ..... ................... ..... ............ .... ... ... .... ............... .. ... ....... ....... ......... 309
13.5. Centrale de ventil are, climatizare .... ... ..... ............... .. .. ..... ........... ..... ..... .. .. ... .. ... ... .... ..... ..... .. ... ........ ......... ........ ... 310
14. VERIFICAREA, REGU\REA $1 RECEPTJA INSTALATllLOR DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE
14.1. Probleme generale ......... ............ ................. ......... .. .. .. .... ... ................ .. ... .... ....... ............ .............. ... ..... ... ......... .... 316
14.2. Verifi cari preliminare ..... ....... .... ..... ..... ..... ....... ..... .... .. .. ....... .......... .... ... .... .......................... ..... .............................. 316
14.3. Pornirea instalatiei .... .... ... ...... ..... .. ................................................ .. ..... .. ... .. ... ..... ..... ........ ... ........ .... .. ..... .... ..... .. ... 316
14.4. Regl area instalatiei ... ... .... ...................... ........ .. .. .... ..... ... .... ......... .... .. ... .... ...................... ..... ....... .. ..... ... .. .. ....... ..... 316
14.4. 1 Reglarea camerelor de amestec ........................................ ..... .. ....... ... .... .. ... .... .. ............. ..... ... ...... ........ 316
14.4.2 Reglarea debitului pe canalele de aer ..... ...... .. ........ ... ........ ... .. ....... .. .... ... ... ... .. ..... ........ ... ........... .... .... .. 317
14.5. Verifi carea caracteri sticilor functionale ale echipamentelor ..... .... ... .... ..... ......... ...... .... ................ .... .... ... ....... ..... 318
14.6. Verifi carea parametril or microclimatului ... ............... ........ .. ... .. ...... ....... ... ... ............... ..... ............ ......... ... .. ..... .... .. 319
14. 7. Receptia lucrarilor ............... ..... ... ..... ..... ....... .. .... ...... .... ... .. ... ... ...... .... .... ......... ....... ... ....... .... .................... ..... .... ... 319
II INSTALA Jii FRIGORIFICE
15. PROCEDEE DE RACIRE PENTRU CLIMATIZARE
15. 1. Probleme generale .............. .... .......... ......... ................................ .. ................. .... ....... .............. .. .................. .. ... .. .. 322
15.2. Fluide utilizate In instalatiile frigorifi ce ..... ...... .. ................... .. .. ...... ..... ... ... .. .. ... .... ....... ........ .. ... ...... .......... .. .......... 322
15. 2. 1. Agenti fri gorifici pentru instalatii cu comprimare mecanica .. .. .. .............. ..... ... ................. ... .... .... ... ..... 322
15.2. 1. 1 Criterii de alegere a unui agent frigorific .. .... ... ............. ..... .... ........ ...... .... ..... ....... ..... .......... ... 322
15.2. 1.2 Propri etatil e agentil or frigorifi ci ............ ... ........................... .................. ... ..... .......... ....... ....... ... 322
15.2.2. Agenti intermediari ....... .. .... ............. .......... ..... .. ..... ...... ..... ......... .. .............. ............... .. .............. ............. 331
15.2.3. Solutii pentru instalatii cu absorbti e ................ .. ..... ... .... ........ ........ .... ... ... ... .... ... ....... .. .. ... ..... .... .. .. .. .... . 332
15.2.4. Ul eiuri frigorifice ... .. .... ... ........ ..... .. .... ... .... ... ... ....... ...... ... ... ......... .... ....... ...... .... ..... .. .......... .......... .... ... ..... 332
15.3. lnstalatii frigorifice pentru climatizare ... ....... ... ..... ....... ........ ........... .......... ........... .. ....... .. .. ......... ... ..... ... .... .. ... ... .. . 334
15.3. 1. lnstalatii bazate pe destinderea aerului comprimat .......... ..... ... ... ...... ........ ..................... .... ................ 334
15.3. 1. 1 lnstalati a care utilizeaza ciclul Brayton-Joul e ...... ..... ......................... ..... ............... ....... ..... ... 334
15.3. 1.2 lnstalatia care utili zeaza destinderea lntr-un camp centrifugal ....................... ............... .. .. ... 334
15.3.2. lnstalatii bazate pe vaporizarea unui lichid ...... ... .... ............................. ........... .. .... ....... ........... .. ........ .. 335
15.3.2. 1 lnstalatii cu comprimare mecanica de vapori ... ..... .. .. ..... ... .. .............. ... .. .... ... ... .... .. .. ... ... .. ..... 335
15.3.2. 1.1 lnstalatii cu o treapta de comprimare ... ...... ......... ..... .. .... ... ...... ............ ..... ............... 335
15.3.2.1 .2 lnstalatii cu comprimare multipla ....... .. ..... .. .... ...................... ....... .. .. .. ..... ....... ... ...... 337
15.3.2.2 lnstalatii cu absorbti e ...... ................... .... ...... ..... ... ... ..... ............................. .......................... .. .. 338
15.3.2.2. 1. lnstalatii cu absorb ti e In soluti e Br Li - apa ................................................. .......... 339
15.3.2.2.2. lnstalatii cu absorb\i e in solu\ie apa-amoniac .... ...... ..................... .... ... ......... ...... ... 340
15.3.2.3 lnstalatii cu ejec\i e ..... ..... .... ... .. ... .. .. ....... .... ....... ... .. ... .. ........................ ... ... ........................ .... ... 34 1
15.3.2.3. 1. lnstalatie teoreti ca (cu circuite inchi se) ..... ..... ............... .... ... ........................... ........ 341
15.3.2.3.2. lnstalatie reala (cu circuite deschise) ....... ...... ................. ................. .... ................... 342
15.3.3. lnstal a\ii bazate pe efectul Peltier ... .... ........... .... ................... ..... ... ............ .. .. ....... .. ... ..... ....... .... .. ..... ... . 344
16. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAnlLOR FRIGORIFICE
16. 1. Compresoare ........... ....... ... ..... ............. ...... ..... .......... .. .... ......... .. ............ .. ...... .. ... ..... ..................... ... .. ........ .... .. .... 346
16. 1. 1. Clasificarea compresoarelor .... ......... .... .. ... ...... ............ ... .. ...... .. ... .............. ... ....... ....... ... ... .. .................. 346
16. 1.2. Compresoare volumice .... ........ ... .. ....... .... .. ....... ... ..... .. ..... ........... ... .... .... ..... ... ............. .. .... ........... ..... .... 346
16.1.2. 1 Marimi caracteri stice ale compresoarelor volumice ... ... ..... ... ............ .. ....... ............................ 346
16.1.2. 1. 1. Caracteristici geometrice ........ ........ ................ .. ... ... ... ..................... .................... ..... 346
16.1.2.1 .2. Caracteristici mecanice ....... ..... ..... ..... .... .. ................................. ...... .. ... ................. ... 347
16. 1.2. 1.3. Caracteristici frigorifice .. ...... .... .......... ............ ............... ..... .... ..... .... .............. .. ......... 347
16.1.2.1.4. Caracteristici calitative .................. ...... .. ... ....... .... ............ .... .... ..... ....... ............. .. ..... . 348
16. 1.2.2 Tipuri constructive de compresoare volumice .................... ... ......... .. .. ............ ...... ... ... .. .. ... .... 348
16.1.2.2. 1. Compresoare cu piston alternativ ......... .. ................ ... ..... .... ... .. ...... .. .... ..... ... ... ...... .. 348
16. 1.2.2.2. Compresoare rotative ...... ..... ...... .. .. ... .. .. .. ................. .. .. ..... ........ ... .... .................. ..... 351
16.1.3. Compresoare centrifugale (turbocompresoare) ..... .................. ... ............... .............. ............. ............... 356
16.2. Condensatoare frigorifi ce ... ...... ................................................................... ................. ... .................. .... .. ............ 359
16.2.1. Considera\ii teoretice .. ..... .... ............. ........ ... ....... .... ....... .... .. ...... .... .................. .. ...... .... ......... ....... ...... ... 359
16.2.2. Condensatoare racite cu aer ................. ... ........... ......... .... .. ......................... .. ... .. ..... .. .... .. .. ..... ... ........... 359
16.2.3. Condensatoare racite cu apa .. ....... .. .................................... ....... .... ........... ........... ....... .. ..... .. .. .... ......... 360
16.2.3. 1 Condensatoare cu \evi coaxiale ............. .... .......... .... ..... ..... ... ..... ... .. .. .... .... .. .. .................. ....... 360
16.2.3.2 Condensatoare multitubulare .................... ........... ..... .... .... .. ... ..... ........ .. .............. .... .... ........ .. .. 360
16.2.3.3 Condensatoare cu placi .. .......... ... ..... ...... .. .. ...... ................... ............ .. ...... ...... ......... ... .... ......... 361
16.2.4. Condensatoare racite mixt (evaporative) ... ............. ..... ..... .. ....... .. ...... .. .... ...... ............. .. ...... ... .... ..... ..... 362
16.2.4. 1 Condensatoare atmosferice ...... .... .... ...... ............ .. .. ... .......... .... ......... ... .. ........... ... ......... ... ...... . 363
16.2.4.2 Condensatoare cu evaporare for\ata .. .... ............... .... ...... ... ... .. ........... .... ... .. ..... .... ... ............... 364
:
16.3. Vaporizatoare .......... ... .... ...... ........ ..... ..... ..................... ....... .............. ... ...... .... ... ........ .. ... ............ ........................... 364
16.3.1. Probleme generale ...... ..... .. ........ .. ... .. ...... .. ... .. ... ........ ... .... ..... ..... .... .... ..... ....... ......... ... .......................... . 364
16.3.2. Vapori zatoare racitoare de aer ....... ....... .. ....... .. .... ... .. ................. ........................... ................. ...... ..... ... 366
16.3.2. 1 Considera\ii practice .. .. .. ...... ... .. ................................ ...... ... ......... ................ .... ... ... .. .... .. .. ... ...... 366
16.3.2.2 Decongelarea vapori zatoarelor .. ...... .... .............................. .. ..... .. ............. ..... ... .... ........ .. ... ... .... 368
16.3.2.3 Dimensionarea vaporizatoarelor racitoare de aer ...... .. ......... ................................ ................ . 369
16.3.2.4 Tipuri constructive de vaporizatoare pentru racirea aerului ........ .. ... .... ...... ........ .. .. ...... .. ....... 37 1
16.3.3. Vapori zatoare raci toare de lichide ..... .. .. ... .. .. ... ... .... .. ... .. ... .......... ...... .. ........... .................. ... .. ..... .......... 371
16.3.3.1 Tipuri constructive de vaporizatoare racitoare de lichide .......... ...... ....... .... .. .... ..... .... ..... ..... . 372
16.3.3.2 Dimensionarea vaporizatoarelor raci toare de lichide .... ..... ................... .. ..... ......... .... .. ........ .. . 375
16.4. Aparatura de reglare $i comanda ..... ........... ... .. ...... ................... ..... .. .. ......................... ... ............. .. ..................... 378
16.4. 1. Probleme generale ...... .... ................ ... .............. .... ..... ... .. .... ...... ........ ............. ..... ... ... .... ... ...................... 378
16.4.2. Dispozitive de comanda automata .. ... ................ .............. .. ......... .. ............. ... ..... ............ ... ...... ............ 379
16.4.2. 1 Di spozitive de porn ire $i oprire automata .... ....... .... .. ... .. .... ... .. .......... ..... .. ........... .. ...... ....... .... 379
16.4.2.2 Di spozitive de alimentare cu agent frigorifi c .... ..... ...... ...... ...... .. ......... .................. ..... .... ... ... .. . 379
16.4.2.3 Di spozitive de alimentare cu agen\i secundari ... ... ....... ..... ..... ..... .. ... ............ ..... .. ........ .......... 381
16.4.3. Di spozitive de protec\ie automata ..... ........... ..... ... ... .............. .................. ......... .. ... ...... ..... ... ... ... .. ........ 383
16.5. Aparatura auxiliara ...................... .. ................ ..... .................... ....... .... ........ .. ..... ... ...... .. .... ..... .................. .. .. ......... 384
16.5. 1. Separat orul de ul ei .. ... ... ...... ... ..... ....... ... .. ..... ..... .......... .... .. ..... ...... .... .. ...... .... .. .... ................ .. ..... ...... .. ... 385
16.5.2. Separatorul de li chid ......... .......................... ............. ..... .... .. ..... ..... ....... ... ................. .. .... .... .. ......... ....... 385
16.5.3. Butelia de aspira\ie ...... ...... .. .. ....... ... ... .. ... ... ..... ... ..... ............ ..... ... ...................................... ..... .. ........ .. .. 386
16.5.4. Rezervorul de lichid ...... ...... .................................. ................... ... ........ ........... .. .... ......................... ........ 386
16.5.5. Separatorul acumulator .............. ...... ...... .... ................. ...... .... .... .... ......... .. ....... .... .. ... ..... .. ............ ......... 386
16.5.6. Butelia de racire intermediara .......................... .......... .. ..... ........... ............. .. ................... .. ... ..... .. .......... 386
16.5.7. Subracitorul de li chid ..... ........ ...... .... .. ........ ... ................................ ...... ........ .. ... ............ ........ ..... ............ 387
16.5.8. Dezaeratorul ..... ... ....... ..... ......... ................ .... ........... ..... ..... ......... .... ............................. ........... ......... .... .. 388
16.5.9. Dezhidratorul .... .... ...................... ........................... ......... ....... ... ....... .. ............................. ...... ........ .... ..... 388
16.5.10. Filtrul ................................. ..... ....... ....... ........ ... ... .... ... .............. ........... .. ... ... ... ... ...................... .... ......... 389
16.5. 11 . Pompa de agent fri gori fi c ............ .. .... ..... ..... ........ ........ ...... ... .. .. .... ...................... ...... .. .. ................... 389
16.5. 12 Bazinul racitor .... .......... ... ....... ...... .. .................................. ..... ......... ... .... .......... ....... .. ..... ....... ................ 390
16.5. 13 Agitatorul ... ........ ... ...... ...... .. .. ... .......... ...... ...... ..... ........ ... .... ..... ..... ... ....... .. ..... ....... ... .. ......... .. .... ............. 39 1
16.5.14 Turnul de racire .......... ..... .. ............ .... .... .... .. ............ .... .......... ........ ...... ....... .... ......... ....... ..... ....... .... .. .... 391
16.6. Conducte, armaturi, izola\ii ....... ....... ... .... .. .. ......................... ............ .... .. .. .. .. ........... ....... ...... ..... ...... .. .... ........... ... 392
16.6. 1. Conducte ................ ................ .. ........ ... .............. ... .................... ... .. .. ... .... .......... .......... ...... ............ ........ . 392
16.6.2. Armaturi ............. ............... ..... .... ..... ....... ..... ... ......... ... ........ ............... ..... .......... ............... ...... ... ..... .. .... .. . 395
16.6.3. lzola\ii frigorifi ce ...... ...... ... .... ......... ......... ..... ....... ............ ....... ... ....... .... ...... .. ........... .... ... .. ............... ....... 397
Cuprins
17. SISTEME DE INSTALATll FRIGORIFICE PENIBU CLIMATIZARE
17.1. lnstalatii de climatizare cu racire directa ... ........ .. .............. ... ... ......... .......................... .. ............ .......... ... ...... .. .... 404
17. 1. 1. Sisteme monobloc ............. ........ .. ............. ... ......... .. .... ......... ........ ....... ...... ..... .. .. ..... ... ... ... ... .... .... ... ....... 404
17. 1. 1. 1. Centrala de tr a tare a aerului ........... ............... .. ............. ... .. .... ............. ... ... .. ............... ...... ... .. . 404
17. 1. 1.2. Sisteme de tratare locala a aerului ....... ........ ......... .. ............... ... ... ......... ... .... ..... ................... 406
17.1.2. Sisteme cu unitati separate (split) ..... ..... ... ........ .... .... .. ...... ............................... ............... .................... 408
17 . 1.2. 1. Si stemul monosplit .... .. ... ......... ................ ....... .... ........ ............ ..... ....... ......... ..... ...................... 408
17. 1. 2.2. Sistemul multisplit .. ... ............ ...... ........ ........................... ... .. .......... ... .... ....... ............. .............. 409
17 .2. lnstalatii de cli matizare cu racire indirecta .. ... ..... . ...... ..... .... .................. .. .... ........ . 409
17 .2. 1. Sisteme cu baterie de racire, .cu apa rece ... .. .... ... ... ............ .... .. ..... .......... ... ... .... ................................ 410
17 .2.2. Sisteme cu camera de pulverizare a apei reci ............. .......................... ......... ...... .... ....... .. ... .... ....... .. 411
17 .2.3. Grupuri de raci re a apei ....... ........ ..... ... ........... ........ .. .......... .... .. ........................ ..... .................. .. ..... ... .. 4 12
17 .2.3. 1. Grupuri de racire a apei cu comprimare mecanica .... ..... .. .... .... .... .. .. .. .... ............. ............. ... 4 12
17.2.3.2. Grupuri de racire a apei cu turbocompresor ........................................................................ 413
17.2.3.3. Grupuri de racire a apei cu absorbtie .................................... ............. .. .. ....... ...... ... ..... ..... ... 413
17.2.3.4. Grupuri de racire a apei cu ejectie ...................... .. .... .. .. .. ... ... ................ ..... ...... .................... 414
17.3. Acumul area frigului .. .... ................. .. ......... .... ... ................. .............. ... .......... .............. .. ...... .. .. .. ... ........... ........ ....... 414
17 .3. 1. Sistemul de stocare completa .. ... .. ............................. ... ......... ...... ..... .. .... ....... .... ... ..... .. ..... .... .... .......... 416
17.3.2. Sistemul de stocare partiala ..... ..... .......................... ................. ................. ................ ........... ............... 416
.
18. MONTAREA $1 EXPLOATAREA INSTALATllLOR FRIGORIFICE
18.1. Montarea instalatiilor frigorifice ......................................................................................................... ....... .... ...... . 420
18. 1. 1. Amplasarea ........ .............................................. .... ............... ......... ... ......... .... ......................................... 420
18.1.2. lnstructiuni de montare ................. .. .................................................. .... ............... ... ... .... ............. ......... . 420
18.2. Exploatarea instalatiilor frigorifice ......... ................................ ............. ...... ...... .. ....... .... .... ..... ... ....................... ..... 421
18.2. 1. Probarea ......... .... ............................................................................. .... .................... .................. ... ......... 421
18.2.2. Punerea In functiune ................. ..... .......... ... ........... ... ......... ....... .... .. ...... .. .... ....... .. ............................ ..... 422

18.2.3. Exploatarea ... .. ......................................................... .... .... ..... ............. .. ... ............................... ........ ...... . 422
18.2.4. Limitarea zgomotului .... ... ... .............................. .... ...... .. ......... .. .... .... ... ... ............ ..... .... ... .............. ..... ..... 423
18.3. Depanarea instalatiilor frigorifice ...... ....... ................ ..................... ...... ... .. ... .. ...... ................ ............. .... .. ............. 424
111 ELEMENTE PRIVIND TRANSFERUL DE CALDURA
19. TRANSFERUL DE CAL.DURA $1 DE MASA
19.1. Conductia termica ....... ...... ................ .... ...................................................................................... : ... ............ .. ...... 428

19.2. Convectia .............. .......... ..... ... ................ .... .. .. .. ...... .. ..... ............... ... ... ........ ... ....... ....... .............. ....... ...... ...... ....... 430
19.2. 1. Convecti a libera In spatii nelimitate ...... .............................. .. .... ......... ................................................ 431

19.2.2. Convectia libera In spatii !imitate ... .. .............. ..................... ....... ........ ....................................... .. ..... .... 432

19.2.3. Convectia fortata .................................... .......... ............. ..................... .... ... ......... ... .............................. 432

19.2.4. Transferul de caldura la condensarea vaporilor .. .. ................. ................... ... .... .... ............................... 434
19.2.5. Transferul de caldura la fierberea lichidelor .. .... .. .. .. ............... ... .. ....... .. .................................. .... ......... 435
19.2.6. Transferul de masa ............. ... ... .... .................................................................................................. .... .. 435
19.3. Radiatia termi ca ............................ ............................ ....................... ............. .... ...... .. ...... ... ............................. .... 436
19.3.1. Marimi !;>i legi fundamentale .......................................................................................... ..... .. ... .... ...... ... 436
19.3. 2. Transferul de caldura prin radiatie lntre corpuri le solide ... ..... ... .. ......... ...... .. .. .... ........ ..... ...... ............. 437
19.3.3. Coeficientul de radiatie Ur .... ... .. .... ..... .... ........... .................. .... .............. ... ........... .... ...... .. ............... ...... 438
19.4. Transferul global de caldura .......... .. .. ............ ... .. ........ ......... ............. .................................. .. ...... ... .. ....... .. .. ........ 438
19.4.1. Coeficientul global de transfer termic, k .......................... .... ......................... .. ... ... .............. ........ ........ 439
19.4.2. Diferenta medie logaritmica de temperatura, L'i.tmed ... ...... ... ..... ....... .................................................. 43
9
19.4.3. Recalcularea parametrilor schimbatoarelor de caldura la alti parametri decat cei nominali ........ ... . 439
- Exemple de cal cul ... .............. ....... ............................................ .. ........... ...... .. ...... ..... .. .. ................... ............. .. 440
19.4.4. Straturi de aer cu grosime mica ........... ... .. ........ .. ..................... .... ... .. ..... .... .............................. ....... .... 440
19.4. 5. lntensificarea schimbului t ermi c ............... .. ....... ...... .. ..... ... ...... .. .... ..... ... ..... ................ ................. ... ... ... 441
19.4.6. Franarea transferului global de caldura (izolarea termica) .................. ................. ... ...... .............. ... ... .. 441
- Exemple de calcul .... ..... ... ...... .. .. ............................ .. ..... .. .. ............ ............ .. .................. ............ ... ... ..... ... ....... 444
::
, ,
' , ..
' ~


'
: ~ < '
J-.--. -




II I Im
' '
Capitolul 1
Probleme generale

r
Capitolul 1: Probleme generale I. lnstalati i de ventilare si climatizare
1.1. Conl inutul ~ istoricul
instalaj iil or de ventil are
~ climatizare
lnstalatiile de ventilare $i climatizare
au rolul de a men\ine starea aerului din
incaperi, respectiv temperatura. umidi -
tatea, viteza !;ii puritatea, in anumite Ii -
mite dinainte stabilite, in tot timpul
anului , indiferent de variatia factorilor
meteorologici, a degajarilor $i a consu-
murilor de caldura interioare. Limitele
parametrilor microclimatului interior
depind, la randul lor, de destinatia in-
caperilor, de natura activitatii desfa$u-
rate, de procesele tehnologice.
Calitatea mediului in care oamenii i$i
desta!;ioara activitatea are o influenta
complexa asupra acestora, atat din
punct de vedere igienico-sanitar cat $i
al randamentului activitatii . Calitatea
mediului se apreciaza atat dupa valoa-
rea parametrilor principali ai confortului
cat $i prin intermediul altar factori se-
cundari cum ar fi puritatea aerului, gra-
dul de ionizare, calitatea iluminatului,
nivelul de zgomot $i altele.
in sezonul rece instala\iile de incalzi-
re pot asigura in incaperi mentinerea
temperaturii aerului la o valoare data $i
la unele cladiri, prin masuri suplimenta-
re (in general, constructive), se pot
men\ine in limite acceptabile $i alti pa-
rametri (temperatura medie de radiatie,
umiditatea relativa). in ceea ce prive!;ite
puritatea aerului, in multe cazuri,
aceasta este obtinuta prin ventilare
naturala. Pentru alte categorii de inca-
peri, in care se produc degajari impor-
tante de caldura $i umiditate, precum
$i alte degajari nocive (sali cu aglo-
merare de persoane, incaperi de pro-
ductie, laboratoare, piscine, hale pen-
tru cre$terea industrializata a anima-
lelor $i pasarilor), calitatea aerului nu se
mai poate asigura numai printr-o insta-
latie de incalzire. Pentru indepartarea
caldurii $i umidita\ii, in exces, a gaze-
lor, prafului, mirosurilor apare necesita-
tea introducerii controlate a unui anu-
mit debit de aer care, dupa caz, tre-
buie incalzit, racit , uscat sau umidifi cat.
Acest lucru poate fi realizat, dupa caz,
cu ajutorul unei instala\ii de ventil are,
de climatizare partiala sau de clima-
tizare (totala). Natura $i cantitatea no-
xelor in exces, modul lor de propaga-
re, dimensiunile $i sistemul constructiv
al incaperil or , limitele parametrilor
confortului termic, limitele admisibile la
care trebui e reduse concentratii le
diverselor noxe, la care se adauga, de
cele mai multe ori, cu o pondere im-
portanta, consi derente economice, au
condus la utilizarea in practi ca a unei
game mari $i variate de instalatii de
ventilare $i climatizare.
in cazul unor incaperi industri ale in
care au loc, preponderent, degajari de
caldura $i umiditate (vapori de apa),
este suficient pentru indepartarea aces-
tora sa se realizeze o ventilare naturala
organizata prin practicarea unor
deschideri, de o anumita dimensiune,
amplasate la partil e inferioara $i superi -
oara ale peretilor exteriori. in cazul in-
caperilor aglomerate insa, datorita de-
gajarilor importante de caldura $i umi -
ditate precum $i a valorilor stricte la
care trebui e men\inu\i parametrii con-
fortului termic, sunt necesare incalzirea
$i umidificarea aerului iarna, racirea $i
uscarea aerului vara, procese ce pot ti
realizate numai cu o instala\ie de clima-
tizare. Unele procese tehnologice (din
industria textila, harti ei, tutunului,
optica, prelucrarii mecanice de precizie,
laboratoare metrologice etc.) impun
cerinte $i mai stricte in cazul unuia sau
mai multor parametri de contort termic,
ceea ce influen\eaza nu numai comple-
xitatea instalatiei de climatizare ci insu$i
sistemul constructiv al incaperilor sau
chiar al constructiei in ansamblu.
Aparitia primelor instala\ii de venti-
lare a fost condi\ionata de realizar ea
unor progrese in alte discipline. Oda-
ta cu inchegarea igienei ca disciplina
sunt facute cunoscute rezultatele
cercetarilor legate de schimbul de
aer al incaperilor, de con\inutul de u-
miditate $i gaze nocive, precum !;i i de
puritatea aerului. Progresele reali zate
in domeniul electrotehnicii ofera posi-
bilitatea folosirii motoarelor electrice
pentru actionarea ventilatoarelor $i,
deci, posibilitatea ventilarii incaperilor
mari $i foarte mari . in preajma anului
1890 se introduce umidificarea aeru-
lui prin intercalarea unor tavi cu apa
(ulterior incalzita cu abur). Ceva mai
tarziu se introduce umidificarea adia-
batica reali zata prin pulverizarea tina
a apei in curentul de aer. Star$itul se-
colului al XIX-l ea poate fi considerat
pentru climati zare ca inceput al aces-
t eia. Dezvoltarea cea mai mare a
ventilarii $i climatizarii are loc dupa
primul razboi mondi al cand se reali -
zeaza instala\ii de climati zare in sco-
puri de contort (teatre, opere, cine-
matografe, sali de concerte etc.) $i
tehnologi ce (fabrici de harti e, de tu-
tun, textil e, industria alimentara etc.)
Apari\ia ma$inilor frigorifice (cu amo-
niac, cu bioxid de carbon) folosite la
racirea $i uscarea aerului ofera o in-
dependen\a $i mai mare instala\iilor
de climatizare. Dupa 1930 apar apa-
ratele de tereastra, agregatele locale
amplasate direct in incaperea deser-
vita in sistem monobloc sau split.
Apar , de asemenea, ma$i nile frigori -
fice functi onand cu medii nevatama-
toare (freoni) faci litand folosirea bate-
riilor de racire fara agent intermediar
. .
(baterii cu rac1re directa). Dupa eel
de-al doilea razboi mondi al, climati -
zarea cunoa$te o etapa importanta in
dezvoltarea sa. in afara perfec\ionarii
aparatelor $i schemelor de ventil are
$i climati zare clasice, apar noi tipuri
cum ar fi : instala\iile de inalta presiu-
ne, instal a\iile de climatizare cu doua
canale de aer (de introducere), insta-
la\iile ,,aer-apa" (cu aer primar) folo-
sind aparate cu induc\ie (climacon-
vectoare) sau ventiloconvectoare. Se
diversifica concomitent natura obiec-
tivelor ce trebui e ventilate sau clima-
tizate. Cri za energetica a anilor '60 i $i
pune amprenta $i asupra instalatiilor
de ventilare, conducand la recupera-
rea, din ce in ce mai mult, a caldurii
din aerul de ventilare. Simultan cu
aceasta diversificare s-a dezvoltat $i
perfectionat aparatura de reglare, co-
manda $i control a instala\iilor de cli-
matizare, in special. Tehnica analo-
gica $i digitala patrunde masiv in anii
'80 $i in domeniul climatizarii .
La orice sistem de ventilare (sau cli-
matizare) este necesar sa se introduca
in incaperi aer tratat (aer refulat, aer
introdus) care sa preia noxele in exces
(caldura, umiditate, gaze, vapori, praf)
$i sa le elimine odata cu acesta (aer
aspirat, aer absorbit) din incaperi, du-
pa care totul sa fie indepartat in exte-
rior (aer evacuat). lnstala\iile de venti -
lare $i climatizare pot fi diferentiate
dupa modul de vehiculare a aerului,
dupa extensia spatiului supus venti-
larii, dupa diferenta de presiune dintre
incaperea ventilata $i incaperile adia-
cente, dupa gradul de complexitate al
tratarii aerului in func\ie de cerintele
tehnologice sau de contort sau dupa
alte criterii.
1.2. DocumeQtatia tehnjco-
economica necesara
realizarii obiectivelor de
investitii pentru instalatii de
venfilare ~ climatizare
Etapele de elaborare a proiectelor
pentru o investiti e sunt regl ementate
prin Ordinul comun nr.
17 43/69/ N/ 1966 al Mini sterului Finan-
\elor $i al Mini sterului Lucrarilor Publi -
ce $i Amenajarii Teritoriului care stipu-
leaza con\inutul cadru al documenta\i -
ilor de licita\ie, al ofertelor $i al con-
tractelor pentru executia investitiil or.
Realizarea unor investitii, din punct
de vedere al proiectarii, este posibil a
daca sunt parcurse urmatoarele etape
(responsabil pentru acestea fiind in-
vestitorul):
- Studiul de prefezabilitate;
- Studiul de tezabilitate;
- Proiectul tehnic (PT) + caietul de
sarcini;
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 1: Probleme generale

- Documentatia cu detalii de execu-
ti e (ODE) .
Documentatiile amintite se lntoc-
mesc pe baza unei teme de proiecta-
re, intocmita de beneficiar sau de o
unitate de proiectare/ consulting de
specialitate. Pentru instalatiil e de ven-
tilare $i climatizare tema de proiectare \
trebuie sa contina urmatoarele date: :
j
localitatea unde este amplasat obiecti- !
vul ce se proi ecteaza, orientarea cladi- I
rii, sursele de caldura $i frig, numarul j
de ocupanti al fiecarei lncaperi, sursele i
de degajari de catdura interioare (com- I
putere, iluminat interior, fax-uri, copia- !
toare, motoare, frigidere etc.), felul ac- i
'
tivitatii (munca de birou, munca U$Oara i
a$ezat sau in picioare, munca fizica
medie/grea), gradul de izolare termica I
a cladirii (pereti, ferestre, plafoane,
acoperi$uri, pardoseli etc.), tipul con- 1
structi ei/cladirii (inalta, foarte lnalta,
blindata, deschi sa, lnchisa etc.), riscul
de incendiu (mare, mediu, mic), cate-
goria de pericol de incendiu (A, B, C,
D, E), gradul de rezistenta la foe, con-
ditiil e de lucru (temperaturi, umiditati
rel ative - vara $i iarna), spatiile preva-
zute sau disponibile pentru amplasa-
rea echipamentelor de ventilare $i cli-
matizare. Odata cu tema de proiectare
vor fi puse la dispozitia proiectantului
planurile $i sectiunile de arhitectura ale
cladirii/ cladirilor.
1.2.1. Studiul de prefezabilitate
Se intocme$te de catre investitor
sau de catre 0 persoana juridica de
specialitate $i reprezinta documentatia
prin care se fundamenteaza oportuni-
tatea si necesitatea investiti ei. Studiul

contine datele generale (denumire obi-
ectiv. amplasament, investitor, elabo-
rator studiu prefezabilitate), evaluarile
(evaluarea totala estimata a investiti ei, ,
a studiului de fezabilitate, a proiectelor !
- PT, DOE, cheltuieli pentru organiza- I
rea lici tati ei $i pentru obtinerea avize- !
lor), datele tehnice ale investitiei (date
asupra terenului , a zonei de amplasa- ,

ment, caracteri sticile principale ale sis- \


temelor de ventilare $i climatizare $i a I
echipamentelor folosite) si finantarea i
investiti ei (surse proprii, credite banca-
re, de la buget etc.), plan general $i
plan de amplasament.
1.2.2. Studiul de fezabilitate
Se elaboreaza de catre contractantul
care a C3$tigat licitatia $i cuprinde ca-
racteri sticil e principal e $i indicatorii ,
tehni co-economici ai investiti ei. In !
conti nutul cadru sunt cuprinse:. datel e !
'
generale (cele cuprinse in studiul de
prefezabilitat e la care se adauga
descri erea functionala $i tehnologica a
obiect ivului), datele tehnice al e
investiti ei (cele cuprinse in studiul de
prefezabilitate, detalieri ale solutiilor
tehnice, echipamentele principale $i in-
stalatiile de ventilare $i climatizare),
datele pri vind forta de munca necesa-
ra investiti ei, devizul general al investi-
tiei, finantarea investiti ei, principalii in-
dicatori t ehni co-economici (valoarea
totala, e$alonarea In timp, durata de
realizare etc.), avize $i acorduri
(certificate de urbani sm, de protectia
mediului , avizul ordonatorului de cre-
dit, avizul de combustibil), planul de
amplasament, planul general $i planu-
rile de arhitectura.
1.2.3. Proiectul tehnic (PT)
~ caietul de sarcini
Reprezinta documentatia necesara
la cererea autorizatiei de constructie $i
la licitatia pentru executia lucrarii. Pe
baza acestuia se contracteaza lucrarea
$i se executa DDE-ul. PT se realizeaza
pe baza studiului de fezabilitate apro-
bat $i are urmatorul continut: descrie-
rea generala a lucrarii (amplasament,
clima, memoriu tehnic de specialitate,
solutii tehnice, program de executie a
lucrarilor, organizare de $antier), me-
moriul tehnic de calcul cu explicitarea
continutului lucrarii (comanda benefici -
arului/ proiectantului general, tema de
proiectare/ faza anterioara aprobata,
sursele de energie-caldura, frig, soluti-
ile $i sistemele de ventilare $i climati -
zare, amplasarea echipamentelor, a
prizelor de aer, a gurilor de evacuare a
aerului viciat in exterior, specificatiile
tehnice (echipamentele principale, gri -
le, atenuatoare de zgomot etc.), grafi-
cul general de reali zare a investitiei,
piesele desenate (planuri de di stribu-
tie, sectiuni, scheme functional e, sche-
mele aparatelor de climatizre etc.), ca-
ietul de sarcini .
1.2.4. Detaliile de execuJie (DOE)
structii (in plan $i sectiune). Se vor de-
tali a pri zele de aer $i gurile de evacu-
are a aerului viciat in exterior. Se vor
ala$a instructiuni de montare $i punere
in functiune a grupurilor (de introduce-
re, de evacuare) de ventilare $i clima-
ti zare, instructiuni de exploatare $i do-
cumentatia economica.

1.2.5. lnstructiuni de montare


~ punere in functiune
Se intocmesc la faza DOE si au un

caracter preliminar. Dupa punerea in .


functiune a instalatiilor instructiunil e se

revad $i se completeaza. Acestea con-
tin: conditiile de montare a echipa-
mentelor (ventilatoare, grupuri modula-
te de ventilare/climatizare, ventilatoare
de acoperi$ In interior/in aer liber , a
clapetelor anti -foe/anti-furn); conditiile
de montare a retelelor de canale de
aer, a gurilor de aer, a prizelor de aer,
a gurilor de evacuare a aerului viciat In
exterior, a clapetelor de reglare a de-
bitelor de aer, a atenuatoarelor de
zgomot pasive/active; conditii le de
montare a echipamentelor tehnologi ce
(hote, ni $e, bai industriale, perdele de
aer, du$uri de aer, separatoare de praf
etc.); descrierea sistemelor de ventila-
re/climatizare tehnologica, a procese-
lor tehnologi ce industriale pe care le
deservesc instalatiile de ventilare; refe-
riri la personalul (necesar la beneficiar)
pentru urmarirea montarii $i punerii In
functiune a instalatiilor (urmand ca
acesta sa devina personal de exploa-
tare $i intretinere ); t est ele $i proceduri-
le de verificare a echipamentelor, apa-
ratelor $i instalatiilor (pentru receptia la
furni zori $i pentru receptia lucrarilor de
montaj) conform documentatiei de
proiectare $i caietului de sarcini, cartile
, tehnice ale utilajelor $i altor acte
normative in vigoare; instructiuni de
protectie a muncii pentru personalul
de specialitate care participa la lucra-
ril e de verificare, probe, recepti e $i pu-
nere in func\iune.
Au la baza PT $i reprezinta docu- '
mentatia care sta la baza executarii

1.2.6. lnstrucJiuni de exploatare

obiectivului proiectat. Trebuie sa cu-


prinda toate elementele de detaliu ne-
cesare executantului pentru a putea
pune in opera obiectivul contractat.
Piesele desenate sunt alcatuite din
planurile de amplasament ale centrale-
lor de ventilare, de climatizare, ale
ventilatoarelor, al gurilor de aer de in-
troducere $i evacuare. Planurile (cota-
te) vor fi insotite $i de sectiunile prin-
cipale prin cladire $i prin centralele de
ventilare $i climati zare precum $i de
detalii ale noduril or importante la
scarile 1:20; 1:10; 1: 5. Vor fi prezenta-
te traseele retelelor de can ale de aer,
cu cote fata de elementele de con-
~ intreJinere
Se elaboreaza in mod detaliat in
functi e de marimea, numarul $i com-
pl exitatea instalatiilor, pentru diferite
tipuri de instalatii (instalatii de climati -
zare, instalatii de ventilare mecanica,
instalati i de evacuare mecanica etc.)
sau pentru ansamblul instalatiilor.
lnstructiunile trebuie sa contina: re-
. .
comandari privind numarul $i califi ca-
rea personalului de exploatare $i intre-
tinere; programul de instruire a perso-
nalului de exploatare $i intretinere; pe-
ri oadele de verificare a echipamentului
de venti lare $i climati zare; recomandari
.
Capitolul 1: Probl eme generate I. lnstalatii de ventilare si climatizare

pentru dotarea personalului de exploa-
tare :;;i intretinere, a atelierelor de repa-
ratii :;;i verificari cu mijloace individuale
$i colective pentru protectia muncii $i
paza contra incendii lor.
-
1.3. lncadrarea proiectelor
instalaliilor de ventilare
climat1zare In obiectivele
de investitii publice
1.3.1. Autorizatia de construire
lnstalatiile de venti lare $i climatizare ,

reprezinta una din specialitatile care II
compun proiectul general al obiectivu-
lui ce urmeaza a fi realizat. Proiectul I
tehnic al acestor instalatii, alaturi de I
celelalte, este necesar la obtinerea au- '
torizatiei de construire si a certificatu-

lui de urbanism. Toate acestea cad, de
regula, in sarcina proiectantului gene-
ral. Acesta trebuie sa obtina:

- Autorizatia de construire - act eli-
berat de primaria municipiului, ora:;;ului
sau comunei pentru realizarea obiecti-
vul ui proiectat;
- Certificatul de urbanism care poate
imbraca una din formele: PUG (planul
urbanistic general), PUZ (planul urba-
nistic zonal) sau PUD (planul urbanistic
de detalii);
- Regulamentul local de urbanism.
1.3.2. Avize acorduri
Realizarea obiectivelor de investitii
este conditionata de obtinerea unor
avize $i acorduri cum ar fi:
- Certificatul de urbani sm care cu-
prinde elemente privind regimul juridic,
economic $i tehnic al terenului $i con-
structii lor $i este emis de primarii sau
prefecturi;
- Acordul de mediu, eliberat de
Agentia pentru protectia mediului pe
baza unui studiu de impact;
- Avize si acorduri pentru racordarea
la retel ele de alimentare cu apa, cu
energie electri ca, cu gaz, cu energie
termica, de telecomuni catii etc. elibera-
te, dupa caz, de regiil e sau agentii eco-
non1i ci care asigura utilitatil e amintite;
- Avi zul lnspectoratului General al
Corpului Pompi erilor Militari privind in-
cadrarea in legislatia sigurantei la foe a
obiectivelor proiectate;
- Avizul lnspectoratului de Protectie
Civila.
1.4. Cerinte de calitate
Conform Legi i nr. 10/ 1995 privind
calitatea in constructii , proiectarea :;;i
executarea instalatiilor de ventilare si

climati zare se tac astfel incat acestea
sa reali zeze, pe intreaga durata de uti -
li zare, urmatoarele cerint e de cali tate: !
A - rezi sten\a $i stabilitate; B - i
siguranta in exploatare; C - siguranta la .
foe; D - igiena, sanatatea oamenilor,
refacerea $i protectia mediului; E - :
izolarea termica, hidrofuga $i economie
de energie; F - protectie impotriva
zgomotului . Proiectele de instalatii de
ventilare $i climatizare se verifica,
pentru t oate cerintele si pentru toate i
categoriile de construct ii , de verificatori i
atestati de MLPTL pentru specialitatea i
lnstalati i termice - IT. !

1.5. Reglementari tehnice


specifice pentru instalatiile
de ventilare climatizare

Proiectarea, executarea, montarea $i [


exploatarea instalatii lor de ventilare $i !

climatizare se realizeaza in conformita- !


te cu reglementari le tehnice speci fi ce, !
cupri nse in: [
- Normati ve de proiectare, executare
1
$i exploatare a instalatiilor;
- Standarde na\ionale (SR), europe-
ne (EN) sau interna\i onale (ISO);
- Ghiduri, regulamente, instructiuni;
- Acte legi slative (legi, decrete,
hotarari $i ordonan\e guvernamentale). I
_ Dintre aces tea vom prezenta numai I
cateva:
Normati v privi nd proiectarea $i
executarea instalatiilor de ventilare si i
_, , , I
climatizare, 1.5-98; I
Legea 10/ 1995 privind calitatea in :
constructii;
Normativ de siguranta la foe a
constructiilor, P 118-99;
STAS 6648/1, 2 - lnstalatii de ven- :

tilare $i climatizare. Calculul aporturilor :
de caldura din exterior - Prescriptii i
fundamentale; Parametrii climatici !
ext eriori;
ST AS 9660 - lnstalatii de venti lare !

si climatizare. Canale de aer. Forme si '

dimensiuni; l

SR 11573 - lnstalatii de ventilare. I
Venti larea naturala organizata a cladi-
1
ri lor industriale. Prescriptii de calcul;
STAS 4369 - lnstalatii de incalzire, :
'
ventilare $i condi\ionare a aerului. Ter- i
minologie; .
'
SR ISO 7730 - Ambiante termice
moderate. Determinarea indicilor PMV :
$i PPD $i specificarea conditiilor de
contort termi c.
1.6. Clasificarea instala!iilor
de ventilare climatizare
Clasificarea dupa modul de
vehiculare a aeru/ui de ventilare:
Ventilarea naturala poate fi neorga-
nizata sau organizata. La ventilarea
naturala schimbul de aer al unei inca-
peri este tJrmarea ac\iunii combinate a
celor doi factori naturali (presiunea van-
tului $i diferen\a de presiune provocata
de greutatile specifice ale aerului interi-
or $i exterior, ca urmare a temperaturi -
lor inegale ale acestora). Cand patrun-
derea aerului curat are loc prin neetan-
$eitatile construc\iei (u:;;i, ferestre) venti-
larea naturala se nume$te neorganizata.
Daca in incapere sunt practicate des-
chideri speciale cu dimensiuni determi -
nate, amplasate la anumi te inaltimi,
care pot fi inchise $i deschise, dupa
necesitati, atunci se realizeaza o venti-
lare naturala organizata.
. Ven ti/area mecanica poate fi
simpla (introducere sau evacuare) sau
combinata (cu incalzire/racire-uscare/
umidificare) .
-
In cazul ventilarii mecanice vehicula-
rea aerului se face cu ajutorul unui
sau a doua ventilatoare (unul de intro-
-
ducere :;;i altul pentru evacuare). In
general, prin . vehicularea mecanica a
unui debit de aer se urmareste men-

tinerea unei temperaturi aproximativ
constante, in perioada de iarna, $i li-
mitarea cre$terii temperaturii interioare
peste o anumita valoare, in perioada
de vara. Aceasta presupune intercala-
rea, in circuitul aerului, a unui ventilator
$i a unei baterii de incalzire
na inaintea bat eriilor de incalzire se
monteaza un fi ltru de praf). Sunt $i alte
cazuri de venti lare combinata la care,
in circuitul aerului, se introduc alte a-
parate cu ajutorul carora se pot obtine
alte procese simple, ca de ex., racire $i
uscare sau umidificare.
C/imatizarea poate fi pentru contort

sau in scopuri tehnologice. In locul
termenului de climatizare se foloseste,

adesea, $i denumirea de ,,conditionare


a aerului" . Climati zarea se deosebeste

de ventilarea mecanica prin aceea ca


aerului de ventilare i se regleaza simul -
tan eel putin doi parametri astfel ca,
dupa dorin\a, se poate reali za incalzi -
rea, racirea, uscarea sau umidificarea
aerului dintr-o incapere.
Dupa criteriile care stabi lesc valoa-
rea $i limitele de variatie a parametril or
aerului interior aceste instalatii pot fi
destinate confortului persoanelor sau
unor scopuri tehnologice. Dificulta\i
mari pun instal atii le de climatizare teh-
nologice, deoarece valori le parametril or
aerului interi or, prestabilite ca optime
pentru procesul tehnologic, trebuie, in
acela$i timp, sa constitui e limite ac-
ceptabil e din punct de vedere al con-
ditiilor de munca (pentru a nu crea
senzatii neplacute oamenilor antrenati
in procesul de munca respectiv).
Ventilarea mixta se poate realiza fie
prin introducere naturala $i evacuare
mecanica, fi e prin introducere mecani-
ca si evacuare 11aturala. Ventilarea

ta, sub cele doua forme, apare fi e ca o


I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 1: Probleme generale
.
posibi litate de exploatare a instalatii lor
de ventil are intr -o anumita peri oada a
anului (de obicei vara), fi e chiar ca so-
lutie de proiectare. Avantajul ei consta,
i n special, in economi citatea expl oata-
rii dar si a investiti ei.
' . .
Iara dega1ari importante de nocivitati .
Ea presupune, in general, o amplasare
uniform reparti zata a guril or de introdu-
cere si de evacuare.
'
Ventilarea locata apare ca necesara
cand exista surse concentrat e de noci-
vi tati sau cand acest ea sunt di spuse in
-
Clasificarea dupii extinderea
zonei ventilate:
' anumite zone al e incaperil or. In aceste
Ventilarea genera/a sau de schimb
general este caracteri sti ca incaperil or
social-culturale sau a celor industri ale
cazuri ventil area de schimb general nu
mai este efi cace, aparand necesitatea
captarii nocivitajilor chi ar la locul unde
-
ele se produc. In aceasta cat egorie in-
tra carcasele, ni$ele, hotele $i aspiratii-
Tabelul 1.2.1. Clasificarea ?i desemnarea instalatiilor pentru ventilarea
incaoerilor Duoa DIN 1946 - Partea I - 10.88
Procese termo-
lnstalatii pentru ventilarea incaperil or
dinami ce de tratare
a aerului Cu functi e de ventilare Fara functi e de ventilare

Nu mar Tip lnstal atii tehni ce lnstalatii de ventilare

orocese de ventilare de recircul are, AR
Niciunul lnstalatii de ventilare de I
lnstalatii de ventil are de

evacuare, AE recirculare, AR
Unul I lnstal atii de ventilare, lnstalatii de ventilare de

R AP sau AM recircul are, AR
UM
us
Doua l,R lnstalatii de clima-
I
lnstalatii de climatizare
'
l,UM ti zare parti ala, partiala de recirculare, AR
1,US AP sau AM
R,UM
R,US
UM.US
Trei l ,R,UM lnstal ajii de clima- lnstalatii de climatizare
l,R,US tizare parti ala, parjiala de recirculare, AR
R,UM,US AP sau AM
l,UM,US
Patru 1,R,UM,US lnstalatii de climatizare, lnstalatii de climati zare

AP sau AM de recirculare, AR
R - instalati i de racire; AP - aer proaspat ; AM - aer amestecat.
TEHNICA VENTILARll
'
-
le laterale. In unele cazuri , vent ilarea de
schimb general ar putea fi inefi cace $i
din cauza reful arii . De exemplu, pentru
locurile de munca din apropi erea unor
suprafete inci nse, ori cat s-ar mari de-
bitul de aer nu pot fi asigurate condi\ii
pentru mentinerea constanta a bilatului
termic al omului (din cauza cantitatii
mari de caldura primita prin radiaji e de
-
la aceste suprafete). In aceasta situa-
!ie, pentru a ajuta organi smul sa elimi-
ne surplusul de caldura, se poate inter-
veni prin crearea locala a unor jeturi de
aer pentru fiecare munci tor In parte,
denumite dusuri de aer. De asemenea,
pentru a impiedica patrunderea aerului
rece in lncaperi, la deschiderea
frecventa a usil or spre exteri or, se f o-
losesc, cu destul succes, perdelele de
aer. Sun! $i cazuri cand, pentru a i m-
1 pi edi ca raspandirea noxelor in toata ln-
caperea, In special, In cazul unor dega-
jari toxice, se poate actiona efi cace
prin fol osirea simultana a unui sistem
de reful are, i n general, de tip perdea
de aer $i a unui sistem de aspirare
pentru fi ecare utilaj in parte (de exem-
plu cabine de vopsire, uscare, electro-
liza etc. )
Ventilarea combinata se realizeaza
prin ventilare general a $i locala. Exis-
tenta unui sistem de ventilare locala nu

exclude prezen!a unei instal atii de


ventilare de schimb general, careia ii
revine rolul de a dilua scaparil e de no-
civitati la valori sub limitele admisi bile si
. .
de a asigura aerul de compensare.
Ventilarea generala are drept scop
schimbarea aerului in intreaga incapere,
supusa ventilarii , spre deosebire de
- - Tet1nica ventil3ri i lnstalatii special e
VENTH.AREA INCAPERILOR -
proceselor de ventilare
Ventilare naturala lnstalati i pentru ventilaren inc3peri lor
Pnn ferestre
lnstala\i i cu
Uscatoare
Perdele de aer
lnstalatii fara
func tiuni de ventil are l unc\iuni de ventilare
Separatoare
Du$uri de aer
Pri r1 GO$Uri
lnstala\ ii
de venti!are
lnstalatii
de
de ventilare
recirculare
lnstalatii de
Camere curate"
aspirare locala
Pnn del lectoare
$1
lnstalatii lnstalatii de
LLJrn inatoare - defl ectoare
de climatizare climatizare Partiala
Partial a de recirculare
Camere de testare
lnstalatii
de transport
lnstalatii
lnstalat1i
pneumatic
lnstalatii
de climat izare
de de
de recirculare
climat izare desce\ar e
. Fig. 1.2.1. Clasificarea instalatiilor dupa DIN 1946 - Partea I .
'
I
Capitolul 1: Probleme generale I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Tabelul 1.3.2. Semne convenfionale pentru instalatiile de ventilare sau climatizare
I I A.
~
A.
v
7- -f-

aparat de arnestec aparat de arnestec aparat de arnestec


canal cu gura
gura gura
de aspirati e
de rel ulare de aspirare cu volum constant cu volum variabi l cu volum variabi l
.
Iara compensarea
'
$1 compensarea
presi unii initiale presiunii initiale
v /
,
~
~
t=
v ,
-
---
',
paralele op use clapeta clapeta aparat de inducjie aparat de inductie
regulator de volum
clapeta cu jaluzele
de incendiu e t n ~
cu reglare pe partea apei cu reglare pe partea aerului
constant Iara energie
racord la 2 conducte racord la 4 conducte
auxiliara
/
'
,:__
@
~
Q:t
I -
'-
/
"
I I
radial axial
atenuator.
ventiloconvector cu
ventiloconvector Iara
regulator pentru sist eme
venti lator
de zgomot
racord de aer primar
racord de aer primar
cu volum variabil (VVS)
racordat la 2 conducte
racordat la 4 conducte
cu energie auxi liara
pneumati ca

'
I I

""
8 8
8 0
.
'); -
-
- - -~
-
- -
,_
-
,_
-

-
- -
- //
111 11 I
I I I I
camera de amestec camera de distributie fi ltru
aer/ apa aer/abur aer/ apa aer/ freon
baterie de racire baterie de incalzire
cu 3 ie$iri cu 2 ie$iri pentru aerosoli
a aerului a aerului
.
\
I
I
~
I
G4
G2
- - -
,_
- -
-
I
I
. I
' -
,
filtru de praf fil tru cu banda filtru electric separator uniformizator
de ex. G4 roluita de ex. G2
de picaturi
I I I I
-
/
-
I I

I - -
'"
I I
,,
"'
I I
I I I I
'
.?-
' '

. I
camera de umidificare camera de umidificare camera de umidificare
vas de expansiune
prin pulverizare prin pulveri zare/picurare prin picurare (cu corpuri
pomp a
cu membrana
de umplutura)
'""--
aer
71
aer

abur
/

apa
I .
I I I
recuperator
recuperator incalzitor / racitor incalzitor / racitor
de caldura cu placi
de caldura rotati v pentru recuperarea pentru recuperarea bateri e de incalzire
aer/ aer
aer/ aer regenerativa a caldurii regenerativa a caldurii cu tuburi tern1ice
I
I

/
*
'
,
'
I
I
cazan de incalzire cazan de i ncalzire
ma$ina l rigorifi ca ma$ina frigorifi ca compresor
I
-
cu compres1e cu absorb\i e
cu apa cu abur
-
f \
I v I
,
'
,
'
>
-
,
p t - - - . Pl - - - -
,'
<f)
'
,
~ -
,

,
I

I
regulator di spoziti v de acti onare
servomotor
i
turn de racire
masurarea masurarea I
I
'
electri c
. ..
de ex. Pl pneumati ca
cu ventilator
pres1un11 temperaturii
de ex. pt . cl apeta
de ex. pt. ventil
1. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 1: Probleme generate
ventilarea locala, la care evacuarea
aerului (sau introducerea) se refera la
anumite puncte di n incapere unde este
concentrata producerea nocivitatil or.
Pentru a nu se raspandi in intregul spa-
tiu, nocivitatile sunt evacuate chiar la
locul de degajare prin absorbti i locale.
Clasificarea dupa diferenfa de
cente acesteia, spre care se va scurge
aerul i n exces. Stapanirea regimului de
presiuni este, din acest punct de vede-
re, foarte importanta.
-
In cladiril e cu mai multe incaperi
ventilate se recomanda ca, pe ansam-
' blu, suma debitelor de aer evacuate sa
fi e egala cu a celor introduse pentru a
impiedi ca subracirea anumitor incaperi.
'
presiune dintre interiorul ~ i exteriorul '
incaperii ventilate:
Ventilarea echilibrata, sistem la
care debitele de aer de introducere $i
de evacuare sunt egale.
Ventilarea in suprapresiune, sistem
la care debitul de aer introdus este mai
mare decat eel evacuat pe cale meca-
nica astfel ca i n interi or apare o supra-
presiune, debitul in exces evacuandu-
se pe cale naturala.
Ventilare in subpresiune, sistem la
care debitul de aer introdus este mai
mic decal eel evacuat . Important este
insa de urmarit ce degajari sunt in in-
caperil e alaturate, pentru a nu conta-
mina o incapere ventilata in subpresiu-
ne sau ce degajari nocive sunt intr-o
incapere ventilata in suprapresiune
pentru a nu contamina incaperil e adi a-
Clasificarea dupa alte criterii:
-
In unele tari se practi ca alte clasifi -
-
cari. In Germani a, de exemplu, se folo-
seste denumirea de .,Tehni ca ventila-
rii ", ca den um ire atotcuprinzatoare, in-
cluzand si climati zarea (fi g. 1.2. 1).
lnstalatiil e pentru ventil area incaperi -
lor au sarcina de a elimina:
noxele care impurifica aerul (subs-
tante toxice si otravitoare, mirosuri );
caldura sensibila (sarcina de in-
calzire, sarcina de racire );
caldura latenta (sarcina t ermica
latenta la uscare, umidificare).
Clasifi carea se face, pe de o parte,
du pa felul ventilarii, respect iv, functiu-
nile ventilarii (cu/ fara aer exterior) $i , pe
de alta parte, dupa numarul proceselor
, termodinamice de tratare a aerului
Tabelul 1.3.1. Culori folosite In instala!iile de ventilare ~ i climatizare
Tipul aerului Simbol Culoare
Aer reful at, in functie de tratare Al, PAI
.
ro$U, or an J
Aer ext erior (proaspat) AP, PAP verde
Aer aspirat $i evacuat AA,AE, RAA bleu, albastru
Aer recirculat AR violet
Aer amestecat AM rO$U, oranJ
AE. AR, AM $i AP - au semnifi cati a de la tab. 1.2.1 ; Al - aer refulat, introdus in
incapere; AA - aer aspirat; PAI - aer pretratat, refulat, introdus in incapere;
PAP - aer exteri or proaspat pretratat; RAA - aer aspiratain incapere, retratat.
I
t
.
13 L
1'
r
~ p
I
\
I
12
1 1 10
I
.
--- -
. . . . . .
' A
I
r -
fR ~
>-- - ,.
'
I
.
+/
<( +

'
- <(
' '
M
~
~
I I
'
. .
I I I I I I
'
I '
1 2 34567 8
9 I
cc
..
' - __ __,
14
I
~ - - ~ - -
:QA
0
I
IC
: A
Fig. 1.3.1. Elementele principale ale unei instalatii de climatizare:
1- recuperat or de caldura; 2 - camera de amestec; 3 - filtru de praf ; 4 - baterie
de preincalzire; 5 - bateri e de racire; 6 - umi difi cator; 7 - baterie de reincalzire;
8 - ventilator de introducere; 9 - at enuator de zgomot, pe introducere; 10 - idem,
pe evacuare; 11 - ventil ator de evacuare; 12 - priza de aer proaspat ; 13 - gura
de evacuare a aerului viciat i n atmosfera; 14 - gura de introducere; 15 - gura de
aspi rare; CC - centrala de climatizare; IC - i ncapere climati zata; A - aspirare;
I - introducere; P - pri za; E - evacuare; M - amestec; R - recirculare.
(I- incalzire, R- racire, US - uscare,
UM - umi di fi care ).
Climati zarea partiala - aerul tratat
este supus la trei procese termodinami -
ce (I, R, US);
Climati zare - aerul tratat este supus
la patru procese termodinamice (I, R,
US, UM);
Detalierea instalatiilor pentru ventila-
. rea incaperilor, cu luarea in considerare
[ $i a proceselor termodinami ce de tratare
i a aerul ui este aratata in tabelul 1.2. 1.
I
i
1.7. Semne conventionale
~ i denumiri folosite
in instalatiile de ventilare
~ i climatizare
Pentru di versele parti ale instalatiil or,
se fol osesc semnele conventionale in-

dicate in tabelul 1.3. 2. (dupa DIN 1946


- Partea I).
Pentru marcarea pe planuri a tubu-
laturii de ventilare, corespunzator di -
verselor functiuni , se folosesc culoril e
din tabelul 1.3. 1.
Denumiri folosite:
Al - aer refulat (introdus) in incape-
rea/ incaperil e deservite de instalatii;
AA - aer aspirat din incaperea/inca-
perile deservite;
AE - aer aspirat din incapere/incaperi
1
eliminat (evacuat) in atmosfera;
AR - aer recirculat, o parte sau tot
aerul aspirat, AA, diri jat spre a fi din nou
tratat $i reintrodus in i ncapere/incaperi ;
AM - aer amestecat provenit din a-
mestecul aerului exterior (proaspat),
AP, $i a unei parti din aerul aspirat, AA;
AP - aer proaspat preluat din atmos-
fera prin intermediul unei pri ze de aer;
AEP - aer epurat, aer evacuat din in-
capere/incaperi , supus unui proces de
separare $i retinere a celor mai multe
noxe, inainte de a fi evacuat in
atmosfera in scopul reducerii poluarii .
Notatiil e P $i R plasate inainte de
simboluril e mentionate au semnificati a:

P - aer pretratat; R - aer retratat
Terminologia celor mai importante
elemente ale unei instalatii de clima-
1 ti zare este aratata in fi gura 1.3. 1.
I
'
'
I
I
I
I
'
I
-..



II
'


I
'
Capitolul
Baze climatice si liziologice
'
.. . .
. .
.
' . -._ : ...
. - < -\
- -.,
' ' , -
. ' 1 -

"
- - . -
-
-- - , - . -
. .
. ' .... . -
- .
2

'
'
'


~
'
. '



,.
'

"
Capitolul 2: Baze climatice ~ i fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
2.1. Aerul atmosferic
2.1.1. Aerul curat, uscat
' I
2.1.2. lmpuritatile
din aerul atmosferic
I 2. 1.2. 1 Gaze :;i vapori
Aproape intreaga atmosfera (circa
1
Aerul atmosferic contine $i un numar
97 %) se gase$te pana la inaltimea de 1 important de gaze $i vapori (datorate,
29 km, dar limita superioara a acesteia ! in principal, activitatilor industriale,
atinge inaltimea de aproximativ J casnice $i circulatiei feroviare, rutiere,
10.000 km. Compozitia chimica a at- I aviatice, marine) in functie de vreme,
mosferei (tab. 2.1.1) este foarte unifor- I anotimp, loc, clima etc.
ma intre 0 $i 90 km $i alcatuie$te stra- i Oxidul de carbon - prezent, in spe-
tul numit homosfera. Peste 90 km alti- cial, in zonele industriale {dar $i urba-
tudine, ea devi ne foarte neuniforma, ne) $i datorat arderilor incomplete,
formand heterosfera. Homosfera la foarte otravitor $i periculos, fiind inodor
randul ei se divide in: $i incolor. Concentratia in aer este
- troposfera, 0 ... 12 km, caracterizata foarte variabila (30 ... 60 mg/ m
3
pe
de gradientul normal de temperatura, strazi, pana la 36 g!m3 in gazele de
6,4 K/km; e$apare, pana la 50 mg/m3 in 1ncape-
- stratosfera, 12 ... 50 km (zona in rile in care se fumeaza mult).
care se gase$te $i stratul de ozon), ca- Bioxidul de carbon are concentra-
racterizata de temperatura relativ con- tii variabile in functie de zona (750
stanta la altitudinea 12,5 ... 20 km, du- mg/m
3
, in ora$e mari, 600 in ora$e mici
pa care temperatura scade, la 50 km $i medii, 500 in mediul rural).
ajungand la 0 C; Bioxidul de sulf - prezent in zonele
- mezosfera, 50 ... 80 km, in care industriale in care se lucreaza cu com-
temperatura ajunge la -83 C. PU$i ai sulfului , dar $i in alte zone, ca
Heterosfera se subdivide $i ea in: urmare a arderii carbunilor $i a pacurii
- termosfera, 80 ... 400 km, in care se i (tab. 2. 1.3).
ating temperaturi de 1100 ... 1650 C; I Concentratia medie a S02 in gazele
- ionosfera, peste 400 km, alcatuita rezultate din arderea combustibi lilor,
$i ea din cinci straturi. exprimata in [g/m
3
] este: la carbuni 2,

Greutatea aerului realizeaza la supra- la pacura 0,5 ... 3, la gaz natural 0,05. In
fata solului o presiune de 1,013 bar. aerul atmosferic poate atinge concen-
Presiunea $i temperatura aerului se tratii de 0, 1 ... 1,0 m g m ~ la o con-
modifica in func"fie de inaltime a$3 cum centratie de 0,5 mg/m
3
are influenta
se arata in tabelul 2. 1.2. asupra on\iului $i este vatamator pentru
plante. Are mires neplacut, este iritant,
incolor, inecacios.
Oxidul $i bioxidul de azot iau na$-
tere la descarcarile electrice din at-
mosfera, in instalatiile de ardere $i da-
torita circulatiei rutiere. N02 este un
gaz otravitor $i poate fi gasit $i liber in
atmosfera, in concentratie de
0, 1 ... 0,5 mg!m3.
Amoniacul se gase$te liber in at-
mosfera, in concentratii foarte mici

(0,02 ... 0,05 mg/m
3
), ca urmare a pro-
ceselor de putrefactie.
Ozonul se gase$te, de regula, in
stratul situat la altitudinea de
20-35 km, dar poate fi intalnit $i la
50- 55 km. Ozonul ia na$tere prin
ac"fiunea razelor ultraviolete asupra
, atomilor de oxigen $i care are functia
I de a proteja suprafata Pamantului
i impotriva celei mai mari par"fi a radiatiei
l ultraviolete, a razelor X $i Y existente in
I spectrul radiatiei solare. Ozonul se mai
I intalne$te in atmosfera terestra, ca ur-
1 mare a descarcarilor electrice, a proce-
selor de evaporare $i oxidare, in con-
i centra"fii de 0,02 ... 0,2 mg/m
3
. Concen-
: tratiile admisibile in incaperi sunt nor-
1
I mate la 0, 1 ... 0,2 mg/ m3, peste
I 0,2 mg/ m
3
fiind suparator, iar in con-
centratii mai mari otravi tor. Ozonul
contribuie la indepartarea mirosurilor
avand efect oxidant puternic.
Vaporii de plumb - in mediul urban,
in mod normal, au o concentratie de -
0, 1 mg!m3. in ultima vreme se constata o
depa$ire regulata a acestei concentratii.
2. 1.2.2 Prat
Prin praf se inteleg particule solide a
carer viteza de cadere in aer (sub ac-
tiunea campului gravitational), datorita
dimensiunilor mici ale acestora, este
mult mai mica decat cea corespunza-
toare caderii corpurilor. Forma $i di-
mensiunile particulelor de praf pot fi
foarte diferite, iar viteza de cadere a
1
acestora (particule cu dimensiuni de
1 ... 1000 m) este (legea lui Stokes):
v = 3 10
4
p d 2 [m/s], unde:
p - densitatea particulei, (kg/ m
3
];
d - diametrul echivalent al particulei,
[m].
Particulele mai mici de 0, 1 m apaf!in
domeniului coloidal (l egea Cunnin-
gham). Praful ia na$1ere prin actiunea
factorilor meteorologici (vant, furtuna,
1nghet, dezghet). descompunerii datorita
Aerul este un amestec de gaze per-
manente in atmosfera, dintre care azo- ,
tul $i oxigenul reprezinta 99,03 % (in !
velum). Compozitia se modifica in timp
$i local foarte putin la nivelul solului,
iar la mari inal!imi predomina gazele
U$Oare. Bioxidul de carbon are o par-
ticipatie practic constanta (0,033 %,
din volum) (cu tendinte de cre$tere
U$Oara datorita proceselor de ardere a
combustibililor), in timp ce vaporii de
apa (prezenti $i ei in aerul atmosferic)
variaza intre 0,02 % (in conditii de
de$ert) $i 4 % (in regiunile ecuatoriale).
Tabelul 2.1.2. Variatia presiunii ~ i temperaturii aerului cu altitudinea
Al ti -
tudinea 0 0,5 1 2 3 4 6 8 10 15 20 50 80 100 120
[km]
Pre-
Tabelul 2.1.1. Compozifia aerului
.
1 013 950 895 810 725 645 500 375 270 145 50 1 0, 1 0,01 s1unea
curat uscat
fmbar
I
Gazul
Partici )a ti e [% l
'
' -
volumica mas1ca
Tempe-
ratura 15 11,8 8,5 2,04 -4 5 - 11 -24 -37 -50 -55 -55 0 -83 0 +100
'
Azot 75,51 78, 10 [C]
Oxioen 23,01
I 20,93
Ar non 1,286 0,9325 Tabelul 2.1.3. Degajarea de S02 la instalafiile de ardere
Bioxid de carbon 0,040 0,030
Combustibilul Putere calo- Continutul de suit Degajare de S02
'
Hidrooen 0,001 0,01
'
-
kJ/kc % din masa kq/ MWh r1ca
Neon 0,0012 0,0018 Huila, COGS 29 000 1,0 3, 1
Heliu 0,00007 0,0005 Lian it 8 400 0,7 6,5
Krioton 0,0003 0,0001 Lianit brichetat 20 000 0,4 1,9
Xenon 0,00004 0,000009 Pacura 42 000
'
0,5 ... 2 1,1 ... 4,4
Oz on
-
10
6
Benzina 42 000 0,05 0, 1
Radon
-
610
18
Gaz natural 42 000
I < 0,01 < 0,02
I. de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze cl imatice fiziologice
terii, microbi) de provenienta vegetala
sau animala, de forma ci lindrica, sferi -
ca, spirala sau aciculara avand grosi-
mea 0,5 ... 1 m si lungimea 1 ... 5 m. in
general, agen\ii patogeni adera la par-
ticule solide astfel ca la cresterea con-
incendiilor, erup\iei vulcanilor sau prin
activitatea oamenilor in procesele de
munca, datorita circula\iei rutiere, fero-
viare etc. Praful poate ti de natura
1
anorganica (nisip, scrum, carbune, fu-
ningine, piatra, metale) sau organica
(polen, spori, semin\e, particule de plan-
te, fibre textile etc). Un prim strat de
praf se gaseste la nivelul solului (0 .. .4-5
m) datorita circula\iei vehiculelor, iar al
doilea, peste acoperisurile cladirilor
datorita functionarii instalatiilor de
incalzire, industriale etc. Concentratia
prafului in aer, in medie 0 ... 3 mg/m
3
,
depinde de starea vremii, de anotimp,
ora si loc. Praful existent in mod normal
in aer, in afara unei usoare influente
asupra respiratiei, nu este daunator or-
ganismului. Praful industrial este in anu-
rilite situatii daunator. Sunt necesare
masuri impotriva prafului industrial,
deoarece vatameaza sanatatea, alterea-
za curatenia, favorizeaza formarea cetii,
micsoreaza radia\ia solara (in special
iarna), uzeaza masinile si cladirile etc.
Continutul mediu de praf in aerul at-
mosferic si in unele incinte, exprimat in
(mg/m
3
], este indicat in tabelul 2.1.4.
odihna si tratament 2 ... 10. Praful de-
pus, raportat la greutate, reprezi nta
97 % in domeniul particulelor cu di -
mensiunile 1 ... 30 m si 3 % in domeniul
0 ... 1 m, iar raportat la numarul de
particule 98,5 % in domeniul 0 ... 1 m
si 1,5 % in domeniul 1 ... 30 m. in ta-
belul 2.1.5 se arata distribu\ia medie a
particulelor de praf din aer intr-un oras
mare, pentru o concentratie medie de
0, 75 mg/ m
3
, praful avand densitatea
P=1 000 kg/m3.
1 \inutului de praf se constata si o cres-
Oepunerile de praf (in special de fu-
ningine), exprimate in [g!m2, tuna); in
general, 10 ... 15, in zone industriale
20 ... 30 (si chiar mai mutt), in statiuni de
tere a con\inutului de germeni pato-.
, geni. Con\inutul de germeni patogeni
' (foarte variabil in func\ie de loc) poate
1
ti apreciat la valorile: 100 ... 300 ger-
2.1.2.3 Nuc/ee de condensare
Nucleele de condensare reprezinta
particule mici, care se gasesc in atmos- ;
fera, cu un diametru de 0, 1 ... 1,0 m si
pe care condenseaza vaporii de apa la
saturare formand asa-numitele sisteme
coloidale. Apari\ia nucleelor de _con-
densare se datoreaza proceselor chi-
mice de condensare si sublimare si nu
celor de tarami\are mecanica. Fumul
este un sistem coloidal de natura soli-
da, pe cand ceata este de natura lichi -
da. Nucleele de condensare pot avea
sarcina electrica (pozitiva sau nega-
tiva), formand ioni.
2. 1.2.4 Agen/i patogeni
Agen\ii patogeni (germenii) reprezinta
mici vie\uitoare (microorganisme, bac-
meni/ m3 in mediu rural , 1 000 ... 5 000
pe strazi, iar in locuin\e si mai mare.
2. 1.3. Poluarea sonora
Tabelul 2. 1.4. Conti nutul medi u de praf al aerului (dupa Lahmann Fett)
Alaturi de poluarea atmosferica, defi-
nita prin cantitatea tot mai mare de im-
puritati con\inuta in aerul atmosferic,
poluarea sonora (zgomotul din ce in ce
mai mare produs de circulatie, de
func\ionarea instala\iilor industriale etc)
a devenit, pe masura industrializarii ta-
rilor, o problema tot mai importanta.
Zgomotul, transmis prin aer si asocial
atmosferei exterioare, este determinat
de vibra\ii cu frecvente si amplitudini
variabile care atunci cand depasesc
anumite limite devin suparatoare sau
chiar vatamatoare pentru om, re-
ducandu-i productivitatea muncii . in
tabelul 2.1.6 sunt indicate valorile
admisibile ale zgomotelor exterioare in
fata ferestrelor, dupa VOl-2058/ 1985.
Limitarea poluarii sonore se impune
atat in cartierele de locuit cat, mai ales,
la invecinarea acestora cu zonele in-
dustriale.
Concen- Frecven\a gra- Dimensiunea
Locul, zona tra\ia nulelor cu dia- maxima a
medie metrul ,,d" qranulelor
(mg/m3] [m] [m]
Mediu rural, timp secetos 0,10 2 25
Mediu rural, dupa ploaie 0,05 0,8 4
Oras mare, zona de locuinte 0,10 7 60
Oras mare, zona industriala 0,3 .. . 0,5 20 100
lncinte industriale 1 ... 3 60 1 000
Locuinte 1 ... 2 - -
Maqazine 2 .. . 5 - -
Ateliere 1 ... 10 - -
Ateliere de polizare 25 .. .450 - -
Curatatorii de fonta 50 ... 500 - -
Fabrici de ciment 100 ... 200 - -
Aer de mina 100 ... 300 - -
Gaze esapare-cocserii cu
incarcare manuala 10 ... 50 - -
Gaze esapare-cocserii cu
incarcare mecanica 100 ... 200
- -
Gaze esapare-instala\ii de ardere
tehnologice 1 000 ... 15 000 - -
Tabel ul 2. 1.5. Di stributia prafului in aerul mari lor
(pent ru concent rafia de 0,75mglm3 p =1000 kg!m3)
Marimea Marimea medi e Numarul de Procente de volum
_ _J)articulelor a particulelor particule masa
fm] !
fm] [103/m3j
f%l
10 .. . 30 20 50 28
5 .. . 10 7,5 1 750 52
3 ... 5 4 2 500 11
1 ... 3 2 10 700 6
0,5 ... 1 0,75 67 000 2
0 ... 0,5 0,25 910 000 1
Exista norme (ISO, NFS 31 -010 Ma-
surarea zgomotului in zone locuibile in
vederea eliminarii disconfortului popula-
\iei) pentru aprecierea zgomotului la
care este expusa popula\ia in anumite
zone si care cauzeaza deranjamente
pentru activitate, repaus sau odihna
acestuia. Aceasta apreciere se refera la
calitatea mediului acustic dorit, expri-
mata printr-un nivel de intensitate acus-
tica pentru situa\ia considerata si o
perioada de referin\a determinata. in
zonele locuibile s-au dedus criterii de
niveluri de zgomot pornind de la valori
de baza cuprinse intre 35 si 45 dB(A)
pentru un camp sonor exterior. in tabe-
lul 2. 1.6 sunt date valor! de baza pentru
diferite perioade din zi si zone locuibile.
in ceea ce priveste zgomotul la locu-
rile de munca exista norme ce au la
baza masurarea nivelului de presi une
i acustica ponderata (A) care este deter-
minata plecand de la un indi ce partial
de expunere la zgomot si de durata de
expunere in cursul unei saptamani.
Aceste norme recomanda:
in interiorul magazinelor nivelul so-
nar maxim sa fie 75 dB (A);
muzica de ambian\a sa fi e la nive-
lul de 65 dB(A);
.

'

'

.f
..





(

'
'
Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
bucatarii 38 dB(A). nivelul de zgomot in locuinte tre-
buie sa nu depa$easca 35 dB(A) iar in Fata de niveluril e de zgomot reco-
Tabelul 2.1.6. Valorile admisibile ale zgomotelor exterioare (Dupa VDl-2058/ -85)
Locul, zona lntensitatea zoomotului dB
.
z1ua noaotea
Zona neindustr iala 70 55
lmediata aorooiere a zonelor neindustriale 65 50
Zone cu diferite industrii 60 45
lmediata anroniere a locuintelor 55 40
Exteri orul zonelor de locuit 55 30
Statiuni de odihna si tratament 45 35

-
Tabelul 2.1.7. Valorile termenilor aditivi Cz CT la valorile de baza
Tin de zona T ermen aditiv Cz
Rezidentiala rurala, zona de soital 0
Rezidentiala suburbana, slaba circulatie rutiera +5
Rezidentiala urbana +10
Rezidentiala urbana sau suburbana cu cateva ateli ere

sau centre de afaceri sau cu rute de mare circulatie +15
Zona nredominant comerciala $i industriala +20
Zona oredominant industriala industrie orea +25
Perioada din zi T ermen aditiv CT
Ziua 0
Perioada intermediara -5
Noaotea - 10
CT - termen aditiv de timp (valoarea termenului de baza 40dB(A))
Cz - termen aditiv de zona (valoarea termenului de baza 40 dB(A))
30
.

lulie
August
27,5 I
i- . / / ' - . lunie
. 111' r r-r---
l: ; .
25
I " Septembri e
/;, ;;..:., i ------- Mai
I : , ' , :

' . \
20
\

' II
' .' \
. "'"
I

'
r---.:: , + I ' . I' /-..:
7 ,5
'\. . '
Martie
. ,........__!; ,I . I }. ?_I

'-/ I /,'
K -..... I ' ;1/. \'\
2,5 "-- !/ / ' \
. ! \ '
/ /' y '\ ' '\ !
Q .; I '
I
-2,5 . I . #, =======-!
s : I 1 .
0 4 8 12 16 20 24
Ora zilei
Fig. 2.2.1. Variafia zilnica a temperaturilor medii ale aerului exterior in
(1968-1977).

I

mandate se admit abateri in plus in
functie de zona (amplasare) $i limp; va-
lorile sunt indicate in tabelul 2.1.7.
2.1.4. Electricitatea atmosferica

Pamantul poseda la altitudinea de


50-65 km (in mezosfera) un strat de
I aer incarcat pozitiv, a$a- numitul strat
! de echilibru. Solul poseda fata de
! acest strat un potenti al negativ. Pa-
l tura de aer dintre cele doua straturi
I (potentiale) reprezinta, in functi e de
i starea vremii, un dielectric. Diferenta
j de potential dintre cele doua straturi
este cuprinsa intre 250 $i 350 kV,
astfel ca in apropierea solului avem
I un camp electric de circa 150 ... 280
i V/ m. Valorile minime se intalnesc
vara (pe luna noua), iar cele maxime
iarna (pe luna plina). Alaturi de va-
ri atiil e sezoni ere se intalnesc si varia-

tii diurne cu valori maxime seara si

valori minime dimineata. devreme.
Cu cre$l erea inaltimii, campul electric
scade rapid. Deoarece in functi e de
starea vremii si structura aerului ,

exista, in permanenta. curenti elec-


1 trici verticali cuprin$i intre 10-
16
$i
I 10-6 A/cm2, este necesara formarea
I de noi ioni, lucru care se realizeaza
pe seama radiatiei cosmice $i, in
special, pe seama radiatiei radioacti -
1 ve a Pamantului. Numarul mediu de
I ioni la nivelul solului este de circa
3000/cm
3
. Acest camp electric nu se
face simtit in interiorul incaper ilor.
1 Pana acum nu a putut ti pusa in evi -
denta o influenta biologica a cam-
pului electric al aerului asupra omu-
lui . Al aturi de campul electric conti -
nuu exista $i un camp electri c alter-
nativ. cu o fr ecventa medi e de
10 ... 12 Hz, precum $i o emisie de
impul suri . Acest camp scade insa la
vreme instabil a pana la 2 Hz, dar
emisia de impul suri pare sa aiba 0
mare importanta asupra confortului
oamenil or .
2.1.5. Radiafii radioactive

1
In prezent, se gasesc in aer, apa $i
! pamant mull mai multe substante radi-
i
1 oacti ve, care produc raze a, p, y pre-
cum $i alte particule, decat la sfar$itul
celui de-al doilea razboi mondial.
Exista acum peste 40 izotopi naturali $i
700 artifi ciali. Substantele radioacti ve
au actiune vatamatoare asupra tuturor

vi etui toarelor $i plantelor. Contamina-


rea este legata de prezenta prafului $i
de aderarea substan\elor radioacti ve la
particulele de praf (aerosoli radioacti vi).
De mentionat insa ca, prin utilizarea
unor noi materi ale de constructii , i n
special, cele pe baza de fosfogips, au
aparut noi surse radioactive care au de
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 2: Baze climatice ;;i fiziologice

multe ori , intensitati mai mari decat
cele na tura le.
2.2 Factorii meteorologici
2.2.1. Temperatura
aerului exterior
Variatia temperaturii aerului exterior
Temperatura aerului exterior , factor
important in dimensionarea instalatiilor
de incalzire, ventilare $i climatizare,
este det erminata in apropierea scoartei
terestre, pe de o part e, de radiatia so-
Iara si absobtia sau cedarea medie a
. .
solului $i, pe de alta parte, de vant.
Ciclul zilnic al temperaturii aerului
reprezinta o oscilatie cvasicosinusoida-
la prezentand un punct de minimum,
inainte de rasaritul soarelui , $i un punct
de maximum, in mijlocul dupa amiezii,
(fig. 2.2. 1). Minimul zilnic este atins,
vara, in jurul orei 4, iarna, catre ora 8,
iar maximul este cuprins intre orele 14
$i 15. Oscilatii le zilnice de temperatura
au o amplitudine de 6 ... 7 C vara (in
afara litoralului care este de 4 C) $i
3 ... 4 C iarna. Explicatia o gasim in
radi atia solara mult mai puternica vara.
Temperatura medie zi lnica, fem rezulta
din medierea inregi strarilor orare, se
determina, in mod curent, pe baza
valorilor a 4 citiri de t emperatura, la
orele 1, 7, 13 si 19 cu ajutorul relati ei:
fen1 = 1/4 (t i + f 1 + f73 + t 19) [C] (2.2.1)
Al aturi de variatia zilnica, temperatu-
ra exterioara prezinta si un ciclu lunar
precum $i unul anual (fig. 2.2.2).
Figura 2.2.2 ilustreaza faptul ca cele .
mai ridi cate temperaturi se inregistrea-
za in luna iulie iar cele mai scazute, in
ianuari e. De aici rezulta si necesitatea
definirii a doua temperaturi de calcul,
pentru dimensionarea instalatiilor de
incalzire, venti lare si climatizare, si a-
nume: una, pentru perioada calda a
anului (iulie) si alta pentru cea rece
(ianuari e ).

In Anexa I volumul lnstalatii de
incalzire este indicata valoarea tempe-
raturii medii lunare t n11 pentru principa-
lele localitati din Romania .

Modificari ale temperaturii aerului



0
0

- -

::i
-ro
ill 4 ----------------- - - - - - - - -
n.
'
E2
' ---------- -
'
(J)
' '
-
'
'
1 - - - - . '
' ro
'
'
(J)
'
'
'

'
(J) ' '
'

D
1 10 80100 <ll
0
u
i nal timea deasupra solului - H [m] (f)
Fig. 2.2.3. Scaderea temperaturii
medii a aerului exterior
in apropierea solului, vara.
exterior
Scaderea temperaturii aerului , cu
inaltimea, in imediata apropiere a so-
lului , pentru sezonul cald este aratata
in figura 2.2.3.
cat $i iarna. larna cresterile de tempe-
ratura fata de periferi e sunt de
4 ... 5 C, iar vara de 2 ... 3 C.
Modificarea temperaturii cu altitu-
dinea, pentru localitati situat e la peste
500 m deasupra ni velului marii, poate fi
1
determinata, pentru sezonul cald, cu
Variatiile de temperatura descri se nu
pot constitui date de calcul pentru di -
mensionarea instalatiilor. Sunt necesa-
re, pentru scopuri tehnice: punerea In
evidenta a unei frecvente de manifes-
. .
tare a unei anumite marimi si, In core-
lati e cu aceasta, stabilirea unor grade
de asigurare a instalati ilor In functi e de
importanta acestora. Un asemenea
exemplu este dat in figura 2.2. 4 si
tabelul 2.2. 1.
t ajutorul relatiei aproximative:
: lh = te - h/200 [C J (2.2.2)
'
,
unde:
te - t emperatura aerului exterior vara la
ses [C];
h - altitudinea localitatii considerate [ m];
th - temperatura localitatii considerate.
Temperatura aerului in orasele
mari, datorita zonei construite, este
mai ridicata decat la periferi e, atat vara
20
10
- 10
'
Grade-zile pentru lncalzire
Numarul de grade-zi le este definit
prin relat_ia:
I = N; ( t; - fem) (2. 2.3)
30
-ro

Fig. 2.2.2. Variatia anuala
a temperaturii in
Bucure?ti
(1968-1977):
1 - media maximelor;
2 - maxima absoluta;
3 - media minimelor;
4 - minima absoluta;
5 - temperatura medi e
lunara (media mediil or
zilnice).
Valori: a - zi lnice;
b - lunare.
Nota: - Media maximelor
zilnice reprezinta media
aritmetica a celor mai
ridicate valori din toate
E
Q)
I-
zil ele lunii si perioadei
considerate (ex: medii
pentru iuli e se face din 31
zile x 10 ani = 3 10 valori);
-
.
-
.
-
-30
- Media maximelor lunare
reprezinta media arit-
meti ca a celor mai ridicate
valori din fi ecare luna a
perioadei considerate (pt .
iulie: 1 valoare/luna x
x 10 ani = 10 valori).
.
-40
.
-
-
-
-

I DNOSAI I M A M F I
Lunile anului
0 100
-

-

.
;:R
0 ......._

'
01 20 -80
'
(J)
(J)
'
- .

- ro -

40
ro 60

::i
01
n. /
'
- ro
1
em
(/)
.
ro
(J)
'
60 ' D 40
,
'
(J)
D ro
'
- -
.
c
::i
g; 20
'
D
80
'
ro 0

.
(JJ
'
('.)
.

-40
"
u.. - - - - -
-
- ,__ - 1- - - - -
100 -"
0
15 20 25
/ max' '\.
te
'
'
'
'
'
-...

- -
30
Temperatura aerul ui exteri or [CJ
........
-
35
Fig. 2.2.4. Frecventa temperaturilor exterioare medii lem maxi me t[!'ax
pentru Bucure?ti (iulie, 1948-1977).
Exemplu: pentru f = 5% (g = 95%), rezul ta: fem = 26,5 C, f[!' ax = 35 C.
- .

'
' .


I
' .
, .




Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare

in care: N; este numarul de zil e ale
peri oadei de incalzire; t; - temperatura
medie a aerului interior [C] ; fem - tem-
peratura medie a aerului exterior in pe-
rioada de incalzire [C].
Reprezentarea grafi ca a numarului
de grade-zile se indica in figura 2.2.5
Temperatura limita pentru inceputul
$i sfar$itul incalzirii, t1 + 1 O C.
Gradele-zile pentru incalzire ale unui
an sunt reprezentate grafic pentru Bucu-
re$ti in figura 2. 2.5 prin suprafata ha-
$Urata. lntersectia temperaturii t1 = 10 C
cu temperatura medie lunara determina

inceputul (20 octombrie) $i sfar$itul (10 I
aprilie) perioadei de incalzire.
Grade-zile pentru ventilare
Asemanator numarului de grade-zil e
pentru incalzire se define$te $i numarul
de grade-zile pentru ventilare care se
poate exprima prin relatia:
V = Nv (tr - fem) (2.2. 4)
in care Nv este numarul de zile ale
perioadei de ventilare in tr - temperatu-
ra aerului refulat in i ncaperi [C].
Deoarece nu toate instal atiile de ven-

til are functioneaza intreaga zi, i n locul


temperaturii medii zi lnice, trebui e sa se
considere temperatura medie a perioa-
dei de functionare. Mai potrivita este
notiunea de ,,grade-ore pentru ventila-
re" care se define$te prin relatia:
Vh = Nh (tr - fem) (2.2.5)
in care Nh este numarul orelor in care
functioneaza inst alatia de ventilare, iar
fem - temperatura medie a aerului exte-
ri or pentru perioada Nh (de functi onare
Fig. 2.2.5. Reprezentarea gradelor -
zile de incalzire pentru
1 - temperatura aerului exteri or;
2 - inceputul peri oadei de incalzire -
20 octombri e; 3 - numarul zilelor de
i ncalzire - 183; 4 - vari atia
t emperaturii medii lunare in perioada
1968- 1977; 5 - temperatura medie
anuala, tma = 10,4 C; 6 - sfar$itul
perioadei de incalzire - 19 apri lie;
7 - temperatura medie a peri oadei de
i ncalzire, fem = 2,2 C.
a instala\i ei de ventil are) (C).
Grade-ore pentru racire
Numarul de grade-ore pentru racire
se define$te similar:
R = N r (frv - f' em) (2. 1.6)
in care: N, - numarul orelor in care se
face racirea incaperilor; frv - temperatura
de refulare a aerului in perioada in care
Se face racirea incaperil or (C) (circa
18 ... 20 C); t 'em - temperatura medie a
aerului exterior corespunzatoare perioa-
delor in care se face racirea [C].
Numarul anual al gradelor-ore pentru
racire poate fi considerat, pana la efec-
tuarea unor cercetari sistemati ce, cu
aproximatie in func\i e de frv (C]:
Tabelul 2.2.1. Frecventa de manifestare a ternperaturilor exterioare rnedii tem
Luna
lanuarie
Februarie
Martie
Aprili e
Mai
lunie
lulie
August
Septembrie
Octombri e
Noiembrie
Decembrie
.
'2 22
ro
.D
E 20
<U
Q. 18
ro
<D
/
'O 16

0
14
0
Q.
12
"'
><1l 10
0
c
-
N
OJ
"'
-
8
6
4
"' <D
c
::J
"' <D
2
_....
-
;:
-
si rnaxime t_max in
Temp. ext.
.
Frecventa de manifestare
(aC] O/o
1 2 5 10 15 20
med. 8 6 4,6 3,4 2,5 1, 7
max. 13,2 12,5 11 ,4 8,5 7,3 5, 7
med. 11 9,5 7,3 5,6 5,3 4,4
max. 19,5 17,5 14 11,5 10,5 9,5
med. 15,5 15 13,2 10 9,3 8,5
max. 25,5 23,3 22,5 19,7 17,5 16,5
med. 19,5 19 17,4 16,2 15,7 15, 1
max. 28 27,6 25,7 24,5 23,7 22, 6
med. 25,5 24,3 22,3 21 ,2 20,6 20, 2
max. 33,6 31,7 30,5 29,3 28,3 27,4
med. 26,3 26 25 24 23,3 22,7
max. 34,5 33,7 32, 2 31 ,3 30,4 30, 1
meg. 29 27,5 26,5 25,7 25 24,6
max. 37,5 36,2 34,4 33,3 32,4 31,6
med. 26,5 26, 1 25,7 24,6 24 23,5
max. 35 34, 1 33 32,5 31 ,5 30,7
med. 23,3 22,6 22, 1 21,5 20,7 20,2
max. 31,5 31, 1 30, 3 29,6 29,2 28,5
med. 18,3 18 16,8 15,5 14,7 14,2
max. 27,5 26,5 25 24 23 21,7
med. 15 14,4 13 11 ,3 10,7 9,8
max. 24 21,7 20,6 19 17,7 17
med. 9 7,8 6,5 5,4 4,5 3,4
max. 14 13 10,5 9,5 8,4 7,7
-
/ -
/
"
J1
/

I
\.
'
i
=-
100 100

"I,;. .': . ....
.,
. - ,
-'
-,,
\ , .)
/ I : <J
'

'
/ , ,I:"

l .


8


' . ...
' . / ...
---'-
' ' ' . 4
, }''
\' \ .
c
\ .....
,.,7 \,',
.1
,- .
":.:/
,
6
-
----
'..-
- ' 2

90

90
-
::J
::J
80

80 Q)
"' ro
70 70
CU
>
-OJ
60 Q) 60

OJ
50
Q)
50
-OJ
-
-
'O
ti:
I

_,
> ...
'
, "
J
!
.
I
'
,
40
-
40
E
:::i
,
.....
!
.....
'
n
1
\
30 50
0,6 - 1 4
'
4,6 2, 3
2,7 1,4
7,6 4,5
7,3 4,5
14,5 10,5
14 11,5
21 18,2
19,2 17, 1
26,3 24, 1
21,8 20,7
28,7 27
23,6 22,4
30,5 28,7
22,5 21
29,6 28
19,5 17,5
27, 5
.
25
13 10,5
20,3 17,7
8,6 6,2
14,6 11
2, 5
64
3
"
/ I
I
'I. I
'
0,8
4


ro
.D
E
>CU
Q.
"'
30 -jg

0
26 ;::
0
Q.
OJ
22 >
OJ
<U
18 ro
c
::J
14 >CU
-
OJ
-
10 ro
Q.
6 :ii
c
::J

4
0..
8 12 16 20 24
Ora zilei
I F M A Mll A SO N D
2 ."'
Q)

0..
Lunile anul ui
a b
Fig. 2.2.6. Variatia umiditatii relative a aerului exterior in
a - variatia zilnica; b - variatia anuala;
1 - presiunea vaporil or in iul ie; 2 - idem, in ianuarie; 3 - presiune partiala in
ianuari e; 4 - marti e; 5 - mai; 6 - iulie-septembrie; 7 - octombrie;
8 - noiembrie; 9 - umiditatea relati va; 10 - presiunea vaporilor.
I. lnstala!ii de ventilare si climatizare

Capitolul 2: Baze climatice fiziologice
Irv 12 14 16
18 20 22
R 23 500 13 700 7 500
4 200 2 250 1 150
Durata $i temperatura medie a
perioadei de lncalzire
Variapa umiditatii. Umiditatea relati -
va, <p. are o variatie inversa tempera-
turii aerului, cunoscand o vari atie zilni-
ca, lunara :;;i anuala. Presiunea partiala
a vaporilor de apa din aer are o variati e
In Anexa 111 , volumul lnstalatii de lncal- zilnica relativ redusa, deosebiri mai im-
zire, pentru un numar lnsemnat de lo- portante lnregi strandu-se de la vara, la
calitati din Romania, sunt prezentate: du- iarna.
rata perioadei de lncalzire, datele cand
1
In figura 2.2.6 se arata variati ile umi -
lncep :;;i se sfar:;;esc perioadele de lncal- ditatii relative (ciclurile zilni ce :;;i anuale)
zire, temperatura aerului exterior In peri - ! ale aerului exterior In Bucure:;;ti. f nre- !
oada de lncalzire :;;i , respectiv, numarul i gistrarile meteorologice arata ca aerul !
de grade- zile. Numarul de grade-zile in- exterior are umiditatea relativa cea mai :
seasca parametrii climat ici la acelea:;;i
fr ecven\e, cum este cazul temperaturii
relative, care sunt interconditiona\i.
Corelatia dintre frecventel e de apariti e
al e temperaturii $i umiditatii aerului,
pentru Bucure$ti, este aratata In figura
2.2.8.
2.2.3. Radiafia solara
Constanta solara
Soarele emite, In spatiu, In perma-
nen\a, o cantitate mare de energie din
care Pamantul prime$te, anual circa
2 8 10
2 1
kJ. , .
dicat In tabelul din Anexa Ill volumul In-
stalatii de lncalzire are la baza datele din
1
STAS 4839-97. Datele lnscrise In tabelul I
I
din Anexa 111 , volumul lnstalatii de Inca!-
scazuta In luna iulie, crescand catre lu-
nile de iarna, dupa care lncepe sa des-
creasca din nou.
i Spectrul de emi sie (fig. 2.2.9) este
: compus din radiati i de _unda scurta
'
zire sunt utile :;;i pentru calculul necesa-
rului anual de combustibil.
2.2.2. Umiditatea aerului exterior
Definiri. Umiditatea aerului joaca un
rol deosebit In tehnica ventilarii :;;i cli -
matizarii. Ea poate fi exprimata In mai
multe moduri: umiditatea relativa (<p);
continutul de umiditate (x) exprimat In 1
g vapori, raportat la 1 kg de aer uscat
Umiditatea aerului este recomandabil
sa se indice sub forma continutului de
'
umiditate, x, deoarece In timpul zilei,
aceasta marime se modifica In mica
masura (fig. 2.2. 7).
Umiditatea :;;i temperatura
f n calculele de dimensionare a in-
stalatiilor termice trebuie sa se folo-
N' 2,0
E
....._
!:: 1,5
-"'
-
"'
2 1,0
"'
-
"'
a; 0,5
-c
0
1
a
1,-- 3
4 .
10,5 I 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0
1
Lungimea de undii [m]
Fig. 2.2.9. lntensitatea radiatiei
solare (dupa Recknagel - Sprenger):
a - intensitatea la limita atmosferei;
Fig. 2.2.7. Corelatia te - xe, b - intensitatea la nivelul solului;
pentru Bucure?ti , In iulie, folosita c - spectrul vizibil;
la calculul instalaJiilor de ventilare 1 - absorbtia prin ozon; 2 - pierderi
(raze x, y $i ultraviolete circa 9 %;
raze luminoase vizibile - circa 41 % ) :;;i
lunga (raze infraro:;;ii - circa 50 % ).
. - '
Circa 97 % din energ1a totala este
emisa In domeniul de unda 0,2 ... 3 m,
3 % In restul benzii de emisie, cuprinsa
lntre 10-
1
0 $i 10
3
m. Energia termica
I corespunzatoare acestui spectru care
cade pe o suprafata normala si tuata la
limita atmosferei terestre se nume:;;te
constanta solara :;;i are, In medie,
valoarea Cs = 1,355 kW/m
2
. Aceasta
valoare sufera abateri ca urmare a
fenomenelor solare $i a modificarii
periodice a distantei Pamant-Soare.
Nebulozitatea atmosferei
La strabaterea straturil or dense ale
atmosferei, radia\ia solara este redusa
ca urmare a re\inerilor sau disiparii
energiei. Astfel sunt re\inute razele x, y
:;;i o parte din cele ultraviolete. 0 alta
parte din radia\ii sunt retinute de vapo-
rii de apa :;;i bioxidul de carbon exi s-
tenti In atmosfera. Prin aceste procese
! de absorbtie, atmosfera se lncalzeste
I :;;i produce, la randul ei, o radiatie .cu
lungime de unda mare, numita radia\ie
mecanica (dreapta 1-2) sau de prin lmpra:;;tiere; 3 - absorbtie prin va-
j
I
a
100%
b
100%
"' >
u
E
::i
90
80

70
0
60
50
50 60 70 80 90 100
Urniditatea relativii a aerului exterior q> [ % ]
Fig. 2.2.8. Dependenta dintre temperatura aerului ?i umiditatea sa relativa
pentru Bucure?ti, In luna iulie (1948-1977)
(Prelucrarea statistica a datelor meteorologice - G. Duta).
Yo
Yo 6
1
11 15%
27% 2,), % 4)\V"
10
7
Fig. 2.2.10. Bilantul energetic lntre
energia incidenta ?i energia cedata
de pamant (dupa Reidat):
a - iradiere (unde scurte); b - emisie
(42% unde scurte :;;i 58% unde fungi)
1 - radia\i e directa; 2 - radia\ia bol\ii;
3 - radiatia atmosferei; 4 - lncalzirea

aerului; 5 - radiati e prin stratul de


aer; 6 - radiatie directa; 7 - cea\a;
8 - caldura latent. ; 9 - .conduc\ie;
10 - suprafata solului ;
11 - lmpra:;;tiere in atmosfera.
. .
' ,
t
I


'

;
\



'

j

Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
-
atmosferi ca. In domeniul "-=0,3 .. . 1 m,
prin refl exia de catre moleculele de
aer , radiati a este impra$ti ata difuz (di -
fuzia Rayleigh) luand na$tere radiatia
cu lungime de unda scurta - radiati a
boltii cere$ti . Ca urmare a acest or pro-
cese, bilantul energeti c dintre energia
primita $i cea cedata de Pamant se
prezinta in figur a 2.2. 10.
Pe cer senin, radiati a directa este
maxima $i cea a boltii cere$ti minima,
(radiatia difuza), iar pe cer inorat (cu ne-
bulozitate crescuta), invers; totu$i. cu
cre$terea nebulozitatii, radiatia globala
scade. Pentru luarea in consi derare a
acestui aspect se poate folosi factorul
de nebulozitate, T, introdus de Linke.
Radiatia solara tinand seama de T este
. .
reprezentata in figura 2.2. 11 pentru
atmosfera curata T = 1; in ora$e mari ,
T = 3 ... 4; pentru zonele .industriale,
T = 4 .. .. 6.
100
.
-
/
- N
/
'
E 900
1
I /
"'' \
...._
,.. T= 1
80(
\
'/
"'
(]}
\
,.. T::: 2
<u ?oo
0
/
"'
, l = 3
."' 60C
' -
'I/
\ \\ - .v-T
(]}
'<ii" 50(
'
\ . I =
"
-
'/; v
TI
'
'
-bl' T.:$_
Cll 400
:w
.
<tl
2 30C
Cll
2 T
-
-
. "' 20(
-- -_ .. . - -
c

1 -
- -
2 100
-
-
-
- .
- - - - c
- - -- -
-
.
- - . - -.
-
4 6 8 10 12 14 16 18 20
Ora zil ei [h)
Fig. 2.2.11. Radiafia solara
directa ?i difuza:
1 - radiati e directa; 2 - radi atie difuza.
A
Fig. 2.2.12. Componentele radiafiei
pe o suprafafa verticala:
A - atmosfera; US - radi atia de unda

scurta; UL - radiati a de unda lunga
(secundara). IA - radiati a atmosferei;
IG - radia\i a globala; id - radiati a
difuza; IM1 - radi atia mediului
inconjurator; I - radi ati a totala;
le - radi a\ia boltii cere$1i ;
lo - radi atia directa;

IA - radiati a reflectata.
Radiatia solara directa $i dif11za
Pentru calculul radi ati ei pe care o
prime$te o suprafata este necesar sa
se tina seama de toate componentele
aratate in figura 2.2. 12. Corespunzator
acestei figuri rezulta ca:
Radia\ia gl obala:
IG = lo+ le+ IA (2.2.7)
Radiati a difuza:

id= le + IR + IA + IM1
I = lo + Id
(2. 2.8)
(2. 2. 9)
Radi atia solara directa, id, este dife-
rita, dupa ori entarea suprafe\ei recep-
toare. Radiati a difuza, Id, poate fi con-
siderata aceea$i, indiferent de ori enta-
rea suprafe\ei receptoare, de$i, in rea-
litate, exista mici diferente.
La fenomenele mentionate trebuie
spus ca, prin modificarea unghiului de
inaltime a soarelui , a inclinarii axei Pa-
mantului $i a modificarii di stan\ei Pa-
mant-Soare, apar o vari a!i e zilnica $i
una sezoniera a radiatiei solare. Radi a-

tia solara variaza, de asemenea, $i cu
latitudinea geografica (fig. 2.2.13) .
Radiatia solara pe suprafete
inclinate
Pentru un unghi a fata de ori zontala
la, se calculeaza cu rela\i a:
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
o

/.
7 ;
/ "\
"
', .
40
l/J '-
J, \
/ .

'
I/
:;o
"\
I \
6 5
'

-..,. \
-.,./
::::: -o '-..
I F MAMI I A SO N D
Lunile anului
Fig. 2.2.13. Energia receptata
la nivelul atmosferei,
la diverse latitudini.
- N
E
...._

Ora zi lei [h]
Fig. 2.2.14. RadiaJia solara in luna
iulie pentru Bucure?ti.
Tabelul 2.2.2. Unghiurile de azimut ale suprafetelor, As, in funcJie de orientare
'
'
Orientarea N I
NE E SE I s sv v NV

As, grade 180 135


I 90 45 0 -45 -90 - 135
'
' .
la = id + loN cosf3 (2.2. 10)
la = id+ loN [sin(h)cos(a)
+ cos(h) sin(a)cos(As -A)] (2.2.11)
-
1n care:
- loN este radi a\i a solara directa pe
suprafete normale la raza;
- f3 - unghiul pe care- I face raza in-
cidenta cu normala suprafe\ei recep-
toare, in grade;
- a - unghiul suprafe\ei receptoare
fata de ori zontala, in grade;
- A - unghiul de azimut solar,
raportat fata de ami aza solara (pozitiv
pentru orele de dimineata, negativ
pentru orele de dupa amiaza), in grade;
- h - unghiul de inal\ime a soarelui ;
- As - unghiul de azimut al suprafetei
receptoare, avand valoril e din t abelul
2.2.2.
.
Pentru suprafete verti cale (a = 90)
radi atia solara se calcul eaza cu relatia:

Igo = Id + loN cosf3 =
= Id + lot-.Coshcos(As - A)
Rezultatele se dau sub forma tabela-
ra sau grafica (fig. 2. 2. 14).
Oaca este cunoscuta radiatia solara
1 care cade pe o suprafat a verticala a-
i vand o anumita orientare (fig. 2. 2.14),
se poate calcula radia\i a solara Ir pe
care o prime$te suprafata, daca aceas-
ta este inclinata cu un unghi y fa\a de
verticala, cu rel a\i a:
l, = "1 +(1- ld) cos(h-y)
cos h
(2.2. 12)
in care: /, id - radia\i a totala $i difuza
conform fi gurii 2.2. 14; y - unghiul de
inclinare a suprafe\ei fata de verticala.
Unghiul de inaltime solara h pentru
ora considerata se determina cu ajuto-
rul figurii 2.2. 15.
insorirea in timpul anului. Durata de
stralucire a soarelui
Deoarece norii acopera soarele, in
decursul unui an, timp de multe ore,
este necesar sa se cunoasca durata
orara efectiva de stralucire a soarelui
(tab. 2.2.3, anexa 2. 1), pentru a se pu-
tea det ermina energia solara receptat a
de o suprafata in vederea determinarii ,
fi e a cheltuielilor de exploatare (in cazul
instalatiil or de climati zare), fi e a ener-
giei utile in cazul instalatiil or care cap-
teaza $i utili zeaza energi a solara. Pe
baza acest or valori si a datelor referi -

toare la radiati a solara totala $i directa,


pe cer senin, precum $i a radiati ei pe
o suprafata normala la raza (tab. 2.2. 4,
2.2.5, 2.2.6) se pot calcul a intensitatile
radiati ei solare elective pe di ferite
suprafete.
Radiatia solara di recta pe suprafetele
ori zontale, pentru o anumita durata de
stralucire a soarelui, d, $i o anumita
frecventa de mani festare a radi atiei so-

lare, f (f se exprima i n fractiuni , nu in
procente) se determina cu relatia:
I. de venti I are si climatizare

Capitolul 2: Baze climatice fiziologice
(2213)
in care: loo - rad1ati a ::>olara directa
pe cer senin, pe ori zontale
conform tabelului 2.2.5; CJ _ durata de
stralucire a soarelui in lunci. considerata.
conform tabelului 2.2.3; f - frecventa de
manifestare a radia\iei solare de
0
anumita intensitate. Se lucreaza, de
obicei, condi\ii medii pentru care
f = 0,5. In acest caz
lo= d loo
(2.2. 14)
Radia\ia solara totala
Pe suprafete
ori zontale, in condi\iiie mai sus,
calcul eaza cu expresia:
Ir = (1 - 1,56f +1,56fcF/3) io (2.2.1 5)
care, pentru conditii se trans-
forma in:
I = (0,22 + 0,78cf!.!3j lo (2.2. 16)
Pentru suprafe\e inclincite se proce-
deaza similar , inlocuindu-se for cu loNt
1
:;;i, respectiv, lo cu loN. ,
2.2.4. Densitatea Presiunea
aerului exterior
Modificarea densitatii &erului
cu altitudinea
Aerul este un gaz comi:iresibil ale ca-
rui molecul e sun! Comprimate in
apropi erea solului decat la mare inalti -
me; de aceea, densi tatea acestuia
de cu inaltimea. Varia\i a d.proximativa a
densitatii aerului se poate determina cu
relatia:

[kg/m3]
(2.2. 17)
in care: PH - densi latea aerului la
inal\imea H deasupra solului [kg/ m3];
Po - densitatea aerului la nivelul solului
[kg/ m
3
]; H - inal\irnea dea.supra solului
[m]; po - presiunea aerl.Jlui la nivelul
solului [mbar] ; g - acceleratia grav1-
ta\i onala [m/s
2
]; 1\ = 1.235
2.2.5. Vantul
Vantul reprezinta mi :;;carea curentilor
de aer orizontali provocata de campuri
barice di ferite ca urmare a incalzirii
neuniforme a Pamantului. in zonele rriai
incalzite, aerul se ridica in sus, locul
acestui a fiind luat de al t aer din zonele
alaturate, mai reci. Miscarea aerului
este influen\ata :;;i de rota\ia pamantu-
lui, de for\ele Coriolis si de fortel e de
frecare de la nivelul solului . Vantul este
o marime vectoriala caracteri zata prin
valoare, directie $i sens.
Cunoa:;; terea vitezelor medii, zilni ce,

sv
N
1
lunare sezoniere si anuale, a frecventei
' . .
cu care vi tezele de o anumita marime
si directie se intalnesc intr-o anumita
. '
luna si localitate este utila la dimensio-
narea, din punct de vedere mecanic, a
diverselor elemente de construc\ii :;; i in-
stala\ii, la cal culul necesarului de cal-
dura pentru i ncalzi rea aerului infiltrat, la
determinarea coeficientului de transfer
termic superficial, la fata exterioara a
elementelor de construc\ii, la calculul
perdelelor de aer, a di spersiei poluan-
\ilor, la stabilirea poziti ei relative dintre
pri za de aer :;; i gura de evacuare a ae-
rului viciat in exterior, la dimensionarea

NE
9
1 1

1
0
180 -
s
Variatia presiunii aerullJj
cu altitudinea
Presiunea aerului este determinata
de suma presiunilor par\i a1e ale gazelor
componente si are la nivel ul solului va-
loarea de aproximativ 1 Goo mbar. Va-
ri atia presiunii cu inaltirnea se det ermi-
na cu relatia:
Fig. 2.2.15. Nomograma pentru calculul urnbririi in zone de latitudine nordica
1-22 decembrie; 2 -21 ianuari e; 3 -21 februarie; 4 -22 marti e; 5 -20 aprilie;
6 -21 mai; 7 -21 iunie; 8 -23 iulie; 9 -24 august; 10 -23 septembrie;
PH = p aeg(H Ha}IRTn, lrnbar] (2.2.18)
in care: PH - presiunea aerului la inal-
\imea H [mbar]; po - presiunea aerului :
la inaltimea Ho [mbar]; 1-{
0
- inaltimea
de referin\a [m]; R = 286,a J/kgK, con-
stanta gazelor; Tm - ternperatura medie
a coloanei de aer de inal\ime
H-Ho [C].
Cu ajutorul rela\iei PH Se poate deter-
mina inal\imea H a unui lac sau diferen-
\a de nivel H-Ho, daca se cunosc pre-
siunile p, po si temperatura medi e Tm:
H = Ho + 29,24 Tm ln(Palp) [m] (2.2. 19)
t. H = H - Ho=
= 29,24 Trn ln(pclp) [rn] (2.2.20) 1
11 -23 octombrie; 12 -22 noi embrie.
Tabelul 2.2.4. Radiatia solara totala pe cer senin,
pe suprafete orizontale, lo, [W/m
2
]
Ora
.
Valoarea medie
'
Luna 6 7 8 9
i
10 1 1 12 pe per.
18 17 16 15 14 13 - 24h insorita
I
Ian. 40 195 320
I
400 440 98 261 -. -
'
Feb. - 25 225 390 520 590 615 171 374
Mar. 15 210 400 565 685 760
I
780 252 465
'
Aor. 115 315 498 645
'
765 I 845 875 302 557 I !
Mai 210
'
395 565 710 820 890 910 i 339 622
' I
lunie 250 420 ' 585 730 835 ! 905 930
1.
349 645
'
I ulie 230 400 560 700 805
'
865 895 340 616
Aug. 165 340 500 635 745 815
'
840 302 557 I
'
Seo. 25 220 400 550 670 ' 745 775 250 461
Oct . - 40 245 400 522 595 620 176 384
Nov. 115 I 285 400
I
475 510 ' 128 340 - -
'
Dec. -
l
- 15 180 290 365 410 88 234

Suma
zilnica
2 350
4 115
6 050
7 241
8 090
8 380
8 015
17 240
5 995
, 4 224
1
3 060
2 110
.
' .
' .

'
"
I


'
' '


Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
panourilor solare etc. aerului exteri or (fig. 2.2. 16), in timpul
amiezii inregi strandu-se valoarea cea
mai ridicata, iar dimineata $i seara va-
lorile cele mai scazute. Aceasta variatie
Viteza vantului este data, in meteoro-
logie, dupa scala Beaufort, impaf1ita in
12, dupa taria vantului. Convertirea in
mi s se face cu relatia:

este mai accentuata in lunile de vara


decat in cele de iarna. Pe de alta parte,
valorile vitezei sunt simtitor mai ridicate
v = 28 - 1 [mis) (2.2.21)
in care B reprezinta viteza vantului
dupa scala Beaufort.

iarna decat vara (fig. 2.2. 17).


Variatia zilnica a vitezei vantului este
asemanatoare variatiei temperaturii
, Viteza medie a aerului pentru o loca-
l litate data nu ofera suficiente informatii
I .
I pentru dimensionarea instalatiilor de
'
conversie a energiei eoliene in energie
I
5
I
-
I
electrica sau pentru dimensionarea I
-
'
-
I
I -
--
I -
- -6
-
IJ)
--
--...
1
_ 4

E
- I
,--1-:-
v;,
IJ)
"
,
-

-- ' -
>-
--...
,
- 5

'
/ 3
'
E -
,
-
7 ' '\
::J
4 v ...
. . - .
-
' ::J

t--.2

"
,
i--
,
) II I/
'

\
-

,
-
' -
'
::J
I- ...........
c .. ' -
-/
'
,
-
:'/
' 4
, ' -
::J
-

7 ' -
' '
/ 2 ' -
- -
3 c '
v .. , '
--
-

C\J - '
C\J 3 ' -
\ '
/ I ' '
,
'"'
> -
-
' --- QJ
6,
,, .
/
........._
- ' -
- \ 4 -

'
I
--
\ ' -- --
v1
-g 3
C\J -
'
,
-
-.
- .ti
N -
I
'
,
QJ
E I 7

-
-.
-
- .
'
-- -
-
,
-
' 5 , -
\
'

>
-
\_
' C\J
,,
, ; ;;;.. ;
/ -
:11 2
, ,,
,'
- -
-
<:,.u
I
,
, 8
2
- --
>
-
-
I F MA M I I A s 0 N D
-
Lunile anului
- I
' ' ' ' '
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 i::ig. 2.2.17. Variatia anuala a vitezelo
Ora zil ei (h]
medii in diferite localitati:
Fig. 2.2.16. Variatia zilnica a vitezelo1 1 - Constanta; 2 - Galati; 3 - Craiova
'
medii la Alexandria: 4 - la$i; 5 - Bra$ov; 6 - Bucure$ti;
1 - ianuarie; 2 - februarie; 3 - martie. I 7 - Timi$oara; 8 - Cluj.
I
Tabelul 2.2.5. Radiatia solara directa pe cer senin,
oe suorafa e orizontale, loo [W/m
2
]
Ora Valoarea medie Suma
Luna 6 7 8 9 10 11 12 pe per. zilnica
18 17 16 15 14 13 - 24h insorita
Ian. - - 15 150 265 340 380 80 213 1 920
Feb. - 5 160 310 435 500 525 139 304 3 345
Mar. - 150 320 470 580 650 665 209 455 5 005
Aor. 60 250 420 560 670 745 770 258 475 6 180
Mai 150 320 480 615 720 785 800 289 534 6 940
lun. 180 330 480 615 715 780 800 292 538 7 000
lul. 165 320 470 600 700 755 780 283 523 6 800
Auo. 100 265 415 545 650 725 740 256 472 6 140
Seo. 5 170 330 465 575 645 670 210 388 5 050
Oct. - 15 195 335 450 520 545 149 325 3 575
Nov. - -
55 210 315 385 420 98 261 2 350
Dec. - - - 115 220 290 335 66 226 1 585
Tabelul 2.2.6. Radiatia solara directa pe suprafete normale la r:aza,
oe cer senin, loNo [W/m2]
Luna Ora Valoarea medie Suma
5 6 7 8 9 10 11 12 pe perioad;: zi lni ca
19 18 17 16 15 14 13 24 h insorita
Ian. - - - 125 575 800 850 865 232 618 5 565
Feb. - -
50 550 790 900 920 930 306 668 7 350
Mar. - 30 590 820 875 905 925 930 384 709 9 220
Aor. - 400 740 830 880 900 910 915 426 787 10 235
Mai 100 600 765 835 I 865 885 890 895 449 718 10 775
lun. 200 625 750 800 835 850 860 865 446 713 10 705
lul. 125 650 760 805 830 845 855 855 441 706 10 595
Auo. - 585 710 780 820 835 840 845 416 768 9 985
Seo.
- 200 700 790 835 855 870 875 391 721 9 375
Oct. - - 200 750 825 855 870 875 328 716 7 875
Nov. - - - 400 760 830 860 870 274 730 6 570
Dec. - - -
150 730 815 850 860 248 661 5 950

i constructiva a instalatiilor. Apare nece-
i sara evidentierea de mani -
1 festare a unei anumite viteze (fig.
! 2.2.18) pentru fiecare tuna in parte, pre-
'
! cum $i pentru sezonul rece sau cald.
i Vantul se modifica permanent, ca di-
1 rectie, sens $i intensitate.
1
Pentru o anumita localitate se con-
stata, pe baza observatiilor meteorolo-
gice de lunga durata, ca vantul bate
predominant dintr-o anumita directie,
cu o anumita intensitate $i cu o frec-
venta data, valori care se schimba de
la o luna la alta, de la un sezon la altul.
1 Pentru a pune in evidenta aceste as-
\ pecte se calculeaza frecventele de ma-
' nifestare ale vantului, pe directiile prin-
I
cipale ale punctelor cardinale sub for-
ma tabelara (tab. 2.2.7) sau sub forma
grafica (fig.2.2. 19).
-
In figura 2.2.19 au fost indicate frec-
ventele vantului $i vitezelor, pe orienta-
ri, in sezonul rece, pentru 2 localitati.
din Campia Dunarii, reprezentative din
punct de vedere al vantului: Alexandria
$i Grivita (localitate si tuata in apropiere
100
90
\
- 80
-
'
-
-
::J 60
::J

-
'
c 50
.
""
,
_.. 1
> \\
C\J 40
\
-

.
\..
>
u 20 -
"
Q)
--

LL 10
'
- -
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
Viteza vantului (mis]
Fig. 2.2.18. Frecventa vitezelor
vantului:
1 - ianuarie, Alexandria;
2 - sezon rece ( 1.XI - 31.111) Grivita.
Tabelul 2.2.7. Frecventa vitezelor pe
orientari, pentru localitatea Grivita in
perioada 1 noiembrie-31 martie
1-5 6-10 11-15 16-20 21 -25
Im
l9 &e:.
Vm

% % % % % ... ,,.
N 2,61 0, 52 0,23 0,21 0,01 5,3 3,6
NNE 6,64 4, 19 14 1,94 0,09 7,9 15
NE 8,97 5271155
' .
0,74 0,03 6,3 16,6
ENE 4,8 1,53 0, 16 0,08 - 4,6 6,6
E 2,64 0,28
- - - 3,5 2,9
ESE 4,92 0,54 0,03 - - 3,6 5,5
SE 4,97 0,62 0,01 - - 3,6 5,6
SSE 2,36 0, 21 0,01 - - 3,5 2,6
s 1,53 0,09 - - - 3,3 1,6
ssv 3,83 0, 13 - - - 3,2 1 4
sv 9,64 0,56 0,01 - -
4,3 10,2
vsv 8, 16 1,27 0,08
- - 3,8 9,5
v 4,87 0,591 0,03 - - 3,6 5,5
VNV 2,94 0,26
- -
I
- 3,4 3,2
'
NV 2,67 0, 18 0,01 - - 3,4 2,9
NNV 1,78 0, 161 0,01 ! 0,04
-
3,8 2
Calm eolian 2,7 % 4,2 97,3
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
Capitolul 2: Baze climatice ~ i fiziologice
de Slobozia). Din figura se vede ca
pentru Al exandria, ca $i pentru alte lo-
calitati de $es, din sudul tarii, directia
predominanta a vantului este estul, in
timp ce pentru localitatea Grivita $i, in
general, pentru Campia Baraganului
aceasta este NNE, NE, adica directia
crivatului.
Este de remarcat faptul ca la tempe-
raturi scazute (iarna) viteza vantului
este mai mica, iar vara, in zilele insori-
te, in timpul pranzului, se intalnesc vi-
teze mai mari decat viteza medie cu
circa 50 ... 60 %, datorita curenti lor de

convectie care apar pe seama incalzirii


cauzata de radiatia solara, astfel ca nu
se poate vorbi de un calm eolian a$a
cum s-a crezut multa vreme.
Viteza vantului cre$te odata cu de-
partarea de sol, atat vara, cat $i iarna,
aproximativ in acela$i mod, cre$terea
ceva mai mare fiind inregistrata iarna.
Variatia vitezei cu inaltimea este arata-

ta in figura 2.2.20. Datele din aceasta
figura sunt valabile pentru sezonul re-
ce. Pentru sezonul cald aceste valori
trebui e reduse cu ci rca 10 ... 25 %, limi-
ta inferioara fiind valabila pentru inalti -
mi mici (20 .. . 30 m) iar cea superioara
pentru inal\imi mari (80 ... 120 m).
Vantul creeaza pe fetele cladirilor su-
prapresiuni (pe fata batuta de vant) $i
subpresiuni (pe fa\a opusa).
Distribu\ia presiunilor pe fa\ade $i
marimea acestora sunt in functie de di -

mensiunile relative ale cladirilor (fig.
2.2.21). Pentru a combate patrunderea
aerului de infiltra\ie, instalatia de venti -
1 lare trebuie sa realizeze in incaperi 0
i suprapresiune egala cu:
,------ - -------- - - -----------------, I
: 6P = Pv1 - Pv2
22 >
-20 -
~
~
- 18-
::i
:::> 16 -
-C I
<CO
> 14 "I
. <I> I
0 12->- I
<lJ I
~
1:J I
ca 10.
" I
-c
I
<lJ
8-
>
I
0
<lJ
I

6 u_
I
I
4
2
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I ~
I
\ I
___ 1
_.:_ _ _ 2
I
I
I
I
'
I
I I
I I
\ I
I \
I
I
I
\
\
\
....
'I
I
9
8
.
_7 -
rJl
E
-
:::>
' . :J 6
-c
'' >
ca
N
,.
2! 5
>
4
I
I
I
I
I
I
I
,1
I
I

'
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
- - - - 2
"
~
....
I
I
I \
/
.... ....
- I - ....
.... ,,
I
- I
I
I
I
I
[ in care: Pv1 - presiunea pe fa\a batuta
i de vant; Pv2 - presiunea pe fata opusa.
! in cazul unei viteze a vantului,
! v == 1 o m/s rezulta:
I t-.P == k1v
2
PJ2 - k2"v2Pl2 ==
I - 1(102 1,2)/2 - (-1,6)( 102 1,2)/2
= 156 Pa
2.3. Echilibrul fiziologic al
omului In ambiante art1ficiale
2.3.1. Metabolismul
organismului uman
Organismul uman poseda cal itatea
men\inerii temperaturii constante, indi -
ferent de temperatura mediului ambi -
-
J

N NE E
SE
' '
'
' sv v
NV N
Orientarea
\_,,
3
N N E
'J

E : E ::; sv

v NV
Orientarea
. ant $i de activitatea fizica depusa. In
N I repaus total $i in condi\ii de contort,
I metabolismul de baza al omului, altfel
1
spus, cantitatea minima de caldura fur -
a
b
Fig. 2.2.19. Frecventa directiei vantului ~ i a vitezei pe orientari
in perioada 1 noiembrie - 31 martie:
a - frecventa vantului pe orientari; b - va/oarea vitezei medii pe orientari;
1 - Alexandria; 2 - Grivi\a.
100
90
80
-
.S10
I60
IBso
E4o
~ 3 0
,_
20
10
0
Masa
rJl
---

~
..
0
-
-
Volumul
-
1
N
' '"
.0
<.q c-.. ~ 0 ;:'.
,
'
I
,
I
/
/
'
I
I / /
'
I
'
I
I
v
/ L_
'
/I
-y
7
7
I/ I / / /
,
/
)
/ / / /
,
/
~ H ''
/ /
,
VH= v
1
o( .
0
l _
2 3
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Viteza vantului la inaltimea H VH
Fig. 2.2.20. Variatia vitezei vantului cu inaltimea.
Tabelul 2.3.1. Date fiziologice medii pentru corpul uman
60 .. . 70 kg Metaboli smul de
baza a$ezat 80 w
60 I Numarul de cicluri
-
I
resoiratorii 16/ min
I
Debitul de aer insoirat 0,5 m
3
/ h
Suprafa\a exterioara = 1,7 ... 1,9 m2 T emperatura medie
a oi elii 32 ... 33 C
Temperatura corpului 36,5 .. . 37 C Puterea dezvoltata
continuul 85 w
Pul sul 70 ... 80/min C02 expirat (a$ezat) 10 ... 23 1/ h
nizata de corpul uman pentru intre-
i \inerea vietii este de aproximativ 80 W
1 sau 45 W/ m
2
aceasta valoare ajungand

' pana la 60 W/m


2
in pozi\ia in picioare.
Dupa legile fundamentale ale termodi-
namicii trebuie sa existe 0 anumita sta-
re de echi libru intre caldura produsa in
corp $i caldura cedata $i inmagazinata.
La aceasta stare de echilibru, tempe-
ratura corpului este men\inuta con-
stanta la 37 +0,8 C prin sange, care
parcurge toate par\ile corpului. in cur-
sul circula\iei, sangele Se raCe$te CU
1 atat mai mult cu cat circula\ia este mai
periferica (degete, piele) $i se reincal-
Ze$te in organele interne $i \esuturi
I
'
'
I
l
'
I
' '

<O <O <O <O


- .
8c:i
.
0 0 0
+0.6' '
. '
' -0.5
v
'
+0.9
-0.57
+0.97
-0.6 =
' 2
k

+ 1.0
~ 5
+ 1.0
-0.4
\ +0.9
0.35
'
/
''" // ,/"\. '\..,' / .//' ......... // '"""""' /// , ........
, ..... '-/// ,,

'
Fig. 2.2.21. Distributia presiunilor
la o cladire inalta.

i

,
'


,

'


Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
(inima, ficat, rinichi , mu$chi, intestine
etc.) prin arderea lenta a protei nelor,
grasimilor si hidratilor de carbon
(glucidelor) cu ajutorul oxigenului
continut in aerul inspirat.
ti ei alimentelor i n lupta contra frigului $i
cre$terea consumului de apa in lupta
contra caldurii.
Pentru cazul reglarii fizice a tempera-
turii exista un numar mare de factori de
care este condi\ionata evacuarea cal -
durii de catre organism.
Cantitatea de aer inspirat de o per-
soana adulta, fara activitate fi zica, este
aproximativ 0,5 m3fh (max. 8 ... 9 m
3
/ h la
efort maxim); aerul expirat la tempera-
tura de 35 C $i 95 % umiditate relativa
contine, in medie, 17 % 0 2, 4 % C02
$i 79 % N.
Metaboli smul are dimensiunea unei
puteri $i se exprima in W sau met
( 1 met = 58 W). 0 parte din aceasta pu-
tere este consacrata activitatii mecanice

I
Tabelul 2.3. 1 contine unel e date fi-

ziologice pentru corpul uman (dupa
Recknagel -Sprenger-Schramek).
T emperatura corpului este mentinuta
constanta (oricare ar fi conditiile medii
exterioare $i interioare) de un sistem
de reglare extrem de sofisticat, pilotat
de un centru termoregulator situat in
hipotalamus. Terminatiile senzitive care
joaca rolul de detectoare ale acestui I
sistem de reglare sunt foarte speciali - J
zate: corpusculii lui Krause care detec- 1
teaza senzatia de rece $i sunt situati in [
tesuturile celulare subcutanate $i cor-
pusculii lui Ruffini resposabili cu
i
senzatia de cald si care sunt situati in J
Acestea sunt .ter -
moreceptoarele care controleaza, in
parte, producerea interna de caldura
ca $i emisia calorica a organismului .
Primul din cele doua sisteme de regla-
re face apel la un proces chimic iar I
ultimul, la un sistem de reglare fizic. \
In cazul unei reglari chimice a tern- !
peraturii, procesul de combustie in or- !
gane are loc astfel incat variatia caldu- '
rii produse este in func\ie de tempera-
tura sangelui fara totU$i sa depa$easca
valoarea de 1,2 W/kg corp, valoare
care constituie precizia metabolismului
de baza. Urmare a temperaturii resim-
\ite, subiectul tinde catre un echilibru 1
care se poate traduce printr-o acti-
vitate mai mult sau mai putin impor-
tanta (exemplu: frecarea mainil or la
senza\ia de fri g). Foamea $i setea joa-
ca un rol important in asigurarea unui
anumit metabol ism: cre$terea combus-
(mers, mi$care, munca etc) $i, in acest
tel, metabolismul se descompune:
M = Mt+ Mm
in care: M - metaboli smul [W];
Mn1 - partea mecanica a metaboli smu-
lui; Mt - partea pur termica a metabo-
lismului.
Ca ordin de marime, Mm este mai
mica in raport cu Mt, astfel ca randa-
mentul mecanic:
1J = Mm < 0,2
M
Energia produsa de organism este e-
vacuata in mediul ambiant (circa 80 %)
sub forma de caldura:
prin convec\ie de la suprafa\a corpu-
lui la aer;
prin conductie de la suprafata cor-
pului la suprafe\ele cu care vine in
contact (exemplu: pardoseala);
prin radia\ie de la suprafata corpului
catre toti pere\ii care-I inconjoara;
prin evaporare de la suprafa\a pi elii ;
prin caldura con\inuta in vaporii expi -
ra\i;
prin convec\ie respiratorie;
prin transpira\ie.
In tabelul 2.3.2 se dau cateva exem-
ple de descompunere a metaboli smului
pentru diferite activi ta\i $i un subi ect
standard.
Suprafata corpului uman nu are
aceea$i temperatura, in plus variaza in
functie de acti vitate $i temperatura am-
biantei (fig. 2.3.1 ).
Temperatura medie a pi elii unui indi-
vid imbracat se poate calcula cu relatia
lui Fanger:
fem = 35,7 - 0,0153 Mt (C) (2.3.1)
Tabelul 2.3.2. Exemple de valori ale metabolismului uman
Nr. crt . Activitatea
M Mt Mn,
w
'
w [W]
I
1 Somn 75-80 75-80
I
0
2 Asezat in reoaus 105- 110 105- 110 0
-
3 In oicioare relaxat 125- 130 125- 130 0
4 Mers 1, 6 km/ h oanta 5 % l 250 230 20
5 Mers 14 km/ h oa11ta 5 %' 420
I
375 45
'
6 Munca de laborator 170

I
'
170 0
7 Munca la masini unelte I
290 260

30

'
8 Munca cu looata 460 390
I
70
'
9 Munca de saoat
I
630 510

120 I
I
10 Activitati in casa
I
180 180 0 I
11 Secretari at 125 !
125
I
0
12 Gimnastica 360
I
330 30

'
13 Munca leiera cu bratele 180
'
160
I
20 I
14 Teni s 480 ' 450
I
30
I I

Corpul uman are, in repaus, o tem-
peratura a pielii mai ridicata. Pe masu-
ra ce activitatea cre$te, temperatura
scade daca, binein\eles, caldura este
evacuata mai rapid (fig. 2.3.2).
Daca temperatura cre$1e peste valo-
ril e de contort , cre$te circulatia periferi -
ca a sangelui, inro$ind pielea, $i tempe-
ratura corpului cre$te odata cu schim-
burile termi ce prin evaporare $i convec-
tie. Daca aceste schimburi nu sunt
eficiente pentru racirea corpului, pot
interveni glandele sudoripare $i corpul
va incepe sa piarda apa prin transpira-
'
ti e, apa luand caldura de vaporizare de
la organism, care se race$te.
In absen\a activita\ii glandelor sudo-
ripare, organismul pierde pu\ina apa
prin respira\ie $i evaporarea directa a
apei care traverseaza pielea. Evapora-
rea a 1 I de apa face posibila pierde-
rea unei cantita\i de caldura de apro-
ximativ 2550 kJ.
lmportanta fenomenului de evapora-
re depinde de diferenta de presiune a
vaporilor de apa de la suprafa\a pielii $i
din aerul ambiant, ceea ce face ca, la
temperatura egala, transpira\ia sa fi e
evacuata mai rapid cu cat umiditatea
ambiantei este mai mica. Cand feno-
menul de evaporare nu este suficient

(.)
5

-
-
- A__
_ID 35
0..
-
- -
-
"'
- -
-
-
- _,,,...-
_"' 30
-

/
1
_,
::i ,
::i
_,
0.
_,

0 25
_,
(.)
v/.
_,
a
"'
_,
b
_,
::i - - - - -
;;; 20


ID
0.
15
I I I I I I I I I I I I I I I I
.
. -
I-
10 15
20 25 30
T emperatura an1bianta LC]
Fig. 2.3.1 . Temperatura superficiala
a corpului uman in repaus in functie
de temperatura ambianta:
a - temperatura medie a pie/ii
lmbracate; b - temperatura
superficiala medie (corp dezbracat)
1 - picioare; 2 - maini ; 3 - tors;
4 - cap; 5 - reel.

(.) 36
0
-
= 35
ID
0. 34
"' 33
QJ
32

c
"' 31

.2 30
ro

QJ 29
0. 0
E

I
I
'
50
!
I
'
'-

'
'

"'-
'
i
100 150
QJ
I-
Pierderea energetica a pielii
200
[W/ m
2
]
Fig. 2.3.2. Temperatura medie
a pielii in functie de activitatea
fizica a corpului uman.

I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 2: Baze climatice fiziologice
' '
pentru evaCLJarea totala a caldurii, SU-
bi ectul este expus lmbolnavirii (dureri
de cap, tul burari circul atorii), fenomene
fr ecvente In lncaperile suprapopulate
sau neventil ate.
Pentru o ambianta se pot defini 4
zone de microclimat pentru organismul
uman, $1 anume:
- rece;
- indiferenta - corespunzatoare con-
fortului termic;
- calda cu cre$terea fenomenului de
.
tra nsp ira tie;
- supralncalzita In care nu este po-
sibila efectuarea unei munci timp
lndelungat.
in anumite industrii (sticlarie, meta-
lurgie) productia nu poate fi efectuata
decat la temperatura mai ridi cata.
Chiar $i o temperatura ridicata poate fi
suportata timp indelungat fara mari in-
conveniente, daca lmbracamintea este
lejera sau corpul este aclimatizat. Or-
ganismul este incomodat daca resimte
o cantitate de caldura mai mare de

1 kW/ m2, caz In care randamentul fizic


si intelectual scade simtitor. Un exem-

plu de scadere a randamentului fizi c,
pentru o activitate intensa, este oferit
de figura 2.3.3.
2.3.2. Schimbul termic al omului
cu mediul ambiant
Referitor la importanta schimburilor
t ermice ale corpului uman cu mediul
ambiant au fast realizate numeroase
studii , dar rezultatele acestora sunt rar
'
100

ci'2.. 80

I
I
I

c
60 <D
E - mis
<U
40
u
- 2,0 mis
c -4.0 mis
<U
20 a: '
!
22 24 26 28 30 32 34 36
Temperatura efectiva (C]
Fig. 2.3.3. Diminuarea randamentului
In functie de temperatura ?i de viteza
de mi?care a aerului.
[WJ
160
140
120
100
1--.....
'-._
-
, .
"-

80
60
40
20


0
., . -"
4
1
-
, Z ,
-
'
. .

;; '-.

10 14 18 22 26 30 34 38 ["CJ
Fig. 2.3.4. Cedarile de caldura
ale organismului uman
(individ normal imbracat,
in repaus ?i in aer calm) [W]:
1 - evaporare; 2 - convectie;
3 - radi ati e; 4 - conductie.
In concordanta. Chiar si masuratoril e
efectuate prezinta o dispersie impor-
tanta.
P. 0. Fanger a prezentat un model
si mplifi cat al schimbului de caldura
om-mediu dar sufici ent de exact pen-
tru studiul unei ambian\e termice. Daca
se are In vedere ca omul mai poate
primi caldura $i de la mediul inconju-
rator $i tinii.nd seama ca pentru men\i -
nerea temperaturii corpului omenesc la
o valoare constanta, pierderile de cal -
dura catre mediul ambiant trebuie sa
fi e echivalente cu caldura interna pro-
dusa, OM, bilan\ul termic poate fi scris
sub forma:
OM = Ocv + Or + Ocd + Oev +
+ Ovap + Deres + Otr [WJ (2.3.2)
in care Ocv - caldura cedata prin
convectie la suprafata corpului [W];
Or - caldura schimbata prin radiatie [W];
Ocd - caldura schimbata prin conductie
[W]; Oev - caldura cedata prin evapo-
rare de la suprafata pielii [W];
Ovap - caldura continuta In vaporii ex-
pira\i [W]; Ocres - caldura cedata prin
convec\ie respiratorie [W]; Otr - caldu-
\ ra cedata prin transpiratie [W];
I Os = Ocv + Or + Ocd = caldura percep-
I tibila (sensibila);
01, = Oev + Ovap + Deres + Orr = caldura
la ten ta.
Pentru calculul aproximativ al fiecarui
termen din ecua\ia (2.3.2) se pot utiliza
urmatoarele rela\ii (dupa Fanger):
Ocv = acvScv(tv - t1) [W] (2.3.3)
in care: acv - coeficient de transfer
termic convectiv intre corp $i mediul
ambiant,
'=v = max[ 2,38 (t - t;f
25

v; - viteza de miscare a aerului ambiant
'
in jurul subiectului (v; = 0,05 ... 0,3 m/s);
tv - temperatura medie a imbracamin-
t ei; t; - temperatura mediului ambiant;
Scv - suprafata corpului supusa schim-
bului convectiv, Scv = FvSc (Sc =
= 1,8 m
2
); Fv - factor de imbracaminte,
Fv = 1 + 0,077 Rv; Rv - rezistenta ter-
mica medie pentru imbracaminte
[m
2
K/W] sau clo;
1 clo = 0, 155 m2 K/W.
Pentru valori medii ale lui Rv se
poate utiliza rela\ia recomandata de
normele ISO TC- 159.
Rv = 0,75 L.Rv,; + 0,08 [clo] (2.3.4)
Valori Rv.i sunt indicate in tabelul 2.3.3
Q, = arSr(tv - tmr) [W] (2.3.5)
in care: ar - coeficient de radiatie
intre suprafata corpului $i suprafetele
interioare ale incintei, cu valoarea de
5,75 W/ m2K, ce corespunde unei emi -
sivitati medii, a suprafetei corpului, de
0,95; Sr - suprafata de schimb radiant
a corpului, [m
2
], Sr = F,FvSc; Fr - factor
ce tine seama de pozi\ia subiectului
(a$ezat = 0,696, in picioare = 0,725) cu
o valoare medie Fr = 0, 71; tmr - tempe-
ratura medie de radiatie. Se poate deter-
mina cu suficienta aproximatie cu relatia:
_ Y,S 8;
t,,, - IS
[oC] (2.3.6)
cu: S ; - suprafata delimitatoare i',
8; - temperatura suprafetei i.
Calculul exact al Jui tmr este mult mai
complex (\inii.nd cont de factorii de for -
ma ai suprafetelor de . schimb radiant) .

In cadrul activitatii de investigatii sau
de proiectare relatia 2.3.6 este unanim
acceptata.
Ocd = A Sr (tr - ipd) [W] (2.3. 7)
in care: A - coeficientul de conducti -
vitate, mediu al incal\amintei
(A = 10,25 W/ m2K); Sr - suprafata
Tabelul 2.3.3. Valori ale rezistentei Rv,i, pentru diverse tipuri de imbracaminte
-
lmbracaminte oentru barbati 10
3
R v.i lmbracaminte oentru femei 10
3
Rv,;
Maieu de corn 90 Slip . 20
Slip 80. Sutien 60
$art tio oantalon ' 155 Combinezon scurt 200
Camasa subtire

Combinezon luna 300


.
mii.neci scurte 220 Sort oantalon 155
maneci lunai 340 Bluza leiera 310
Camasa aroasa Bluza aroasa 455
maneci scurte 390 Rochi e U$Oara 340
mii.neci lunai 450 Rochi e aroasa 1 080
Vesta lejera 230 Fusta subtire

155
Vesta aroasa 450 Fusta aroasa 340
Pantalon subtire 250 Pantalon subtire 400

Pantalon aros 500 Pantalon aros 680


Pulover. subtire 310 Pulover subtire 260

Pulover oros 570 Pulover aros


I
570
Jacheta subtire 340 Jacheta subtire 260
Jacheta aroasa
i
570 Jacheta aroasa 570
'
Sosete
i
60 Colant ' 18

-
lncaltaminte lncaltaminte
'

sandale 30 sandale 30
. .
60 mocas1n1 oantof 60
.
' 125
.
125 c1zme
:
c1zme

'



Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
talpilor [C]; tr - temperatura talpilor
[C); tpd - temperatura pardoselii [C].
Datorita valorii reduse, acest transfer
de caldura, in general, se neglijeaza.
Oev = 0,41 [43,2 - 0,052 Mr - Pv {ti)]
[W] (2.3.8)
in care: pv (t;) este presiunea partiala
a vaporilor din aer, la temperatura am-
bianta; Mr - partea termica a metabo-
lismului [W];
Ovap = 0,0023M[44 - pv {t;) )[W) (2.3.9)
Ocres = 0,0014M (34 - t;) [W] (2.3.10)
Orr = 0,42(Mr - 58, 1) [W] (2.3.11)
definit de totalitatea conditiilor de mi -

croclima care determina o ambianta
'
placuta in care omul, fie se odihne$te
' sau se recreeaza, fie lucreaza cu ran-
dament ridicat, in ambele situa\ii ne-
fiind necesara solicitarea sistemului
termoregulator. Senzatia de contort
este asigurata de o serie de factori,
principali, legati de schimbul normal de
caldura al omului cu mediul ambiant -
temperatura, viteza, umiditatea relativa
a aerului, intensitatea activitatii, tempe-
ratura medie de radiatie a elementelor
'
Un mod de evaluare a componentelor
fluxului total este oferit de figura 2.3.4 !;>i
in tabelul 2.3.4 pentru individ normal
imbracat, a$ezat, fara activitate fizica, ,
intr-o ambianta, practic calma, la para-
metrii ce se intalnesc in incaperi publice
delimitatoare ale incaperii, rezisten\a
termica a imbracamintei) $i de o serie
de factori secundari (puritatea aerului,
iluminat, estetica incaperii etc.). Starea
de contort mai este influentata de ano-

timp, starea vremii, varsta, sex etc.


Pentru incaperile de produc\ie, notiu-
nea de contort este inlocuita cu notiu-

(sali de reuniuni, teatre). In calculul insta-
latiilor de climatizare se pot utiliza $i va-
lorile din tabelele 2.3.5 $i 2.3.6.
2.3.3. Condilii de contort termic,
condiJii de munca
Confortul termic al incaperilor este

nea de munca, corespunzatoare activi-


1 tatii desfa$Urate. Conditiile de munca
trebuie sa asigure desfa$urarea muncii
cu randament ridicat $i mentinerea sta-
rii de sanatate. Pentru o serie de pro-
cese de produc\ie, parametrii microcli-
Tabelul 2.3.4. Degajarile de caldura vapori de apa ale organismului uman
(individ activitate normal imbracat,
.
in aer calm, umiditate relativa 50 /o)
T emperatura Caldura Caldura Caldura Degajarea
aerului sensibila latenta to ta la de vapori de apa
oc
w w w a/h
10 136 21 157 30
12 126 21 147 30
14 115 21 136 30
16 106 21 127 30
18 98
'
23 121 33
20 92 27 119 38
22 85 33 118 47
24 77 41 118 58
26 69 49 118 70
28 58 59 117 85
30 47 69 116 98
32 33 81 114 116
Tabelul 2.3.5. Evacuarea caldurii de catre organismul uman (dupa VDI 2078)
Cat. de munca T emoeratura aerului
oc
18 20 22 23 ! 24 25 26
Os sensibila) JY{l 100 95 90 85 75 75 70
Organism in repaus
Oh latenta) w 25 25 30 35 40 40 75
Or totala w 125 120 i 120
.
120 115 115 115
Pierderi orin evaporare q/t 35 I 35 [ 40 50 60 60 65
Munca area Or

270 210 I 210 270 270 270 270 I VV


Munca medie Os [WJ 155 I 140 120 115 I 110 105 ; 95
Tabelul 2.3.6. Evacuarea globala de caldura de catre organismul uman
pentru diferite activitati
Activitate Pierderi calorice
w
I
lntensitatea activitatii W/ m
2
]
'
Somn 60 -
35
Culcat 80 - ' 45 '
Munca de birou:
normal a$ezat 100 I
I 55
la ma$i na de scri s 150
I
II 85
Mers lent 3 km/h 200 111
'
110
Mers rapid (6 km/ h 250 IV 140
Munca fortata (o\elarii) >300
.
-
>170

matului, determinati pe considerente
tehnologice, nu coincid cu conditiile

optime de munca. In aceste situatii se
recurge la un ansamblu de masuri (mij-
, loace de protec\ie individuale, instalatii
1
de ventilare, reducerea activitatii, izola-
' '
i rea sau termoizolarea utilajelor etc.)
, care sa reduca influenta nefavorabila a
' '
i conditiilor de mediu asupra starii de
sanatate a oamenilor $i a randamentu-
lui muncii.
Senzatia de cald sau rece in interio-

rul incaperilor depinde, in principal, de


componentele: temperatura aerului $i
reparti\ia acesteia in timp $i in spatiul
de $edere, temperatura medie de ra-
dia\ie $i unghiul solid sub care ocu-
pantul este situat fata de suprafetele
cu diferite t emperaturi, umiditatea
aerului, viteza aerului in zona de lucru
(zona de $edere), imbracamintea,
efortul depus, ce constituie parametrii
confortului termic, la care se adauga
direc\ia de mi$care a aerului, partile
, din corp expuse curentului, turbulenta
! mi!;>carii etc.
I
2.3.3. 1 Temperatura aeru/ui interior
Temperatura aerului interior, t;, in
zona de lucru, constituie o baza relati-
va buna pentru a caracteriza o micro-
clima. Variatii relativ reduse ale tempe-
raturii aerului interior sunt sesizate ime-
diat de organismul uman care trebuie
sa faca fata, rapid, noilor modificari,
pentru a mentine, constant, schimbul
de caldura cu mediul ambiant. Modul
cum este resimtita aceasta variatie
' '
' face ca domeniul de valori pentru tem-
peratura interioara sa fie stabilit statis-
tic. Din punct de vedere fiziologic, igie-
ni$tii estimeaza ca temperatura aerului
i
i care va conveni mediului unui individ
I a$ezat, normal imbracat $i fara activi-
1 tate fi zica, se situeaza in jurul valorii de
+22 C, iarna, $i 22 .. . 26 C, var a, pen-
tru temperaturi exterioare medii. Pentru
corpul dezbracat se considera ca tem-
peratura optima este de +28 C.
Aceste temperaturi sunt valori medii
care trebui e sa fi e reconsiderate in fie-
care caz. 1n zil ele calduroase de vara $i
pentru o $edere de scurta durata in
ambian\e climatizate este recomandabil
Fig. 2.3.5. Zona de contort
admisibila in functie de temperatura
aerului ambiant (DIN 1946).
I. de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze climatice fiziologice
mentina o temperatura in jurul valorii
(20 + le )/2 (t,, - temperatura efectiva a
aerului exterior). Pentru un individ
normal imbracat, efectuand o activitate
lejera exista o zona de confort admisi-
bila, reprezentata in figura 2.3.5.
larna. in incaperile ventilate sau cli -
matizate, trebuie avut in vedere ca
mi$Carea aerului in jurul corpului pro-
duce, inevitabil, raciri care trebuie
compensate prin mentinerea unei tem-
peraturi de 22 C. Experienta a aratat
ca, in incaperiie unde lucreaza femei,
sectii de receptie $i control , ateliere de
croitorie etc., temperatura trebuie sa
fi e mai ridicata, catre 23 ... 24 c. In in-
caperi le unde activeaza sau locuiesc
persoane in varsta, temperaturile tre-
buie sa fie mai ridicate spre deosebire
de cele unde stau tineri (exemplu ca-
zarmi) unde temperaturi le nu trebuie sa
depa$easca 18 C. Camerele de dor-
mit sunt mentinute adesea la tempera-
turi joase 15 ... 18 C.
S-a estimat ca pentru un numar
mare de subiecti urmatoarele tempera-
turi sunt recomandate:
- activi tate statica 19 C
- activitate U$Oara 17 C
- magazine 19 c
- spalatorii 24 C
- munca fi zica intensa 12 C
Pentru persoane care efectueaza o
munca fizica, temperatura trebuie sa
fie cu atat mai joasa cu cat munca
cere un efort mai intens. Temperaturile
optime sunt e$310nate intre 10 si 18 C
in functie de activitate:
- turnatorii si forja
- linii de montaj
- ateli ere diverse
10 ... 12 C
12 ... 15 C
16 ... 18 C
Pentru o ambianta. cu o temperatura
data, un rol important in asigurarea
unei calitati termice i1 are uniformitatea
temperaturii . In toate incaperile incalzi-
te sau ventilate, in functie de sistemul
de incalzire si/sau de distributie a ae-
rului, de temperatura corpuril or de in-
calzire silsau de temperatura de refula-
[ml
2,7
/(
)
cs CP ,
I
v
RJ
2
v
RE
I!
( (_
0
re a aerului, in functie de temperatura
exterioar a, exista un gradient de tem-
peratura atat in plan orizontal cat si in
plan vertical. Figura 2.3.6 prezinta ca-
teva valori medii pentru gradienti verti-
cali, pentru diferite tipuri de sisteme de
incalzire.
Unitormitatea temperaturii se obtine
printr-o conceptie arhitecturala adec-
vata si un sistem de incalzire functio-
nand continuu. Sistemele de incalzire
care realizeaza eel mai bine acest de-
ziderat sunt incalzirea cu apa calda cu
corpuri plasate pe parapetul ferestrei $i
prin pardoseala si corpuri de incalzire
in apropierea suprafetelor vitrate.
Pentru asigurarea conditiilor de
contort optim diferenta de temperatura
intr-un acelasi plan orizontal nu trebuie
sa depa$easca un ecart de 2 C de la
valoarea considerata intr-o ambianta
ventilata si 1,5 C intr-o incapere
climatizata.
2.3.3.2 Temperatura medie de radiafie
Schimburile termice ale organismului
uman sunt in functie de temperatura
medie a peretilor, platonului si pardo-
selii incaperii, ingloband si corpurile de
incazire, denumita temperatura medie
de radiatie, tmr, care se poate calcula
cu relatia:
t [C) (2 3 12)
,,.,- I,A ..
unde: A reprezinta fiecare suprafata
(perete, corp de incalzire, fereastra
etc.); t - temperatura corespunzatoare.
Cantitatea totala de caldura sensibila
degajata de corpul uman este:
0 = (acv + ar) Sv (tv - t;) [W] (2.3.13)
Valorile acv si ar sunt sensibil echiva-
lente, adica temperatura aerului si cea
a peretilor sunt identice sau apropiate,
cantitatea de caldura cedata prin ra-
diatie este egala cu cea prin convectie,
in conditiile in care subiectii sunt in re-
paus. Cand se misca, valoarea acv
creste, deci si caldura cedata prin con-
l/ CJE
/

/
F5 f/ Ct I
v
(v J
,/
'=o
I
16 18 20 22 24 16 18 20 22 24 16 18 20 22 24
-(oCJ
16 18 20 22 24 26
Fig. 2.3.6. Gradientul de temperatura al aerului in centrul unei incaperi,
in regim stafionar, pentru diferite sisteme de incalzire
temperaturi interioare de baza:
CS - incalzire prin pardoseala; CP - incalzire prin plafon; RE - radiator in
parapet; RI - radiator pe perete interior; FR - soba din teracota; FO - soba din
fonta; CAI - incal zire cu aer cald cu circulatie naturala cu iesirea aerului pe
peretele interior; CAE - incalzire cu aer cald cu circulatie tortata cu evacuarea
aerului pe peretele exterior .
vectie creste, in timp ce ar ramane
constant. Raportul acvlar este deci
variabil.
Daca temperatura peretilor scade cu
1 C aceasta este echivalenta la un su-
biect in repaus, cu scaderea tempe-
raturii ambiante. Temperatura aerului si
cea a peretilor au, intr-o anumita ma-
sura, o influenta egala asupra reincalzi -
rii corpului uman, lucru de care s-a ti-
nut seama prea putin in cercetarile
asupra ambiantelor termice.
Temperatura medie a peretilor incin-
tei trebuie sa fie apropiata de tempera-
tura aerului. Daca se afla mult sub va-
loarea temperaturii aerului interior (e-
xemplu: iarna) o ambianta cu t; = 20 C
va fi resimtita ca foarte rece si va
trebui ridicata cu mult peste 20 C,
30

<I>
25
'5

<I>
D
21
<I>
20
'5
<I>
E

16
::J
(ij 15
ID
0.
E
<I>
10 t-
10 15 20 23 25 30
Temperatura aerului ti [C]
Fig. 2.3.7. Delimitarea zonei de
contort in funcfie de temperatura
aerului de temperatura medie
de radiafie:
- zona de contort; lrs - temperatura
rezultanta uscata; k - coeficientul
global de transfer termic.
t 20
s
Qi
a;
(j;
0.
"'
""
ro
0
'a5
c
"" (ii
u
-=
(j;

g. o r- -+r--/-t---1----1---1
"'
"' :;
ro
(j; -6 t----lt----1---+---I
0.
E -8L_ _ __J_ __ _,_ __ _j_ _ ___J
-2 -1 0 10 20
Temperatura exterioara [C]
Fig. 2.3.8. Temperatura superficiala
interioara (temperatura ambianta -
20 C); diferenta de temperatura
Mi= k t:, t/a = k M/8:
a - geam simplu; b - geam dublu cu
diverse a/catuiri; c - caramida - 24 cm.
,

,.


,I
'

Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
te cuprinse intre 19 si 23 C. Tempera-
turil e superficiale interne ale peretilor
exteriori sunt date pentru o tempera-
tura exterioara te = - 1 O C.
Figura 2.3.8 reprezinta temperatura
superficiala interna a peretelui pentru
diferite temperaturi exterioare. Chiar
daca temperatura exterioara este foar-
pentru a se obtine o senzatie de i
contort. Se numeste temperatura
rezultanta uscata in aer calm
temperatura medie intre temperatura
aerului $i temperatura medie a peretilor
$i Se mascara in (C) CU Un glob-
termometru (un termometru montat
intr-o sfera de 10 cm diametru). 0 am-
bianta este considerata calma daca ' te scazuta, temperatura peretelui nu
i trebuie sa fie niciodata sub 16 C. Fi -

viteza aerului este sub 0, 1 m/s.
' I
Exi sta, de asemenea, o temperatura
rezultanta care permite fixarea unui ni-
vel de confort intr-o ambianta data si '

este in functie de temperatura rezultan-
ta uscata, de viteza aerului $i de umi-
ditatea relativa.
Figura 2.3.7 reprezinta zona de con-
tort pentru temperaturi rezultante usca-

u 2
0
-
1
., 10 1-------, - -+/--+--1
-Q)

<U

a. 5 1----+--,'<-+--+--1
:::J
(fJ
<U

:::J 0 1--- 7'-+---+ - -+- -1
-<U

Q)
a.
E
Q)
1-
- 10
-20 - 10 0 10 20
Temperatura exterioara [ C]
Fig. 2.3.9. Temperatura superficiala
interioara a ferestrelor clasice:
1 - geam simplu; 2 - geam dublu;
3 - fereastra termoizolata.
Fe
+2oc
85 88 99
- 15c
- >-
+2oc
a
Fe
+18C
131 116 109
- 15c
__ ,,..
+ 13c
c
gura 2.3.9 permite evaluarea tempera-
turii superficiale interne pentru diferite
tipuri de ferestre {clasice) $i cele cu
straturi de aer care au o temperatura
superficiala in jur de 18 c.
Temperatura superficiala a peretilor
este puternic influentata de pozitia cor-
pului de incalzire iar schimbul de caldu-
ra om-mediu este influentat si de po-
zitia acestuia in incapere (fig. 2.3.10).
25
o\o
-
<;)<;)
u
" .
,

-20
.
><U
u

Q) ,ro ',
E
"'"
. cs
:::J

15 <U 0

:::J
-

<U
'
Q)

a. 10
E
CD
I-
5 I I
10 15 20 25 30
Temperatura ambianta ["CJ
Fig. 2.3.11. lnfluenta umiditatii
aerului asupra confortului:
1 - a$ezat; 2 - munca usoara;
3 munca medie; 4 - munca grea.
Fe
+2oc
136 116 105
- 15c
+20C
__ ,,..
b
45c 3oc 25c
Fe
+ 1s c
116 11 6 116
- 15c
+5c
so
d
Fig. 2.3.10. Schimburile term ice ale organismului uman in functie de tipul de
incalzire (cifrele de deasupra subiectilor reprezinta cantitatea
de caldura emisa [W] pentru amplasamentul considerat):
a - radiator in parapetul ferestrei; b - radiator in peretele interior; c - plafon
cald; d - pardoseala :;;i plafon cald :;;i incalzire de perete incorporata in parapet.


In anumite cazuri, cantitatea de cal-
dura radianta primita sau cedata poate
fi importanta atat sub aspect cantitativ
cat $i al uniformitatii . Cazurile de
schimb termic asimetric conduc la stari
de inconfort. Diferente de 20 ... 30W/m
2

sun! u5or perceptibile; o reincal zire asi-


metrica a unei parti a corpului, exem-
plu capul, cu mai mult de 40 W/ m2
provoaca un inconfort sigur. Atunci
cand inaltimea parapetului nu este su-
' ficienta si nu se poate instala un corp
! de incal zire radianta, efectul peretelui
rece trebuie compensat printr-o tem-
peratura a aerului mai ridicata.
Probleme mai delicate in ceea ce
prive5te temperatura peretilor, se pun
i in cazul sistemelor de iricalzire prin
plafon, prin pardoseala sau pereti ra-
dianti .


In concluzie. confortul termic depin-
de de temperatura medie, intre tempe-
ratura aerului si cea a peretilor inconju-
ratori. Diferenta dintre cele doua tern-

peraturi trebuie sa fie mai mica si
trebuie sa se raporteze la valoarea de
! 20 ... 22 C cand pierderile de caldura
I ale corpului uman sunt reglate. Di -
ferenta intre temperatura aerului si
temperatura medie a peretilor trebuie
sa depa5easca 3 C. Pe de alta parte,
temperatura superficiala interioara a
peretilor nu trebuie sa aiba diferente
mari pentru ca organismul sa cedeze
caldura in mod uniform.
2.3.3.3 Umiditatea aerului
Cum pierderile de caldura ale orga-
nismului uman se fac partial prin eva-
porarea de la suprafata pielii, rezulta
ca umiditatea relativa a aerului joaca
un rol important in gradul de contort.
lntensitatea fenomenului de evaporare
depinde. pe langa alti factori ( t;, v;, ac-
tivitate etc.) si de diferenta tensiunilor
de vaporizare intre apa de la nivelul
pielii si vaporii de apa continuti in aer.
Umiditatea aerului este caracterizata
prin umiditate relativa, punct de roua
sau temperatura dupa termometrul
urned.
La temperatura ambianta normala de
20 C schimburil e termi ce prin evapo-
rare au un rol secundar si, deci, umidi -
tatea aerului nu este atat de importan-
ta, la aceasta temperatura, pentru gra-
dul de con fort (figura 2.3. 11 ). Chi ar si
pentru temperaturi mai ridi cate, orga-
ni smul nu inregistreaza direct senzatia
de umiditate. Cresterea umiditatii nu

poate fi sesizata decal cu senzatia de
tempera tura.
in incaperil e climati zate se considera
ca limitele, superi oa a si inferioara, al e
nivelului admi sibil al umiditatii relative

sun! 70 %, respectiv, 35 o/o (Norma


DIN- 1983 minimurr 30 %).
Atunci cand um1ditatea relativa este
'
I. lnstalatii de ventilare si climati zare Capitolul 2: Baze cl imatice ~ fiziologice
. .
sub 35 %. cazuri intalnite frecvent iarna,
in incaperile incalzite se remarca fa-
vorizarea apari(iei prafului care carbo-
nizeaza la atingerea corpuril or de i ncal-
zire dand na:;; tere amoniacului sau altor
gaze iritante pentru aparatul respirator.
Pe de alta parte, mucoasele cailor
respiratorii se usuca producandu-se o
stare de di sconfort. Din acest motiv se
limiteaza inferior umiditatea relativa la
35 %, in sezonul rece.
Umidita(i relative ale aerului interior
depa:;;ind 70 % favori zeaza, in perioa-
da rece a anului , formarea condensa-
tului pe fat a interioara a pere(ilor exte-
ri ori, ducand la apari(ia mucegaiului :;; i
ciuperci lor cu mirosuri specifice, ceea '
ce creeaza o stare accentuata de in-
confort.
In corela(ie cu cre:;;terea temperaturii,
umiditatea incepe sa joace un rol din ce
in ce mai important, prin evaporarea ei
de la suprafa(a pielii . Experien(ele au
aratat ca limita inferioara a con(inutului
de umiditate pentru un individ, normal
imbracat :;; i in repaus, situat in jurul lati -
tudinii nordice de 45 se situeaza in ju-
rul valorii de 12 g/kg ( fig. 2.3.12). Se
constata ca pentru o umiditate rel ativa
de 60 % transpiratia se produce la
+25 C :;;i pentru un nivel de 50 %, la
+28 C. Astfel se poate determina limita
superioara de contort prin prevederea
unui nivel de umiditate cu atat mai sca-
zut cu cat temperatura cre$te. Pentru o
persoana efectuand o munca fizica,
punctul de roua al curbei de transpira-
\i e trebui e sa fie scazut. Pentru tempe-
raturi dupa termometrul urned, intr-o in-
capere atingand valori de 30 ... 32 C, se
estimeaza ca :;;ederea unei persoane nu
este posibila decat un timp scurt (fig.
2.3.12). Cu cat activitatea persoanei
cre:;;te, timpul de :;;edere se scurteaza
considerabil. Pentru o expunere de
scurta durata, temperat urile limita supe-
ri oare de la care trebuie efectuata o pa-
uza pentru racirea organismului, se pot
lua din fi gura 2.3. 13 in conformitate cu
tabelul 2.3.6.
2.3.3.4 Viteza de mi?care a aerului
interior
Viteza de mi $care a aerului constitui e
un alt parametru al confortului termic.
Atat timp cat omul se afla in aer liber
el nu este deranjat de mi $carile aerului
cu amplitudine scazuta, dar nu acela$i
lucru se intampla intr-o incapere unde
el este sensibil, chiar si la viteze mici
ale aerului. Senza\ia de inconfort este
resimtita cu atat mai mult cu cat tem-
peratura aerului in mi $care este mai
mica decat temperatura medi ului ambi-
ant $i cand aceasta scade dintr-o parte
a corpului .
Principalele inconvenien\e ale insta-
la(iil or de ventilare $i climati zare sunt
curentii de aer :;; i zgomotul. Anumite
persoane resimt o stare de incontor t la
o refulare mai slaba a aerului iar allele
nu sesizeaza nimic. Persoanele in vars-
ta sunt mai sensibil e la curen\ii de aer
decal tinerii . Transferul de caldura :;;i
apa necesita, aproape intotdeauna, un
minimum de mi:;;care a aerului. Deter-
minarea limitelor ce se impun mi :;;carii
aerului pentru a nu dauna confortului
este difici l de stabilit $i numai in con-
di(ii medii ca :;;i pentru temperatura :;;i
umiditate, varsta, sex, rasa etc, imbra-
camintea jucand un rol important.
Difi cultatea principala consta in
aceea ca aerul dintr-o incapere ventila-
ta nu este niciodata in repaus. Direc\ia
$i viteza aerului se schimba in fiecare
punct sub actiunea diferen(elor de
temperatura $i a for(elor de iner(ie.
Este cert ca amplitudinea $i frecven\a
varia\iilor de viteza au o influenta asu-
pra senzatiei de contort a organi smului
uman.
La temperaturi uzuale de 20 ... 22 C,
optimum de viteza, determinat experi -
mental, este cupriris intre 0, 15 $i
0,25 mis. In norma DIN 1946 limitele
valorilor pentru viteza aerului se
considera conform figurii 2.3. 14. Aces-
te valori corespund mediei aritmetice a
vitezei aerului intr-un loc dat, pentru un
individ in activitate, a:;;ezat $i mediu
imbracat. Se poate accepta sa se de-
pa:;;easa aceste valori cu 10 % pentru
un numar maxim de 10 puncte de ma-
sura :;;i daca timpul de expunere nu de-
pa$e$te 1 minut.
in cazul in care un individ desfa:;;oara
tabelului 2.3.6); k, - coefici ent de tr ans-
mi sie termica a pielii = 10 ... 20 W/ m2K
(in medie k, = 15 W/ m
2
K); Rv. i - rezis-
ten\a termi ca, [m
2
K/W]; ae - coeficient
superfi cial exterior, ae "' 9 W/ m2K in
aer calm.
Aceasta ecuati e este reprezentata in
figura 2.3. 15 pentru diferite activitati
metaboli ce si rezistente ale imbraca-
mintei (ANFOR). in figura 2.3. 16 este
data temperatura optima operativa in
func(ie de intensi tatea muncii :;;i rezis-
ten\a imbracamint ei pentru PMV = 0 $i
<p = 50 %
2.3.4. Condi!ii locale de contort
De:;; i corpul uman poate fi neutru
intr-un mediu anume, adica ecua\ia de
contort termic sa fi e sati sfacuta, nu va
exista contort termic daca o part e a
corpului este calda :;; i o alta rece_ Acest
di sconfort local poate fi cauzat de un
camp de radia\i e asimetric (exemplu:
ferestre reci sau radiatoare calde), de
contactul cu o pardoseala calda sau
rece, de un gradient de temperatura
vertical sau de 0 racire convectiva a
corpului (senza\ia de curent).
Radiatia termica asimetrica
in birouri $i in cladirile de locuit ra-
dia\ia asimetrica este, in principal, da-
torata ferestrelor reci :;;i plafoanelor in-
calzite, iar in cladirile industriale se da-
toreaza corpurilor de incalzire cu infra-
ro$ii, echipamentelor fierbin(i sau reci,
sau tuturor laolalta_ Asimetria radia\i ei
poate fi descri sa de un parametru nu-
mit temperatura asimetrica de radia\ie, o activitate sus(inuta $i daca rezi sten\a
termi ca a imbracamintei sale este mai
mare se pot admite viteze mai mari ale
aerului.
. Mpr, definita ca diferen(a dintre tempe-
~ raturil e radiante a doi pere(i plani opusi
1
unui element mic plan. Temperatura
2.3.3.5 imbracamintea
imbracamintea joaca un rol conside-
rabil asupra senza\iei de contort. Se
poate resim\i senza\ia de bine, foarte
rapid, intr-o incapere mai rece, dar im-
bracat mai gros :;;i, invers, intr-o inca-
pere mai calda, cu o imbracaminte mai
lejera.
lzola\i a termica data de o \inuta ves-
timentara poate vari a in limite foart e
largi . Rezisten(ele termice, Rv,;, pentru ,
cateva elemente vestimentare sunt da-
te in tabelul 2.3.3 iar pentru anumite
an::.ambluri vestimentare in tabelul 2.3-7
Daca se admite drept criteriu de i
contort ca temperatura medi e cutanata
a unui individ in repaus sau intr-o acti -
vitate lejera trebui e sa ramana cons-
tanta, se poate defini o temperatura de
contort le cu rela(ia:
le= to-q-( 1/ k; +Rv.r+1fae) [CJ (2.3.14)
unde lo - temperatura organismului
uman, to = 37 C; q - cedarea de cal-
dura a organi smului (W/ m2] (conform
planului radiant, /pr, este temperatura
uniforma a incaperii in care fluxul inci-
dent radiant, pe o parte a elementului
0
Zona de
acti vitate
normala
12
%
x
Fig. 2.3.12. Cur ba de transpi ratie
~ curba li mit a de activit ate
profesionala i n diagrama aer ului
urned:
1 - curba de transpi"a\je; 2 - curba limit.ii
de activitate profesionala; 3 - curba de
incepere a condensatului.
Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare

mic radiant, este acelasi ca in mediul
real. Temperatura planului radi ant este ,
I
un parametru care descrie efectul ra- i
dia\iei termice pe o directie, spre deo- 1
I
sebire de temperatura medie de radia- i
'
tie, tmr, care descrie radiatia pe toate '
suprafe\ele inconjuratoare. Aceasta se
poate calcula cu rela\ia: .
tpr = t1Fp-1 + t2Fp-2 + .. .. + tnFp-n (2.3.15) !
10
0
[mbar]
0
""
<s
0 10 20 30 40 50
Temperatura rcJ
50
40
x
30 0
Q.
"'
>
-c
0
10
Fig. 2.3.13. Temperatura )>i umiditatea
aerului maxime admisibile pentru
o )>edere de scurta durata, in functie
de activitate (dupa DIN 33403):

<Jl
-....
E

>
-
-
I - munca usoara;
II - munca fizica usoara;
Ill - munca fizica medie;
IV - munca fizica grea
0,4
I I I
ISO 7730 (8. 1984)
0,3
a bca
I

b e
I
I

I
I
'
I
I
I
I
I
'
I
I
I
I
I I I
L.
:J
:J
I I
v
I I
'iJ I
I I

I '
;1 I

(])
ro
ro
0,2
(])
-
1n care:
tn - temperatura suprafetei n;
Fp - coeficientul unghiular intre un e-
lement de suprafata mica si suprafata
respectiva.
'
si/sau disconfortul racirii sa apara la pi-
cioare, desi corpul, ca intreg, poate fi,
termic, neutru.
ISO 7730 recomanda gradientul ma-
xim de temperatura a aerului, intre 0, 1
Relatia este valabila pentru suprafete
cu emisivitate mare (majoritatea materia-
lelor de constructii), pentru diferente mici
intre suprafetele incaperii si deoarece
suma coeficien\ilor unghiulari este 1.
Studiile aspra asimetriei de radiatie
s-au finalizat in stabilirea unor limite
pentru temperaturile radiante plane de
catre ISO si ASHRAE. Limita in directia
verticala este de 5 C si in directia ori-
zontala de 10 C. Amandoua aceste Ii-
mite se refera la un plan orizontal mic
(asimetrie verticala) sau la un plan ver-
tical mic (asimetrie orizontala) la 0,6 m
deasupra pardoselii.
I si 1, 1 m deasupra pardoselii, de 3 C,
I
1 pentru persoane asezate, iar ASHRAE,
Gradient vertical de temperatura
a aerului
I
acelasi gradient, intre 0, 1 si 1,7 m,
pentru o persoana in picioare.
Pardoseala calda sau rece
larna, senza\ia de picioare reci este
o cauza obisnuita a disconfortului ter -
mic printre subiec\ii sedentari in birouri
si locuin\e. Aceasta poate fi datorata
unei temperauri scazute la nivelul par-
doselii si/sau unei stari generale a per-
soanei. Marja de temperaturi pentru o
pardoseala mochetata si un picior gol
este intre 2 si 28 C. Materialul pardo-
selii nu are influenta semnificativa pen-
tru piciorul incal\at. 0 tempeartura op-
tima a pardoselii este de 25 C pentru
persoane asezate si 23 C pentru per-
- .
soane 1n m1scare.
Temperatura aerului intr-o incapere,
in mod normal, nu este constanta, ci
creste pe verticala de la podea spre
plafon, sau variaza orizontal de la un
perete sau fereastra exterioara catre un
perete interior. Gradientul de tempera-
tura vertical este, in mod particular, o
sursa de disconfort pentru 0 persoana
sezand sau in picioare. Daca acest
gradient este mare, disconfortul incal- ,
zirii poate sa apara la nivelul capului I
Pentru activitate usoara, sedentara,
. iarna, ISO 7730 recomanda o tempera-
! tura a pardoselii intre 19 si 26 C, iar
i ASHRAE, intre 18 si 29 C. Aceste
I limite sunt aplicabile subiec\ilor incal-
tati corespunzator.
,
r
I/
'
I
'
DIN 1946-P.2
- - -
I
I
I
Vrteza locala a curentilor de aer
Curentul este definit ca o racire ne-
dorita a corpului uman datorata misca-
rilor de aer. Este una din cele mai frec-
vente cauze de inconfort in interiorul
c
d/ d

tp
/
Activitatea:

1.0 met


I
I
I
'
'
i
0
L 28
:'.. 26 normal.a. -t--t-- -1-- I
E
- 24 1- --"'J- ::...q----+--+--+- --+--l
VJ
e'. 22
20 t-- 1- -f'-'.:. '

I I "
,
' I
-
TI
(])
E
I
J
I
-
1.2
I
I
I
-
18 f----+- -+----'1'.:
Q)
ro
N
(])
-
>
,'I
0, 1
0
20


' '
' ,
I
I I
J
I 1.4
- - - -
I ' 'I I
lmbracamintea
a = 1, 25 cl o; b = 1,0 clo; c = 0,75 clo; d = 0,5 clo
I I I
22
24 26
28 30 32
Temperatura aerului interior, t; [C
0
]
Fig. 2.3.14. Viteza medie a aerului In functie de activitate, rezistenta
lmbracamintei ;;i temperatura aerului interior (DIN 1946; ISO 7730).
Tabelul 2.3.7. Rezistenta termica pentru cateva combinatii vestimentare
Vestimentatie Rv clo
- subiect dezbracat 0
- imbracaminte leiera sort, camasa 0,5
- camasa, oantalon,sosete Si incal\aminte 0,7
- salooeta clasica de lucru 0,8 ... 1,0
- tinuta soort cu vesta 1,0
- imbracaminte, sub sal ooeta 1,25
- \inuta de iarna cu palton 1,5 ... 2,0
!
E- 16 f----+---+-- -1-
Q) 14 L___J _ __L _ __L _ _J._ ......1.-".__J
1- 0 50 100 150 200 250 300
Rezistenta termi ca [m
2
Kll<W]
Fig. 2.3.15. Ternperatura resimlita
In aer calm In functie de rezistenta
termica a lmbracamintei.
VJ
c
Q)
-c:
[m2KJW]
0 0,05 0, 1 0, 15 0,2 0, 25 0 3
[W/m
2
]

0 2,0
Gradul de izolare a imbracamintei [ clo]
Fig. 2.3.16. Ternperatura
optima operativa.
'
1. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze cl imatice fi ziologice
u.nei cladiri raci te sau incalzite. Curentul
produce un efect de racire a pielii prin
convecti e care este dependenta de
diferenta de temperatura intre aer si
piele, viteza aerului , amplitudinea fluc-
tuatii lor de viteza a aerului , adica de ni - i
velul de turbulenta.
Fanger propune o corelati e intre vite-
za medie, temperatura aerului si pro-
centajul de insatistacuti ; ca urmare
ASHRAE ;;i ISO folosesc un maximum
al vitezei medii a aerului de 0, 15 mis,
iarna, si 0, 25 mis, vara ( fig. 2.3.14).
Senzatia de cu.rent este semniticativ
influentata de intensi tatea turbul entei
curentului de aer. Pentru un procentaj
dat de insati stacu\i , o viteza semnifica-
ti v mai mare este permisa daca Tl (in-
tensi tatea turbul en\ei) este mai mica. ln-
fluenta Tl asupra temeilor este u5or mai
ridi cata decat asupra barba\ilor, dar
numai la viteze mici, si se manitesta, in
general, la nivelul corpului . Procentul de
insatistacuti poate ti calculat cu relatia
propusa de Fanger si acceptata de
marea majoritate a cercetatorilor:
Pl = (34 - fi)(v, - 0,05)b(a + cTI) (2.3. 16)
unde Pl - procentajul de insati stacu\i
(%); Vi - viteza medie a aerului [mis];
fi - temperatura aerului (
0
C] ; Tl - inten-
sitatea turbulentei ; a - constanta =
3, 143; b indice = 0,6223;
c - const anta = 0,3696.
Domeniil e celor trei parametri folosi\i
in ecua\ia (2.3.16) sunt:
20 C < fi < 26 C;
0,05 mis < Vi < 0, 4 m/s si
0% < Tl < 70 %.
Procentajul de insatistacu\i poate fi
cuprins intre 1 O si 20 % .
Cercetari mai recente au aratat ca
vi teza aerului pe care o adoptam in ace-
leasi conditii de contort poate imbraca
valori diterite in tunctie de gradul de tur-
bulen\a al miscarii . Dezvoltarea tehnolo-
giilor de vart a cerut, pentru climatizarea
spa\iilor aterente, debite de aer mai
mari , debite care conduc i n sectiunile
transversale de lucru la viteze cores-
punzator mai mari decat cele care rezul -
ta din diagrama de contort. Apar astfel
curgerile unidirec\ionale, nu.mite in mod
gresit curgeri laminare (pentru ca mi5ca-
rea este turbul enta), mi :;;cari cu turbu-
len\a mai scazuta care nu produc in-
conf ort in condi!iile unor viteze mai
mari. Mayer si Fanger au indicat, sub
torma grafi ca, noil e dependen\e dintre
turbulenta. viteza si temperatura me-
diului ambiant (temperatura resimtita).
Cu ajutorul curbei din fi gura 2.3. 18 se
poate determina coeficientul de schimb
superficial, acv, pentru a nu crea senza-
tia de inconfort. De exmplu, pentru o
temperatura resi m\ita de 22 C coeti-
ci entul o:cv ::; 12 W/ m
2
K. Pe baza valorii
determinate cu ajutorul fi gurii 2.3. 18, acv
:;;i a curbei corespunzatoare din fi gura
2.3. 17 se poate gasi abaterea standard
,,s" sau ,,imprasti erea", respectiv, abate-
rea medie a vitezei aerului dintr-o distri -
butie normala de tip Gauss:
1,(- )2
S=' I L., v - v,
V n - 1
cu o valoare medie aritmetica a viteze-
lor momentane

n
(in care n este numarul de masuratori,
iar Vi viteza medie a aerului). Conti-
nuand exemplul rezulta pentru acv = 12
o valoare s = 7, 15 cmls. La o viteza
medie a aerului Vi = 10 cm/s, turbul en-
ta trebui e sa nu depa5easca
Tl = (7, 15/10)100 % = 71,5 %, iar la
Vi= 30 cm/s,
Tl :::; (7,15/30) 100 % = 23,8 %.
Se vede deci ca poate ti asigurat ace-
lasi confort atat la 0, 1 mis cu o turbu-
lenta de 71 ,5 % cat si la 0,30 mis cu
o turbulenta de numai 23,8 %.
2.3.5. lnfluente diverse
Alaturi de cei sase factori mentiona\i
I - temperatura aerului , temperatura
I medi e de radia\ie, umiditatea si viteza
I aerului, imbracamintea, intensitatea ac-
\ tivitatii - denumiti si factori principali ai
I confortului termic, exista o serie de alti
I factori - secundari (continut de praf,
I gaze, vapori, mirosuri, iluminat, starea
electrica etc.) - care concura la rea-
lizarea unei microclime confortabile
pentru o incapere.
2.3.5. 1 Confinutu/ de praf
in incaperile de locuit si birouri , bine
intretinute, continutul de praf din aer
este normal si scazut, ceea ce nu intlu-
enteaza starea de contort. Totusi iarna,
in zilele foarte reci , praful din aer este
carbonizat de corpurile de incalzire,
mirosurile degajate fiind resimtite de
persoanele sensibile.
Aerul din localurile publice are un
con\inut de prat mai mare, ceea ce
poate provoca iritarea mucoasei si a
cailor respiratorii. Aceste fenomene se
pot accentua si complica in anumite
industrii (metalurgica, a mat eri alelor de
construc\ii etc.) in care pratul poate
provoca anumite tulburari de sanatate
ceea ce a tacut necesara elaborarea
uncr norme generale si de protectie a
muncii (NGPM etc.) referitoare la con-
centratiile de praf ce nu trebuie depa-
site intr-o ambian\a.
2.3.5.2 Gaze, vapori, mirosuri
Prezenta acestora in aerul unei am-
biante este datorata surselor interioare:
mobili er, tencui ala, t apet, obiecte vop-
si te sau a altar materi ale de constructii,
toaletelor, locurilor de preparare a hra-
nei (bucatarii , oficii) dar si prin apart de
aer exterior ce poate sa con\i na po-
luan\i , in functi e de zona unde este
amplasata cladirea (zona urbana, in-
dustriala, de trati c intens etc.). in afara
de actiunea directa asupra organismu-
lui, aceste nocivi ta\i pot reac\iona chi-
mic, intre ele, producand mucegaiuri ,
ciuperci sau alte produse de descom-
punere. Marea majoritate a acestor
produse dezagreabile sunt compu5i or-
ganici complec5i.
in incaperile industriale (cura\atorii
chimice, vopsitorii etc.) produsele se-
cundare ale proceselor tehnologice,
prezente in atmosfera de lucru, au o in-
tluen\a nefasta asupra contortului si/sau
a sanatatii organismului. Aceste incaperi
trebuie prevazute cu instalati i de venti -
lare avand un debit de aer controlat.
0 poluare parti culara a majorita\ii in-
caperilor este cea produsa de tumul de
\igara care con\ine un nu.mar important
de particul e, atat solide cat si gazoase;
1g de tutun produce 0,5 pana la 1 I de
furn. 0 singura tigareta degaja 70 mg
de CO. Pentru a nu se depa:;; i valoarea
termica limita de 5 ppm de CO, este
necesar sa se dispuna, pentru o \igara,
de un volum de aer proaspat de
700,915 = 12,5 m31h (1mg/ m3 CO = 0,9
ppm). Ceea ce pentru o incapere de
30 m3 corespunde o rata de schimb de
::;?24


i; 16
u
Q)
>
12
u
_Q
E 8
u
<Fl
4
I
__.i..---
vv
/v
,...v
l--<' <J.c =< CV! +< .7h
v
V'
I I
t
Tl = 2:.
I
-
V
I
.I . I
8 16 24 32 40 48
Abaterea 's" [em's]
Fi g. 2.3.17. Abaterea st andard, s,
a vitezei medi i a aerului .
I ,
I I i
18 22 24 26 28
Temperatura mediului ambiant rc1
(valabila pentru Tl =40%)
Fig. 2.3.1 8. Coef icientul
de schimb superficial, acv
(dupa Fanger E. Mayer).

,.
'
'

Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
12,5/30 = 0,42 h-
1
. Nefumatoriii sufera,
foart e adesea, o iritare a mucoaselor si
cailor respiratorii , iar copiii sufera de
di sfunctionalitati si imbolnaviri ale cai-
. . .
nuclee de condensare = 500 10
7
/ I.
Concentratia limita de la care sunt

percepute mirosurile, de altfel foarte


variabile, este conform tabel 2.3.8.
lor respiratorii. Cei mai toxici compo-
nenti ai fumului de tigara sunt nicotina
$i oxidul de carbon; chiar si la concen-
tratii mici provoaca persoanelor sensi-
bile $i copiilor gre\uri $i un inceput de
intoxicatie. In incaperi le unde se fu-
I
I Eliminarea mirosurilor se face prin:
I condensare (racire sub punctul de
roua), absorbtie cu ajutorul unor solutii,
adsorbtie cu ajutorul carbunelui activ,
combustie etc.
,
meaza mult (restaurante, cluburi de i
noapte etc.) concentratiile au aproxi- j
mativ urmatoarele valori : CO = 0,01 % 1
in volum = 100 ppm; nicotina =
5 mg/ m
3
; particule = 300 000 part/I;
Umiditatea modifica diferit modul de
percepere ol factiva. Mirosurile de tutun
$i de bucatarie sunt mai putin intense
atunci cand nivelul de umiditate este
crescut $i, dimpotriva, mai intense,
pentru mirosul de cauciuc, vopsea sau

.
I linoleum. Aceeasi absorbtie o pot avea
I anumite materiale (pereti, mobila etc.)
. dar este foarte variabila. Dupa o peri -
: oada de expunere prelungita la un mi -
l ros, survine acomodarea. Exi sta pro-
' duse cu mirosuri aromatice care pot
I
! masca mirosurile urate.
I Volumul de aer proaspat (exterior),
pentru absorbtia $i evacuarea mirosuri -
lor produse de organism, depinde, pe
de o parte, de volumul de aer proaspat
necesar pentru o persoana $i, pe de
alta parte, de gradul de poluare; pentru
aceste situatii varia intre 10 $i
50 m
3
/ h persoana.
Tabelul 2.3.8. Actiunea nociva a unor gaze vapori asupra organismului uman,
dupa K.G. MULLER
Substan\a Formula
chimica
Greutatea
moleculara
Densi- Moarte
ta tea ins tan ta-
, nee sau
rapida
Perico! de
moarte sau
imbolna-
vire la
. .
1nsprrare
0,5 ... 1 ora
lnspirat mai
multe ore
nu este
indiferent
Pragul de I
excitatie al

mirosului
Concetratia
. -
maxima
admisa
Acid clorhidric HCI 36,46 1,5 5,5 1,8 .. . 2,6 0,01 0,07 0,007 5
Acid fluorhidric I HF 20,01 0,8 , - 0,5 0,05 ... 0,025 . - 0,002 3
Alcool butilic C4H9-0H . 7 4, 12 3, 1 - 0,22 - 0,078 0,3 100

Alcool etilic C2Hs-OH 46,07 1,9 - 9,5 .. . 19 2 ... 5 - 1,9 1 000

Alcool metilic CH3-0H 32,04 1,3 - , - 0,5 - 0,26 200
. Alcool orooilic ' C3H1-0H 60, 10 2,5 : - - - - 0,98 400
Aldehida formica H-CHO 30,03 1,2 - 0,8 - 0,025 0,0012 1

Amoniac NH3 17,03 0,7 3,5 ... 7 1,5 ... 2,7 0, 1 0,035 0,035 50
Anilina C6Hs-NH2 93, 13 3,9 - 1 - 0,5 <0,002 0,019 5
Benzen I C6H6 78, 11 ! 3,2 ' 64 20 ... 30 5 ... 10 , 1 0,026 8
Benzina C1H16 100, 16 ' 4,2 - 30 ... 40 5 ... 10 1,25 , 2 500
Bioxid de carbon C02 ' 44,01 1,8 360 ... 550 90 ... 120 20 ... 30 inodor ' 9 5 000
Bioxid de suit S02 64,07 2,7 5,5 1 ... 1,7 0,02 ... 0,03 0,01 0,013 5
Brom I Br2 159,83 6,6 ! 5,5 0,04 ... 0,06 0,01 0,033 0,0007 0, 1
Bromura de metil CH38r 94,95 3.9 80 8 - - 0,08 20
Clar Cl2 70,91 2,9 2,5 ... 3 0,1 ... 0,15 0,01 0,01 0,0015 0,5
Cloroform CHCl2 119,39 5 350 .. . 410 80 .. . 200 25 .. . 30 - 0,05 10

Clorura de etil ; C2HsCI 64,52 2,7 400 .. . 800 160 ... 270 3 - . 2,6 1 000
Clorura de etilen CH2Cl=CH2CL 98,97 4, 1 - - - 0,023 0,8 20
Clorura de meti l CH3CI 50,49 2, 1 300 ... 600 100 ... 200 1 ... 2 - 0,105 50
Clorura de vinil , CH2=CHCI , 62,50 2,6 , - - -
1
inodor , 0,013 5
Dicloretilen CHCI = CHCI 96,95 4 ' - 15 - - . 0,79 200
Eteretilic C2Hs-O-C2Hs 74,12 3, 1 124 31 5,5 0,001 1,2 400
Fosaen COCl 2 98,92 4, 1 0,8 ... 2 0,02 ... 0, 1 0,005 .. . 0,01 0,02 0,0004 0, 1
Freon 12 CF2Cl2 1 120,92 5 - 1 000 ... 4 000 ! 140 ... 150 . - 4,95 ' 1 000
Hidroaen arseniat I AsH3 77,93 3,2 0,2 ... 0,3 0,02 .. . 0,03 0,01 0,004 0,0002 0,05
Hidroaen fosforat PH3 34 1,7 1,7 0,56 ... 0,84 0, 14 0,005 0,00015 0, 1
Hidroaen sulfurat H2S 34,08 1,4 1,2 ... 2,8 0,6 .. . 0,84 0,1 ... 0,15 0,001 0,015 10
Mercur vaoorr Ha 200,61 - i - - - - 0,0001 0, 10
Oxizi de azot ! NO; N02 30,09; 46 1, 2; 1,9 : 0,45 0,05 ... 0, 1 , - 0,01 0,009 5
Oxid de carbon CO 28. 01 1,2 6 ... 12 2 ... 3 0,2 inodor 0,055 50
Oxid de etil ena H2C-O-CH2 44,05 I 1,8 - I - - : - I 0,09 50
Oz on 03 48 2 - 0,03 0,001 ! 0,0002 i 0,0002 0, 1
Percloretilena CCl 2=CCl 2 I 165,85 6,9 : - - - - I 0,67 I 100
Sulfura de carbon CS2 I 76,14 3,2 i 15 10 ... 12 l 1 .. . 1,2 0,003 I 0,03 i 10
T etraclorura de carbon CCl4 153,84 6,4 ' 19 ! 6,4 ... 12.8 0,6 0,45 0,065 10
Tetraclorura de etan
1
CHCl2=CHCl2 167,87 7 50 - 0,05 i - 0,007 i 1
Toluen C6Hs-CH3 92, 14 3.8 75 19 10 1 - 0,75 200
Tricloretan CH3-CCl 3 ! 133,42 . 5,6 I 15 ... 17 ' 11 .. . 15 1,2 0,55 ' 1,08 200
Tricloretilena CCl2-CHCI 131,40 5,5 I - - - - 2,6 50
Xilen CH3-C5H4-CH3 106, 17 4,4 I 88 22 - - I 0,87 i 200
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~ fiziologice
. .
i n incaperi le cu un ni vel mai scazut
de ocupare (locui nte. birouri ) acest vo-
lum de aer proaspat este usor de rea-
Ji zat prin neetansei tati le usil or si feres-
trelor (ventilare naturala). Economia de
energie face necesara etam;;ei tatea
deschiderilor ceea ce face ca acest vo-
Jum de aer sa scada la 1/1 0 din eel
prevazut, ceea ce duce la realizarea
introducerii controlate a unui debi t de
aer, impiedicandu-se in acest tel di s-
persia mirosurilor in toata cladirea si
fiind asigurate si condifiil e de igiena.
in incaperil e cu densi tate mare de o-
cupare (teatre, sali de reuniuni) si in
cele in care nu exista interdi cti e pentru
fumat est e indi spensabil a o instalatie
de venti lare mecani ca. Aceasta ventila-
re mecani ca este, evident, necesara in
toate incaperi le industri ale in care dife-
ritele procese tehnologice elibereaza
gaze si vapori nocivi . Ameliorarea starii
aerului se va obtine prin prevederea
sistemelor de ventilare locala cu epura-
toare de aer inainte de evacuarea in at-
mosfera.
in tabelul 2.3.9 sunt date valorile
concentratiilor maxime admisibi le
(CMA) pentru gaze si vapori, in tabelul
2.3. 10 pentru pulberi (netoxice) si in
tabelul 2.3. 11 pentru hale zootehni ce.
in cazul incaperilor din cladirile
social-cultural e, administrative si de
locuit, in care nu se destasoara proce-
se tehnologice (exceptand garajele,
bucatariil e, spalatoriile etc), in majorita-
tea cazuri lor, degajaril e de gaze nocive
se rezuma la C02 eliminat de oameni
in procesul respiratoriu (tab. 2.3. 12). 0
parte dintre substan\e prezinta o ac-
tiune nociva foarte pronuntata, chiar la
durate scurte de expunere sau inhalare
si la concentrat ii mi ci (tab. 2.3.8) ne-
cesitand masuri complexe, atat pe linia
procesului tehnologic, a masurilor de
protecti e a muncii cat si a instal atiilor
de ventilare. 0 alta categori e de subs-
tante prezinta. in amestec cu aerul in-
caperilor (in anumite procente volumi -
ce), peri col de inflamabilitate sau ex-
plozie (tab. 2.3.1 3), fiind necesara ven-
til area incaperilor respective, astfel in-
cat, in nici un moment, sa nu se ajunga
la limita inferioara de explozie sau la
temperatura de inflamabilitate.
Puritatea aerului interior , respectiv
concentratia unor noxe in aerul inca-
peri lor, este influentata in mare masura
de noxele existente in aerul exterior si
care sunt introduse. in incaperi , odata
cu aerul de ventilare. Bioxidul de car-
bon este prezent pretutindeni dar, ala-
turi de acesta. se gasesc si alte noxe,
mai ales in incaperi le fabrici lor sau pe
platformele industri ale ale maril or com-
binate, a caror concentrati e se poate
stabili prin masuratori la fata locului . in
unele si tua\ii (platforme cu aer puternic
I
I
I
I
Tabelul 2.3.9. Concentratiile maxime admisibile (CMA) de substante toxice
in atmosfera zonei de munca
Caracte- Concentra\ia
Nr.
Denumirea substantei ri sti ci admisibila fmq!m3
crt.
Medie Vari
1 Acetona 200 500
2 Acid aceti c 15 20
3 Acid cianhidric 0,3 1
4 Acid clorhidric - 5
5 Acid formic 1 3
6 Acid sulfuric si anhidrida sulfuri ca 0,5 1
7 Acrol eina 0,3 0,5
8 Alcool etilic 500 1 000
9 Al cool metili c
p
260 300
10 Amoniac 15 30
11 Arsen si comousi oraanici c 0,01 0, 1
12 Benzen c
p
15 30
13 Bioxid de carbon 5 000 10 000
14 Bioxid de clor 0, 1 0,3
15 Bioxid de suit lanhidrida sulfuroasal 5 10
16 Brom 1 2
17 Bromura de metil
p
400 500
18 Clor - 1
19 Clor-benzen 50 100
20 Cloroform (triclormetan) oC
p
30 50
21 Cupru (fumuri) - 0,2
22 Cuoru loulberil 0,5 1,5
23 Diclor-difluor-metan (freon 12) 2 000 3 000
24 Eter etili c 300 800
25 Feno I
p
5 10
26 Ferovanadiu (praf) 0,5 1,5
27 Fluor 0, 1 0,2
28 Fosfor (aalben) 0,05 0, 15
29 Fosaen (clorura de carbonil) 0,2 0,5
30 Furfurol 15 10
31 Xenon 300 500
32 Hidrazina DC
p
0, 1 1
33 Hidroaen sulfurat 10 15
34 lod 0,5 1
35 Mercaotan (metil si etil\
-
1
36 Mer cur
p
0,05 0,15
37 Mercur (comousi oraanicil
p
- 0,01
38 Metan 1 200 1 500
39 Naftalina 20 30
40 Nicotina
p
0,3 0,6
41 Nitrobenzen
p
4 6
42 Nitroalicerina
p
0,05 2
43 Oz on 0, 1 0,2
44 Oxid de calciu 2 5
45 Oxid de carbon 20 30
46 Oxid feri c (fumuri) 5 10
47 Oxid de maaneziu (fumuri) 5 15
48 Pentaclorura de fosfor 0,5 1,5
49 Plumb si comousi (in afara de PbSl 0,05 0, 1
50 Propan 1 400 1 800
51 Seleniu si comousi exorimati in Se 0, 1 0,2
52 Stir en 50 150
53 Sulfura de carbon
p
10 20
54 Terebentina
p
400 500
55 T etraclorura de carbon oC
p
30 50
56 Toluen 100 200
57 Tricloretilena 100 150
No ta: P - substante care pot patrunde in organism prin tegumente
si. mucoase intacte;
C - substan\e cu ac\iune cancerigena;
pC - substan\e cu ac\iune puternic canceri gena.
-

I

I
Capitolul 2: Baze cl imatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. impurificat) aerul proaspat pentru ven- I
til are trebuie adus de la mare distanta I

sau inaltime si, in anumite cazuri, tre-


buie epurat inainte de a fi introdus in '
incaperi. Pentru cazurile uzuale, con-
centratiile unor nocivitati in aerul exte-

rior sunt indicate in tabelul 2.3.14.
2.3.5.3 Mirosu/ ca factor
al confortului termic
Un numar mare de substante natu-
rale si sintetice sunt compuse din mo-
lecul e care au grupuri de atomi -radicali
osmosferici, cu proprietatea de a crea
senzatia de miros, prin excitarea siste-
mului olfactiv. Mecani smul excitarii
acestui simt este inca putin cunoscut 1
si sunt formul ate mai multe teorii care
incearca sa-1 explice. Mirosul, in sine,
nu este vatamator pentru organism,
insa, in afara senza\iei dezagreabile si
inconfortabile, creeaza reactii fi ziologi -
ce ca scaderea apetitului, diminuarea
consumului de apa, stari de voma, in-
..
somn11 .
De$i exista mijloace de masurare a
concentratiei de substanta odorizanta,
nu se poate masura intensitatea senza-
ti ei pe care aceasta le provoaca. Pentru
un numar mare de persoane, s-a deter-
minat concentratia medie de substanta

de la care aceasta provoaca o senzatie
de miros, numita prag olfactiv al
substantei respective (tab. 2.3.15).

Pentru a compara intensitatea miro-
sului se considera pragul olfactiv (dupa
Fanger) o intensi tate egala cu 1 olf
(limita de recunoastere). 0 intensitate
de 2 olf este concentratia dubla pragu-
lui olfactiv. Un olf este definit ca rata
medie de emisie a poluantilor de catre
o persoana standard. Este o unitate
relativa bazata pe o evaluare subiectiva
1
a mirosului si include atat simtul olfac-
l tiv cat si eel chimic. Unitatea este uti-
,
' lizata si pentru a determina marimea
celorlalte surse de poluare ca echiva-
len t cu un numar de persoane stan-
dard (olf) necesare sa produca acelasi
I inconfort ca sursa poluanta.
\ lntensitatea perceputa a poluarii cau-
I zata de o persoana standard (1 olf)
i ventilata cu 1 1/s de aer curat este
Nr.
crt.
Tabelul 2.3.10. Concentratiile maxime admisibile (CMA) de pulberi
in atmosfera zonei de munca (dupa NGPM-1996)
Concentratia
Denumirea
pulberilor


1 pol. Pentru poluanti mirositori se uti -
li zeaza dpol -ul (0, 1 pol) care se
defineste a fi intensitatea perceputa a
poluarii aerului cauzata de o persoana
standard (1 off) ventilata cu 10 1/s de

A. Pulberi cu continut de Si02 fiber cristalin I aer curat. In tabelul 2.3.16 se dau echi -
,___,___A-.1- P_u_l_ber - i


1
valente intre activitatea umana si nu-
maxima
admisa in
mg!m3
1 _ oeste 10 %
50
o/oSi0
2
, marul de off, iar in figurile 2.3.19 si
f---"- 2-+-----" in:.:: tr .::. e=-- 6.:.: s=- i

2. 3. 20 este prezentata variatia procen-


3 _ sub 5 %
8 1
tajului de insatisfacuti in functie de ni -
1--- +---- A-.2- P_u_l_b_er_i -re_s_p-ir-a-bi-le- (d-e-te-rm- in_a_te- cu- a-pa_r_a-tu-ra-- _c_ar_e_r_e_a-liz_e_az _a _ __,__ ____ ----i I velul de ventilare pentru 1 olf (fig .
curba de retinere a oulberilor, recomandata de OMS- 1986 I 2.3.19) si in functie de perceperea po-
luarii aerului (fig. 2.3. 20).
5 _ Si0
2
liber cristalin
0

05
Nivelul de poluare intr-o incapere nu
este cauzat exclusiv de emisia de noxe
B. Pulberi fara continut de Si02 liber cristalin (alumina,
carbonat de calciu, sti cla, ciment, carborund, caolin, feldspat, de la ocupanti. Astfel s-a determinat ca
lemn, faina, tutun etc 1 6 ... 7 olf provin din alte surse de polua-
_to_,__ ta_l_e __ ! re decal de la ocupantii incaperii, intr-
1--7"'---1--- _- o"--1u - l-'- be-'--r-i -re'-- s-oir-ab- i-le ________ ----------+---'-5"------l I o medie de:
f--'--4--_i::_::=-=.:.:_:...:c::..c:.::..==.:.:..:=------------------+- ---=-------j I 1 ... 2 olf de la materiale;
C. Pulberi de carbune Qn exploatari miniere cu Si02 sub 5 % )
1--8- 1--- _-
0
- ,u -'-l-ber - i -re-s-;o-ir-ab_i_le-'---'-----------'=--'----'--'----1------
2
---l ' 3 olf de la sistemul de ventilare;
9 o. Pulberi de azbest
1
2 olf de la fumul de tigara.
1--
1
-
0
-+--- E-. -F-ib-re- m-in-e-ra_l_e_a_rt_if-ic-ia-le- - ---- --- ----- --+----
3
---l i Tabelul 2.3.17 prezinta valorile debi -
11 F. Pulberi totale de cereale
4
I telor de aer de ventilare du pa diferite
1--- 1--- ----------- - - ----- -----+--------l standarde pentru un procent de 20%
12 G. Pulberi total e de bumbac, in, caneoa, iuta, sisal
2 I
de insatisfacuti ( 1, 4 dpol) $i o sarcina
G.1 - in filaturi
1-----1-------------------------+-------1 , de poluare de 0,7 olf/m2.
13 G.2 - in celelalte ooera\ii 4 I

Nata: - Fibrele sunt particule avand o lungime de peste 5 m $i un diametru i
sub 3 m cu un raport de lungime/diametru = 3/ 1. i
- Pentru pulberi de bumbac, in, canepa se va recolta un volum corespun- ,
zator de aer in functie de pulberea zonei de munca (minimum 500 I aer).
Tabelul 2.3.11. Concent ratiile maxime admise ale gazelor prafului
in aerul zonei de pentru hale zootehnice

lncaperi pentru Bioxid de carbon Amoniac Hidroaen sulfurat Prat


cm
3
/m
3
cm
3
/m
3
cm
3
/ m
3
mQ/m
3
Pasari 1 500 ... 5 000 5 ... 50 10 ... 15 50
Porci 3 500 I 30 10 50
Vite 3 500 30 10 50
Tabelul 2.3.12. Concentratiile maxime admise de C02,
2.3.5.4 Radiafia radioactiva
Materialele radioactive contin

atomi
care, fara ac\iuni exterioare, se dezin-
tegreaza $i emit radiatii a, y, neu-
troni, protoni si alte particule. Exista,
pana in prezent, aproximativ 40 de izo-
topi radioactivi naturali si 700 artificiali .
Dupa constructia bombelor atomice
si a centralelor nucleare, aerul, apa $i
solul contin mai multe elemente radi o-

active care, printre alte efecte, au o ac-
tiune nociva asupra organismelor vi i.
Radiatiile di strug moleculele din tesu-
turi le organismelor vii, modificand nu-
(Y co
2
) in aerul incaperilor
Destinatia incaperii
a/kc
in care oamenii se afla oermanent 1,5
Yco2
l/ m
3
1,0
1 cleul celul elor care, in final mor. Anu-
i mite organe sunt foarte sensibil e la ra-
: dioactivitate: splina, sangele etc.
oentru cooii $i bol navi 1,0
in care oamenii se afla oeriodic institutii 1, 75
in care oamenii se afla scurt timp 3,0
0,7
1,26
2,0
Contaminarea mai frecventa are loc
1
prin inspiratia de aerosoli radioactivi. Ei
se gasesc peste tot in laboratoarele de
cercetari nucleare, reactoare atomice,
I. de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze climatice fiziologice
sali de izotopi in Spitale (de unde $i
necesitatea unui control riguros).
2.3.5.5 Zgomotul
Zgomotul este o suprapunere de
sunete, avand frecvente $i amplitudini
variabile, producand o senzatie auditi-
va considerata dezagreabila sau jenan-
ta. Atunci cand intensitatea sa este im-
portanta are efecte notabile asupra
somnului, respiratiei, metaboli smului $i
activitatii intelectual e (diminuarea con-
centratiei). Aceste efecte nu au loc nu-
mai la zgomote ,,inalte" ci $i la cel e cu
frecventa obi$nuita, dar care sunt le-
gate de durata de expunere, repetabi -
litate, de sensibilitatea organului audi-
tiv, momentul zilei, locul de receptare
(camera, sala, magazi n etc.).
Nivelul intensitatii unui . zgomot se
masoara in decibeli dB(A) fiind un nivel
sonar global ponderat cu o curba de
ponderare de tip A (exista curbe de
ponderare B $i C) (cap. 10).
in ceea ce prive$te zgomotul la locu-
ri le de munca exista norme ce au la
baza masurarea nivelului de presiune
acustica ponderata (A) care este deter-
minata plecand de la un indice partial
de expunere la zgomot $i de durata de
expunere in cursul unei saptamani.
Aceste norme recomanda:
in interiorul magazinelor nivelul so-
nar maxim 75 dB(A);
muzica de ambianta sa aiba nivelul
de 65 dB(A) cu intervale de niveluri
interioare;
nivelul de zgomot in locuinte nu
trebui e sa depa$easca 35 dB(A) iar in
bucatarii sa nu depa$easca 38 dB(A).
2.3.5.6 l/uminatul
Un grad de iluminare suficient con-
50
40
:e- 30
E
g20
:::>
10
z 0
50
40
"" 30
E

:::>
10
z
---- ----
,,_/
-- - i<- /
/
/
v
/
0 1 2 3 4 5 6
Nivelul mirosului receptat [dpol]
Fi g. 2.3.19. Procentajul de
insati sf acut i in functi e
de poluarea perceputa.
\
\

--
-'>
r---_
-
0
o 5 10 15 20 25 30 35 40
Debi tul de aer [l/s!
Fi g. 2.3.20 Procentajul
de insati sf acuti i n functie
de rat a de ventilare.
stitui e un element de confort. Acesta
depinde de munca efectuata si de des-
tina\ia incaperii . Caldura cedata de
iluminat la valori peste 30 ... 35 W/m2
devine inconfortabila. Se poate dimi -
nua aceasta sursa de caldura prin fo-
losirea unor corpuri de iluminat prin
care sa se evacueze aerul viciat $i
odata cu acesta $i caldura perceptibila.
2.3.6. Criterii de apreciere
a confortului
Pentru a avea o apreciere cat mai
exacta asupra unei ambiante este ne-
cesara cunoasterea a eel putin patru
factori ce o caracterizeaza: temperatu-
ra aerului, temperatura medie de radia-
tie, umiditatea :;;i viteza. Cercetari inde-
lungate au reu$it sa substituie ace$ti
parametri printr-o singura marime care
a permis aprecieri apropiate de con- ,
fortul unei ambiante, numite criterii de
contort (masura de 1ntegrare climatica). I
Dintre cele mai cunoscute, in evolutia
lor, amintim: ,
Confinutul de C02. Cre$terea continu-1
tului de acid carbonic intr-o incapere
datorita degajarilor de C02 de la per- i
soanele prezente, nu constituie decat I
0.4

o"' o,3
0
Q)
0,2
TI
::J
:J
0, 1
c
F
0
0
0 15 30 45
un indice secundar care poate sa con-
stituie un cri teri u comparativ, permi\and
cuantifi carea degradarii aerului intr-un
volum inchi s data de degajaril e
organismelor vii. Singurele excep\ii sunt
incaperil e suprapopulate, adaposturile
antiatomice sau submarinele. Se poate
vorbi de aer viciat cand continutul de
C02 este cuprins intre 0, 1 $i 0, 15 %
ceea ce corespunde unei concentratii
de 1 000 la 1 500 ppm. Efectul C02
devi ne daunator peritru organism de la
o concentratie de 2,5 %. Aerul normal
contine 0,032 pana la 0,035 %
(320 .. . 350 ppm) ajungand in orase la
0,04 % (400 ppm). in incaperile dens
ocupate $i neventilate, cum sunt salil e
de clasa, continutul de C02 poate
ajunge in 10 ... 15 min la peste
1 000 ppm, iar in cazul unui schimb re-
dus prin neetan:;;eitati la 2 500 ppm du-
pa aproximativ 45 min (fig. 2.3.21). C02
trebui e evacuat printr-o venti lare na-
turala intensa (deschiderea ferestrelor)
sau ventilare mecanica. Organi smul
uman, fara activitate fi zica, degaj3
aproximativ 15 l/h C02. Pentru a calcu-
la, pentru o incapere etan$3, volumul de
aer proaspat necesar pentru o persoa-
na, pentru a nu se depa$i concentratia
60 75 90 105 120
Timpul (min]
Fig. 2.3.21. Continutul de C02 i ntr-o sal a de clasa i n funcfie
de rata de ventilare. Volumul = 5 m3/pers.
Tabelul 2.3.13. Substant e care prezinta pericol de aprindere explozie
(dupa Normel e generale de protectie a muncii - 1996) - continuare p.32
Starea de Temperatura Temperatura Limita Materiale
Denumirea
agregare la de inflama- de autoa- de explozie folosite
substan\ei
presiune bilitate prindere [% volum pentru
normala $i in aer] stingere
20 C [Cl fCl inf. sup.
0 1 2 3 4 5 6
Acetat de etil lichid -5 460 2,2 11,4 IV, V VI
Acetat de metil lichid - 13 455 3, 1 16 IV, V
Acetil ena oaz -17,8 305 2,4 82 VI
Acetona lichid - 19 538 1,6 15,3 IV, V, VII ,
VIII
Acid acetic lichid 40 426 3, 1 12 IV, V
Acid cianhidric lichid -17,8 588 5,6 41 IV, V, VI ,
VII
Alcool eti lic lichid 9-32 425 2,6 18,9 IV, V VI
Alcool metilic lichid -1 470 6 36,5 IV, V, VI
-
Amoniac qaz -2 630 16 27 VI
Anilina lichid 71 595 1, 31 4,2 II, IV
Antracen cristale 221 449 0,63 - II , IV, V








'
Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Tabelul 2.3.13. Substante care prezinta pericol de aprindere explozie
(du pa Normele genera le de protectie a muncii - 1996) - continuare -
O 1 2 ! 3 4 S i 6
Benzen lichid - 11 540
'
1,35 1 9,5
'
IV, V, VI,
VII

i maxi ma de C02, se poate utiliza relati a:
!
i LP= Yeo, = 20 000 ppm = 18 m3 (2.3. 17)
i y. - y, 1 500- 400 h
I
'
'
Criteriul continutului de C02 nu este
' folosit in instalatiile de ventilare sau cli -
8
Benzina lichid -24 220 ... 300 1, 1 IV, V, VI, : mat izare decat ocazional pentru deter-
____ _:_ ____ I mi narea debitul ui minim de aer proas-
Benzina solvent lichid j -58-+ 10 ! 220 ... 300 1, 1 6 IV, V, VI, pat sau pentru ventilarea naturala a
1
1 VII, VIII unei incaperi ocupata de persoane_ Fi -
.'='26::.: 0:___+-_ _-- 3.-- 00"---t--,-- =-+--:---::----!f-

- -l l g ura 2. 3. 2 2 ind i ca debit u I de a er


Bulan aaz -60 430 1,6 8,5 : proaspat pe persoana pentru ca C02
___ l-____:S::.:O'..'..'. li::: d_ --+- - ---t---' 1..::. 5.::, 0:.:: .. I sa ramana sub concentratia admisibila.
_ _ _ -..::- 9 c:. 6_t---,,-l..::- V:':- , : T emperatura pie/ii. P ielea f ii n d pr inc i-
-=---+-- 1'-': , 6::...+! --::: 8 ''::- 6- t---'- ll :-; ' 1:--- V-J I pa I u I organ pri n care se f ac sch i mb uri-
C lorura de vinil aaz -43 550 4 ! 22 IV, VI le de caldura $i apa cu mediul ambiant
Diclor benzen lichid 66 640 2,2 : 12 II , IV, V s-a cautat relatia care sa permita lega-
Dicloretan lichid l 9 413 4,8 15,9 II, Ill, IV, tura temperaturii superficiale a organis-
V, VI mului cu diferite stari ale ambiantelor_
Difenil cristale 113 578 0,7 3,4 I. II , IV, V Partile corpului au temperaturi variabile,
Dioxan lichid I 11 180 2 22 IV, V unele in raport cu altele, $i, pentru a se
Etan aaz ! - 470 3 15 VI face comparatii, se apreciaza o tem-
Eter de oetrol lichid -50 280 1,4 8,9 IV, VI peratura medie a corpului uman (mai
Eter etilic lichid -4 1 160 1,2 51 IV, VI este denumita temperatura frontala).
Eter metilic aaz -37 190 2 10 IV, V Tntr-o ambianta de 19 ... 21 c aceasta
Etil-benzen lichid 15 553 0,9 3,9 IV, V, VI temperatura este cuprinsa intre 31 $i
'
_ _: 1_: 1 .:.. 1 --+-__: 4..:: 16::.__+_ ..:: 3"', 2o.+_, 6:,,,: , 3::.: 5'-!l--"' ll ,'-'l-C V,_ , V"---l , 32 C. In pr act ica, ace st cri t er i u nu es te
Etilena aaz - 450 3, 1 32 VI U$Or de apli cat ceea ce face sa nu fie
Feno! cristale 79 715 - - II , IV t utilizat in controlul ventilarii . In general,
l.'.F....: or :::.:.:: m:::a:::: I __ t-_1c-7-:--t_ 7.3=--1-- --'- V-'- I i cu a jut or u I tempera tur ii med ii a pie Iii
Gazolina lichid -43 257 1,4 7,6 IV, V I unui subiect se poate aprecia cantita-
Glicerina lichid 160 - - - II , IV, ' tea de transpiratie degajata, ceea ce
Grasime animala solid
V, VII poate fi un criteriu de contort .
265
II , IV, V Catatermometrul. Cu acest aparat se
Gaz de cocserie
Hidrooen
Hidroaen sulfura
lzooren
Lanolina
Me tan
Motorina
Naftalina
Oxid de carbon
Parafina
Pacura
Petrol lamnant
Tetraetilnlumb
Prooan
Pronilena
Sulfura
de carbon
T erebentina
Toluen
Titei
' '
Ulei de
floarea-soarelui
Ulei de in
Ulei de oarafina
Ulei de norumb
Ulei de ranita
Ulei de
transformator
White-soirt
No ta:
aaz
aaz
aaz lichid
37
semisolid 238
aaz 161
lichid 142
cristale
aaz
subs!. ceroasa '
lichid 50 ... 58
lie hid 21 ... 58
lichid
aaz - 105
gaz
I
I

lichid -30
'
:
lichid 30
!
I
lichid 4-7
lichid i -35 ... +34
!
lichid I 234
lichid 192
lie hid 100
lichid 254
lichid 163
lichi d 135
lichid 33
5,6 I 30,4
570
4 i
75 VI
290 4,3 45,5 VI
214 1 9,6 IV, V
445 11 , IV, V
650 5 16 VI
360 II, IV, VI
560 0,9 5,9 II, IV, V
605 12,5 75 VI
310 ... 432 11 , IV, V
420 IV, V
250 ... 425 0,7 7,5 IV, V, VIII
1,8 II, IV, V
446 1,5 9,5 VI
455 2 10,3 VI
102 1 ' 81,3 II , IV, V
253 ' 0 69 '
'
IV, V
552 1,2 ! 7 IV, V
531 1,1 6,4 II , IV, V
II , IV, V
350 i II , IV, V, VII
II , IV, V
'
I
I 11 , IV V
446 II, IV, V
I
I
300 II , IV, V
270 1,4 6 IV, V
I - apa sub forma de jet compact; II - apa pulverizata sub presiune; Ill - abur;
V - spuma chimica; V - spuma mecanica; VI - gaze inerte (C02, N); VII - pulberi stingatoare;
VI II - prelate, paturi , cuverturi .
poate masura intensitatea racirii unei
atmosfere, cu alte cuvinte cantitatea
de caldura transmi sa ambiantei printr-
0 unitate de suprafata in unitatea de
timp. In practica obi$nuita, folosirea
catatermometrului este foarte limitata.
Temperatura efectiva. lntrodusa in
1923 de americani, este o metoda de
exprimare printr-o singura cifra a gra-
dului de contort. Temperatura efectiva
(sau eficace) este o temperatura fi ctiva
corespunzand unei anumite stari de
t emperatura, umiditate $i viteza a
aerului care da un contort echivalent.
In figura 2.3.23 sunt date curbe de
egala temperatura efectiva (trasate pe
baza cercetaril or experimentale asupra
unui numar de indivizi) pentru 0 per-
soana lejer imbracata, fara activitate
fi zica si in aer calm. Pentru fi ecare va-
loare a vitezei aerului corespunde o fa-
milie de curbe diferite. Temperatura
efectiva nu se masoara direct, se cal-
culeaza plecand de la t emperatura,
umiditatea $i viteza aerului pentru o si -
tuatie data. Pentru 50 % umiditate re-
lativa, temperatura efectiva este egal a
cu temperatura aerului. lnfluenta umi -
dita\ii asupra curbel or de egal a
temperatura efect iva este slaba dar
creste odata cu cresterea temperaturii
aerului .
Aceste curbe de
utilizate in Ameri ca
contort sunt larg
fara a se impune

I. de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze climatice fiziologice


i nsa in Europa.
,,Capul artificial " al lui Lutz. Este un
aparat de masurare direc\i onala a flu-
xului termic cu ajutorul unei sfere aco-
perit e cu un strat sub\ire de izola\ie ter-
mi ca, formand patru segmente sferi ce
independente si i ncalzite cu ajutorul
unor rezistente electrice astfel i ncat
temperatura superficiala ramane Cons-
tanta. Segmentul oriental spre o
suprafata rece (pere\i exteriori ,
fereastra) va fi incalzit mai puterni c i
decal un segment ori ental spre un
perete cal d (interi or). Zona de contort
se si tueaza pentru o pierdere termi ca
de aproxi mati v 100.. . 130 W/m
2
. in
afara acestui ecart subiectul simte prea
cald sau prea rece. Fi gura 2.3.24 indi ca
profil e vert icale ale pierderilor de
caldura ale capului artifi cial pentru
diferite sisteme de i ncalzire.
Temperatura rezultantii a lui
Missenard. Este vorba de temperatura
din zona de sedere, in functie de tern-
Tabelul 2.3.14. Concentratia unor nocivitati i n aerul exterior
Nocivi tatea din aerul atmosferi c Concentratia nocivita\ii, in
[mq/ m
3
] fl/ m
3
] [buc/m3]
A. i n orase si mediul rural
1. Bioxid de carbon
- mediu rural 500 0, 33 -
- orase mi ci 600 0,4 -
- orase mari 750 0,5 -
2. Bioxid de su/f 0, 5 .. . 1
- -
3. Vapori de plumb 0, 1 - -
4. Praf:
- Mediu rural (du12a pl oaie) 0,05 - -
(oe timp de seceta) 0, 15 - -
- Orase mari
Zone cu locuinte 0.4 - -
Zone industri ale 0, 75 - -
5. Microorqanisme, microbi, bacterii
- munte, mare - - -
- parcuri
- - 750
- strazi - - 4 000
B. Platforme zootehnice
1. Bioxid de carbon - 0,5 -
2. Hidroqen sulfurat - - -
3. Amoniac - - -
4. Praf 50 - -
Tabelul 2.3.15. Pragul olfactiv al diverselor substante
Substanta Praqul olfactiv [mq/I] Descrierea mi rosului
Acroleina
35. 10-
4
qrasimi arse
Acid butiric 01 10
6
foarte neolacut
Acid valeriani c 26 10'
7
foarte neplacut
Alilmerca12tan 15 10
8
foarte neplacut, usturoi
Amoniac 26' 10-
6
puterni c i ntepator
Bioxid de suit
79.10-
4
intepator iritant
Clor 29 10
6
outernic neplacut
Cam for 01 -10
2
out erni c neolacut
--
Dimetil amina 11 -10-
4
puterni c neplacut
Di sulfura de alil 0610
8
puternic neplacut
Etil mercaptan 04 10-8 varza stri cata
Feno I 12- 10-
4
varza stricata
Hidroqen sulfurat
I
15 10
7
oua stri cate
Oz on 20 10
5
usor iritant
-
Ska l o I 0 1-10-
4
fecale
Sulfura de meti l 51-10-
6
lequme stricate
--
Sulfura de etil 92-10-
8
'
usturoi stri cat, neplacut
-
Tri cloretilena 96 10
4
usturoi stri cat, ne12 lacut
Tri metilami na
I
135 10
3
I
usturoi stricat, neplacut
Tabelul 2. 3.17. Rat a de ventil are prevazuta de diferite standarde
Sursa Rai a de ventilare
[l /s m
2
] m3/hm2
ASHRAE STANDARD 62/ 1989 0,7 2,52
8 s 5925 1,3 4,68
DIN 1946
I
1,9 6,84
peratura rezultanta uscata, viteza si
umiditatea relati va a aerului . Tempera-
tura este masurata cu un ,, termometru
rezultant" ce se compune dintr-o sfera
de cupru, innegrita la exteri or, avand
di ametrul de 9 cm in care este un ter -
mometru cu mercur. Sfera este imbra-
cata cu doua benzi din tifon, acoperind
36 % di n ea, si ale caror capete sunt
umezite. lndica\iile aparatul ui devin in-
exacte cand viteza depaseste 0,2 mis.
Alte aparate de masurare 5i/sau cri -
t erii de apreciere. Exista si al te aparate
care pot cuanti fica diferite criterii de
, apreciere asupra ambiantelor termi ce
folosite cu precadere in medi ci na si cli-
matologie dar mai pu\in utilizate in am-
biante termi ce:
temperatura echi valenta masurata
cu eupatheoscopul lui Dutt on;
fri gorimetrul lui Davos sau fri gorime-
trul directional al lui Frank;
termometru glob, masurand tempe-
ratura sensibila dupa Vernon;
formul a de contort a lui Van Zuilen;
j formul a lui Fanger, permite determi-
: narea influen\ei parametrilor confortului
I in vederea determinarii procent ului de
I sati sfacu\i . Formula este complicata si
inadaptabila unui calcul normal. Figura
2.3.25 reprezinta un exemplu de apl i-
ca\ie;
inregistratorul de contort termi c al
5,0
c5vol _ ---- - -(?)
2,0
Q)
1,0
'6 0 5
N'
0 0,3
0
Q)

:::>
0,05 r--t---+-@c=o-T"-t-+-i--t---+-n,..+--J


0 0,5 1 2 5 10 20 50 100
O Oebi tul de aer proaspat
pe persoana [m
3
/hl
Fig. 2.3.22. Debitul de aer proaspat
pentru o persoana, in functie de
concent rati a de C02 admisibil a:
a - munca intensa - 400 W degajari;
b - munca usoara - 200 W;
c - asezat 100 W;
- aer expirat; 2 - incaperi subterane;
3 - concentra\ia maxi ma admi sibila in
1
industrie; 4 - con\inutul maxim pentru
un birou; 5 - indi cele lui Pettenkofer;
6 - aer exteri or.
Tabel ul 2.3.16. Valoril e olf
corespunzatoare
diferit elor activitati umane
Activitate Numar de olf
Persoana sedentara (1 met) 1
Persoana activa (4 met) 5
Persoana foarte activa (6 met) 11
--
Fumator in tim12ul fumatului 25
Fumator (medie) 6
..

'
'

'

:



/
' " '

Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare


lui Fanger, pus la punct de BRUEL &
KJAER. Este un detector sensibi l care
simul eaza impresia resimtita de orga-
ni smul uman i n ambianta $i, cu ajutorul
unui calculator care memoreaza numa-
rul de semnale, permite det erminarea
procentajului de insati sfacuti (PPD) ple-
cand de la formul a lui Fanger;
analizorul de ambianta termica pus
la punct de SCHLUTER este un aparat
capabil de a masura temperatura
aerului , a peretil or, umiditatea $i mi $Ca-
ril e aerului.
in concluzie se poate spune ca nu
exista un criteriu sau un indice de ma-
surare a tuturor parametrilor de confort
$i nici aparate care printr-o singura ma-
surare sa poata indica o valoare sau
marime care sa caracterizeze, pe de-
plin, confortul. Pe de alta parte, fiinta
umana este rati onala, nu un automat,
deci resimtirea actiunii ambiantei asupra
organismului este perceputa subiectiv.
-
In conditii considerate optimale, sonda-
jele indica un procentaj de 5 % de in-
sati sfacuti. Aceste sondaje s-au tacut in
ambianta de laborator in care masu-
rarea parametrilor de contort a fost fa-
cuta in eel putin 12 puncte simultan.

In conditii reale, ori de cate ori vom I
dori sa avem sau sa exprimam date 1
despre confortul unei ambiante date, \
vom reveni la cele patru marimi funda- !
I
mentale: temperatura aerului , t empera-
. tura superfi ciala a peretilor $i ferestre- .
lor, umiditatea $i mi$carea aerului. Ma- I
'
I
!

surarea acestor marimi se va face cu
t ermometrul uscat, cu t ermometrul
urned, anemometre cu fir cald, iar con-
cluziile se vor deduce tinand cont de
imbracaminte, activitate, conditii locale
-
et c. lntre altele, o ambianta ideala tre-
buie sa fi e fara gaze, vapori nocivi, pul-
beri, iar nivelul zgomotului sa fi e sca-
zut. Cat despre ceilalti factori ce pot
intluenta confortul , varsta, sexul, ilumi -
natul etc., care nu toti pot fi cuantifi-
cati, tac sa nu fie posibila conturarea
cu precizi e a limitelor de vari ati e a con-
ditiilor contortabile pentru un individ.
2.4. Parametrii climatici
de calcul
2.4.1. Parametrii climatici
exteriori de calcul
'
Zona de contort pentru 0,6 clo C:J
!?i v<0,2 mis (ASHRAE- standard 55-7 4) Oj
- - - Temperatura efectiva
oc
'
2
15
x
-
Q)
10 Uj
5
0
0
I
I
I
10 20 30
I
I
I
)-temperatura
1efectiva
40
Temperatura uscata - temperatura medie de radiati e rcJ
Fig. 2.3.23. Zona de contort curbe de ,,temperaturi efective"
reprezentate I n diagrama de aer urned (ASH RAE).

.s 2,5
'"" I 3
:g 2,0
2 cald
1:' 1,5
C\l
0.
C\l 1, 0 1- --t-+-l-
Q)
u
C\l 0,5
-c
C\l
-
pr ea
cald
3
pre a
,__cald
1
2
"O
E
::>
(/)
0
50 75 100 125 150 75 100 125 150 50 75 100 125 150
Schimburi termice [W / m
2
]
a b c
Fig. 2.3.24. Pierderile de caldura ale capului artificial la distanta de 1 m
de fereastra In functie de tipul de lncalzire:
a - incalzire cu radiatoare: 55 C; b - incalzire prin plafon: 33 - 35 C;
c - incalzire e/ectrica: 26 C;
1 - segmentul sferic dirijat spre fereastra; 2 - segmentul sferi c dirijat spre
perete interior; 3 - zone de contort .
2.4.1.1 lnstala/ii de incalzire centrala
2.4.1.1.1 Temperatura aerului exterior

1arna
Calculul instalatiilor de incalzire se e-

fectueaza folosind o temperatura a
aerului exterior (de calcul) din apropie-
rea suprafetei Pamantului, pentru loca-
litatea considerata. Corespunzator ci-
1 clului radi atiei solare, care duce la in-
1 calzirea solului , intalnim o vari ati e rea-
l la, anuala, lunara $i zilnica a
turii aerului ext erior. Temperatura aeru-
lui exterior mai este influentat a de alti -

tudine $i de departarea localita tii con-
siderate fata de mari $i oceane. Pentru
instalatiil e de incalzire este necesar a
'
se cunoa$te, i n cazul unei localitati , va-
ri atiil e lunare de temperatura $i, in mai
mi ca masura, variatiil e zilni ce.
Constructiil e interactioneaza cu me-

diul ambiant exterior $i, corespunzat or
modului de alcatuire a cladirilor, al gra-
dului de izolare termi ca $i a masivi -
tat ii, vor rezula conditii interi oare diteri -
t e. Este necesara o corelare i ntre con-
j ditiile exteri oare, astfel incat conditii le
I interi oare pe Care trebuie Sa le asigu-
1
I ram unei incaperi , Sa fi e identi ce in ca-
l zul util izarii unor materi ale de construe-
! tii cu inertii termice diferite.
I Definirea temperaturii exterioare de
calcul pentru perioada rece a anului se
face tinand seama de unele ipoteze $i
anume:
- temperatura aerului interi or din in-
caperi (t;) se considera constanta pe
toata perioada duratei de incalzire;
- intre temperatura aerului interior ( t;)
$i temperatura superfi ciala interi oara a
ori carui element de delimitare ext eri oa-
ra (8;) exista 0 diferenta de t emperatu-
ra, t:,. t = t; - 8; < +0,3 C, pentru
structuri de inchidere cu inertii t ermice
'
di ferite, i n cazul unor variat ii ale
'
temperaturi i aerului exteri or (exprimate
prin curbe caracteristi ce medii de tip
I. de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze climatice fiziologice
cvasicosinusoidale). Curba caracteristi-
ca medie a 6 . .. 8 curbe reale de varia\ie
a temperaturii aerului exterior pentru
un interval de 6 ... 10 zile, cand tempe-
ratura exterioara scade sub -5 ... -6 QC.
Selectarea curbelor se face dintr-un in-
terval lung de observa\ii meteorologice
(peste 20 ani). Rezulta deci ca varia\ia
temperaturii exterioare (exprimata prin
curba caracteristica medie pe durata
considerata) pentru un element exterior
de constructi i, cu o anumita inertie ter-
mica, nu trebuie sa produca, pe fa\a
interi oara, o oscilatie cu amplitudine
mai mare de 0,3 QC. Obtinem astfel,
pentru o localitate data, in cazul a n
structuri diferite din punct de vedere al
iner\iei termice, n temperaturi exterioa-
re de calcul.
in trecut s-a adoptat, in practica,
pentru peretii etalon de 1112 caramida
ca temperatura exterioara de calcul ,
temperatura cu perioada de oscila\ie
de 2 zi le. Experienta de multi ani a
aratat ca si in cazul altar materiale de-
cat caramida aceasta consideratie este
valabila. in acest mod se lucreaza cu o
singura temperatura extericara de cal -
cul, dar pentru a diferentia comporta-
rea elementelor de constructii la varia-
tiile temperaturii exterioare standard,
este necesara introducerea unui coefi-
cient de masivitate termica m:
m = 8; - tee I 8; - te 1
in care:
te- temperatura exterioara de calcul
etalon corespunzatoare zidariei pline
de 1112 caramida [QC]; tee - idem, co-
respunzatoare unei structuri cu o anu-
mita masivitate termica [QC] .
Teritoriul Romaniei a fast impartit in 4
zone de temperatura in functie de va-
lorile temperaturilor exterioare conven-
tionale de calcul pentru elementele de
constructii etalon din Anexa IV volumul
lnstal atii de incalzire, respectiv:
Zona I , te = - 12 QC, pentru tempera-
turi exterioare de - 11 ... -13 QC;
Zona II, te = - 15 QC, pentru tempera-
turi exterioare de -14 ... - 16 QC;
Zona m. te = - 18 C, pentru tempe-
raturi exterioare de - 17 .... - 19 QC;
Zona JV, te = -21 QC, pentru tempe-
raturi exterioare de - 20 .. . -22 C.
Valoril e temperaturii exterioare de
calcul, iarna, pentru principalele localitati
din Romania, in conformitate cu STAS
1907 / 1, sunt indicate in tabelul 2.4.1
2.4.1.1 .2 vantului iarna
Zonele eoliene ale Romaniei
Patrunderea aerului exterior in inca-
peri (aerul de infiltra\ie) are Joe, pe de
0 parte, datorita ac\iunii vantului si, pe
de alta parte, diferentei de presiune
dintre exterior si interi or (urmare a tem-
peraturilor diferite in exterior si interior).
De regula, temperaturile exterioare cele
mai scazute nu corespund cu vitezele
cele mai ridicate ale vantului.
Prelucrarile statistice ale concomiten-
tei vant-temperatura au condus la adap- i
tarea unor valori de calcul ale vantului
pe baza carora se determina infiltratia de
aer exterior. Similar zonarii din punct de
vedere al temperaturii aerului exterior, s-
a tacut o zonare a teritoriului Romaniei
$i din punct de vedere eolian. in figura
din Anexa IV volumul lnstalatii de
incalzire este redata, du pa ST AS
1907-1, harta Romaniei cu cele patru
zone eoliene, iar in tabelul 2.4.2 s-a in-
dicat viteza vantului de calcul, v.
Aceasta viteza de calcul, tinand seama i
de inal\imea fata de sol (2 m) la care se
tac inregistrarile meteo, este recoman-
data pentru inaltimi de maximum 10 m.
Viteza vantului de calcul corectata
in functie de intiltimea fata de sol
Pentru inaltimi mai mari de 10 m fata
de sol viteza vantului are o variatie pa-
rabolica de tipul :
VH = Vto-(H/10)m (mis] (2.4.1)
in care: VH - viteza vantului la o inal-
time H fata de sol [mis] ; vro - idem, la
inaltimea de 10 m deasupra solului
[m/s]; m - 0, 13 pentru condi\iile eoliene
ale tarii noastre.
in tabelul 2.4.3 este indicata viteza VH
(viteza vantului de calcul iarna corec-
tata) determinata pe baza relati ei 2.4. 1.
Pentru altitudini mai mari de 1 100 m
proiectantul poate corecta viteza van-
tului de calcul, iarna, pe baza datelor
meteo (tab. 2.4.2).
2.4.1.2 lnstala/ii de climatizare
ventilare mecanica sau naturala
2.4.1.2.1 Perioada calda a anului
Parametrii climatici de calcul pentru
vara (perioada calda) au fast adoptati
pentru Juna iulie deoarece temperatura

p
;'30
."".
28
'ID
><ti
::; 26+-- -'A-,,....,.'---.'-t
ro
(i; 24
Q.
. 22
"'
::i
20

28 30 32
Temperatura ambianta t [C]
Fig. 2.3.25. Noua temperatura efectiva
( dupa standardul ASHRAE 55-74)
procentajul de satisfacuti in funcfie
de imbracaminte de recomandarile
FEA iarna/vara. Activitate la
birou: <p = 40 ... 60 %, v = 0,10 ... 0,15
mis:
1 - recomandare iarna; 2 - recoman
dare vara.
l
!
I
I
I
I
!
;
I
!
' I
Tabelul 2.4.1. Temperaturi exterioare
conventionale de calcul - iarna
Denumirea localitatii le [
0
Cl
Alba Julia -18
Al exandria -15
Arad I -15
Bacau -18
Saia Mare - 18
Baraolt -2 1
Beclean -21
BeiU$ -18
Bistrita Nasaud -21
Bari ad - 18
Blai - 18
Botosani -18
Bra$OV -21
Braila -15
Bucuresti -15
Buzau - 15
Calarasi -15
Ceahlau -21
Camouluna Muscel -18
Clui-Naooca - 18
Constanta -12
Craiova -15
Cristuru Secuiesc -21
Deva -15
Faaaras -21
Foc=ni -18
Galati - 18
Gheorahieni -21
Giuraiu - 15
Hued in -18
Hunedoara - 15
lasi - 18
Luaoi -12
Miercurea Ciuc -21
Oradea - 15
Petrosani - 18
Piatra Neamt -18
Pite$ti -15
Ploiesti -15
Reahin -2 1
Re$ita -12
Ramnicu Valcea - 15
Roman - 18
Satu Mare - 18
Sfantu Gheorghe -21
Sibiu -18
Siahisoara - 18
Sinaia -18
Sanaeoraiul de Padure -2 1
Slatina - 15
Slobozia - 15
Sova ta -21
Suceava -21
Tecuci - 18
Timi soara - 15
Taraovi $te - 15
Targu Jiu - 15
Targu Mures -21
Targu Ocna - 18
Tulcea - 15
Drobeta-T urnu Severin - 12
Vaslui -18
Vatra Dornei -21
Zalau - 15



.
' ' . .




~
'
-.
-
Capitolul 2: Baze climatice ~ fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare

aerului exteri or ~ radiati a solara con-
duc la solicitarea termica exterioara
cea mai defavorabila. Pentru i ncaperi
care nu sunt destinate sa functi oneze

in lunile iulie sau august (ex. t eatre,


opere) se adopta valoril e de calcul
pentru luna iuni e.
2.4. 1.2.1. 1 lnstalatii de climatizare
Pentru astfel de instala\ii in normele
in vigoare (STAS 6648/2) se prescri e
temperatura aerului exteri or si conti -
nutul de umiditate.
Temperatura aerului exterior, te, se
calculeaza pentru fiecare ora a zi lei cu
relati a:
I
(2.4.2) i te = fem + cAz
[oC)
in care: tem - temperatura medi e zil -
ni ca, in functi e de localitate $i de gra-
dul de asigurare al incaperii , in confor-
mitate cu ST AS 6648/ 1, ale carei valori
sunt indicat e in tabelul 2. 4.4 (anexa
2.4); cAz - abaterea temperaturii aeru-
lui exterior fata de temperatura medie
zilnica. Valoril e acestea sunt indi cate in
tabelul 2.4.5.
Temperatura aerului exterior necesara
pentru reprezentarea punctului de stare
.
Tabelul 2.4.2. Viteza vantului
de calcul , iarna, v [mis]
Zona Amolasamentul constructi ei
eoliana in localitate in afara localita\ii
v
v413
v
v4/3
I 8,00 16,00 10,00 21,54
II 5,00 8,55 7,00 13,39
111 4, 50 7,45 6,00 10,90
IV 4,00 6,35 4,00 6,35
Note:
1 - Vitezele conventionale ale
vantului de calcul sunt valabile
pentru altitudini sub 1 100 m.
Pentru cl adiri amplasate la
altitudini mai mari, vitezele
conventi onale ale vantului de

calcul se stabilesc pe baza


datelor meteorologice pri vitoare
la concomi tenta vantului cu
temperaturi scazute, astfel incat
necesarul de caldura de calcul
rezultat sa nu fi e depasit i n mai
mult de 10 .. . 20 ore pe an.
2 - Pentru toate niveluril e situat e
deasupra etajul ui 12 al cladiril or
i nalte, din cuprinsul ora$elor,
vitezele conventi onale ale
vantului de calcul sunt cele
corespunza toare cladirilor
amplasate i n afara local itatil or .
tia 2. 4.2. Temperatura aerului exteri or
necesara la reprezentarea punctului de
stare a aerului exteri or se determina cu
ajutorul rela\i ei:
fev = f m/ + Az [C] (2. 4.4)
in care: t m1 - temperatura medi e luna-
teri or. Xc1, necesar la reprezentarea , ra conform tabelului 2. 4.4, [C] ;
in cazul proceselor de tratare complexa,
se determina cu rela\ia 2.4.2 pentru
c = 1. Pentru alte luni decat cea de
calcul , se folose$te tabelul 2.2. 1 (anexa
2.2).
Continutul de umi ditate al aerului ex-
punctului de stare. este dat tot in tabe- . i
lul 2. 4.4 (valorite din dreapta ale numi - i
torului functiei). anexa 2.2. I
lntensitatea orara a radiati ei solare I

Az - amplitudinea oscila\i ei
temperatura, in func\i e de
conform tabelului 2.4.4.
zi lnice de
localitate,
Continutul de umi ditate al aerului
I, necesara la determinarea aporturilor ! exteri or, Xevm, este indicat in tabelul
de caldura din exteri or se calculeaza ! 2. 4.4 (valoril e din stanga la numitor) . .
cu relati a: i lntensitatea radia\i ei solare. viteza
I = a 1 a2 lo + Id [W/m2] (2.4.3) ! vantul ui ~ coefi cientul de transfer ter-
in care: a 1 - coefi cient de corecti e in mic la ext erior se aleg in conformitate
func\i e de gradul de poluare a locului cu indicatiil e date i n 2. 4. 1.2. 1. 1.
considerat, conform tabelului 2. 4.6;
a2 - coefi cient de corecti e pentru loca-
litati si tuate la altitudini mai mari de
'
500 m, conform tabelului 2.4. 7; lo, Id -
intensitatea radi a\i ei solare directe, res-
pectiv difuze, pentru luna iulie, conform
tabelului 2. 4.8.
Viteza medie a vantului in luna iu-
lie est e indicata, pentru o seri e de lo-
calita\i, in tabelul 2. 4.9.
Se tine seama de observatia facuta

anterior ca viteza maxima a vantului,
dupa amiaza, depa$este cu 50-60 %
viteza medie. In cazul cladirilor inalte
se determina viteza cu ajutorul diagra-
mei din figura 2.2. 20.
Coeficientul de transfer termi c la
exterior, in condi\iil e de vara, are va-
loarea, ae = 17,5 W/ m2K. . .
2.4.1.2.1.2 lnstalatii de ventilare
mecanica sau naturala
Temperatura aerului exterior, te,
necesara pentru calculul aportului de
caldura exteri or, se determina cu rela-
2.4.1.2.2 Perioada rece a anului
2.4.1.2.2.1 lnstalatii de climatizare
Temperatura aerului exterior se a-
lege, ca $i pentru instalatiil e de incal-
zire, in conformitate cu STAS 1907/ 1.
Val oril e temperaturilor ext eri oare
conventionale sunt indicate in tabelul
'
2.4. 1 $i in fi gura data in Anexa IV,
volumul lnstal atii de incalzire.
Temperaturil e medii lunare, necesare
la stabilirea necesarului lunar/anual de
caldura, sunt indicate i n tabelul 2.2. 1
(anexa 2.1) .
Umiditatea relativa a aerului exte-
ri or se considera pentru toate localita-
\i le aceea!,)i, <pe = 80 %.
Viteza de calcul a vantului se ale-
ge, in func\i e de zona eoliana (I , II, Ill,
TV) in care se gaseste localitat ea, con-
J form tabelului 2. 4.2.
I Zona eoliana se poat e determina cu
ajutorul hartii din fi gura data in Anexa
IV, volumul lnstalatii de incalzire.
Tabelul 2.4.3. Viteza vantului de calcul, iarna, corectata VH [m/s]

lnal\imea H [ m] Viteza vantul ui de calcul v10, conform STAS 1907/ 1-90
fata de sol 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
15 4,22 5.27 6,32 I 7,38 8,43 9,49 10,54 11 ,59 12.65 13,70 14,76 15,81
20 4,38 I 5,47 6,56 7,66 8,75 9,85 10.94 12,04 13, 13 14,22 15,32 16.41
25 4,50 5,63 6,76 7,88 9,01 10, 13 11 .26 12,39 13.52 14.64 15.77 16.90
30 4,61 5,76 6,92 8,07 9.22 10.38 11,53 12,69 13,84 14.99 16, 15 17,30
35 4.7 1 5,88 7,06 ' 8,24 9, 42 10,59 11 .77 12,94 14.12 15,30 16.48 17,65
40 4,79 5,98 7, 18 8,38 9,58 10,77 11,97 13, 17 14,37 15,56 16.76 17,96
45 4,86 6,08 7,30 8,5 1 9,73 10.94 12, 16 13.38 14,59 15,8 1 17. 02 18,24
50 4,93 6.16 7,40 8,63 9,86 11 , 10 12,33 13,56 14,79 16,03 17,26 19. 49
60 5,05 6,31 7,57 8,83 10, 10 11 ,36 12,62 13,88 15. 15 16,41 17,67 18,93
70 5, 15 6. 44 7,73 9,01 10,30 11,59 12.88 14, 17 15, 45 16,7 4 18.03 19,32
80 5,24 6,55 7,86 . 9, 17 10,48 11,79 13, 10 14,41 15,72 17,03 18,34 19,65
90 5,32 6,65 7,98 9,31i 10.64 11 ,97 13,31 14,64 15,97 17,30 18,63
1
19,96
100 5, 40 6.7 4; 8,09 9,44 10,79112,14 13,49 14.84 16, 19 17,54118.88 !20.23
Tabelul 2.4.5. Valorile cAz pentru perioada calda a anului Tabelul 2.4.6. Valorile coeficientului
12i , -0:_' 1 ' 3 5 7
:
9 1 1 13 15 17
:
19 21 23 '
'
I
I
de corectie, ai , in funcfie
4 -2 8

-3 6
'
-4 -3 0, 4 2,7 3,6

4 3,5 1, 7 - 0 7 - 1 9
'

de gradul de poluare
6 -4 2 -5 4 -6 -4 5 0.6
I
4, 1 5,5 6 5,2 2,6 - 1 -2 9 '
'

'

Zona Factorul a1
7 -4 9 -6 3 -7 -5 2 0.7 4,8 6, 4
' '
'
7 6, 1 I 3 - 1 2 -3 4
'

Localitati rurale; oarcuri 1,00

Locali tati urbane mici si medii 0.92

Tabelul 2.4.7. Valorile coeficientului de corectie, a2, in functie de altitudine


Localitati urbane mari 0,85
Altitudinea h m <500 500 750 1 000 1 250 1 500 1 750 ! 2 000 Platforrr1e industr iale, iarna 0,78
a2 1,00
I
1,03 : 1,04 1,06 1,08 1, 10 1, 12 i 1, 14
'
Platforme industriale. vara 0,67

I. de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze climatice fiziologice


Varia\ia zilnica a temperaturii aeru-
lui exterior se calculeaza cu relatia:
le = lmt + C1 A z [
0
C] (2.4.5)
in care: lmt - temperatura medie luna-
ra, conform tabel ului 2.2. 1; cAz - aba-
terea temperaturii aerului exteri or fa\a
de temperatura medie zilnica a sezo-
nului rece, conform tabelului 2.4. 10
2.4.1.2.2-2 lnstalalii de ventilare
mecanica sau naturala
Parametrii de calcul sunt aceia$i cu
cei de la 2.4. 1.2.2. 1.
2.4.2. Parametrii climatici
de calcul ai aerului interior
2.4.2. 1 Probleme generale
Parametrii mi croclimatului interior
Tabelul 2.4.9. Viteza medie a
vantului in lunile iulie ianuarie
Nr.
Localitatea
Vm [m/s]
crt. iulie ian.
1 Al exandria 2, 1 3, 1
2 Arad 2,8 2,9
3 Bacau 2,8 5
4 Saia Mare 1,8 1,3
5 Bistrita Nasaud 1,3 1
6 Botosani 2,5 3, 1
7 Bra$OV 2,25 2,8
8 Bucure$ti 2 2,9
9 Calara$i 2,5 3,7
10 Clui - Napoca 2,3 1,8
11 Constanta 4 5,8
12 Craiova 3,5 3,8
13 Deva 1,5 1,9
14 Drobeta-Tr. Severin 2, 7 2,3
15 Galati 4,6 5,4
16 Giurqiu 2,3 2,7
17 Grivi\a {Slobozia) 2,7 4,3
18 lasi 3, 1 4
19 Miercurea Ciuc 1,6 1
20 Oradea 2,8 2,9
21 Pitesti 2,7 2,2
22 Ploie$li 1,9 1,7
23 Rm. Valcea 1,7 1,2
24 Satu Mare 2,5 2,2
25 Timi $oara 2,3 1,9
26 Tarqu Jiu 1,2 0, 7
27 Tarqu Mure$ 1,8 1,3
28 Targu Neamt 3 3,3
29 Tulcea 2,7 3,8
30 Vaslui 2,7 3,5
conditi oneaza confortul termic al inca-
perilor civi le, condi\iile de munca din
incaperil e de produc\ie $i conditiile
tehnologice pentru realizarea unor pro-
duse, cu impli catii direct e asupra cali -
ta\ ii acestora. Parametrii climatici con-
stitui e, in acelasi limp, $i ipotezele pe
baza carora se dimensioneaza instala-
\iil e de incalzire, ventil are sau climati-
zare. in anumite privinte ace$li para-
metri trebuie corela\i $i cu cei exteriori .
in continuare, sunt da\i , atat pentru
perioada rece cat $i pentru perioada
calda a anului , parametrii de calcul
pentru dimensionarea instala\iilor de
incal zire, ventilare sau climatizare.
2.4.2.2 Parametrii de ca/cul pentru
perioada ca/da a anului
Temperatura aerului interior, I;, se
alege diferit dupa destina\ia incaperii
$i tipul ventilarii sau climatizarii :
- Climatizare in scopuri de contort:
t; = 10 + 0,5 fev
in care tev reprezinta t emperatura
maxima zilnica a aerului exterior din
luna iuli e ( 2.4.1.2.1.1);
- tev = tern + Az, cu tern - temperatura
medie zilnica.
- Climatizare tehnologica: I; se alege
pe considerente tehnologi ce, con-
form procesului de produc\ie.
- Ventilare mecani9a sau naturala
Dupa Normativul 1.5
t; 5 te +5
Dupa N.R.P.M. - 1975 (Inca in vigoare);
t; 5 le + 3, pentru degajare mica de
caldura (pana la 23 .W/m3);
I; 5 le + 5, pentru degajare mare de
caldura (peste 23 W/m3);
in care: le = lm1 + Az, cu lmt - tempe-
ratura medie lunara in luna iulie;
Az - amplitudinea oscila\iei zilnice de
temperatura a aerului exterior (tab. 2.4.4).
Umiditatea relativa a aerului interior
q>i, se alege ca $i temperatura aerului
pe considerente de contort sau tehno-
logice. Pentru instalatii de contort se a-
dopta valori de ordinul 50 .. . 60 %. Umi -
ditatea relativa este limitata superi or in
functie de temperatura aerului, condi\ie
care evita senza\ia de zapu$eala:
Ii 22 23 24 25 26 27 (C]
<p1 570 66 63 60 56 53 [%]
Pentru incaperile de productie umidi-
tatea aerului interior este prescri sa la
anumite valori , justificate pe conside-
rente tehnologice.
in cazul ventilarii mecanice, umidita-
tea relativa nu este controlata, ea re-
zulta odata cu determinarea starii aeru-
lui interior . Pentru incaperi cu degajare
! importanta de umiditate, <pi, se limitea-
za superior, in functi e de categoria
muncii, la 65 .. ... 80 %.
1
Viteza de mi$care a aerului interior,
Vi, se stabil e$te in corela\ie cu tempe-
! ratura aerului interior si categoria mun-
cii in vederea evitarii senza\iei de cu-
; rent.
' Pentru instala\iil e de contort se
adopta, pentru zona de $edere, urma-
! toarele viteze [m/s]:
contort sporit 0, 15 ... 0,20
1 contort mediu 0, 20 ... 0,25
In cazul instala\iilor tehnologice vite-
1
. za aerului se alege in limite mai largi ,
respectiv 0,5 ... 1,5 m/s, in func\ie de
, categoria muncii $i intensitatea degaja-
i rilor de caldura.
I T emperatura medie de radi a\i e a
I suprafe\elor delimitatoare, 8mr, de re-
: gul a, nu se prescrie.
Sunt situa\ii speciale (de prelucrare
! mecanica, de exemplu, a unor piese
foarte fine) in care este necesara pre-
1 scri erea varia\iilor temperaturii medii de
I radia\ie pentru a nu influen\a negativ
: opera\iile tehnologice. Pentru inscrierea
1
in anumite limite se recurge la marirea
Tabelul 2.4.10. Valorile c; Az pentru perioada rece a anului
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23
3 -1,8 -2,4 -2,9 -3 -2,3 0,5 2,4 3 2,8 2 0,7 -0,7
4 -2,4 -3,2 -3,8 -4 -3 0,7 3,2 4 3,7 2,6 1 -0,9
5 -3 -4 -4,8 -5 -3,8 0,9 4 5 4,7 3,3 1,2 -1,1
6 -3,5 -4,7 -5,8 -6 -4,5 1 4,8 6 5,6 3,9 I 1,4 -1,3
Tabelul 2.4.8. Radialia solara directa, Iv difuza, Id pentru 23 iulie [W/m
2
]
Orientarea
Ora zilei !om")
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 fdm
CU N
3 -
.
- - - - - - - 3 mfla1:
5 .
cu
NE 333 301 130 4 - - - - - - -
.
49
,g
E 383 568 498 338 144 105
(D
- .
- - - - -
1---
1Jt51tiii
!
I
>
SE 188 370 468 485 393 24 1 58 - - : - - -
11 3
lo cu
2-
41 159 316 354 354 316
I
159 41
I
89
ni'
- - - -
Cii
'':}__
- - - - -
58
I
24 1 393 485 468 370
!
188 11 3
a.
v
.
- - - - - - 144 338 ! 498 568 383 105
:::J
Cf)
NV - - - - - - - -
6:7 I
130 301 333 49
,_SUj'V'5" a a
89 24 1 381 532
i 647 711 '.11iM:;,: 711 532 381 241 89 247 O!IJ'(}f\! <tl.J
136 I Id 53 I
80 103 123 136 146 146 123 103
I
80 53 60
Observatie: Orele din tabel reprezi nta ore solare; ') - valoarea medi e pe mare


, .

. -
..
" -
'

-
~
, .
-





-
-
" ,_
-
'

-
..



Capitolul 2: Baze climatice ~ fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
gradului de izolare termi ca, la
-
constructii de tip casa in casa etc. In
unele situatii apar restrictii suplimentare
referitoare la temperatura superficiala a
unor suprafete calde incat nivelul ra-
diatiilor termice sa nu depa$easca
limitele indicate in tabelul 2. 4. 11.
peraturi, pe considerente tehnologice,
stabilirea acestora se va face de catre
proiectant impreuna cu tehnologul.
Temperaturile de calcul ale aerului
interior din incaperile de productie ca-
rora nu le sunt impuse conditii tehno-
logice de microclima se aleg din ta-
belul 2.4. 12, in functie de categoria
muncii prestate.
' '
de calcul de 5 C, in afara cazurilor
cand aceasta temperatura se stabil e$te
pe criterii de protectie a materialelor !;)i
utilajelor, de evitare a condensarii umi-
ditatii etc.
'

Umiditatea relativa a aerului
2.2.4.3 Parametrii de ca/cul pentru
perioada rece a anului
T emperatura aerului interior se ale-
ge in conformitate cu prevederile STAS
1907-2 (Calculul necesarului de caldu-
ra - Temperaturi interioare conventio-
nale de calcul). Pentru cladiri de locuit,
administrative $i social-culturale ale in-
treprinderilor industriale, temperaturile
se aleg in limitele urmatoare [C):
Pentru incaperile de productie carora
le sunt impuse conditii tehnologice de I
microclima temperaturile de calcul ale i
aerului interior se stabilesc corespun- I
zator acestor conditii. I
Temperatura interioara de calcul $i
umiditatea relativa pentru o serie de ra-
muri industriale este indicata in 5.3. 1.
interior, <pi, se alege corespunzator con
ditiilor de contort sau cerintelor proce-
sului tehnologic, adoptandu-se valori
similare situatiei de vara. Se recoman-

da valorile inferioare recomandate in
vederea reducerii consumului de ener-
gie termica pentru incalzirea aerului de
ventilare.
a. Locuinte, cladiri administrative $i so-
cial-culturale in general 15 ... 20 '
bai, du$uri, cabinete
medicale 20 ... 22
holuri, intrari, casa scarii
b. Cre$e, gradinite de copii,
bai, du$uri, cabinete medicale
holuri, intrari, camere anexe
c. Spitale, clinici, maternitati
10 ... 15
18 ... 22
24
8 ... 12
in general 20 ... 22
rezerve, chirurgie, saloane sugari,
sali de operatie 24 ... 25
intrari, camere anexe, WC,
coridoare 8 ... 18
Pentru magazine $i depozite speciale
in care se impune mentinerea unor tern-
Temperatura aerului interior la clima-
tizarea in scopuri de contort este nece-
sar sa fie limitata inferior la +20 C de-
oarece introducerea aerului in incaperi
cu o temperatura care sa inlature sen-
zatia de curent ( trefulare > + 15 C) con-
duce in unele situatii (exemplu: salile a-
glomerate) la debite de aer pentru
climatizare mai mari, la o investitie $i la
cheltuieli de exploatare care depa$eSc
economia realizata prin reducerea tem-
peraturii _interioare de la 20 la 18 C.
La proiectarea instalatiilor de garda
pentru statii de pompare a apei, garaje,
statii hidrofor, sali de motoare termice,
statii de compresoare racite cu apa
etc. se adopta o temperatura interioara
Tabelul 2.4.11. Aprecierea nivelului radiafiilor calorice la locurile de munca
pe baza senzafiei termice in zona cutanata expusa
Timoul de suoortare a exounerii Nivelul estimat al radiatiilor calorice, W/m2
4 min 700
50 s 1 400
20 s 2 100
Tabelul 2.4.12. Temperaturi interioare pentru incaperi de producfie fara
condifii tehnologice de microclima impuse
Procesul tehnologic
Categoria muncii T emperatura
prestate interioara,
oc

16 usoara
Procese de productie cu degajari mici de caldura,
me die 15
cu sau fara degajari de umiditate
area 10

15
Procese de productie cu degaj{iri importante
u!;)oara
medie 13
de caldura, mai ales sub forma radianta
area 8
Observatii:
,,Munca U$Oara" - activitate caracterizata printr-o degajare mai rni ca de
1 400 Wh in timpul unui schi mb de lucru
,, Munca medie" - idem, 1 400 ... 2 300 Wh/schimb
., Munca grea" - idem, peste 2 300 Wh/schimb
Viteza de mi$care a aerului interior,
Vi, ramane, in cazul instalatiilor de ven-
tilare cu debit de aer constant, aceea$i
din situatia de vara. Este preferabil
insa, la Stabilirea Vitezei Vi, sa Se adop-
te limitele inferioare, lucru realizabil,
implicit, la instalatiile cu debit valabil. 0
atentie deosebita trebuie acordata ca-

1
zurilor in care refularea aerului in inca-
peri se face cu o temperatura inferioa-
ra celei ambiante, aceste situatii gene-
rand majoritatea cazurilor de aparitie a
senzatiei de curent .
Temperatura medie de radiatie,
emr, joaca un rol important in sezonul
rece, aparand senzatia de ,,radiatie
rece", ca urmare a unor suprafete vi-
trate mari - in special, cand locurile de
munca ($edere) se afla langa aceste
suprafete vitrate sau senza\ia de dis-
I
I
!
I
I
I


I
I
' I
I
I
'

I
1 contort determinata de prezenta unor
pardoseli reci. Efectele neplacute pot fi
prevenite prin adoptarea de mijloace
constructive adecvate - ecranarea fe-
restrelor la interior $i exterior, adopta-
rea unor pardoseli mai calde sau ter-
moizolarea mai buna a acestora - con-
comitent cu amplasarea judicioasa a
corpurilor de incalzire sau a dispoziti -
velor de introducere a aerului. Trebui e
avut, in permanen\a, in vedere faptul
ca omul percepe concomitent efectul
combinat al aerului interior de tempe-
ratura ti, si al elementelor delimitatoare
(inclusiv corpurile de incalzire) de tem-
peratura 8mr, $i ca aceasta corela\ie, in
majoritatea cazuril or este de forma
0,5 {li + Omr}.
I
I
'
'
I

I
'

I
'
I
IAnexa 2.1
Tabelul 2.2.3. Durata medie orara, d, de st ralucire a soarelul la ora 12 (11,30 ... 12,30) ~ I sumele medli lunare
Nr. Denumirea Durata medie orara la ora 12, in luna
I
Sumele medii lunare, in luna [h/luna]
crt. locati tatii I I II Ill i IV I v I VI VII VIII IX x I XI I XII I II Ill IV v VI VII VII I IX I
0 1 2 3 4 5 6
!
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
1 Adamclisi 0,37 0,40 0,47 0,61 0,66 0,75 0,80 0,83 0,78 0,69 0,44 0,35 76 5 81 ,8 126, 1 183 244, 1 285 303,4 286,3 225,8
2 Alexandria 0,33 0,40 0,51 0,65 0,70 0,78 0,83 0,85 0,79 0,68 0,44 0,33 68,6 I 85,7 144 206,6 254,5 285, 1 312,4 291 ,2 231 ,9
3 Avrameni 0,33 0,34 I 0,44 I 0,55 I 0,62 0,69 I o,72 0,76 0,67 0,54 0,30 0,28 62,4 I 69, 3 119,9 171 , 1 222,7 253,7 262,2 258,6 197,6
4 Bacau 0,35 0,39 0,49 0,58 0,60 0,69 0,70 0,78 0,69 0 61 0,36 0,32 67,0 77, 1 125,9 171 ,3 213, 1 242,6 262,4 253,7 195,5
5 Bali ntesti 0,33 0,34 0,42 0,54 0,63 0,72 0,74 0,77 0,71 0,63 0,34 0,28 71 ,4 75,3 123,6 174,5 233, 1 273,3 289,3 276,6 214,4
6 Basarabi 0,39 0,39 0,49 0 61 0,62 0,71 0,79 0,82 0,77 0,68 0,46 0,36 76,6 79,8 125 183 252,2 296,6 317,8 293,4 227,3
7 Barlad 0,39 0,39 0,50 0,62 I 0,68 0,77 0,80 0,83 0 76 0,67 0,40 0,35 78,6 86,2 137,9 196,5 250,0 290,6 304,8 266, 1 228, 1
8 Bistrita 0,39 0,44 0,55 0,55 0,61 0,64 0,68 0,76 0,67 0,63 0,37 0,24 73,2 90,9 147,8 171 ,4 218,7 236,8 257,4 256,4 194,4
9 Botosani 0,38 0,38 0,48 0,57 0,63 0,70 0,71 0,77 0,68 0,56 0 35 0,34 69,9 77,2 126,5 173,3 220,2 256,6 262,5 256,4 196,8
10 Brasov 0,43 0,46 0,56 0,52 I 0,58 0,62 0,65 0,73 0,67 0,65 0,44 I 0,33 87,7 97,3 151 ,7 162,6 203, 7 224,5 243,2 238,3 188,9
11 Afumati 0,37 0,40 0,52 0,61 0,69 0,75 0,79 0,84 0,76 0,68 0,42 0,23 68,6 81,8 135,2 186,3 244,4 273,8 294,3 279,3 218,2
12 Buzau 0,39 0,37 0,48 0,59 0,65 0,65 0,74 0,79 0,72 0,68 0,45 0,37 80,6 82,8 139 3 188,5 244, 1 270,9 291 ,5 277,2 217,9
13 Calafat 0,32 0,38 0,54 0,62 0,72 0, 74 0,83 0 85 0,77 0,64 0,41 0,33 67,3 85,4 148,3 191 ,6 252,6 284,2 320,3 291 ,8 231 ,9
14 Caransebes 0, 38 0,40 0,52 0,52 0,59 0,63 0,69 0,73 0,69 0,66 0,42 0,29 78,7 82, 1 138,7 162,6 216, 1 241 ,9 269,7 253,9 199,6
15 Campina 0,48 0,43 0,53 0,49 0,53 0,54 0,61 0,68 0,55 0,54 0,43 0,48 91 ,7 92,5 147 159 2 199,5 217,4 240,4 228,0 160,9
16 Campulung
Muscel 0,46 0,44 0,52 0,49 0,51 0,54 0,61 0,68 0,65 0,62 0,5 0,45 105,5 101 ,7 150,7 162,8 198,5 224,3 256,8 237,3 199,9
17 Cluj-Cetatuie 0,42 0,47 0,58 0,51 0,61 0,5 0 61 0 63 0,71 0,60 0 32 0,31 83,7 104,2 168,9 169,2 219,7 238,8 236, 1 222,6 201, 1
18 Clui-Someseni 0,35 0,38 0,52 0,55 0,61 0,67 0,76 0,84 0,75 0,70 0,42 0,23 63,0 75,5 133,8 173,2 223,0 247, 1 301 ,3 283,4 207, 1
19 Constanta 0,39 0,37 0,48 0,58 0,67 . 0,78 0 82 0 85 0,80 0,68 0,46 0 35 78,6 80,7 131,2 182 4 254,6 307,3 330, 1 310,2 243, 1
20 Coruoea 0,40 0,39 0,51 0,63 0,70 0,79 0,81 0,81 0,75 0,72 0,44 0,34 78,0 84,2 137,2 190,8 253,6 297,9 310,8 290,6 221 ,3
21 Cotnari 0,39 0,40 o, 5o I o, 59 0,64 0,73 0,74 0,79 0,71 0,61 0,37 0,38 82,2 85,5 139,8 182,5 230,6 264,4 279,0 274,7 214,4
22 Craiova 0,3 1 0,39 0,51 0,62 I 0,74 0,73 0,82 0 85 0,73 0,65 0 40 0,40 64,2 80,5 141 ,3 188, 1 252,9 273,0 310,3 287,9 208,5
23 Craiova-Tarom 0,32 0,36 0,55 0,60 0,71 0,73 0,78 0,80 0,76 0,64 0 42 0 31 65,3 78,4 156,5 187,5 252,4 282,1 320,2 282,6 220,8
24 Dei 0, 35 0,42 0,56 0,59 0,69 0,70 0,75 0,78 0,72 0,63 0,34 0,24 64,3 82,9 147,4 174,5 224,7 244,3 259,8 247,0 188,8
25 Deva 0, 30 0,39 0,54 0, 53 0,60 0,60 0,73 0,75 0,71 0,67 0,34 0,23 55,7 78,9 142 6 164,2 209,0 213,2 263,8 245,4 194,3
26 Dorohoi 0,33 0,37 0,45 0,57 0,61 0,68 0,68 0,75 0,66 0,55 0,33 0,31 65,6 79,0 122,2 172,9 219,3 250,7 258,5 252,9 195,9
27 Draoasani 0,40 0,42 0,53 0,61 0,70 0,75 0,81 0,82 0,77 0 67 0,42 0,37 87,3 93,9 149,2 188,4 244,2 275,0 310,3 281 , 1 227,0
28 Drobeta -
Turnu Severin, 32 0,42 0,55 0,59 0,69 0,71 0,80 0,82 0,76 0,65 0,41 0,35 69,4 86,4 150 187,5 244,7 274,3 313,2 284,2 222,4
29 Dumbraveni 0,40 0,47 0,59 0,56 0,65 0,65 0,72 0,77 0,71 0 65 0,41 0 30 81 ,6 98,7 163,0 171, 1 218,8 231 ,0 257, 1 246, 1 196,2
30 Faqaras 0,43 0, 46 0, 57 0,60 0,64 0, 67 0 70 0,76 0,70 0,68 0,47 0,36 80,9 94,9 152,7 174, 1 213,6 230,0 253, 1 244,9 193,6
31 Fal ticeni 0,41 0,42 0,51 0,55 0,58 0, 65 0,67 0,74 0,67 0,61 0,40 0,40 80,0 86,0 136,8 172,9 213,3 244,4 258, 1 254,3 198,3
32 Fundulea 0,36 0,40 0,53 0,62 0,69 0,76 0,79 0,82 0,77 0,68 0,44 0,32 72,2 84,0 142,0 189,3 248,8 276,2 301 ,5 286,3 226,5
33 Galati 0,37 0,37 . 0,50 0,63 0,68 0,79 0,82 0,83 0,78 0,68 0 40 0,39 76,0 81 ,8 138,4 192,7 250,7 293,6 307,5 292,7 230,4
34 Greaca 0,32 0,39 0,45 0,60 0,67 0,65 0,78 0,84 0,78 0,67 0,40 0,31 68,5 83,3 133,6 194,4 256, 1 282,3 317,0 302, 6 236,5
35 Grivi ta 0, 35 0, 37 0,50 b,62 0,71 0,73 0,81 0 84 0,77 0,70 0,40 0,32 73,2 83,4 138, 1 188,2 257, 3 286,3 309,0 294, 1 228,0
36 Husi 0,36 0,35 0,47 0,55 0,66' 0,76 0,77 0,79 0,72 0,61 0,33 0,28 73,0 79 0 137,6 189,5 242,8 278,0 293,0 284,2 226,5
37 lasi 0,37 0,36 0,47 0,56 0 64 0,72 0,75 0,79 0,71 0,59 0,33 0,32 71, 1 73,3 127,2 173,9 229,0 259,1 272,2 264,8 205,0
38 Joseni 0,33 0,43 0,58 0,53 0,53 0,58 0,59 0,67 0,57 0,60 0,33 0,25 73,5 87,7 155 163,6 194,2 211 ,5 224,5 1 220,4 172,5
x XI
23 24
180,4 96,6 I
181 ,4 96,3
138,7 63, 1
151 ,3 74,7
170,3 74,o I
178, 1 98, 7
178,7 87,0
168,9 76,8
146,6 70,5
167, 1 94,7
174,5 67,7
183,0 99.4 I
167 1 92,8
170,4 88,3
145,7 87, 5 I
175,6 11 4,2 I
162, 1 65,8 I
173,3 79,3
182,7 106,0
192,7 92,2
163,8 I 80,8 I
161 ,3 81,7
167,2 89,0
150,6 65, 2
163,3 67,8
145,3 71 ,4
182,5 98,0
165,3 88,5 I
167, 1 86,8
162,9 92,3
161,4 85,0
183,3 93, 1 .
185,2 85,0
183, 1 91 ,8
193, 0 93,7
168,5 73, 0
154,3 71 ,4
149,2 66,5
XII
25
68,4
66,0
52,5
61 ,5
56, 1
67,5
69,8
46,6
62,4
63, 9
60, 0
75,3
69,3
55,3
86, 1
96, 1
62,0
38,2
70,9
63,7
73,3
74, 6
55,2
41 ,3
38,5
57, 7
76,8
70,4
53,8
61,5
72,6
60,3
62,6
61 ,6
63,2
52,8
55,0
47,4
:::i
(/)
-
Ill
Ill
.. ~
c..
C'C
<
C'C
::I
:::.
Ill
~
C'C
(/)
(")
3
Q,)
-
N.
Ill
~
C'C
("")
CJ
"C
;::+'
0
c:
!':'
OJ
CJ
N
(l)
(")
3
Ill
:::.
(")
C'C
(/)
=-:
!::! .
0
0
(C
(")
C'C
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
39 Juril ovca 0,39 0,38 0,46 0,59 0,70 0,76 0,82 0,85 0, 75 0,68 0,44
40 Med idia 0, 37 0,38 0,46 0,60 0,66 0,70 0, 76 0,80 0, 71 0,67 0,44
41 Miercurea Ciuc 0,41 0,45 0,58 0,54 0,53 0,57 0,61 0,70 0,62 0,65 0,36
42 Mol dova Veche 0,33 0,41 0, 59 0,56 0,64 0,66 0, 71 0,72 0,65 0,59 0,39
43 Muntele Paltinis 0, 51 0,47 0,48 0, 46 0,44 0,41 0,51 0,54 0,46 0,63 0,52
44 Muntele
Semenic 0, 36 0,37 0,42 0, 42 0,48 0,51 0,57 0,63 0,50 0,57 0,38
45 Oncesti 0,36 0,39 0, 50 0, 54 0,62 0,70 0,73 0,77 0,64 0,59 0,38
46 Oradea 0,33 0, 40 0,55 0, 62 0,67 0, 68 0,74 0,76 0,67 0,67 0,36
47 Paclisa 0, 41 0, 48 0,61 0,51 0,58 0, 57 0,66 0,68 0,67 0,64 0,46
48 Pitesti 0, 43 0, 43 0,52 0,60 0,65 0, 70 0, 75 0,79 0, 71 0,65 0,45
49 Ploi esti 0, 41 0, 40 0, 53 0, 60 0,65 0, 70 0, 73 0, 79 0, 72 0,64 0,44
50 Poi ana
Stamnei 0, 44 0, 46 0, 54 0,51 0, 51 0,54 0,58 0,67 0,65 0,64 0,41
51 Polovraai 0, 40 0, 39 0,48 0, 50 0,56 0, 57 0,66 0,69 0,67 0,60 0,43
52 Ramnicu
Sar at 0,42 0, 40 0,49 0,62 0,66 0,66 0,76 0,81 0,73 0,67 0,44
53 Ramnicu
Valcea 0,38 0,39 0,52 0,59 0,63 0,68 0,74 0,77 0, 71 0,65 0,43
54 Satu Mare 0,35 0,41 0,55 0,60 0,66 0,62 0, 7 4 0,74 0,70 0,63 0,33
55 Sanicolaul
Mare 0,35 0,43 0,56 0,59 0,67 0,70 0,75 0,78 0,73 0,67 0,39
56 Sebes Alba 0,36 0, 45 0,62 0,59 0, 67 0,69 0,74 I o,77 0,72 0,67 0,39
57 Sf . Gh. Delta 0, 39 0, 34 0,48 0,64 0, 78 0, 82 0,85 0,86 0,81 0,67 0,44
58 Sighetul
Marmatiei 0,37 0,43 0, 50 0, 56 0,60 0,59 0,64 0, 71 0,65 0,60 0,33
59 St olnici 0,39 0,40 0,52 0,60 0, 68 0, 72 0,78 0,81 0,75 0,66 0,41
60 Suceava 0, 38 0,39 0,49 0, 52 0, 56 0,61 0,65 0, 71 0,65 0,57 0,39
61 $tei 0,37 0,40 0,53 0, 52 0, 57 0, 57 0, 65 0,70 0,60 0,65 0,39
62 Taraovi ste 0, 43 0,43 0,53 0,59 0, 65 0, 73 0,77 0,80 0,73 0,67 0,47
63 Tar u Jiu 0, 34 0, 40 0, 52 0,58 0,66 0,67 0, 75 0,78 0,76 0,63 0,39
64 Tarau Mures 0,31 0, 40 0, 55 0, 57 0,65 0,69 0, 73 0, 77 0,72 0,63 0,39
65 Tarau Neamt 0, 44 0, 42 0, 51 0,54 0, 57 0,63 0, 64 0, 72 0,65 0, 60 0,42
66 Tarau Ocna 0,40 0, 44 0, 51 0, 53 0, 56 0, 65 0, 65 0,73 0,67 0,62 0,44
67 Ta. Secui esc 0, 49 0, 49 0,59 0,56 0, 60 0,63 0, 65 0, 75 0, 71 0,67 0,48
68 Tecuci 0,38 0,37 0,47 0, 60 0, 68 0, 74 0, 78 0,80 0,73 0,66 0,40
69 Timi soara 0, 36 0, 40 0,57 0,57 0,66 0,68 0,75 0,77 0, 71 0,65 0,39
70 Vaslui 0,35 0,36 0, 47 0,59 0, 64 0,73 0, 7 4 0,81 0,73 0,62 0,36
71 Vf. Ceahlau 0, 43 0, 41 0, 48 0, 40 0, 39 0, 41 0, 45 0,52 0,53 0,57 0,41
72 Vf. Lacauti 0, 40 0,35 0, 42 0, 41 0, 44 0, 45 0, 50 0,55 0,55 0,55 0,39
73 Vf. Omul 0, 46 0, 45 0,46 0, 39 0,33 0,33 0,33 0,42 0,50 0,56 0,45
74 Vf. Vl adeasa 0, 44 0,37 0,40 0, 36 0, 40 0, 33 0, 43 0,43 0,40 0,53 0,41
75 Vi de le 0, 35 0, 40 0, 51 0, 61 0, 68 0, 59 0, 77 0,82 0,77 0,67 0,43
76 Vi ziru 0,37 0, 38 0, 50 0,62 0, 68 0, 75 0,80 0,83 0,76 0,70 0,41
77 Zalau 0,39 0, 41 0,53 0,53 0,50 0,62 0,69 0,70 0,66 0,60 0,39
13 14 15 16 17 18 19 20
0,36 80,6 81 ,4 125,5 183,2 258, 1 303,6 320,0
0,35 78,2 81,8 131 ,9 191,2 259,4 299,2 318,4
0,28 74,9 85,5 149,3 165, 1 190,0 212,5 231,8
0,31 72,9 86,0 160,6 171,5 225,8 238,5 272,8
0,45 111,4 110, 7 143,8 158,5 184,3 194,4 230,3
0,35 83,4 84, 7 113,6 133,5 183,3 204,9 234,8
0,36 76,4 83,4 134,3 170, 1 218,8 262,8 276,8
0,28 65,2 84,4 145,8 191 ,8 245,2 260,5 285,9
0,35 84,9 96, 1 174,2 165, 7 211 ,2 224,3 255,8
0,41 92,4 91 ,2 150,2 186,5 232,6 261,3 288,4
0,37 82,5 84,4 144,5 182,8 231,4 269,7 281 ,5
0,32 86,6 93,5 135,5 156,4 181 ,0 195,4 212,8
0,38 85,8 85,3 139,9 160,6 202,0 221 ,8 255,8
.
0,40 89,3 86,8 141 ,4 189,8 241 , 1 258,5 292,4
0,35 75,0. 80, 1 138,9 17 4,9
216,5 .
243,8 277,9
0,25 70,8 90,3 150,6 190,2 244,6 262,5 279, 1
0,28 71,3 91, 1 153,4 190, 7 250,9 270,7 302, 1
0,27 71 ,9 96,4 168,9 178, 7 230, 1 237,6 271,4
0,33 79,0 76,2 134,5 206,5 307,2 329,o I 342, 1
0,26 71 ,0 87 , 1 136,5 172,2 213,3 228,5 293,8
0,35 83, 1 89,3 149,4 190,9 215,9 280,0 311, 7
0,35 77, 1 79 133,2 157,8 204,6 231,9 242,8
0,29 78,5 87,8 143,6 168,7 221,7 239,9 268,0
0,40 86,5 88,0 141,9 180,5 226,4 258,4 285,3
0,31 63,4 77,8 139,2 17 4,2 225,4 246,4 272,8
0,24 60,3 82,0 147,3 173,2 219,6 239,8 258,4
0,39 89,4 94,2 139,0 168,4 212,5 237,9 257, 1
0,43 86,8 87,0 136, 1 167,3 203,7 238,0 256
0,37 97,7 103, 1 . 159,5 172,7 211 ,9 230, 1 245,6
0,21 72,9 77,7 127,9 176,0 229,4 268, 1 286, 1
0,37 75,5 88,6 156,9 184,8 240,3 263,6 297,3
0,36 70,3 74,3 128,5 181 ,5 230,4 269,4 281 ,7
0,37 105,2 99, 7 140,4 136,5 162,2 176,3 192,5
0,36 97,6 85,9 120,2 135,0 169,7 183, 7 200,7
0,44 111 , 5 111 , 2 129,7 122,0 131 ,3 136, 1 150,4
0,35 101 , 1 93, 1 119,4 130,5 171 , 1 172,7 202, 1
0,31 71 , 7 85,9 14 7 ,3 197 ,5 254,0 278,2 307,5
0,30
77' 1
84,9 140,5 192,3 256,2 293,8 313, 1
0,28 78,0 90,6 146,8 168,5 222, 1 238,7 267

21 22 23
298,5 229,5 183,5
297,3 233,8 187,2
227,2 183,4 157 ,8
250,9 190,0 152,4
. 222,6 185, 1 187' 1
226,2 177,5 155,6
262, 1 202,0 157, 1
266,2 209,0 175,2
238, 1 188,9 167,2
272,4 223,3 178,2
269,9 215,6 172,6
212,3 172,4 152,9
235,7 200,5 165,2
277, 1 222,4 182,6
256,6 202,5 168,7
260,4 204,6 166,4
279,5 219,3 180,8
254,2 206,8 171 ,9
316,2 243,6 185,0
240,4 178,8 158,6
287,5 227, 1 183,8
241,3 186,6 150,7
258,0 201,7 176, 7
266,9 210,3 17 4,4
257,5 204,8 159,3
252,6 195,0 160,6
251 ,7 I 197,7 164,7
252,5 197,4 168,4
249,8 208,0 179,0
263, 1 209,7 169,9
276,4 216,0 175,3
272,8 217,3 162,4
200,0 1,7 1, 6 167, 7
201 ,1 I 170,3 158,9
160,6 159, 1 165,8
189,8 152 154,5
291 ,0 228,5 184,8
293,4 232,6 192,7
243,5 194,5 166,5
24 25
99,4 72,2
101,6 70,9
69,9 49,9
83,9 59,5
119,2 92 ,2
90,8 77,9
82,0 69,2
75,9 50,8
90,3 65,2
104,0 83, 1
99,0 72,4
78, 7 57,2
98, 1 78, 7
97,5 78,5
91, 1 64,4
70,5 47,9
83,5 55,9
82,3 50, 7
100,3 69, 6
66,7 46,2
96,3 71 , 7
81 ,8 66, 7
85,7
57' 1
101 ,9 75, 9
80,7 56, 2
78,3 43, 9
92,8 81, 8
94,6 80, 9
103,9 72,8
80,4 58, 9
83,9 53, 6
73, 1 69,2
97,0 83,3
96,6 83, 7
113,0 101,3
99,4 85,0
93,0 62,9
89,6 61 ,2
80,8 54,9
n

"C
-
-0
-
c
-
N

ca

N
Ct)
(")
-
-
3

-
- (")
Ct)
. (/)
-
-
- N
-
0
-
0
tc
- (")
Ct)
-

-
= (/)
....

-

-
-
-
Q.
Ct)
<
Ct)
=
-
-
-

....
Ct)
,. -en
-
(")
-
-
3

-
- N

....
Ct)
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~ i fiziologice
Anexa 2.2
Tabelul 2.4.4 Valori de calcul ale temperaturii medii (zilnice lunare) ~ i confi nutului de umiditate
ale aerului exterior in luna iul i e
Grad de asiqurare [% Temperatura Amplitudinea
Nr.
Localitatea
95 l 90 80 medie lunara zil ni ca
crt. lem ( lexterioara medie z1/nica ) lmt Az
Xevm, XcJ Xventllare mecanica; XclimatizBTe Xevm,' Xc!
0 1 2 3 4 i 5 6
1 Alba luli a 21,2 20,4 19,3 17,2
9,75; 10,6 9,7; 10,5 9,6; 10,45 9,4; 10, 25 7
2 Alexandria 26,5 25,5 24,4 22,4
10,7; 11 ,3 10,65; 11,2 I 10,6; 11 10,45; 10,75 7
3 Arad 26 24,7 23,3 20,9
10,25; 10,95 9,95; 10,65 9,50; 10,25 8,7; 9,6 7
4 Bacau 23,8 23 22,2 19,9
10,9; 11,95 10,65; 11,7 10,3; 11 ,45 9,65; 10,85 6
5 Baia Mare 24,5 23,7 22,5 19,9
10,6; 12, 1 10,25; 11 ,8 9,75; 11 ,5 8,5; 10,5 6
6 Bari ad 25 4 24,4 23,4 20,7
10,9; 11,8 10,4; 11,4 10,05; 11, 1 9, 15; 10,25 6
7 Bistrita Nasaud 22,7 22 21 18,5
9,65; 11,2 9,55; 11 ,05 9,35; 10,7 8,9; 9,85 7
8 Boto$ani 24,4 23,5 22,4 20
10; 11,40 9,9; 11,4 9,65; 11,35 9,4; 11,25 6
9 Bra$OV 21,6 20, 7 19,6 17,8
10,25; 10,4 10,25; 10,3 10,25; 10, 15 10, 25; 9,9 7
10 Braila 26,7 25,8 24,6 22,2
10,5; 11 ,55 10,3; 11,35 10,05; 11,15 9,55; 10,7 7
11 Bucure$ti 26,5 25,7 24,6 22,4
10,4; 11 ,8 10,2; 11,65 10,05; 11 ,50 9,65; 11, 15 7
12 Buzau 26,6 25, 5 24,3 22
10,9; 12, 15 10,45; 11 ,8 10, 1; 11,50 9,35; 10,9 6
13 Calara$i 26,8 25,9 24,8 22,3
10, 15; 11 ,8 10,05; 11,55 9,95; 11 ,25 9,65; 10,6 7
14 Cluj-Napoca 23 22,2 21, 1 18,7
9,3; 10, 15 9,15; 10,05 8,95; 9,95 8,5; 9,55 6
15 Constanta ora$ 25,6 24,8 23,9 21,8
12,5; 12,7 12,35; 12,65 12,25; 12,4 11,9; 12,10 4
16 Craiova 26,4 25, 1 23,6 21,4
10,25; 11 9,95; 10,8 9,7; 10,6 9,2; 10,2 7
17 Dej 23,3 22,4 21,4 19,2
9,55; 10,9 9,2; 10,55 9; 10,25 8,4; 9,55 7
18 Deva 23 7 22,9 21,8 19,7
10,05; 10,85 9,95; 10,8 9,85; 10,7 9,65; 10,5 7
--
19 Drobeta-Tr. Severin 26,2 25,2 24, 1 22, 1
10,25; 10,8 10, 1; 10,7 9,85; 10, 15 9,45; 10, 15 7
--
20 Foc$3ni 26,2 25, 1 23,9 21,6
10,65; 12 10,4; 11,7 10; 11,4 9,25; 10,7 6
21 Galati 26,7 25,8 24,6 22,2
-
10,5; 11 ,55 10,3; 11 ,35 10,05; 11, 15 9,55; 10,7 6
-
22 Giurgiu 26,5 25,7 24,6 22,4
10,4; 11 ,8 10,2; 11 ,65 10,05; 11 ,5 9,65; 11,15 7
23 Hunedoara 21,2 20,4 19,3 17,2
9,75; 10,6 9,7; 10,55 9,6; 10,45 9,4; 10,25 7
f--
24 la$i 25 24, 1 22,9 20, 4
10,50; 11,35 10,25; 11 ,2
~
10,0; 11 ,0 9,50; 10,45 6
25 Medias 22,5 21,7 20,7 18,6
9,2; 10,7 9; 10,5 8,8; 10,25 8,4; 9,8 7
~
-
I
26 Mc.Ciuc 20,4 19,3 18,2 16,5
8,25; 9,2 8,2; 8,8 8, 15; 8,5 8; 8 7
----
I 27 Odorheiul Secuiesc 21,9
!
20,8
I
19,7 18
I
8,3; 9,55 8,25; 9,25 8,2; 8,95 8, 15; 8,55 7
---
I
28 One$ti 23,5 22, 7 21,9 19,6
10,85; 11 ,85 10,5; 11,65 10,25; 11 ,4 9,5; 10,75 6
-- - -
I
29 Oradea 25,5 24, 4 23,2 20,7
9,75; 10, 15 9,65; 10, 1 9,55; 10,05 9,4; 10 7
Capitolul 2: Baze climatice ~ fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare

0 1 2 3 4 5 6
30 Petro$ani 21,6 20,4 19, 1 17, 1
-
9; 9,6 8,75; 9,25 8,4; 8,9 8 84

6
31 Piatra Neamt 23,7 22,7 21,6 19,2

9,9; 11 ,35 9,75; 11,15 9,65; 10,9 9,2; 10,4 6
32 Pitesti 24,3 23,3 22,2 20
9,35; 10,5 9,25; 10,3 9, 10; 10,05 8,95; 9,6 7
33 Ploie$ti 25,6 24,3 23, 1 20,9
9,75; 10,8 9,55; 10,7 9,35; 10,6 9; 10,3 7

34 Re$ita 23,2 22,2 21 18,7
9,95; 11 9,6; 10,75 9,25; 10,4 8,7; 9,95 6
35 Ramnicu Valcea 25 23,6 22,6 20,7
10,2; 11,35 9,95; 11 9,75; 10,75 9,5; 10,3 6
36 Roman 24, 1 23, 1 22 19,6
11 ; 12,05 10,65; 11,4 10,25; 11,45 9,45; 10,8 6
37 Satu Mare 24,8 23,9 22,7 19,9
9,9; 11,4 9,75;11,05 9,55; 10,8 9,2; 9,95 7
38 Sfantu Gheorghe 21,6 20,7 19,6 17,8
10,25; 10,4 10,25; 10,3 10,25; 10, 15 10,25; 9,9 7
39 Sibiu 22,7 21,9 20,8 18,9
9,9; 11,25 9,75; 11,05 9,4; 10,85 8,9; 10,5 7
40 Sighi$oara 23 22, 1 21 18,9
9,4; 10,5 9,25; 10,35 9,1; 10,2 8, 7; 9,95 6
41 Slatina 26 25 24,2 20,7
10,7; 11,25 10,65; 11, 1 10,6; 11 10,4; 10,7 7
42 Slobozia 26 25,2 24, 1 21,7
.
9,70; 11,1 9,5; 10,9 9,25; 10,65 8,75; 10, 1 7
43 Suceava 22,3 21,5 20,5 18, 1
'
9,2; 10,25 9,1; 10,15 9 10
'
8,9; 9,7 6
44 Targovi $te 25 23,8 22,6 20,5
10,85; 12,45 10,45; 12, 15 10, 1; 11,8 9,55; 11,25 7
45 Targu Jiu 25 23,9 22,7 20,9
8,25; 10,75 8; 10,65 7,75; 10,3 7,3; 9,75 7
46 Targu Mure$ 23,6 22,7 21,6 19,5
9,45; 10,55 9,35; 10,45 9, 15; 10,3 8,75; 10 6
47 Tecuci 26,5 25,6 24,4 22
10,45; 11,5 10,25; 11,3 . 10; 11,1 9,5; 10,65 6
48 Timi$oara 25,6 24,7 23,6 21,2
9,95; 10,8 9,5; 10,5 9,45; 10,3 9; 9,55 7
49 Tulcea 26,4 25,5 24,4 22,2
11,5; 12,8 11,25; 12,45 10,9; 12,05 10,3; 11,4 6
50 Turda 23,5 22,7 21,6 19,2
9,4; 10,25 9,25; 10,2 9 10
'
9,55; 9,65 7
51 T urnu Magurele 27 26 24,9 22,9
10,75; 11,4 10,7; 11 ,25 10,65; 11,05 10,5; 10,8 7
52 Vaslui 24,7 23,8 22,6 20,2
9,85; 10,65 9,7; 10,55 9,5; 10,45 9,1;10,1 6
53 Zalau 24.6 23.6 22,3 19,7
8,9; 9,75 8,7; 9,55 8,4; 9,3 7 ,8; 8,75 6
,
_v j
.. - .. (
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
Capitolul 3
Aerul urned
Capitolul 3: Aerni urned
I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare
3. 1. Cornpozi fia aerului urned
1
Aerul atmosferic este un amestec bi-
nar de aer uscat $i vapori de apa. De$i
cantitatea de vapori de apa din aer es-
te mica {la presiunea de 101,325 kPa,
maximum 3,82 g/kg la 0 C $i maximum
42,4 1 g/kg la 30 C}, ea joaca un rol im-
portant atat prin efectele fizice, fiziologi -
ce $i meteorologice cat $i prin cantitatile
de caldura vehiculate in timpul transfor-
marilor termodinamice. Cu excep\ia po-
luan\ilor , a caror participatie este varia-
bila in timp $i in spatiu, compozitia ae-
rului uscat poate ti considerata practic
constanta. Dupa Harri son compozi\ia
normala a aerului curat, uscat este cea
din tabelul 2. 1.1 . Corespunzator
Sirnbol Denumire UM
t T ernperatura
oc
T uscata K
tu Ternperatura umeda
oc
tr T ernperatura punctului
de roua
oc
I
x Con\inutul de urniditate kgvlkga
<p Urniditatea relativa %
x
Concentra\ia de urniditate
(urniditate specific!\) kgv/kg
a Umiditatea absoluta kg/rn
3
IL Grad de saturare -
I
p Densitatea aerului urned
I
kg/ m
3
I
I
acesteia, rezulta masa moleculara a
amestecului, Ma = 28,9645 $i constan-
ta caracteri stica a aerului uscat Ra:
Ra = R! Ma = 287 J/kgK (3.1 . 1}
unde R = 8314,41 J/kmolK este
constanta universala a gazelor.
Masa mol eculara a vaporilor de apa
este Mv = 18,015 $i astfel constanta
caracteristica a vaporilor Rv rezulta:
Rv = R!Mv = 461.5 J/kgK (3.1 .2)
3.2. Legile gazelor perfecte
aplicate la studiul
aerului urned
in aplicatiile inginere$ti curente, aerul
urned poate ti tratat, cu o aproximatie
suficient de buna, ca un gaz perfect.
Tabel ul 3.3.1 Parametrii aerul ui urned
Definitie
Parametru terrnodinamic.
Se masoara cu ajutorul unui termornetru cu
bulbul ferit de radiatie.
Ternperatura de satura\ie izobara $i
adiabatica.
Se masoara aproxirnativ cu termometrul
urned {bulbul invelit in tifon urned, in curent
de aerl.
Temperatura de saturatie izobara la continut
de urniditate constant.
Este egala cu temperatura unei suprafe\e pe
care vaporii de apii din aerul urned
condenseaza.
Raportul dintre masa vaporilor de apii $i
masa aerului uscat dintr-un volum de aer.
Raportul dintre rnasa vaporilor de apii dintr-
un volum de aer $i masa maxima a vaporilor
din ace! volurn, la satura\i e, la aceea$i
temperatura $i presiune.
Raportul dintre masa vaporilor de apii $i
rnasa totala de aer (urned} dintr-un volum dat
(sau con\inutul de vapor i de apa dintr-un
kiloqram de aer urned).
Masa vaporilor de apii dintr-un metru cub de
aer urned.
Raportul dintre con\inutul de umiditate al
aerului urned $i con\inutul maxim de
umiditate la satura\ie, la aceea$i temperatura
$i presiune.
Masa unui metru cub de aer urned.
Gp Caldura masica
I i
, (la presi une I I Caldura necesarii unui kilogram de aer urned
I constanta) a kJ/(kgK} pentru a-si ridi ca temperatura cu 1 C.
aerului urned
i
'
Ciildura necesara pentru a obtine izobar,
I
(1+x) kg de aer urned de temperatura t,
h Entalpia kJ/kg I plecand de la 1 kg de aer uscat $i de la x kg
I de apii avand temperatura de o C.
Suma dintre entalpia aerul ui uscat $i a
vaporilor de apa.
Pentru calcule mai exacte se recoman-
da relatiile stabilite de Hyland $i
Wexter {1983).
Ecuatia de stare a gazelor perfec te
poate fi aplicata amest ecului de aer
urned sau fi ecarui constituent in
parte.
Astfel:
- pentru aer urned (amestec}
pV = nRT (3.2.1)
- pentru aer uscat
paV = naRT = maRaT {3.2.2)
- pentru vapori de apa
pvV = nvRT = mvRvT (3.2.3)
unde:
p - presiunea [Pa] ; V - volumul [m
3
] ;
n - numar de moli ; T - temperatura [K] .
lndi cele ,,a" se refera la aerul uscat,
Rela\ii de calcul
Se deduce din:
h + (Xs - X) hapa = hs (3.3.1)
hapa = 4, 186 fu (3.3.2)
Xs $i hs se calculeaza la ternperatura tu.
(din rela\iile 3.2.5. $i 3.2.6):
pentru pv ~ 610,7 Pa:
tr= 3928,5/(23,3693 - lnpv) - 231,667
(3.3.3)
pentru Pv < 610,7 Pa:
tr = 6150,6/(28,9165 - lnpv) - 273,33
(3.3.4)
x = mv I ma (3.3.5)
X = 0,622pv / (p - Pv) (3.3.6:
la saturati e:
Xs = 0,622ps / (p - Ps) (3.3.7)
<p = mv I ms = Pv I Ps = pv I Ps
(3.3.8)
x= mv Im (3.3.9)
x = x I (1 + x) (3.3.10)
X = 0,622pv J (p - 0,378pv} (3.3.1 1)
a = Pv (3.3.12)
= XI Xs (3.3. 13)
p = mN = (ma+mv)/V = Pa+ Pv (3.3.14)
P = p/Ra T - ( pv/T}(1/R,,- 1/Rv) =
0,00348 p/T - 0,00132pv/T (3.3.15)
Gp = (Gpa + xGpv)l(1+x) (3.3. 16)
se aproximeaza cu:
Gp = Gpa + X-Cpv = 1+ 1,86x
! (raportata la 1 kg de aer uscat)
(3.3.17)
h = [Gp,,-1 + (Gpv l + r}x] I (1 + x) (3.3.18)
se aproximeaza cu:
h = Gpa- t + (GpvI + r} x (3.3.19)
h = 1,01 + (1,86 I+ 2501) x (3.3.20)
I (raportata la 1 kg de aer uscat)
-- ----r
I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
indi cele " v" la vaporii de apa. Mari mile
Iara indi ce se refera la aerul urned (l a
amestecul format din aer uscat si va-
pori de apa).
Legea lui Dalton exprima relati a
dintre presiunil e parti ale ale constituen-
\il or si presiunea totala a amestecului:
P = Pa + Pv [Pa] (3.2.4)
La saturati e, presiunea parti ala a va-
poril or, pv, devine egala cu presiunea 1
de saturati e, Ps-
in domeniul de t emperaturi (-40 ...
150 C) presiunea de saturati e se
poate det ermina cu o eroare mai mica
de 0,5 % cu una din relatiil e:
- pentru t s 0 C
--6 150,6
Ps = 3, 6 1633 10
12
- e' '
273

33
(3.2.5)
- pentru t > 0 C
- 3928.5
Ps=1,40974-10'
0
e''
23 1667
(3.2.6)
3.3. Parametrii aerului urned
3.3.1. Relatii de calcul
Pentru definirea starii aerului urned :;;i
pentru a urmari evoluti a lui in diferite
transformari termodinamice, se utili-
zeaza parametrii de stare :;;i alte marimi
caracteri stice ale amestecului. Aceste
marimi sunt cuprinse in tabelul 3.3. 1.
Relatiil e de calcul au rezultat din defi -
nitii :;; i din aplicarea legilor gazelor per-
fecte prezentate anterior.
in tabelul 3.3. 1 s-au fol osit, in plus,
notatiil e:
ms - masa vaporilor saturati [kg] ;
Xs - continutul de vapori la saturatie,
[kg vapori ap3/kg aer uscat] ;
ps - presiunea partiala a vaporilor la
saturatie [Pa];
r - caldura latenta de vaporizare/
condensare a apei
(r = 2501 kJ/kg);
hapa - entalpia apei [kJ/kg] .
Folosind relatiil e date in tabelul 3. 1. 1,
cunoscand presiunea amestecului :;;i
ori care alte doua marimi caracteri sti ce
se pot determina t oate celelalte. Pentru
ilustrare se prezinta, in continuare,
doua exemple de calcul.
Exemplul de ca/cul 1
Se det ermina grafi c :;; i analiti c para-
metrii aerului urned avand starea defi-
nita prin temperatura uscata t = 20 C
:;;i umiditat ea rel ativa cp = 50 %; presiu-
nea barometri ca se considera
p =101325 Pa = 1,01 3 bar.
Se procedeaza dupa cum urmeaza:
presiunea la saturati e se calcul ea-
za cu rela\i a 3.2.6, rezultand !
Ps = 2343 Pa;
presiunea parti ala a vaporil or de
apa rezul ta pe ~ z relati ei 3.3.8:
Pv = <p-ps = 1172 Pa;
temperatura punctului de roua
calcul ata cu relati a 3.3.4 este
tr = 9,3 C;
con\inutul de vapori calculat cu
relati a 3.3.6 este:
. -3
X = 7,28 10 kg/kga = 7,28 g/kga;
densitatea aerului calculata cu
relatia 3.3. 15 este:
P= 1,199 kg/ m
3
;
entalpia aerului urned calculata cu
formula 3.3. 18 sau 3.3. 20 este:
h = 38,48 kJ/kg.
Exemplul de ca/cul 2
Se calcul eaza continutul de vapori x
al aerului urned a carui stare este ca-
racteri zata de temperatura uscata,
t = 25 C :;;i temperatura umeda,
tu = 15 C. Presiunea barometrica este
p = 101325 Pa = 1,013 bar.
Se determina:
entalpi a aerului la 25 C in functi e
de x :;; i t (relatia 3.3.20) este:
h = 25 + 2547,5x kJ/kg;
presiunea de saturatie (izobara :;;i
adiabatica) corespunzatoare tempe-
raturii umede de 15 C, folosind re-
latia 3.2.6 rezulta ps = 1707,74 Pa;
con\inutul de umiditate la saturatie,
Xs, pentru o presiune partiala a
vaporilor ps = 1707,74 Pa, calcula-
ta cu relatia 3.3. 7 este
Xs = 0,010663 kg/kga;
entalpia apei de 15 c rezulta din
relatia 3.3.2: h apa = 62,79 kJ/kgapa;
entalpia aerului saturat la 15 C, cu
un con\inut de urniditate, Xs, calcu-
XA
Fig. 3.3.1. Citirea parametrilor
aerului urned in diagrama h-x.
x p
t,A - tuA IA
Fig. 3.3.2. Citirea parametrilor
aerului urned in diagrama t-x.
Capitolul 3: Aerul urned
lata cu relati a 3. 3. 20 este
hs = 41 ,965 kJ/kga;
relati a 3.3. 1 devine:
25+2547,5x+(O,O1066-x)62, 79 = 4 1,96
din care rezulta con\inutul de umi -
ditate x = 6,57 10-
3
kg/kga.
3.3.2. Tabele de valori
in practi ca inginereasca, pentru a fa-
cilita calculul rapid, se fol osesc tabele
de valori sau diagrarne psihrometri ce.
in tabelele 3.3.2 ... 3. 3.5 sunt date
rnarimil e caracteri sti ce ale aerului
urned nesaturat :;; i saturat , ale vaporilor
de apa con\inu\i in aerul urned, precum
:;;i densitatea aerului urned, la presiu-
nea de 1 bar (10
5
Pa).
3.3.3.Diagrame psihroinetrice
Reprezentarea grafica a relatiilor din-
tre caracteri sticil e aerului urned este
foarte raspandita datorita posibilitatilor
de calcul rapid, cu o eroare neglijabil a,
pentru situatiile practi ce. Exista nurne-
roase variante in functi e de alegerea
axelor de coordonate :;;i de zona de
parametri care se dore:;; te a fi repre-
zentata cu o buna li zibilitate. Fiecare
diagrarna este construita pentru o pre-
siune data :;; i permite citirea tuturor pa-
rametrilor pentru o stare a aerului defi -
nita prin doua rnarimi (careia ii cores-
punde un punct in planul diagramei).
ct/' '\,
Fig. 3.4.1 . Raza procesului
in diagrama h-x.
Fig. 3.4.2. Raza procesului
in diagrama t - x .
Capitolul 3: Aerul urned
f n taril e Europei de Est $i in Germa-
nia se utilizeaza diagrama cunoscuta
sub numele de "diagrama Mollier'',
construita in coordonate entalpie-con-
tinut de umiditate (h->9 care fac intre i
ele un unghi la 135 . In Romania este !
cunoscuta sub numele de diagrama
i-x; in lucrarea de fata s-a schimbat
notatia pentru entalpie, din i in h, pen-
tru a respecta notatiile internationale.
Pe axa orizontala se cite$te conti -
nutul de umiditate (ce a fost proiectat
de pe axa de coordonate oblica) iar pe
axa verticala (in stanga) se cite$te
temperatura uscata, t Entalpia, h, este
notata direct pe dreptele oblice de
h = constant
fn Franta $i in Statele Unite ale Ame-
ricii se utilizeaza o diagrama h-x care
are axele de coordonate inversate fata
de diagrama Mollier. Deoarece pe axa
orizontala se cite$te temperatura usca-
ta, t, iar pe axa verticala (in dreapta) se
cite:;;te continutul de umiditate, x, a-
ceasta diagrama va fi denumita t-x_ fn
realitate, dreptele t = constant nu sunt
paralele intre ele ci constituie un fasci -
cul de drepte.
Citirea parametrilor aerului um'ed in
aceste diagrame este ilustrata schema-
tic in figurile 3.3. 1, respectiv, 3.3.2.
Diagrama h-x la presiunea de
1O13 mbar este reprezentata in figura
3_3_3_ Planul unei diagrame psihrome-
trice este impartit in doua zone prin
X1= X2 a
Fig. 3.4.3. Proces de incalzire:
a - in diagrama h-X',
b - in diagrama t-x.
Fig.
3
-
4
.4. Proces de racire uscata:
a - in diagama h-X", b - in diagrarna t-x.
I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare
curba de umiditate relativa <p = 100 %
pe care se citesc marimile corespunza-
toare saturatiei. Citirile se tac in zona
de aer nesaturat, deasupra curbei de
saturatie - <p = 100 %.
3.4. Transformari simple
ale aerului urned
Probleme generate
Aerul introdus in incaperile ventilate
1
(climatizate) este, de obicei, tratat pen-1
tru a se obtine o stare ce corespunde
functiei pe care o are in procesele din 1
incapere. Tratarea aerului este realizata
prin inserierea unor procese simple care I
sunt prezentate in tabelul 3-4. 1. fn tabel 1
1
'
sunt date $i relatiile de calcul curente I
necesare pentru alegerea aparatelor de .
tratare. \
0 marime ce caracterizeaza transfor- !
marea termodinamica a aerului urned ' I
este raza procesului (de preluare simul-
tana a caldurii $i umiditatii) denumita $i I
raport de termoumiditate.
Aceasta marime se poate stabili atat
1
pentru procesele de tratare a aerului i
cat $i pentru a urmari evolutia lui in
incaperi.
Raza procesului, , este definita prin
raportul :
Q t1h
=-=-
G,, t1x
in care: Q, Gv, reprezinta debitul de
a
,f----7'tc-i x 1
/-<'"+---1--1 x
2
Fig. 3.4-5. Proces de racire umeda:
a - in diagrama h-x, b - in diagrama t-x_
t, 1, a b
Fig. 3.4.6 Proces izotermic:
a - in diagrama h-X',
b - in diagrama t-x.
caldura, respectiv, de umiditate prelua-
te/cedate de aer in procesul de trans-
formare;
.1h, t1x - variatia de entalpie, respectiv,
de umiditate intre starea ini\iala $i fina-
la ale transformarii (fig. 3.4. 1 $i 3.4.2)
Fiind o marime ce reflecta direct mo-
dul in care s-a produs transformarea
starii aerului, ea este evaluata frecvent,
a$a cum se arata $i in tabelul 3.4. 1.
Procese simple prezentate
in diag-amele psihrometrice
Pentru a facilita speciali$tilor urmari -
rea evolu\i ei aerului in diagramele psi-
hrometrice, majoritatea cuprind, in di-
ferite forme grafice, reprezentari ale ra-
zei procesului.
Pentru diagramele curent folosite
(fig. 3.4.1 $i 3.4.2) se urmare$te evo-
lutia aerului intre o stare initiala 1 $i o
stare finala 2 $i modul in care este
utilizata raza procesului. Orice proces
caracterizat printr-o valoare a razei
procesului este reprezentat printr-o
dreapta paralela cu = constant
Diferitele procese de tratare simpla
cuprinse in tabelul 3.4. 1 sunt reprezen-
tate in diagramele psihrometrice din
figurile 3-4.3. _ .3-4.8.
X1 X2 a
Fig. 3.4.7 Proces adiabatic:
a - in diagrama h-X',
b - in diagrama t-x.
X1 XM X2 11 1M 12
a b
Fig. 3.4.8 Amestec a doua debite de aer:
a - in diagrama h-x,
b - in diagrama t-x.
l. lnstalatii de ventilare si climatizare

1,24
1,26 ' 1{ J

r 1-lf'-i \
5 -++- ---+:... ---, /t.l,r.,
1,28_ f-N-+4tl /\
. ' Ft=- 'ttlJ,

1. 30=--o- tt#:Jl:ttM
"
1,32
-5-= -
1,34
- 10
1,36
-
- 15
1,38
-
"fl/fJ"-'
I I I
5
I I
10
/
I I I f I
15
l I I
20
Continutul de umiditate
-
Raza procesului
=ilh!L1x [kJ/kg]
Capitolul 3: Aerul urned
30
'
kcal kJ
23,9 100
r
--
:
-:
:_ 90
- -

20 - -
-
-
-=- 80
-
-
- :
:
-:_ 70
:
-
--
':
15 - "
- 60
- "
'
r
-r so
- r
2500

r--1-2000 >-- 40

-
-
--
:_ 30
--
-
-
-= -
-
5 - 20
:
- -
-
-
Conversia unitatilor de masura - :
1 kcal/h 4,1 868 kJ/h _:- 10
-
1 kW = 860 kcal/ h :
- -
1 kW = 3600 kJ/h :
o_r:_ 0
I I I '
I ( I I I I 1 1 1 1 r I t I 1 I I
25 30 35 40 45 50
Presiunea vaporilor de apa p [mbar]
Fig. 3.3.3. Diagrama h-x, pentru aerul urned, la presiunea de 1013 mbar.
I 1
55
'

.



.. t
-

'

..
Capitolul 3: Aerul urned
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Tabelul 3.3.2. Marimile caracteristice ale aerului urned nesaturat, la presiunea de 1 bar (1 os Pa)
t - temperatura aerului [C];
x - continutul de umiditate [g/kg aer uscat] - randul de sus;
. .
h - entaloia aerului urned [kJ/kq] - randul de jos.
Umiditatea rel ativa q> [%)
t
(oC]
10 20 30 40 50 60 70 80 90
0 0,38 0,76 1, 14 1,52 1,91 2,29 2,67 3,06 3,44
0,95 1,9 2,85 3,8 4,75 5,70 6,65 7,60

8,55
1 0,41 0,82 1,23 1,63 2,05 2,46 2,87 3,28 3,69
2.02 3,05 4,07 5,07 6, 12 7, 15 8, 18 9,20 10,2
2 0,44 0,88 1,32 1,76 2,20 2,64 3,09 3,53 3,97
3, 10 4,20 5,30 6,40
.
7,50 8,60 9,73 10,8 11,9 .
3 0,47 0,94 1,42 1,89 2,37 2,84 3,31 3,79 4,26
4, 17 5,35 6 55
'
7,73 8,93 10, 1 11,3 12,5 13,7
4 0,50 1,02 1,52 2,03 2,54 3,05 3,56 4,07 4,59
.
5,25 6,55 7,81 9,09 10,4 11,6 12,9 14,2 15,5
5 0,54 1,08 1,63 2, 17 2,72 3,27 3,82 4,37 4,92
6,35 7,71 9,09 10,4 11,8 13,2 14,6 16,0 17,3
6 0,58 1, 17 1,75 2,34 2,92 3,51 4, 10 4,69 5,28
7,45 8,93 10,4 11.9 13.3 14,8 16.3 17,8 19,3
7 0,62 1,25 1,87 2,50 3, 13 3,75 4,38 5,02 5,65
8.55 10.1 11.7 13.3 14.9 16,4 18.0 19,6 21,2
8 0,67 1,33 2,01 2,68 3,35 4,03 4,70 5,38 6,06
9.68 11.3 13. 1 14.7 16.4 18.1 19.8 21.5 23.2
9 0,72 1,43 2, 15 2,87 3,59 4,31 5,04 5,76 6,49
10,8 12,6 14,4 16,2 18,0 19,8 21,7 23,5 25,3
10 0,77 1,53 2,30 3,07 3,84 4,61 5,39 6, 17 6,94
11 ,9 13,9 15,8
.
17,7 19,7 21,6 23,6 25,5 27,5
11 0,82 1,63 2,46 3,28 4, 11 4,93 5,76 6,60 7,43
13, 1 15, 1 17,2 19,3 2 1,4 23,4 25,5 27,6 29,7
12 0,87 1,75 2,62 3,50 4,39 5,28 6, 16 7,05 7,94
14,2 16,4 18,6 20,8 23, 1 25,3 27,5 29,8 32,0
13 0,93 1,87 2,81 3,75 4,70 5,65 6,60 7,55 8,51
15,3 17,7 20, 1 22,5 24,9 27,3 29,7 32, 1 34,5
14 1,00 2,00 3,00 4,01 5,02 6,3 7,05 8,06 9,09
.
16,5 19, 1 2 1,6 24, 1 26,7 29,2 31,8 34,4 37,0
15 1,06 2, 12 3, 19 4,26 5,34 6,41 7,49 8,58 9,66
17 ,7 20,4 23, 1 25,8 28,5 31,2 33,9 36,7 39,4
16 1, 13 2,27 3,41 4,56 5,71 6,85 8,00 9, 15 10,3
18,9 21,7 24,6 27,5 30,4 33,3 36,2 39, 1 42, 1
17 1,2 1 2,42 3,63 4,85 6,08 7,30 8,58 9,79 11,0
20, 1 23, 1 26,2 29,3 32,4 35,5 38,7 41,8 44,8
18 1,28 2,57 3,87 5, 17 6,47 7,81 9,09 10,4 11 ,8
2 1,2 24.5 27,8 31, 1 34,4 37,8 41, 10 44.3 47,9
19 1, 37 2,74 4, 13 5,51 6,92 8,32 9,73 11, 1 12,6
22,5 25,9 29,5 33,0 36,5 40, 1 43,7 47, 1 50,9
-
20 1,46 2,92 4,39 5,87 7,36 8,83 10,4 11,9 13,3
23,7 27,4 3 1, 1 34,9 38,7 42,4 46,4 50,2 53,7
21 1,55 3, 11 4,67 6,24 7,81 9,41 11,0 12,6 14,3
24,9 28,9 32,9 36,8 40,8 44,9 48,9 53,0 57,3
22 1,65 3,30 4,97 6,66 8,32 10, 1 11, 7 13,4 15,2
26,2 30,4 34,6 38,9 43, 1 47,7 51,7 56,0 60,0
23 1, 75 3,52 5,28 7,06 8,83 10,6 12,5 14,3 16,2
27,4 32,0 36,4 41,0 45,5 50,0 54,8 59,4 64,2
24
1,86 3,73 5,62 7,49 9,41 11,3 13,3 15,2
17' 1
28,7 33,5 38,3 43, 1 47,9 52,8 57,8 62,7 67,5
25
1,98 3.96 5,97 8,00 9,99 12, 1 14, 1 16,2 18,3
30,0 35, 1 40,2 45,4 50,4 55,8 60,9 66,3 71,6
26
2, 10 4,21 6,35 8,45 10,6 12,8 15,0 17,2 19,4
31,3 36,7 42.2 47,5 53,0 586
'
64,2 6!=l,8 75,4
27
2,22 4,47 6,73 9,02 11,3 13,6 15,9 13,3 20,6
32,7 38.4 44,2 50,0 55,8 6 1,7 67,5 73,7 79,6
28
2,36 4,74 7, 11 9,54 12,0 14,5 16,9 19,4 21,9
34,0 40, 1 46, 1 52,3 58,6 65,0 71, 1 77,5 83,9
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 3: Aerul urned
Tabelul 3.3.2 Marimil e caracteristice ale aerului urned nesaturat,
la presiunea de 1 bar (1 os Pa) - continuare -
Umiditatea relativa <p [
0
/o]
t
(oCJ
10 20 30 40 50 60 70 80 90
29 2,5 5,02 7,55 10, 1 12,7 15,3 17,9 20,6 23,2
35,4 41,8 48,3 54,8 61,4 68, 1 74,7 81,6 88,3
/
30 2,65 5,32 8,00 10,8 13,5 16,2 19,0 21,8 24,7
36,8 43,6 50,4 57,6 64,5 71,4 78,6 85,7 93, 1
31 2,81 5,64 8,51 11,4 14,3 17,2 20,2 23,2 26,2
3,82 45,4 52,8 60,2 67,6 75,0 82,7 90,3 98,0
32 3, 14 5,97 9,02 12, 1 15,2 18,3 21,4 24,6 27,8
39,6 47,3 55, 1 63,0 70,9 78,8 86,8 95,0 103,2
33 3, 14 6,35 9,54 12,8 16,0 19,4 22, 7 26, 1 29,5
41,0 49,3 57,4 65,8 74,0 82,7 91, 1 99,9 108,6
34 3,33 6,66 10, 1 13,5 17,0 20,5 24,0 27,6 31,3
42,5 5 1, 1 59,9 68,6 77,6 86,5 95,5 104,7 114,2
35 3,52 7,05 10,7 14,3 18,0 21,7 25,5 29,3 33,2
44,0 53, 1 62,4 7 1,7 81,2 90,7 100,4 110,2 120,2
36 3,72 7,49 11,3 , 15,2 19,0 23,0 27,0 31,2 35,2
.
45,5 55,2 65,0 75,0 84,8 95,0 105,3 116, 1 126,4
37 3,92 7,94 11,9 16,0 20,2 24,3 28,6 32,9 37,3
47, 1 57,4 67,6 78, 1
.
88,9 99,4 110,5 121,5 132,8

38 4,5 8,32 12,6 16,9 21,3 25,7 30,3 34,8 39,4


.,.
48,7 59,4 70,4 81 ,4 92,8 104, 1 115,9 127,5 139,3
39 4,38 8,83 13,3 17,9 22,6 27,3 32, 1 36,9 41,8
50,3 61,7 73,2 85, 1 97, 1 109,2 121,6 133,9 146,5
40 4,62 9,34 14, 1 18,9 23,8 28,8 33,8 39,0 44,2
51,9 64,0 76,3 88,7 101,3 114, 1 127,0 140,4 153,8
41 4,88 9,86 14,8 20,0 25,2 30,5 35,8 41,3 46,8
53,6 66,4 79, 1 92,5 105,9 119,6 133,3 147,4 161,6
42 5, 14 10,4 15,7 21, 1 26,6 32,2 37,9 43,7 49,6
55,3 68,8 82,5 96,4 110,6 125,0 139,7 154,7 159,9
43 5,42 11,0 16,5 22,3 28, 1 34,0 40, 1 46,2 52,5
57,0 71,4 85,6 100,5 115,5 130,7 146,5 162,2 178,5
44 5,71 11,5 17,5 23,5 29,7 35,9 42,3 48,8 55,5
.
58,7 73 7
'
89,2 104,7 120,7 136,8 153,2 170,0 187,3
45 6,02 12,2 18,4 24,8 31,3 38,0 44,7 51,7 58,7
60,6 76,5 92,5 109,2 125,9 143,2 160,5 178,6 196,7
46 6,35 12,8 19,4 26, 1 33,0 40, 1 47,3 54,6 62, 1
62 4
'
79, 1 96,2 113,5 131,3 149,7 168,3 187,2 206,6
47 6,66 13,5 20, 4 27,5 34,9 42,3 49,9 57,7 65,7
54,2 81,9 99,8 118,2 137,3 156,5 176, 1 196,3 217,0
48 7,05 14,2 21,6 29,0 36,8 44,7 52,7 61,0 69,4
66,3 84,8 103,9 123, 1 143,3 163,7 184,5 206,0 227,7
49 7,36 15,0 22,7 30,6 38,8 47, 1 55,7 64,5 73 5
'
68, 1 87,9 107,8 128,3 149,5 171,0 193,3 216, 1 239,5
50 7,75 15,8 23,9 . 32,3 40,9 49,7 58,8 68, 1 77,7
70, 1 91,0 11 2, 0 133,8 156, 1 178,9 202,5 226,6 251,5
'
Capitolul 3: Aerni urned I. de ventilare climatizare
Tabelul 3.3.3. Densitatea aerului urned, p [kg/m
3
] la presiunea de 1 bar (105 Pa)
t Umiditatea rel ativa <p [%)
rCJ 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
- 20 1,337 1,377 1,377 1,377 1,376 1,376 1,376 1,376 1,376 1,376
- 19 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371
-18 1,366 1,366 1, 366 1,366 1,366 1,366 1,365 1,365 1,365 1,365
-17 1,361 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360
- 16 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355
-15 1,350 1,350 1,350 1,350 1,350 1,350 1,349 1,349 1,349 1,349
-14 1,345 1,345 1,345 1,344 1,344 1,344 1,344 1,344 1,344 1,344
-13 1,340 1,339 1,359 1,339 1,339 1,339 1,339 1,339 1,339 1,339
-12 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,333
- 11 1,329 1,329 1,329 1,329 1,329 1,329 1,329 1,328 1,328 1,328
- 10 1,324 1,324 1,324 1,324 1,324 1,324 1,323 1,323 1,323 1,323
-9 1,319 1,319 1,319 1,319 1,319 1,319 1,318 1,318 1,318 1,318
- 8 1,314 1,314 1,314 1,314 1,314 1,313 1,313 1,313 1,313 1,313
- 7 1,309 1,309 1,309 1,309 1,309 1,308 1,308 1,308 1,308 1,308
-6 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,303 1,303 1,303 1,303 1,303
- 5 1,299 1,299 1,299 1,299 1,299 1,298 1,298 1,298 1,298 1,298
-4 1,295 1,294 1,294 1,294 1,294 1,294 1,293 1,293 1,293 1,293
-3 1,290 1,290 1,289 1,289 1,289 1,289 1,288 1, 288 1,288 1,283
- 2 1,285 1,285 1,285 1,284 1,284 1,284 1,284 1,283 1,283 1,283
- 1 1,280 1,280 1,280 1,279 1,279 1,279 1,279 1,278 1,278 1,278
0 1,276 1,275 1,275 1,275 1,274 1,274 1,274 1,274 1,273 1,273
1 1,271 1,271 1,270 1,270 1,270 1,269 1,269 1,269 1,268 1,268
2 1,266 1,266 1,266 1,265 1,265 1, 265 1,264 1,264 1,264 1,263
3 1,262 1,261 1,261 1,261 1,260 1,260 1,259 1,259 1,259 1,258
4 1,257 1,257 1,256 1,256 1,256 1,255 1,255 1,254 1,254 1,254
5 1,253 1,252 1,252 1,251 1,251 1,250 1,250 1,250 1,249 1,249
6 1,248 1,248 1,247 1,247 1,246 1,246 1,245 1,245 1,244 1,244
7 1,243 1,243 1,243 1,242 1,242 1,241 1,241 1,240 1,240 1,239
8 1,239 1,239 1,238 1,238 1,237 1,237 1,236 1,236 1,235 1,235
9 1,235 1,234 1,234 1,233 1,232 1, 232 1,231 1,231 1,230 1,230
10 1,230 1,230 1,229 1,229 1,228 1,227 1,227 1,226 1,226 1,225
11 1,226 1,225 1,225 1,224 1,223 1,223 1,222 1,222 1,221 1,220
12 1,221 1,221 1,220 1,220 1,219 1,218 1,218 1,217 1,216 1,216
13 1,217 1,216 1,216 1,215 1, 214 1,214 1,213 1,212 1,212 1,211
14 1,213 1,212 1,211 1,211 1,210 1, 209 1,208 1,208 1,207 1,206
15 1,209 1,208 1,207 1,206 1,206 1,205 1,204 1,203 1,202 1,202
16 1,204 1,204 1,203 1,202 1,201 1,200 1, 199 1, 199 1, 198 1, 197
17 1,200 1, 199 1, 198 1, 198 1, 197 1, 196 1, 195 1, 194 1, 193 1, 192
18 1, 196 1, 195 1, 194 1, 193 1, 192 1, 191 1, 191 1, 190 1, 189 1, 188
19 1, 192 1, 191 1, 190 1, 189 1, 188 1, 187 1, 186 1, 185 1, 184 1, 183
20 1, 188 1, 187 1, 186 1, 185 1, 184 1, 182 1, 181 1, 180 1, 179 1, 178
21 1, 184 1, 183 1, 181 1, 180 1, 179 1, 178 1, 177 1, 176 175 1, 174
22 1, 180 1, 178 1, 177 1, 176 1, 175 1, 174 1, 172 1, 171 1, 170 1, 169
23 1, 175 1, 174 1, 173 1, 172 1, 170 1, 169 1, 168 1, 167 1, 165 1, 164
24 1, 171 1, 170 1, 169 1, 167 1, 166 1, 165 1, 164 1, 162 1, 161 1, 160
25 1, 167 1, 166 1, 165 1, 163 1, 162 1, 160 1, 159 1, 158 1, 156 1, 155
26 1, 163 1, 162 1, 160 1, 159 1, 158 1, 156 1, 155 1, 153 1, 152 1, 150
27 1, 159 1. 158 1.156 1.155 1. 153 1. 152 1, 150 1, 149 1, 147 1, 145
28 1, 156 1, 154 1, 152 1, 151 1, 149 1, 147 1, 146 1, 144 1, 142 1, 141
29 1, 152 1, 150 1, 148 1, 146 1, 145 1, 143 1, 141 1, 139 1, 138 1, 136
30 1, 148 1, 146 1, 144 1, 142 1, 140 1, 138 1, 137 1, 135 1, 133 1, 131
31 1, 144 1, 142 1, 140 1, 138 1, 136 1, 134 1, 132 1, 130 1, 128 1, 126
32 1, 140 1, 138 1, 136 1, 134 1, 132 1, 130 1, 128 1, 126 1, 124 1, 121
33 1, 136 1, 134 1, 132 1, 130 1, 127 1, 125 1, 123 1, 121 1, 11 9 1, 117
34 1, 132 1, 130 1, 128 1, 125 1, 123 1, 121 1, 119 1, 116 1, 114 1, 112
35 1, 128 1, 126 1, 124 1, 121 1, 119 1, 116 1, 114 1, 112 1,109 1, 107
36 1, 125 1, 122 1, 120 1, 117 1, 115 1, 112 1, 110 1, 107 1, 104 1, 102
37 1, 121 1, 118 1, 116 1, 113 1, 110 1, 108 1, 105 1, 102 1, 100 1,097
38 1, 117 1, 114 1, 112 1, 109 1, 106 1, 103 1, 100 1,098 1,095 1,092
39 1, 113 1, 110 1, 108 1, 105 1, 102 1,099 1,096 1,093 1,090 1,087
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 3: Aerul urned
,
Tabelul 3.3.3. Densitatea aerului urned la presiunea de 1 bar - continuare -
t Umiditatea relativa 1p [%]

[oCJ
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
40 1. 110 1.107 1.104 1.100 1.097 1.094 1.091 1.088 1.085 1.082
41 1. 106 1.103 1.099 1.096 1 093 1 090 1.086 1.083 1 080 1 077
42 1, 102 1,099 1.095 1.092 1.089 1.085 1.082 1.078 1.075 1.071
43 1.099 1.095 1.091 1.088 1.084 1.081 1.077 1.073 1.070 1.066
44 1.095 1.091 1.087 1.084 1,080 1.076 1.072 1,069 1,065 1.061
45 1,091 1,087 1,083 1.079 1.075 1.072 1.068 1.064 1.060 1.056
46 1,088 1,084 1.079 1.075 1.071 1.067 1.063 1.059 1.054 1.050
47 1,084 1,080 1.075 1.071 1,067 1,062 1,058 1,054 1,049 1,045
48 1,081 1,076 1,071 1,067 1,062 1.058 1.053 1.048 1,044 1.039
49 1,077 1,072 1,067 1,063 1.058 1,053 1.048 1,043 1,039 1,034
50 1,073 1,068 1,063 1,058 1,053 1,048 1,043 1,038 1,033 1,028

55. 1,056 1,049 1,043 1,037 1,030 1,024 1,018 1,011 1,006 0,999
60 1,038 1,030 1,022 1,014 1,007 0,999 0,991 0,983 0,975 0,967
65 1,021 1,011 1,001 0,992 0,982 0,972 0,962 0,953 0,943 0,933
70 1,004 0,992 0,980 0.968 0.956 0.944 0,932 0,920 0,908 0.896
75 0,986 0,972 0,957 0,943 0,928 0,913 0,899 0,884 0,870 0,855
80 0,969 0,951 0,934 0,916 0,898 0,881 0,863 0,845 0,828 0,810
85 0,952 0,930 0,909 0,888 0,867 0,845 0,824 0,803 0,782 0,760
90 0,934 0,909 0,883 0,858 0,832 0,807 0,782 0,756 0,731 0,705
95 0,916 0,886 0,856 0,826 0,795 0,765 0,735 0,705 0,674 0,644
100 0,898 0,862 0,827 0,790 0,755 0,719 0,684 0,648 0,6 12 0,576
Tabelul 3.3.4. Marimile caracteristice ale aerului urned saturat, la presiunea de 1 bar 10s Pa
t - temperatura aerului [C];
p s - presiunea la saturatie a vaporilor de apa [mbar];
x s - continutul de umiditate la saturatie [g/kg aer uscat];
hs - entalpia aerului saturat [kJ/kg]
t Os Xs hs t Os Xs hs t Os Xs hs
- 20 1,03 0,64 -18 5 , 10 12,27 7,73 29,5 40 73,75 49,52 167,7
- 19 1, 13 0,71 - 17 4 , 11 13, 12 8,27 31,9 41 77,77 52,45 176,4
- 18 1,25 0,78 - 16 4 , 12 14,01 8,84 34,4 42 81,98 55,54 . 185,5
.
- 17 1,37 0,85 -15 0 , 13 15,00 . 9,45 37,0 43 86,39 58,82 195,0
- 16 1,50 0,94 - 13 8 , 14 15,97 10, 10 39,5 44 91,00 62,26 205,0
- 15 1,65 1,03 - 12 5 , 15 17,04 10,78 42,3 45 95,82 65,92 218,6
-14 1,81 1, 13 - 11 3 , 16 18, 17 11,51 45,2 46 100,85 69,76 226,7
- 13 1,98 1,23 - 10 0 , 17 19,36 12,28 48,2 47 106, 12 73,84 238,4
- 12 2, 17 1,35 - 8 7 , 18 20,62 13, 10 51,3 48 111,62 78, 15 250,7
- 11 2,37 1,48 -7 4 , 19 21,96 13,97 54,5 49 117,36 82,7 263,6
- 10 2,59 1,62 -6 0 , 20 23,37 14,88 57,9 50 123,35 87,52 277,3
-9 2,83 1,77 -4 6 , 21 24,85 15,85 61,4 51 128,6 92,62 291,7
-8 3,09 1,93 -3 2 , 22 26,42 16,42 65,0 52 136, 13 98,01 306,8
- 7 3,38 2, 11 - 1 8 , 23 28,08 17,97 68,8 53 142,93 103,73 322,9
-
-6 3,68 2,30 -0 3 , 24 29,82 19, 12 72,8 54 150,02 109,80 339,8
- 5 4,01 2,50 1,2 25 31,67 20,34 76,9 55 157,41 116, 19 357,7
-
-4 4,37 2,73 2,8 26 33,6 21,63 81,3 56 165,09 123,00 376,7
-3 4,75 2,97 4,4 27 35,64 22,99 85,8 57 173, 12 130,23 396,8
-2 5, 17 3,23 6,0 28 37,78 24,42 90,5 58 181,46 137,89 418,0
- 1 5,62 3,52 7,8 29 40,04 25,94 95,4 59 190, 15 146,04 440,6
0 . 6, 11 3,82 9,5 30 42,41 27,52 100,5 60 199,17 154,72 464,5
1 6,56 4, 11 11,3 31 44,91 29,25 106,0 65 250, 10 207,44 609,2 .
2 7,05 4,42 13, 1 32 47,53 31,07 111,7 70 311,60 281,54 811, 1
3 7,57 4,75 14,9 33 50,29 32,94 117,6 75 385,50 390,20 1105,7
4 8, 13 5, 10 16,8 34 53, 18 34,94 123,7 80 473,60 559,61 1563,0
5 8,72 5,47 18,7 35 56,22 37,05 130,2 I I 85 578,00 851,90 2351,0
6 9,35 5,87 20,7 36 59,40 39,28 137,0 I I 90 701, 10 1459,0 3983,0
7 10,01 6,29 22,8 37 62,74 41,64 144,0 95 845,20 3396,0 9190,0
8 10,72 6,74 25,0 38 66,24
-
44, 12 151,6 100 1013,0 - -
9 11,47 7 ,22 27,2 39 69,91 46,75 159,5 - - - -
Capitolul 3: Aerni urned I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare
Tabelul 3.3.5. Marirnile caracteristice ale vaporilor de aoa continuti in aerul urned, la presiunea de 1 bar (10
5
Pa)
t - temperatura aerului urned [
0
C];
pv - presiunea partiala a vaporilor de apa [mbar] - randul de sus;
pv - densitatea vaporilor de apa [g/ m
3
] - randul de jos.
t Umiditatea relativa <jl [%]
[OC]
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
0 0,61 1,22 1,83 2,44 3,06 3,67 4, 28 4,89 5,50 6, 11
0,5 1,0 1,4 1,9 2,4 2,9 3,4 3,8 4,3 4,8
1 0,66 1,31 1,97 2,62 3,28
(
3,94 4,59 5,25 5,90 6,56
0,5 1,0 1,6 2, 1 2,6 3, 1 3,6 4,2 4,7 5,2
2 0,71 1,41 2, 12 2,82 3,53 4,23 4,94 5,64 6,35 7,05
0,6 1, 1 1,7 2,2 2,8 3,4 3,9 4,5 5,0 5,6
3 0,76 1,51 2,27 3,03 3,79 4,54 5,30 6,06 6,81 7,57
0,6 1,2 1,7 2,4 3,0 3,5 4, 1 4,7 5,3 5,8
4 0,81 1,63 2,44 3,25 4,07 4,88 5,69 6,50 7,32 8, 13
0,6 1,3 1,9 2,6 3,2 3,8 4,5 5, 1 5,8 6,4
5 0,87 1,74 2,61 3,48 4,36 5,23 6,10 6,97 7,84 8,72
0,7 1,4 2,0 2,7 3,4 4, 1 4,8 5,4 6, 1 6,8
6 0,93 1,87 2,81 3,74 4,68 5,61 6,55 7,48 8,42 9,35
0,7 1,5 2,2 2,9 3,7 4,4 5, 1 5,8 6,6 7,3
7 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,01
0,8 1,5 2,3 3, 1 3,9 4,6 5,4 6,2 6,9 7,7
8 1,07 2, 14 3,22 4,29 5,36 6,43 7,50 8,58 9,65 10,7
0,8 1,7 2,5 3,3 4,2 5,0 5,8 6,6 7,5 8,3
9 1, 15 2,29 3,44 4,59 5,74 6,88 8,03 9, 18 10,32 11,47
0,9 1,8 2,6 3,5 4,4 5,3 6.2 7,0 7,9 8,8
10 1,23 2,45 3,68 4,91 6,14 7,36 8,59 9,82 11,04 12,27
0,9 1,9 2,8 3,8 4,7 5,6 6,6 7,5 8,5 9,4
11 1,31 2,68 3,94 5,25 6,56 7,87 9, 18 10,50 11 ,80 13, 1
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0
12 1,40 2,80 4,20 5,60 7,01 8,41 9,81 11,20 12,60 14,0
1, 1 2, 1 3,2 4,3 5,4 6,4 7,5 8,6 9,6 10,7
13 1,50 3,00 4,50 6,00 7,50 9,00 10,5 12,0 13,5 15,0
1, 1 2,3 3,4 4,4 5,7 6,8 7,9 9,0 10,2 11,3
14 1,60 3, 20 4,80 6,40 8,00 9,60 11,2 12,8 14,4 16,0
1,2 2, 4 3,6 4,8 6, 1 7,3 8.5 9,7 11 ,0 12, 1
15 1,70 3,40 5, 11 6,81 8,52 10,2 11 ,9 13,6 15,3 17,0
1,3 2, 6 3,8 5, 1 6,4 7,7 9,0 10,2 11,5 12,8
16 1,81 3,63 5,45 7,27 9,09 10,9 12,7 14,5 16,4 18,2
1,4 2,7 4, 1 5,4 6,8 8,2 9,5 10,9 12,2 13,6
17 1,94 3,87 5,81 7,74 9,68 11,6 13,6 15,5 17,4 19,4
1,5 2,9 4,4 5,8 7,3 8,7 10, 1 11,6 13,0 14,5
18 2,06 4, 12 6, 19 8, 25 10,3 12,4 14,4 16,5 18,6 20,6
1,5 3, 1 4,6 6, 2 7,7 9,2 10,8 12,3 13, 9 15,4
19 2, 20 4,39 6, 59 8,78 11 ,0 13,2 15,4 17,6 19,8 20,0
1,6 3,3 4,8 6, 5 8,2 9,8 11 ,4 31, 1 14,7 16,4
20 2,34 4,67 7,01 9, 35 11 ,7 14,0 16,4 18,7 21 ,0 23,4
1, 7 3,5 5, 2 6,9 8,7 10,4 12,0 13,9 15,6 17,3
21 2, 49 4,97 7,46 9,94 12,4 14,9 17,4 19,9 22,4 24,9
1,8 3,7 5,5 7,3 9,2 11,0 12, 8 14,7 16,5 18,3
22 2,64 5,28 7,93 10,6 13,2 15,9 18,5 21, 1 23,8 26,4
1,9 3,9 5,8 7,8 9,7 11 ,6 13,6 15, 5 17,5 19,4
23 2, 81 5,63 8,42 11,25 14,0 16,8 19,7 22,5 25,3 28, 1
2, 1 4, 1 6,2 8, 2 10,3 12,4 14,4 16,5 18,6 20,6
24 2, 98 5,96 8, 95 11 ,9 14,9 17,9 20,9 23,9 2,68 29, 8
2,2 4,4 6,5 8,7 10,9 13, 1 15,3 17,5 19,6 21,8
25 3, 17 6,33 9,50 12,7 15,8 19, 0 22,2 25,3 28,5 31,7
2,3 4, 6 6,9 9, 2 11 ,5 13,8 16, 1 18,4 20,7 23,0
26 3,36 7,62 10, 1 13,4 16,8 20,2 23,5 26, 9 30,2 33,6
2,4 4,9 7,3 9,8 12,2 14,6 17, 1 19,5 22, 0 24,4
27 3,56 7, 13 10,7 14,3 17,8 21,4 24,9 28,5 32, 1 35,6
2,6 5, 2 7,7 10,6 12,9 15,5 18, 1 20,6 23,2 25.8
28 3,78 7,56 11 ,3 15, 1 18,9 22,7 26,4 30,2 34,0 37,8
2,7 5.4 8,2 11 ,0 13,6 16,3 19, 1 21,8 24,5 27,2
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 3: Aerul urned
Tabelul 3.3.5. Marimile caracteristice ale vaporilor de apa continuti In aerul urned la presiunea de 1 bar - continuare -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
29 4,00 8,00 12,00 16,0 20,0 24,0 28,0 32,0 36,0 40,0
2,9 5,8 8,7 11 ,5 14,4 17.3 20,2 23,0 25,9 28,8
30 4,24 8,48 12,7 17 ,0 21,2 25,4 29,7 33,9 38,2 42,4
3,0 6, 1 9, 1 12,0 15,2 18,2 21,3 24,3 27,4 30,4
31 4,49 8,98 13,5 18,0 22,5 26,9 31,4 35,9 40,4 44,9
3,2 6,4 9,6 12,8 16,0 19,2 22,4 25,6 28,8 32,0
32 4,75 9,51 14,3 19,0 23,8 28,5 33,3 38,0 42,8 47,5
. 3,4 6,8 10,2 13,5 16,9 20,3 23,7 27,0 30,2 33,8
33 5,03 10, 1 15, 1 20, 1 25, 1 30,2 35,2 40,2 45,3 50,3
3,6
7' 1
10,7 14,3 17 ,9 21,4 25,0 28,6 32, 1 35,7
34 5,32 10,6 16,0 21,3 26,6 31,9 37,2 42,5 47,9 53,2
3,8 7,5 11 ,3 15, 1 18,8 22,6 26,4 30,2 33,8 37,6
35 5,62 11 ,2 16,9 22,5 28, 1 33,7 39,4 45,0 50,6 56,2
4,0 7,9 11 ,9 15,8 19,8 23,8 27,8 31, 7 35,6 39,6
36 5,94 11,9 17 ,8 23,8 29,7 35,6 41,6 47,8 53,5 59,4
4,2 8,3 12,5 16,7 20,8 25,0 29,2 33,4 37,6 41,7
37 6,27 12,6 18,8 25, 1 31,4 37,6 43,9 50,2 56,5 62,7
4,4 8,8 13,2 17,6 21,9 26,3 30,7 35,2 39,6 43,9
38 6,62 13,2 19,9 26,5 33, 1 39,7 46,4 53,0 59,6 66,2
4,6 9,2 13,9 18,5 23, 1 27,7 32,3 37,0 41,6
.
46,2
39 6,99 14,0 21,0 28,0 35,0 42,0 49,0 56,0 63,0 69,9
4,9 9,7 . 14,6 19,5 24,3 29,2 34,0 38,9 43,7 48,6
40 7,38 14,8 22, 1 29,5 36,9 44.3 51,6 59,0 66,4 73,8
5, 1 10,2 15,3 20,6 25,6 30,6 35,8 40,9 46,0 51, 1
41 7,78 15,6 23,3 3 1, 1 38,9 46,7 54,4 62,2 70,0 77,8
5,4 10,8 16,2 21, 5 26,9 32,2 37,6 43,0 48,4 53,8
42 8,20 16,2 24,6 32,8 41,0 49,2 57, 4 65,6 73,8 82,0
5,7 11,3 17,0 22,6 28,2 33,9 39,6 45,2 50,8 56,5
43 8,64 17,3 25,9 34,6 43,2 51,8 60,5 69, 1 77,8 86,4
5,9 11 ,9 17,8 23,8 29,6 35,6 41,6 47,5 53,5 59,4
44 9, 1 18, 2 27,3 36,4 45,5 54,6 63,7 72,8 81,9 9 1,0
6,2 12,5 18,7 24,9 3 1, 1 37,4 43,6 49,9 56,2 62,3
45 9,58 19,2 28,7 38,3 47,9 57,5 67, 1 76,7 86,2 95,8
6,5 13, 1 19,6 26,2 32,6 39,4 45,7 52,4 . 58,9 65,4
46 10, 1 20,2 30,3 40,3 50,4 60,5 70,6 80,7 90,8 100,8
6,9 13,7 20,6 27,4 34,3 41,2 48, 1 55, 0 61,8 68,7
47 10,6 21,2 31,8 42,2 53, 1 63,7 74,3 84,9 95,5 105, 1
'
7,2 14,4 21,6 28,8 36,0 43,2 50,4 57,6 64,8 72,0
48 11 ,2 22,3 33,5 44,6 55,8 67,0 78, 1 89,3 100,4 111,6
7,6 15, 1 22,7 32,2 37,7 45,2 52,8 60,4 68,0 75,5
49 11 , 7 23,5 35,2 46,9 58,7 70, 4 82,2 93,9 105,7 117,4
7,9 15,8 23,8 3 1,6 39,6 47,5 55,4 63,4 71,3 79,2
50 12,3 24,7 37,0 49,3 61,7 74,0 86,3 98,7 111,0 123,3
8,3 16,6 24,9 33,2 41,5 49,7 58, 1 66,4 74,6 83,0
Capitolul 3: Aerul urned I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Tabelul 3.4.1. Transformari simple ale aerului urned
-
T ransformarea
- kJ/ka]
1. lncalzire uscata (proces 1-2)
E = +oo
Se realizeaza cu o baterie de lncalzire
2. Racire uscata (proces 1-2)
E = - oo
Se realizeaza cu o baterie de racire
avand temperatura me die t8R > tr 1
3. Racire cu uscare (proces 1-2)
> 0
Se realizeaza cu o baterie de racire
avand taR < tri
4. Umidificare izotermica
(proces 1-2) = hv
Se realizeaza prin injectie de abur
saturat (sau prin pulverizare de apa
cu temperatura t)
5. Umidificare adiabatica, teoretic,
E = 0 (proces 1- 2).
Proces real = Gp apa ta (proces 1-3)
Gp apa = 4, 186 kJ/kg (caldura masica a
apei la presiune constanta).
Se realizeaza prin pulverizarea de apa
In circuit lnchis cand temperatura apei
ta = fu
6. Amestec de aer
E = (h2 - h 1) I (x2 - x 1)
( 1 $i 2 sunt starile aerului care se
amesteca, avand debitele Li.
respectiv L2)
Notatii:
Schema realizare proces
'
I
L I
+ I
IL
t1. x1.<p1 t2,
@
agent termic

a
pr1mar
agent
de racire
.
I ! t I
-
I I
L
I IL


G) t,, hj, x,
I
@ tj>o h
2
, x
2
I
' I
'
!BR > l,.1
b
agent de racire
'
I
I
-
L I .

I
' I t .
t
6
R < t,.
1
condensat
'
I
l I

I
I
'
I
L I <
--* :::
c
I
I
injec\ie vapori
(sau apa cu t =t1)
e
I
I
L
t
1
, h
1
, x
1
, 11>
1
::::
CD .r-+t==_ =
I
L I
PC apa recirculata
d
+ I
IL

t1 , -f. x 1.<p1 t2,h4x2.<fl2
,' __ _,_,_. __ -----<. @
agent termi c
primar
L - debit de aer [kg/s]; 0 - debit de caldura [kW]; Gv - debit de vapori [kg/s]
Relatii de calcul

Debitul de caldura preluat de aer,


respectiv cedat de bateria de lncalzire:
081 = L(h2 - hi) sau, aproximativ,
081 = L(t2 - ti)
Oebitul de caldura extras aerului
supus racirii $i preluat de bateria de
-
rac1re:
08R = L(hi - h2) sau aproximativ
081 = L {ti - t2)
Oebitul de caldura preluat de la aer:
OaR = L(hr - h2)
Oebitul de vapori de apa condensati:
Gv = L(xr - x2)
Debitul de vapori preluat de aer:
Gv = L(x2 - x i)
Debitul de caldura preluat de aer:
0 = L(h2 - h i)
Debitul de vapori preluat de aer:
aproximativ: Gv = L(x2 - xi), respectiv
real: Gv = L(x3 - x r)
Starea finala a aerului amestecat M va
avea entalpia, hm $i continutul de
umidita te Xn1:
-

-. . -
,,, . '
., . . '.
- , ..

, ?
. .
. .
.. ' -- ..
. . . -
.... ,,.,_, __ .


II

I

I

I
Capifolul
Procedee de fratare a aerului
-
':.-_l -
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului I. lnstala!ii de ventilare ~ climatizare
4.1. Probleme generate
Aerul incaperilor din cladiril e civile $i
industriale tinde sa-$i modifice perma-
nent parametrii de stare ca urmare a a-
porturilor (pierderilor), a degajari lor de
caldura $i a degajaril or $i consumurilor
de umiditate sau, altfel spus, ca urma-
re a vari a\i ei permanente a sarcinilor
(bilanturilor) termice $i de umiditate.
Mentinerea aerului din incaperi la para-
metrii prescri$i presupune extragerea
caldurii $i umiditatii in exces sau intro-
ducerea acestora acolo unde sunt de-
fi citare, pentru a se men\ine starea de
echilibru. Sistemele de tratare a aerului
se refera numai la procesele termice,
mentinerea concentra\iilor celorlalte
doua noxe (gaze sau vapori, praf) sub
sau la valorile admisibile presupune in-
troducerea in incaperi a anumitor debi-
t e de aer, indiferent de tratamentele
termice la care acestea sunt supuse.
Men\inerec;i starii de echi libru termic, in
condi\iile unui debit de aer pentru ven-
tilare, dat , presupune introducerea ae-
rului in incaperea sau incaperile consi-
derate cu parametri permanent varia-
bili, dar in stransa dependenta cu vari -
a\i a bilan\urilor termi ce $i de umiditate.
Realizarea parametrilor vari abili ai ae-
rului refulat are loc in afara incaperii
deservite, in echipamente special con-
struite. in unele situatii parti culare (de
exemplu, umidificarea aerului cu abur
sau apa) procesul de tratare a aerului
are loc chiar in incaperea considerata.
t =1
a s
h
x
x = x
s a
Fig. 4.2.1 . Schema de calcul.
x
Chiar $i in condi\iile utili zari i unor insta-
la\ii cu debit de aer variabil, parametrii
aerului refulat in incaperi sunt variabili
de-a lungul anului, i n func\ie de tempe-
ratura aerului exteri or, vari atiile, insa,
sunt mai mici, deoarece acordarea cu
varia\iil e sarci nii termi ce $i de umiditate
se face prin modifi carea debitului de
aer $i nu a parametrilor momentani. in-
calzirea sau racirea aerului intr-o inca-
pere, fata de temperatura normala a
acesteia, sunt situatii particulare cau-
zate de punerea in functiune sau de
oprirea instala\i ei $i nu prezinta impor-
tanta pentru problema in studiu. in
acela$i mod trebuie privite $i abaterile
umidi tatii aerului . Procesele simpl e de
incalzire, de racire, la x = constant $i
de amestec au fast tratate la 3.4.
4.2. Tratarea aerului cu apa
Modificarea starii aerului prin pune-
rea acestuia in contact cu apa este un
procedeu destul de vechi, folosit pe
larg $i in prezent, cu toate ca asistam
la o accentuare a crizei de apa. in
acest din urma caz se urmare$te utili-
zarea unor procedee care sa duca la
reducerea debitului specific de apa
pentru tratarea aerului [kg apa!kg aer
tratat]. Concomitent se urmare$te $i re-
ducerea dimensiunilor echipamentului
de tratare a aerului cu apa. Se au in
x x x
2 3
x
1
Fig. 4.2.2. Modificarea starii aerului
in contact cu apa.
vedere procesele termodinamice ce au
loc intre aer $i apa, urmand ca aspec-
tele legate de con\inutul de impurita\i
al apei de tratare sa fie luate in consi-
derare la descri erea echipamentului
respectiv (fig. 4.2. 1).
Modelul simplificat al schimbului
dintre aer $1 apa
Pentru a intelege mai U$or modifica-
1 rea starii aerului, respectiv, directia in
lungul careia are loc aceasta evoluti e
se recurge la o analogie cu amestecul
a doua cantita\i de aer, cu stari diferite
(fig. 4.2.2).
Aerul de stare 1 este alcatuit dintr-o
infinitate de picaturi fine avand tempe-
ratura ti $i con\inutul de umiditate x1.
Starea 2 este alcatuita, la randul ei,
dintr-o infinitate de parti cul e fine de
apa, acoperite cu un film foarte sub\ire
de aer (strat limita) avand aceea$i tem-
peratura cu a apei, constanta $i egala
cu f2. Se accepta deci simplificarea ca
se amesteca aer cu starile 1 $i, respec-
tiv, 2. De la amestecul a doua cantitati
de aer se $lie ca starea finala se ga-
Se$te pe dreapta care une$1e cele do-
ua stari , initiala $i finala, deci in 3. Sta-
rea 3 se afla mai aproape de 2 daca
numarul parti culelor de "aer" de stare
2 este mai mare, respectiv, debitul de
apa pulverizata este mai mare. in rea-
litate, directia desfa$urarii proceselor
se abate de la dreapta 1-2, evoluand
pe traiectorii apropiate 1-4-3' sau
1-5-3", in func\ie de sensul relativ
aer - apa $i de fine\ea particul elor.
in practica se considera, in mod
conven\ional , ca evolutia starii aerului
in contact cu apa se desfa$oara pe di -
rectia 1-2 data de starea initiala a ae-
rului 1 $i de temperatura ini\iala a apei,
fa = f2, considerata constanta in proce-
sul de schimb.
4.2.1. Procese posibile
de modificare a starii aerului
in contact cu apa
Analiza proceselor de moditicare a
starii aerului in contact cu apa
Studiul proceselor de schimbare a
starii aerului in contact cu apa se poate
face pe baza expresiei fluxului elemen-
tar de cal dura dat de relatia (fig. 4.2.2):
t:,.Q = [a( t - ta) + <HQ" (X - Xa}]dS
Tabelul 4.2.1. Procese posibile de modificare a starii aerului in contact cu apa
Proces dupa Temperatura I Raza pro-
I
Denumirea
direc\ ia apei, ta ! cesului, E
t:,.x
2. h ~ t procesului
A- 1
ta > f E > hv >0 >0 >0
'
umidificare cu incalzire
t = const. (A-2) fa = t E = hv >0 >0 =0
I
umidificare izotermica
A-3 ta > f > f ' 0 < < hv >0 >0 <0 I umidificare cu racire $i cre$terea entalpiei
h = const. (A-4)
ta= t '
i
E "' 0 >0 =0
i <0
I
umidifi care adiabati ca
A-5
f ' > ta > tr I -oo<E< O >0 <0 <0 !
umidificare cu racire $i scaderea entalpiei
x = const. (A-6)
fa = tr E = - oo =0 <0 <0 I
racire la x = constant
A-7
t,>ta > 0 C E> O <0
i
<0 <0
!
racire cu uscare
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
Plecam de la observa\ ia ca pot avea
loc situatiil e:
> >
I = t. ; X = Xa
< <
in cazul schimbului de caldura per-
ceptibil a 6.0p = a( t - ta) dS cele 3 ca-
zuri reprezinta:
t > ta, 6 0p > 0, aerul cedeaza cal-
dura apei, racindu-se;
I = ta, t:.Op = 0, aerul i$i mentine
t emperatura neexistand schimb de
caldura perceptibila;
t < ta, t:.Op < 0, aerul prime$te caldu-
ra de la apa, incal zindu-se.
in cazul schimbului de caldura laten-
ta, t:.01 = <Ho{x - xa)dS cele trei cazuri
reprezinta: x > Xa, respectiv ta < t r:
601 < 0, aerul cedeaza apei caldura la-
tenta (odata cu vaporii de apa ce se
condenseaza) $i se usuca; x = Xa, res-
pectiv ta = t,, schimbul de caldura laten-
ta este nul, t:.01 = O; x > Xa, respectiv,
ta > Ir, t:.01 < 0, aerul prime$le caldura
latenta odata cu apa care se evapora.
in realitate, au loc procese in care se
modifica atat temperatura cat $i conti-
nutul de umiditate rezultand mai multe
procese (incalzire cu umidificare, racire
cu umidificare, racire cu uscare etc).
Anali za proceselor posibil e de
schimbare a starii aerului in contact cu
apa se face in diagrama h-x utilizand
scara unghiul ara (raza procesului)
c. = t:.hl t:.x. Dupa cum se _poate observa
in diagrama din figura 4.2.3, procesele
pot evolua pe 7 direc\ii , direqii stabilite
in raport cu dreptele caracteristice unei
stari ini\iale A: t = constant, h = con-
stant, x = constant. Au fost notate cu
1, 2, .. ., 7 starile finale ale aerului in
procesele reale $i cu 1 ', 2', 7' , in
cele ideate.
Procesele de schimbare a starii
aerului i n contact cu apa se pot desfa-
$Ura dupa cum se vede in zona cuprin-
sa in diagrama h-x intre tangentele
A- 1' $i A- 7' la curba de satura\ie. Daca
temperatura corespunzatoare punctului
7' este mai mica decat O C, limitele
proceselor se restrang. Procesele posi-
bile de tratare a aerului cu apa sunt re-
date sintetic in t abelul 4.2.1. Procesele
A- 1, 3, 5, 7 sunt procese politropice.
Procese de tip A- 1 au loc in turnuril e
de racire a apei, domeniu apar\inand
instala\iilor fri gorifice. Dintre procesele :
prezentate, cele mai utilizate sunt cele
care decurg la x = constant , h = con-
stant $i t = constant.
4.2.2 Umidificarea izotermica
in practica acest proces este mai co-
mod sa se realizeze cu abur saturat
uscat, decal cu apa pulverizata. Este
util de $liut care este valoarea razei
procesului c. dupa care se desf3$oara.
Cu nota\iil e din figura 4.2.3. putem
scrie IA = 12 = t:
Dh /J;. - hA
= -=--=
LIX X2- XA
cpl+ ( ro+ Cp t)Xr CrJ-(ro + Cp,/ )xA
( 4.2.1)
in care: hv - entalpia vaporilor de apa.
Temperatura poate avea valori cu-
prinse intre 0 $i 100 C pentru care
este cuprins intre 2 500 $i 2 684. in
realitate, apa pulveri zata nu depa$e$l e
30 C astfel ca E = 2500 ... 2550. Avand
in vedere ca unghiul format de cele
doua direc\ii (2 500 $i 2 550) este
foarte mic, in practica se poate consi-
dera ca evolu\ia proceselor de umidi -
ficare izotermica are loc dupa direc\i a
E = 2 500.
4.2.3. Umidificarea adiabatica
Procesul de umidificare la c. = con-
stant (fig. 4.2.3 $i 4.2.4) presupune ca
c. = 0 deoarece t:.h = 0. Scriind sub
forma dezvoltata t:.h = O $i notand
hA = h4 = h se ob\ine:
CplA + (ro+CpvfA)XA = Cpl 4 + (ro+Cpv f4)X4
sau
cJ.. IA - t2) = rd.,x4 - XA) + cp.{ f4X4 - WA)
deoarece cp.{ f4X4 - WA) rd.,x4 - XA)
se poate neglija acest termen $i deci

Caldura perceptibila pe care o ce-
deaza aerul racindu-se de la fA la f4
(procesul se mai nume$le $i de .,racire
adiabatica") serve$le la evaporarea
unei cantita\i de apa propor\ionala cu
X4 - XA = f:.X.
Aerul, racindu-se, cedeaza apei o
cantitate de caldura perceptibila rob.x
(raportarea se face la 1 kg de aer) care
serve$te la evaporarea a t.x kg de apa,
vapori prelua\i de aer. Aerul prime$l e
odata cu vaporii $i caldura perceptibila
con\inuta in apa care s-a evaporat,
respectiv, (ro + cala}M. Diferen\a ental -
piilor finala :;;i ini\iala este:
t:.h = (ro + Cata)t:.x - rot:.x = Cata M,

t 1
t
Fig. 4.2.3. Cazurile posibile
de modificare a starii aerului
in contact cu apa.
x
iar raza procesului :
c.' = oh/iH = Cala = Cat' (4.2.3)
direc\ie dupa care are loc, in realita-
te, umidificarea adiabatica.
Deoarece temperatura apei pulveri -
zate, ta, cu care se lucreaza in mod
curent este mica $i valorile c.' rezultate
vor fi mici iar unghiul dintre c.' si c. fiind
foarte mi c se poate considera, pentru
practica, o evolutie conven\ionala dupa
direc\ia E = 0. Umidificarea adiabatica
este larg utilizata in instala\ iile de/ cli -
matizare, i n mod curent, in perioada de
iarna. Pentru unele' procese de tratare
complexa se folose$te umidifi carea
adiabatica tot timpul anului . Acest pro-
cedeu este simplu $i avantajos, realizat
cu ajutorul unei instala\ii de pulveri zare
in circuitul careia se intercaleaza o
pompa. Aceasta preia apa din bazinul
camerei de tratare $i o pulveri zeaza,
prin intermediul unor duze, in curentul
de aer. Apa evaporata (circa 2 ... 3 %
din apa recirculata) este completata
prin intermediul unui robinet cu plutitor.
Temperatura apei pulverizate se men\i-
ne permanent la valoarea temperaturii
dupa termometrul urned, ta = /', nefiind
deci necesara nici incalzirea, nici raci -
rea acesteia. Chiar in condi\iile in care
temperatura apei este diferita de /' ,
dupa scurt timp, aceasta tinde catre
valoarea de echilibru r .
Procesul real, 2", va fi cu a tat mai
aproape de eel ideal, 2, cu cat coefi ci-
entul de stropire (pulverizare) va fi mai
mare. Acest coefi cient de pulveri zare
reprezinta raportul dintre cantitatea de
apa pulverizata $i debitul de aer tratat
ceea ce inseamna acela$i lucru cu
cantitatea de apa necesara tratarii unui
kg de aer $i se exprima in
(kg apa!kg aer tratat] .
4.2.4. Procese politropice
Spre deosebire de umidificarea adia-
batica, la care temperatura apei de tra-
t are ramane Const anta, . in cazul
h
i
x,
x
Fig. 4.2.4. Umidificarea adiabatica.
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
proceselor politropice, alaturi de modi -
ficarea starii aerului, are loc $i o modi-
ficare a temperaturii apei pulveri zate,
aspect care rezulta din rela\ia de bilan\
termic:
Orea/ = L(h1 - h2) = GacJ..ta2 - ta1) (4.2.4)
in care: Orea1 - schimbul real de cal-
dura dintre aer $i apa [kW]; L - debitul
de aer supus tratarii [kg/s); h1, h2 - en-
talpiile ini\iala $i finala ale aerului supus
tratarii [kJ/kg] ; Ga - debitul de apa
pulverizata [kg/s); Ca - caldura specifica
a apei [kJ/kgK]; ta1, ta2 - temperaturile
ini\iala $i finala ale apei pulverizate
[OC].
Din rela\ia 4.2.3, rezulta:
M = Ma (4.2.5)
ceea ce inseamna ca varia\ia entalpiei
este direct proportionala cu coeficien-
tul de stropire, , $i cu diferen\a de
temperatura a apei. Marind coeficientul
de stropire, se mare$te ~ h procesul
real apropiindu-se de procesul ideal.
Aceasta marire a coeficientului nu se
poate face oricat, fiind limitat pe con-
siderente economice.
Se considera un proces politropic de
racire $i uscare (fig. 4.2.5), aerul avand
starea ini\iala 1, iar apa, starea ini\iala
3. Punand in contact direct aerul avand
starea 1 cu apa de stare 3, se constata
ca starea aerului se deplaseaza de la 1
h
t t
a2
Fig. 4.2.5. Proces politropic
de racire ~ i uscare.
a
x
x
spre 2, in timp ce temperatura apei,
cre$te de la 3 spre 4.
Starea 2 este starea finala a aerului
in procesul real iar 4, starea finala a
apei, tot in procesul real, procese reali-
zate in condi\iile utilizarii unui anumit
coeficient de pulverizare .
Se poate mari coeficientul de pulve-
rizare astfel incat starea finala a aerului
5 $i apei 6 sa se gaseasca pe aceea$i
adiabata, solu\ie care reprezinta maxi-
mum posibil de uscare $i racire a ae-
rului, solu\ie intalnita cand temperatura
apei devine egala cu temperatura dupa
termometrul urned. Marind, in conti-
nuare, debitul de apa, evolu\ia aerului
va avea toe, la h = constant, de la 5 la
6. In procesul ideal , starile finale ale
aerului $i apei (pentru un coeficient de
stropire = oo) vor fi 6.
Procesul de racire $i uscare 1 - 5
continua cu un proces de umidificare,
nedorit, 5 - 6. Cercetari recente asupra
camerelor de pulverizare au aratat ca
din cauza imposibilita\ii inlaturarii for-
marii picaturilor foarte fine de apa, in
procesul de stropire, acestea se eva-
pora, practic, instantaneu, astfel ca
procesul de racire $i uscare este inso\it
totdeauna si de un proces de umidifi-
care adiabatica.
Procesele politropice de varia\ie a
h
x, x
Fig. 4.3.1. Umidificarea izotermica.
b
x
\
Fig. 4.2.6. Construirea proceselor politropice de racire ~ i uscare:
a - pu/verizare in echicurent; b - pulverizare in contracurent.
I
' starii aerului in contact cu apa din ca-
merele de pulveri zare pot fi construite
1
in diagrama h-x, pentru procese in
echicurent $i in contracurent (fig. 4.2.6).
Deoarece in practica nu intereseaza
starile intermediare ale aerului, ci nu-
mai cele ini\iala $i finala, se considera,
ca evolu\ia are loc in lungul dreptei ce
une$te cele doua stari.
4.3. Tratarea aerului cu abur
Procedeul de tratare a aerului cu
abur saturat uscat consta in injectarea
de abur direct in curentul de aer. lnjec-
tarea, in func\ie de posibilita\ile locale
$i de echipamentul adoptat, se face in
agregatul de ventilare sau climatizare, .
pe re\eaua canalelor de introducere
sau direct, in incaperea deservita. Evo-
lu\ia starii aerului are toe la t = constant
(fig. 4.3.1). Aerului de stare 1 i se ada-
uga o cantitate de vapori DJ< avand en-
talpia ha astfel incat aerul va avea in
starea finala 2 entalpia h2 = h 1 + !o..xha.
Raza procesului (directia de desfa$U-
rare) va fi :
E= h,+.1Xfl. - h, fl.
.1x
Entalpia aburului saturat uscat, ha,
injectat in curentul de aer, este pu\in
diferita de entalpia vaporilor de apa
corespunzatoare temperaturii aerului,
hv, astfel ca se poate considera, cu su-
ficienta exactitate, ca procesul decurge
dupa t = constant, adica E = hv.
Daca debitul de abur injectat este
mare, starea aerului interior ajunge la
saturatie in 3.
Daca se continua injectarea dupa
atingerea saturatiei, se produce cea\a,
o parte din abur condenseaza, cedand
caldura de evaporare aerului care-$i va
mari temperatura, evolu\ia, in continua-
re, avand loc pe curba de saturatie.
Asupra calita\ii aburului injectat in
aer se vor face referiri la descri erea e-
chipamentului respectiv, 8.8.3.
4.4. Tratarea aerului
cu substante desicante
Substan\ele desicante in stare solida
sau lichida poseda proprietatea de a
elimina apa dintr-un corp, eel mai ade-
sea gaz (aer), uscandu-1.
4.4.1. Tratarea aerului
cu substante absorbante lichide
Uscarea aerului se obtine utilizand
solu\ii apoase cu diverse concentra\ii
(cl orura de litiu, clorura de calciu, trie-
; tilenglicol etc.) Condensarea vaporil or
de apa din aerul ce urmeaza a fi uscat
la contactul cu solu\iil e folosite (con-
tactul se produce in camere de tratare
in care se pul verizeaza solu\i a in cu-
L
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
rentul de aer cu ajutorul unor duze) are
la baza urmatorul mecani sm: presiunea
parti ala a vaporilor de apa la suprafa\a
unei solu\ii p ~ - a p a este mai mi ca decat
presiunea vaporilor de apa, Pv-apa la
suprafa\a unei panze de apa curata
(fig. 4.4.1.) in acelea$i condi\ii de tem-
peratura (temperatura apei la, fiind e-
gala cu temperatura solutiei, tap) dato-
rita propriet a\ii acestor solu\ii apoase de
a reduce presiunea vaporilor de echili-
bru sub presi unea de echilibru a vapo-
rilor apei pure. Solu\iile cu asemenea
proprieta\i se numesc absorban\i lichizi.
Presiunea vaporilor este cu atat mai
scazuta cu cat temperatura este mai
mica $i cu cat concentrati a solu\iei este
mai mare (fig. 4.4_2). Daca se noteaza
cu t.p 1 diferenta dintre presiunile parti -
ale ale vaporilor de apa din aerul inca-
perii $i la suprafa\a solutiei, respectiv:
6 p 1 = p'v-aer - P ~ - a p a (4.4. 1)
$i cu t.p2 diferen\a dintre presiunile
partiale ale vaporilor de apa din aerul
incaperii $i la suprafata apei, deci:
6p2 = Pv-aer - P v-apa (4.4.2)
rezulta ca:
t.p 1 > t.p2 (4.4.3)
Presiunea vaporil or de echilibru ai
solu\i ei fiind inferioara tensiunii (presiu-
nii) vaporilor mediului ambi ant, o parte
din vaporii de apa din aer vor conden-
sa, cantitatea fiind cu atat mai mare cu
cat diferenta de presiune este mai ma-
re, proces care va dura pana la stabi -
lirea unui echilibru, adica pana cand di-
ferenta dintre presiuni devine nula. Ca
urmare, in cazul pulveri zarii solutiilor
absorbante are Joe un transfer mai ra-
pid al vaporilor de apa de la aer (aerul
supus uscarii) la solutia utilizata, deci o
uscare mai puterni ca a acestuia prin
condensarea vaporilor decat in cazul
pulverizarii de apa, datorita conditiei
4A3. Ca urmare a condensarii vapori -
lor de apa din aer $i preluarii acestora
de catre solutie scade $i concentra\i a
solu\i ei $i, binein\eles, $i efi cacitatea ei.
Este deci necesar ca solutia sa fie re-
generata din timp in timp, proces care
consta, de regula, in incalzirea acesteia
l>t =t
ap a
pv-a pa
p -aer
v
o._
<J
solu!i e apoasa, tap
aer, t
"'
o._
<J
pv-apa
p -aer
v
Fig. 4.4.1 . Mecanismul condensarii
vaporilor de apa
din aer in contact
cu solutiile apoase.
$i deci evaporarea apei afl ata in exces,
vaporii de apa fiind prelua\i de un cu-
rent de aer. in fi gura 4.4.2 sunt prezen-
tate pe diagrama h-x (a aerului urned)
curbele de satura\i e pentru cateva so-
lu\ii cu diverse concentratii, solutii frec-
vent utilizate in practi ca uscarii aerului
cu substante absorbante.
4.4.2. Tratarea aerului
cu substanJe adsorbante
Substan\ele adsorbante solide au o
structura foarte poroasa oferind sub un
volum redus o suprafa\a deosebit de
mare. Astfel 1 g si licagel (care este
bioxid de siliciu ob\inut printr-un pro-
cedeu special) are o suprafa\a interi -
oara de cca 300 ... 500 m
2
, iar 1 g de
alumogel (trioxid de aluminiu) circa
250 m
2
. in capilarele substan\elor ad-
sorbante (avand proprietatea de re\ine-
re a particul elor pe suprafata ca urma-
. re a unor forte de tip Van der Waals)
se gase$te o anumita cantitate de apa
pe suprafa\a careia condenseaza o par-
te din vaporii de apa ai aerului ce stra-
bate stratul granular de material de-
sicant. Din cauza concavi ta\ii , presiunea
partiala a vaporilor de apa de la supra-
fa\a lichidului din capilare este mai mica
decat cea de la o suprafata de apa, la
Curbe de saturati e
,
1
.>s-,;---t-+--H --- Soluti e de dorura de litiu Clli
- - Soluiie de clorura de calciu CaCl
2
- - - Solu!ie de trielilengli col TEG
Fig. 4.4.2. Tratarea aerului cu substante absorbante lichide -
curbe de saturatie.
..
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului I. lnstalatii de ventilare si climatizare
aceea$i temperatura, $i, ca urmare, pro-
cesul de condensare a vaporilor de apa
. din aerul ce strabate stratul granular
este mull mai accentual.
Materialele desicante se prezinta sub
forma de granule avand, de regula, di -
mensiunile 2 .. .4 mm. Temperaturile de
lucru sunt circa 25 C la alumogel $i
circa 35 C la si licagel.
Capacitatea de retinere (raportata la
greutatea materialului uscat) este de
8 ... 10 % la s ili cagel $i 4 ... 10 % la alu-
mogel.
La condensarea vaporilor de apa se
elibereaza caldura latenta de vaporiza-
re $i, ca urmare, are loc o incalzire atat
a aerului cat $i a stratului granular, pro-
ces ce se poate considera ca decurge
aproximati v la entalpie constanta, h, cu
cre$terea temperaturii, deci un proces
de uscare adiabatica.
Practic, se considera ca procesul
decurge la E = 0 (similar procesului de
umidificare adiabatica); in realitate, el
decurge dupa o directie E = t. in care I
este temperatura finala a aerului supus
tratarii .
Suprafata frontala a stratului granular
adsorbant este data de rela\ia:
A = U(3600 vp) [m2] (4.4.4)
in care: L - debi tul de aer tratat
[kg/h) ; p - densitatea aerului [kg/ m3];
v - viteza aerului raportata la suprafa\a
frontala a stratului granular, egala cu
0, 15 ... 0,50 m/s (vopt1m = 0,2 m/s).
Considerand umiditatea (vaporii de
apa) extrasa din aer L-6.x [kg], rezulta
volumul necesar de substan\a
desicanta:
V = LL1x Z
a-p.
(4.4.5)
in care: a - cantitatea limita de vapori
adsorbi\i la satura\ia adsorbantului
[kg ap3/kg adsorbant]; pa - densitatea
adsorbantului [kg/m
3
] ; z - timpul de ad-
sorb\ie [h).
Pierderea de sarcina la trecerea ae-
rului printr-un strat granular de grosime
x se determina, in mod aproximativ, cu
rela\ia:
6. H = (35 .. .40)x v2 [Pa] (4.4.6)
Dupa un timp de functionare (pana
la 8 ... 10 ore) materi al ul adsorbant
trebui e regenerat, opera\ie care consta
in trecerea unui curent de aer, gaze de
ardere filtrate sau abur supraincalzit
avand 0 temperatura de 150 ... 200 C.
Regenerarea, care dureaza un timp
egal cu eel de adsorb\i e, are drept
urmare evaporarea apei din capilare. ,
i n timpul regenerarii are loc incalzirea i
stratului pana la circa 100 .. . 110 C
fiind necesara racirea acestui a inainte
de a fi utili zat din nou. Pentru ca
instala\i a sa functioneze continuu se
prevad 2 uscatoare, in paral el, unul in
func\ iune $i unul in regenerare.
4.5. Sinteza posibilitatilor
de tratare a aerulu1
Trecerea in revista a modalitatil or de
tratare a aerului arata ca exista multiple
posibilitati de modifi care a parametrilor
acestui a. Adoptarea unui anumit pro-
cedeu este legata, in primul rand, de
natura procesului pe care urmeaza sa-1
sufere aerul $i economicitatea proce-
deului , respectiv, a echipamentului . Te-
oretic, procesele din diagrama h-x pot
evolua dupa orice directie, in practica,
se recurge insa la un numar mai re-
strans, la anumite directii, trecerea de
la o stare la alta fiind de cele mai multe
ori mai U$Or de ob\inut (mai economic)
$i de stapanit prin 2-3 procese, cu evo-
lu\ii dupa direc\ii diferite fiecare. in fi -
gura 4.5.1 s-a incercat o sintetizare a
posibilita\ilor practi ce $i economice de
tratare a aerului prin diverse procedee.
in figura s-a notat cu I starea initiala a
aerului care urmeaza sa fie tratat. Sta-
rea finala poate sa rezulte in diferite
zone ale diagramei h-x, in functi e de
procedeul adoptat. Astfel daca se utili -
zeaza substan\e desicante aerul evolu-
eaza de la I la H, proces ce se desta-
$Oara dupa h = constant. Procesele cu-
prinse in evantaiul AF pot ti realizate
prin pul veri zare de apa in circuit des-
chis $i, bineinteles, cu condi\ia ca tem-
peratura de stropire sa fie superioara
celei de 0 C.
4.6. Tratarea complexa
a aerului de climatizare
Se presupune realizarea unor agre-
gate alcatuite din camere de amestec,
filtre, bat erii de incalzire $i racire, ca-
mere de pulveri zare, ventilatoare $i di -
verse accesorii care sa asigure realiza-
rea unor procese simple de tratare a a-
erului, intr-o anumita ordine, U$Or con-
trol abile $i regl abile cu ajutorul carora
se aduce aerul la starea necesara
(temperatura, umiditate, entalpie etc. )
pentru a fi introdus in incaperi . Modifi -
carea starii aerului in interi orul agrega- ,
tului de cl imati zare poate fi reali zata i n
multe feluri, fol osind, dupa caz, un nu-
mar mai mare sau mai mic de procese
simple a caror alegere presupune o
analiza tehnico-economi ca $i faptul ca
instala\ia in care este impl ementat
agregatul functioneaza tot timpul anu-
lui , deci la parametri ai aerul ui exteri or
cu vari a\ii foarte mari .
Marimea agregatului de climati zare
este determinata, pe de o parte, de
debi tul de aer tratat , iar, pe de alta
parte, de sarcini le termice (de racire $i
de incalzire) pe care trebui e sa le rea-
li zeze. Aparatajul din componen\a
agregatelor necesita surse de caldura
(abur , apa calda, apa fierbinte, energie
. .
electri ca), de frig (apa rece, apa racita),
de apa $i electri citate, aspecte care
trebuie avute in vedere la alcatuirea
proceselor de tratare complexa $i la
care se adauga $i cele legate de regla-
rea proceselor.
Rezolvarea tratarii compl exe presu-
pune, pe de o parte, transpunerea in
diagrama h-x a proceselor si mple in
succesiunea lor logica, atat pentru si tu-
ati a de iarna cat $i pentru cea de vara
(ca limite extreme intre care vari aza
parametrii aerului in tot timpul anului),
iar, pe de alta parte, alcatuirea con-
structiva a agregatului de climati zare
capabi l sa realizeze procesele amintite.
4.6.1 . Procese de tratare
complexa a aerului iarna
Se analizeaza procesele in func\ie de
anotimp, pozi\ia punctului de amest ec
fata de curba de satura\ie $i de sche-
ma de venti lare.
4.6.1. 1 Punctul de amestec M este
situat deasupra curbei de satura/ie
4.6.1.1.1 Schema de venti lare
,,sus-j os"
Pentru constructia proceselor se cu-
nosc sau urmeaza a ti stabilite puncte-
le de stare determinante.
Se cunosc:
- starea aerului interior: I (t;, q>;);
- star ea aerului exterior: E (le, Xe).
Se determina:
- starea aerului climatizat C, situata
la intersec\ia unei paralele la raza pro-
cesului iarna, E; cu unul din parametrii
Xe sau he.
Xe = Xi - G;/L [g/kg)
h e = h ; - 0 ;/L [kJ/kg]
E1 = Q;/G; [kJ/kg)
in care: L este debitul de
(4.6. 1)
(4.6.2)
(4.6.3)
aer tratat
[kg/s]; G; -sarcina de umiditate iarna
[g/s]; Q; - sarcina termica de iarna [kWj ;
- starea aerului amestecat M, situata
la intersectia dreptei IE cu unul din
parametrii Xm sau hm.
L,,x. + Lx,
X m ~ ~
l.,,+L
hn = lit+ Lh
L,,+L
(4.6.4)
(4.6.5)
unde: Le = Lp este debitul de aer
proaspat in situa\ia de calcul [kg/s] sau
[kg/ h); L; = Lr = L - Lp - debitul de aer
recirculat [kg/s] sau [kg/ h) ;
- starea punctului de roua corespun-
zatoare starii finale a aerului R, care
rezulta la intersec\ia dreptei Xe cu
q> = 0,9-0,95;
- starea P rezulta la intersectia drep-
telor Xm $i hr.
Rezulta urmatoarea succesiune de
procese $i aparataje necesare pentru
I. lnstala!ii de ventilare ~ climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
realizarea lor, indicate i n fi gura 4.6. 1.
l +E- >M - proces de amestec, reali -
zat intr-o camera de amestec CA, pre-
vazuta cu jaluzele reglabile pe cele
doua racorduri ;
MP - proces de prei ncalzire, reali zat
prin trecerea aerul ui amestecat printr-o
bateri e BPI ;
PRi - umidifi care adiabatica ob\inuta
in camera de pulveri zare CP prin pul -
veri zarea apei in circuit inchis;
Ri C - reincalzirea aerului, realizata cu
bateri a BRI ;
Cl - evoluti a aerul ui interi or iarna ca
urmare a preluarii simultane de caldura
~ umiditate.
in figura 4.6. 1 este indicat $i cazul in
care nu este permi sa recircularea aeru-
lui interior, situa\i e in care tot debitul
de aer este preluat din exteri or. in locul
punctului P apare starea P 1. rezultata la
intersec\i a dreptelor hr $i Xe. Lipsa
amestecului (punctul M) nu atrage du-
pa sine obligativitatea di spari\i ei came-
rei de amestec CA, deoarece ea cons-
titui e locul de acces pentru scoaterea
elementelor filtrante in vederea cura\irii
lor $i, de multe ori , pastreaza $i racor-
dul de recircul are folosit, din conside-
rente economice, la aducerea incaperii
in stare de regim.
Schema tehnologica a agregatului in-
dicat in partea de jos a figurii 4.6. 1. re-
zultata ca suma a elementelor comune
$i necomune din procesele de tratare
iarna si vara, la care se adauga intot-
deauna un filtru de praf F, inaintea
bateriei de preincalzire BPI, pentru a se
evita colmatarea acesteia.
15
10
o
Fig. 4.5.1 . Sinteza posibilitatilor
de tratare a aerului:
- tratarea cu substante absorbante
sau adsorbante;
2 - baterii de incalzire; 3 - tratarea cu
abur supraincalzit;
4 - tratare cu abur saturat uscat;
5 - tratare cu apa in circuit deschis;
6 - tratare directa cu agen\i fri gorifici;
7 - baterii de racire alimentate cu
apa rece sau racita; 8 - tratare cu
apa recirculata.
Elementele comune (bateri a de rein-
calzire BRI , camera de pul veri zare CP
etc. ) se dimensioneaza pentru situa\i a
cea mai defavorabil a $i se verifi ca
pentru cea favorabil a.
inscri erea parametril or punctelor de
stare pe figura este, de asemenea, im-
portanta, deoarece ace$ti a, impreuna
cu debitul de aer tratat, constitui e ipo-
tezele principale pentru dimensionarea '
tuturor elementelor componente.
--- PROCES VARA
'"'
I E c M R T
40
t
26 31,7 20 29 14,38 12,5
x
10,65
10,5 9, 25 10, 57 9,25 9,14
h 53 58,2 43,45 56,65 38 35,56
35
<p 50 35,35 62,5 41 ,8 90 100
30
pl
1'.
25
I
~
s
I
3
ID
20
I
ro
ro
:;
I
<ii
ID 15
n.
I E
Ql
f-
t
10
I
E
x
5 I
I
0
I
xw I
-5
I
I
- 10
I
-15
Exemplul de calcul 1
a - Se traseaza procesul de tratare
complexa a aerul ui iarna cunoscandu-
se urmatoarele date: staril e: I (t; = 20 c.
q>i = 55 %); E {te = - 15 C, Xe = 0,8 g/kg);
sarcina termi ca, Q; = 58,3 kW; sarcina
de umiditate, G; = 7,4 10
3
kg/s, debi tul
de aer proaspat, Lp = 5, 1 kg/s $i debitul
de aer recirculat, Lr = 4,9 kg/s.
b - Se reprezinta procesele in cazul
cand intreg debitul de aer este preluat
din exteri or $i se compara debitele de
- --
PROCES IARNA
---
I E c M R
p
Pt
20 - 15 15,75 2,5 11,4 19,5 28,5
8, 26 0, 8 7,52 4,45 7,52 4, 45 0,8
41 - 13 35, 17 13,44 30,8 30,8 30,8
55 80 67,5 98 90 31 4
\
Fig. 4.6.1. Tratarea complexa a aerului iarna, cazul in care punctul M este
situat deasupra curbei de saturatie:
CA - camera de amestec; F - filtru de praf; BPI - bateri e de preincalzire
CP - camera de pulverizare; BRI - bateri e de reincalzire; VI - ventilator de intro
ducere; PC - pompa de circula\i e; VTC - ventil cu trei cai; I - starea aerului in
terior; E - idem, exterior; M - idem, amestecat; P - idem, preincalzit; R; - idem
umidifi cat; Rv - idem, racit $i uscat; C - idem, tratat; T - temperatura teoreti ca
apei de racire sau a agentului fri gorifi c.

'
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului I. lnstalatii de ventilare si climatizare
caldura $i umiditate preluate de aer in
cel e doua situatii .

c - Se analizeaza, sub aspect ener-


getic, ce s-ar intampla daca pentru
aceea$i temperatura a aerului interior
s-ar considera o alta umiditate relativa,
diferita de cea considerata (55 %).
Rezolvare
a - Pentru t r ~ s r e proceselor se re-
prezinta, in diagrama h-x, starile I $i E
cu valorile indicate, citindu-se totodata
$i ceilalti parametri inscri$i in tabelul
din figura 4.6.1. 0 citire cat mai exacta
presupune asigurarea corelarii perma-
nente a marimilor t, h, x citite $i calcu-
late. Exemplu de citire:
he = -13 kJ/kg, iar prin calcul:
he = -15+[1,84(-15)+2 500)0,8 10
3
=
= -13,02 = -13 kJ/kg.
- Se reprezinta starea aerului C, pen-
tru care se calculeaza, in prealabil, ma-
rimile Xe, he $i Ei cu relatiile: 4.6. 1,
4.6.2, 4.6.3:
Xe = 8,26 - 7,4/10 = 7,52 g/kg
he= 41 - 58,3/10 = 35,17 kJ/kg
Ei = 58,3/7,4 10
3
= 7 878 kJ/kg
lntersectia unei paralele cu Ei = 7 878,
dusa prin I, cu Xe = 7,52 g/kg regase$-
te valoarea he_ 35, 15 kJ/kg, deci una
din conditii este suplimentara, folosin-
du-se doar ca verificare. Din diagrama \
h-x citim: tc = 15,75 C; <pc = 67,5 %. !
- Se reprezinta starea punctului de
amestec M, calculandu-se Xm $i hm cu
relatiile: 4.6.4, 4.6.5:
Xm = (5, 1 0,8+4,88,26Y10 = 4,37 g/kg
hm = [5, 1(-13}+4,941]/10 = 13,46 kJ/kg
lntersectia lor da punctul M situat pe
dreapta IE, din diagrama h-x rezultand
tm = 2,5 C; <pm = 98 %.
- La intersectia dreptei Xe =7,52 g/kg
cu q> = 0,9 rezulta punctul R;, pentru
care corespund hr = 30,8 kJ/kg;
tr; = 11,4 C.
- La intersectia dreptelor hr = 30,8 $i
Xn1 = 4,45 rezulta starea P, pentru care
obtinem: tp = 19,5 C $i <pp = 31 %.
Aceste puncte sunt reprezentate in
figura 4.6.1, iar parametrii punctelor de
stare, in tabelul de la partea superioara.
- b ~ in cazul cand nu este permis a-
mestecul, punctele I, E, C $i R; se stabi-
lesc la fel ca in cazul anterior. Starea P 1 ~
'
rezulta la intersectia dreptelor !
' I
Xe = 0,8 g/kg $i hr = 30,8 kJ!l<g pentru I
care obtinem fp1 = 28,75 C ~ <pm1 = 4 %.
Verificare:
hp1 = 28,75+(1,8428,75+2 500}0,8103
- 30,8 kJ/kg.
in cazul folosirii amestecului:
- Debitul de caldura preluat de aer
este:
01 = 0MP+0Rc = L(hp-hm) + L(hc- hr) =
= L(hc - hm) =
=10(35,17 - 13,44) = 217,3 kW.
- Debitul de umiditate preluat din aer
este:
G1 = GPR = L(Xr - Xp) =
= 10(7 ,52 - 4,45) =
= 30,7 g/s = 100,52 kg/h
in ipoteza utilizarii aceluia$i debit to-
tal de aer, L = 10 kg/s $i luarii lui, in in-
tregime, din exterior, debitul de caldura
preluat de aer va fi:
0 2 = 0 EP1+0Rc = L(hp1-he)+L(hc-hr) =
= L(hc - he) =
=10[35, 17 - (-13)) = 481,7 kW
deci un spor de circa 121, 7 % fa ta
de cazul anterior:
lar consumul de umiditate:
G2 = L(Xri - Xp1) =
= 10(7,52 - 0,8) =
=67 ,2 g/s = 241,92 kg/h,
adica un consum suplimentar de apa
de 118,9 %.
G;- G, -100 = 67,2- 30,7 -100 - 118 9 %
G, 30,7 '
Din compararea rezultatelor de mai
sus se impune concluzia ca recircula-
rea aerului evacuat este solutia cea
'
mai eficienta $i cea mai simpla pentru
recuperarea caldurii continuta de
acesta $i, in general, pentru reducerea
necesarului de caldura $i apa in pro-
cesele de tratare complexa.
c - Alegerea unei umiditati relative
mai mici sau mai mari decat cea initia-

la, in conditiile mentinerii aceleia$i tem-
peraturi, duce la modificarea consumu-
lui de caldura $i apa necesare pentru
tratarea aerului. Acest lucru este expli -
cabil deoarece odata cu deplasarea
punctului I se deplaseaza $i punctul C
care ramane intotdeuna pe paralela la
Ei dusa prin punctul I deci $i tc ramane
constant. De exemplu, daca umiditatea
s-ar miC$Ora de la 55 la 45 % in punc-
tul /1, din diagrama h-x rezulta
Xi1 = 6,6 g/kg $i hi1 = 36, 7 kJ/kg. Punc-
tul C1 va avea tc1 = 15,75 C $i con-
form relatiei 4.6. 1:
'
Xc1 = 6,6 - 7,4/ 10 = 5,86 g/kg
h 11 = 15,75+(1,8415,75+2 500)5,8610
3
=
30,55 kJ/kg
Noile consumuri vor fi:
Tabelul 4.6.1. Repartizarea de caldura ~ i umiditate
Schema .,sus-jos" Schema .,jos-sus"
Marimea Sarcini Zona de $e- I Zona superi-
to tale dere/lucru
-
oar a
Caldura: o, kW Oi Of
5
= a Oi
as -
I -
1 - a Oi
Umiditate: Gi k_f!':s Gi Gfs = f3 Gi Gis = 1 - J Gi
Raza procesului: E [kJ/kg) Ei = o, I Gi Ef
5
= Of
5
I Gf
5
Ei
5
= Oi
5
I Gis

0 = L( he 1 - hrn) =
= 10(30,55 - 13,44) = 171, 1 kW
G = L(Xc 1 - hm) =
= 10-(5,86 - 4,45) = 14, 1 g/ s
Fata de rezultatele obtinute la punc-
tul b, reducerea debitului de caldura
1
este de circa 21 % $i, respectiv, a celui
de apa cu circa 54 %, ambele procen-
te nefiind deloc de neglijat, cu mentiu-
nea ca, pentru multe incaperi, cre$te-
rea umiditatii relative a aerului interior
'
se poate face prin alte procedee mai
putin costisitoare.
Un rationament analog arata ca prin
marirea umiditatii relative cresc $i con-
sumurile energetice (caldura $i apa).
4.6.1.1.2 Schema de ventilare
"
J
os-sus"
- Starile E $i I se stabilesc analog ca-
zului anterior, cu precizarea ca para-
metrii aerului pentru punctul I sunt
valabili la nivelul zonei de $edere sau
de lucru.
- Starea aerului climatizat C se de-
termina pe baza caldurii $i umiditatii
preluate in zona de lucru sau de $ede-
re, calculandu-se he $i Xe, sau folosind,
suplimentar, raza procesului pentru
aceasta zona:
Xe = Xi - Gf
5
/ L (g/kg) (4.6.6)
he= hi - Of
5
/ L [kJ!l<g) (4.6.7)
EfS = Of5j Gf
5
[kJJkg] (4.6.8)
Caldura $i umiditatea preluate in zo-
na de $edere sau de lucru se determi-
na folosind coeficientii de preluare a
caldurii a $i, respectiv a umiditatii /3-
0f5 = aOr, Of
5
= /}Gi (4.6.9)
Oi $i Gi - fiind sarcinile totale, termica
$i, respectiv, de umiditate ale incaperii.
Repartizarea celor doua sarcini, dupa
schema de circulatie a aerului se urma-
re$te in tabelul 4.6.1.

In particular, pentru salile aglomerate
Of
5
se poate determina $i prin bilant
termic direct, iar preluarea de umiditate
in zona de $edere se considera negli-
jabila, deci Gf
5
_ o $i G'f = Gi.
- Stabilirea parametrilor aerului ames-
1 tecat M se face tot pe baza relatiilor
! 4.6.4 $i 4.6.5, dar in locul parametrilor
j h; $i Xi se folosesc cei corespunzatori
I starii aerului de la partea superioara a
! incaperii Is (hs, xs) care intra in amestec
$i care se determina cu relatiile:
hs = h; + Q'j! L [kJ/kg] (4.6.10)
Xs = Xi+ (37/ L (g/kgj (4.6.11)
Punctele R $i P se stabilesc analog
' cazului anterior.
I
I
I
Procesele $i schema tehnologica ale
agregatului, indicate in figura 4.6.2 sunt,
in principiu, acelea$i ca in cazul prece-
dent, cu mentiunea ca, aici, dreapta Cl
reprezinta evolutia aerului in zona de
$edere, iar I-ls - deasupra acesteia,
pana la evacuarea din incapere.
I. de ventilare climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
Exempl ul de calcul 2
Se reprezi nta procesele de tratare
complexa, iarna, pentru o sala de
spectacole ventilata dupa schema de
principiu ,, jos-sus", cunoscandu-se ur-
matoarele date:
I (t; = 20 C; q>1 = 50 %); E (te = - 15 C;
xe = 0,8 g/kg); debitul de aer proaspat
Lp = 3,67 kg/s; debitul de aer recirculat
1
Lr = 4,33 kg/s. Prin bilant direct
Of
5
= 19, 6 kW $i Gf
5
= 0. Restul sarcinii
termi ce $i de umiditate preluate la par-
t ea superi oara a incaperii sunt:
= 44,4 kW; Gf = 6-10-
3
kg/s
- Se reprezinta i n diagrama h-x i
punctele I $i E, citindu-se $i ceilalti pa- !
rametri care sunt indi cati i n tabelul din
fi gura 4. 6.2.
- Se calculeaza, conform relati ei 4.6.7
he = 38,85 - 19,6/8 = 36,4 kJ/kg
punctul C rezultand la intersectia aces-
tei drepte cu x; = 7 ,35 g/kg deoarece E;'5
= O;zs/G;zs = oo, din diagrama h-x citin-
du-se ceilalti parametri inscri $i in tabel.
- Se reprezinta starea aerului la par-
tea superioara, calcul andu-se, in prea-
labil, parametrii h s $i Xs conform rela-
tiil or 4.6. 10 $i 4.6. 11.
h s = 38,85 + 44,4/ 8 = 44,4 kJ/kg
Xs = 7, 35 + 6/8 = 8, 10 g/kg
Pentru verificare se cal cul eaza
E.;
5
= 0 ;
5
/ G;s= 44,4/1,6710-3 = 7 400 kJ/kg
$i o paralela cu aceasta valoare dusa
prin punctul I trebuie sa treaca prin Is.
- Se calculeaza parametrii punctului M
hm = [3,67(- 13)+4,3344,4]/8= 18,07 kJ/kg
Xm = (3, 670,8+4,338, 1)/8 = 4,75 g/kg
Suplimentar, trebui e verificata condi -
ti a daca punctul M astfel rezultat apar-
tine dreptei Els, lucru indeplinit con-
form figurii 4.6. 2.
- La intersectia dreptei Xe = 7,35 g/kg
cu cp = 0,9 rezulta punctul R;, iar la in-
tersectia Xm = 4,75 g/kg $i ir = 29,6 kJ/kg
st area P; restul marimi lor citite in dia-
grama h-x sunt trecute in tabelul din
fi gura mentionata.
Cazul parti cul ar cand entalpia
punctului de amestec hm este mai mare
decat hr (fig. 4.6.3a). Pentru a se evita
o racire sau racire $i uscare de la M la
R, se deplaseaza punctul M in pozitia
M,, adica la intersectia dreptei IE cu hr,
prin aceasta marindu-se debitul de aer
proaspat , rezultand cazul tara bateri e
de preincalzire, procesul M1R obtinan-
du-se folosind a$3-zisa ,,racire libera" .
4.6. 1.2 Punctul de amestec M este
situat sub curba de saturaJie
Evitarea aspectelor pe care le poate
genera apariti a condensatului se poate
face prin una din urmatoarele trei mo-
dalitati :
a - Folosind doua preincalziri (fig.
4.6.3b). Punctele de stare I, E, M', C,
R $i P se definesc analog cazului 4.6. 1.
Se preincalze$te mai intai numai ae-
rul exterior pana la o temperatura tp,
de 5-10 C, starea P' rezultand la inter-
secti a acestei cu dreapta
Xe. Amestecand aerul de stare P' cu
eel interi or I, respectand acela$i raport
de amestec (aici, acela$i Xm) rezulta
starea M care, spre deosebire de M' ,
este situata deasupra curbei de satura-
ti e. Pentru a ajunge la procesul de
umidificare adiabatica pe dreapta hr
apare necesara o a doua bateri e de
preincalzire BPl 2 $i deci , practic, de la
punctul M se regase$te situati a de la
cazul 4.6. 1. 1a.
f n schema tehnologica a agregatului
indicata in figura apare bateria de
incalzire BPI 1 $i eventual un filtru de
praf inaintea BP'1. Uneori se recurge $i
la un by-pass suplimentar la camera de
g
I
I
+
h
45,_
-- -- PROCES VARA
I\
ls I E M R T c
t 28,2 26 32,7 29,8 16,3 14,7 23
40 -
amestec pentru a se evita trecerea
aerului prin aceasta bateri e pentru tem-
peraturi exteri oare mai mari decat tp.
b - Folosirea unei singure baterii de
1
preincalzire pe circuitul aerului exterior
[ (fig. 4.6.3c).
f n acest caz punctul M este si tuat la
intersecti a dreptelor Xm $i hr. Daca se
i ncalze$te aerul exterior (proaspat) pa-
na la starea p obtinuta la intersecti a
prelungirii dreptei IM cu dreapta Xe,
I
prin amestec cu aerul interior de stare
I, rezulta punctul M, deci nu mai este
I necesara o a doua preincalzire, ca in
I
cazul anterior , tratarea continuandu-se
cu umidificarea adiabati ca MR $i rein-
\
calzirea RC.
f n schema tehnologica a agregatului
I din fi gura 4. 6.3c se observa ca, fata de
o/

- --
PROCES !ARNA
---
ls I E M
p
R c
JY
23,7 20 -15 6 17,5 10,8 17,3
<-)
x 12,07 10,65 11,65 11 ,87 10,76 10,5 10,76 8.1 7,35 0,8 4,75 4,75 7,35 7,35
h 58,52 53 62, 4 60 43,3 41,2 50 44,4 38,85 - 13 18,07 29,6 29.6 36.4
35 - <p 50 50 37 45 90 100 60 44 50 80 80 38 90 59

y
<;:l
30-
f;) o/o
25
I
f--
's c '
\ '3 --'
I

-1 I
0

s
I I
I I
\
"S 20

,1 :!f- t'
Q;
p
'
"'
'
1,,
"'
-
c
Rv
::;
vo
(ij
15
T
1'V'.
Q; -
a.
\

E
Q)
I-
R;

..,
<i'o 10 -
M
"'o 5 -
-
0 1--
0
2500
-
1'V'.
1>
-v- '
CP
-5 -

- 10 -
E
VTC C
-15
5
10 15
- x fg/kg]
I I I
g
(,>

0
I 0
0
Fig. 4.6.2. Trat area compl exa a aerul ui iarna, cazul in care punct ul M est e
situat deasupra curbei de saturatie: notatii le su semnificati a de la fi g. 4.6. 1.
- --- -- -----------------------------------
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului I. lnstalati i de ventilare si climatizare
. .
cea din figura 4.6. 1, . bateri a de prein-
calzire $i filtrul de praf respectiv s-au
deplasat inaintea camerei de amestec.
c - Prin incalzirea aerului recircul at
(fig. 4.6.3d) punctele I, E, M', C, R, P
se stabilesc similar situatiei 4.6.1.
in acest caz se alege un punct M
situat la interseqia curbei rp = 0,95 cu
dreapta Xm, deci respectand raportul
de amestec dat. Punctul pana la care
trebuie incalzit aerul interior I 1 se
obtine ca intersectie a dreptelor EM $i
x;. Prin amestecul dintre aerul de stare
E $i aerul de stare I 1 rezulta punctul
M, procesele in continuare fiind,
principial, acelea!;)i cu cele din figura
4.6. 1 deci din situatia 4.6. 1a (exemplul
de calcul 1). Examinand schema
h,-- ----- --- -----,
E I
4, 6 I
c l/e_

I
I
I
PM
V CP BRI VI

Tfec
X; x
a
d
tehnologica din figura 4.6.3d, se con-
stata ca ea difera de cea din figura
4.6.1, numai prin faptul cape racordul
de recirculare se intercaleaza bateria
de incalzire, BPI 1 $i eventual un filtru
de praf.
4.6. 1.3 Folosirea umidificarii
izotermice (fig. 4.6.3e)
Punctele I, E, M $i C se stabilesc
analog figurii 4.6. 1. Starea aerului cli-
mati zat poate fi aceea!;)i din cazurile
anterioare, in pozi\ia C sau C', dupa
cum sarcina termica de iarna poate fi
pozitiva, respectiv, negativa. Sin guru I
punct definit in mod specific este P
sau P' care rezulta la intersectia drep-
t ei Xm cu izoterma tc.
h
h
c
tc
Ap
ti
ti
tp
tp
tr
tm
Ip,
x
b
h
p
C'
tp.
o- - - o ......._,/lc'.
I
I
ti
'>1
p
\\'i_.,\, I
c /I
tp
!=cons. I
I <;) o/o

tm
M
I
I
I
I
E I
I
te --0
BPl
1
I
-9
F
Bl u
VI

E abur
x
e
Rezulta procesele:
I + E _.. M, proces amest ec,
MP - proces de incalzire $i PC - umi -
dificare izotermica. lncluderea aparate-
lor necesare pentru aceste procese, in
ordinea mentionata, conduce la sche-
ma t ehnol ogica din figura 4.6.3e,
evident mai simpla, cu atat mai mult cu
cat compartimentul de umidificare u
poate fi rnontat $i dupa ventilatorul de
introducere VI sau poate fi reali zat
; uneori direct in canalul de aer.
I
I .
I
Exemplul de calcul 3
, Se calculeaza consumurile de cal-
dura $i umiditate necesare pentru
tratarea complexa a aerului in cazul
folosirii umidificarii izotermice,
I
BPI v CP BRI VI

E F CA C
PC
x
c
Fig. 4.6.3. Tratarea complexa
a aerul ui, iarna:
a - enta/pia punctului de amestec M este
mai mare decat entalpia punctului R;
b - punctu/ de amestec M este situat
sub curba de saturafie;
c - se fo/ose$fe o singura baterie de
preincalzire pe circuitul aerului exterior;
d - aerul recirculat este inca/zit; e - se
folose$fe umidificarea izotermica:
Bl - baterie de incalzire;
U - umidificator; CA - camera de
amestec; F - filtru de praf;
BPI - bateri e de preincalzire;
CP - camera de pulverizare;
BAI - baterie de reincalzire;
VI - ventilator de introducere;
PC - pompa de circula\ie;
I - starea aerului interior;
E - idem. exteri or;
M - idem, amestecat; P, P' - idem,
preincalzit; R - idem, umidificat;
C - idem, tratat.
j
'
I
I
L
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
' '
r espectand datele de baza din
exemplul de calcul 1 _
Rezolvare:
Respectand debitul total de aer,
L = 10 kg/s si aceia$i parametri pentru
staril e M si C, adica xm = 4.45 g/kg;
hm = 13,44 kJ/kg; Xe = 7,52 g/kg;
he = 35, 17 kJ/kg rezulta:
- debitul de caldura preluat de aer:
0 = 0 MP + Qpc = L(hp- hm) + L(hc- hp)=
= L(hc- hm) =
= 10(35, 17 - 13,44) = 217,3 kW
- debitul de abur (sau apa) preluat:
G = GPc = L(xe - Xp) =
= 10-(7, 25 - 4,45) =
= 28 g/s = 100,52 kg/ h.
Oupa cum se observa sunt identice
cu cele din exemplul de calcul 1, lucru
evident, deoarece consumurile energe-
ti ce intr-o transformare a unor parame-
tri de stare nu depind de drumul urmat,
ci numai de starea !or initiala si finala.
le
l m
l1
le
Xe Xi Xm Xe
a
h
I
0 V BPI BR CP BRI - VI
u
CA F
PC
x
c
4.6.2. Procese de tratare
complexa a aerului vara
Diversele modalitati folosite in mod
curent se deosebesc dupa modul in
care se reali zeaza procesul de racire si
uscare in cazul solutiilor clasice cu
trecere prin punctul de roua corespun-
zator starii aerului climati zat la care se
adauga alte cazuri particulare.
4.6.2. 1 Realizarea procesu/ui de racire
?i uscare prin pulverizare de apa racita
(fig. 4.6.4)
4.6.2.1 .1 Schema de ventilare
,, sus-jos"
Pentru trasarea proceselor, in acest
caz, se cunosc sau urmeaza a fi stabi -
lite punctele de stare determinante:
- Se reprezinta starea aerului interior
I (t;, <pi) si E (tev, Xe). Din diagrama h-x
se citesc si ceilalti parametri indicati in
tabelul_ din figura 4.6.1.
- Se determina starea aerului ames-
tecat M prin calculul parametrilor Xm si

M
E
- -0
l iev
t,
c
Xe Xi Xm Xe
b
h
te
E
M -R
tm
ti
tc
ta
tr
1
BR 2
x
d
hm cu relati ile 4_6_4 si 4.6.5, in care
valorile Xe, x,, he $i h, se iau cele cores-
punzatoare situati ei de vara stabi li\i
mai SUS.
- Se determina starea aerului tratat
C, care este situata la intersectia dintre
o paralela la raza procesului Ev, dusa
prin punctul I $i izoterma te. Valoarea te
se considera:
fe = t; - M [
0
C] (4.6. 12)
unde: M = 4 .. . 7 C pentru sistemele
obi $nuite sus-jos_
Ev = QvfGv [kJ/kg] (4.6. 13)
Ca veri ficare, punctul M rezultat tre-
buie sa se gaseasca pe dreapta IE.
- Se reprezinta punctul de roua co-
respunzator aerului tratat Rv, situat la
intersectia Xe cu <p = 0,85 - 0,9.
Pentru calculul camerelor de pulveri -
zare se tree $i parametrii punctului T,
i situat la intersectia dreptei MR cu
<p = 1 (tab. din fig_ 4.6. 1).
Procesele necesare pentru tratare,
1
vara, sunt: -
I + E ..- M, proces de amestec, rea-
l lizat intr-o camera de amest ec,
Fig. 4.6.4. Tratarea complexa
a aerului, vara:
a - racire intr-o treapta, venti/are
,,sus-jos";
b - racire intr-o treapta, ventilare
,,jos-sus";
c - procesu/ de racire $i uscare se
realizeaza cu baterie
de racire;
d - procesul de racire $i uscare se
rea/izeaza in 2 trepte;
e - Se fo/oSe$fe racirea prin
evaporare;
CA, F, BPI , CP, BR!, VI , PC, I, E, M,
C - au semnificatia din fig_ 4.6.3;
BR - baterie de racire; Rv1 , Rv2,
U - starea aerului racit;
T - temperatura teoretica a apei raci te
sau a agentului frigorific.
CP 0E VI

E CA
PC
e
-- -- --- - ---
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului L de ventilare climatizare
procesul de racire $i uscare MR care
se realizeaza in camera de pulverizare
CP, prin pulveri zare de apa racita. pro-
venita de la o sursa artificiala $i, mai
rar, naturala; RC - proces de reincalzire
realizat cu bateria SRI, Cl - reprezen-
tand evolutia aerului in incapere, vara.
Din schema tehnologica indicata in
figura 4.6. 1, care satisface simultan
procesele de tratare iarna-vara, se
constata ca bateria de preincalzire nu
este necesara vara, iar camera de pul -
verizare CP capata o noua functiune
de lucru, pentru procese politropice,
caz in care apa de pulverizare este
preluata prin intermediul ventilului cu
trei cai VTC din exterior.
Exemplul de calcul 4
Se traseaza procesele de tratare
complexa, vara, cunoscandu-se urma-
toarele date:
I (t, = 26 C; <pi= 50 %):
E (tev = 31,7 C; Xe= 10,5 g/kg);
v = 6 985 kJ/l<g;
Le = 5, 1 kg/s; L; = 4,9 kg/s.
Rezolvare:
- Dupa reprezentarea punctelor I $i E
in diagrama h-x se citesc $i ceilal\i pa-
rametri care se inscriu in tabelul din
figura 4.6.1.
- Cu rela\iile 4.6.4 $i 4.6.5 se calcu-
leaza parametrii punctului M:
Xm = (5, 1-10,5+4,9 10,65y10 = 10,57 g/kg
hm = (5, 1 58,2+4,953Y10 = 55,65 kJll<g
- Se determina starea aerului C, du-
cand prin punctul I o paralela la
v = 6 985 kJ/l<g intersectata cu le =
= t; - 6 = 20 C. Din diagrama h-x
rezulta:
Xe = 9,25 g/kg; he = 43,25 kJ/l<g;
<pc = 62,5 %.
- lntersectand Xe = 9,25 g/kg cu
<p = 90 % rezulta starea A, citindu-se
ceilal\i parametri ai acestuia.
- Se figureaza starea T; parametrii
rezulta\i fiind trecuti, ca $i procesele
rezultate, in figura 4.6. 1.
4.6.2.1.2 Schema de ventilare "jos-sus"
- Punctele I, E, R $i T se stabilesc
analog cazului anterior.
I
- Starea aerului se determina la
, intersectia paralelei ;5 dusa prin I cu
I izoterma tc = t; - M, adoptandu-se in
I acest caz M = 2-3 C, dupa locul de
I montare a orificiilor de refulare.
h
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
8
+
8
I
""
t
x
h
<p
- - - .
I
22
9,25
45,3
55
I
PROCES VARA
E c M R
31 18 26,5 12,5
19,9 8,25 10,2 8,25
62,5 39 54 33,1
44 63 49 90
Ci
I 'l.
s
p
\
---
---
T I E
10, 1 22 - 12
7,7
9,25
1
29,5 45,3 -5, 1
100 55 80
E
M
1

\
10
PROCES IARNA
c M R
p
28 5 12,5 20.5
8.25 5,1 8,25 5, 1
49 19,5 33,1 p1,1
35 91 90 34
fJ o/o
/ \<::'J >
0

"' 'b
-fV'.

15
- >- x [g/kg]

301.'f.l
2500
I
v = o;s1G;s [kJ/l<g] (4.6.14}
unde: o;s $i G:S - reprezinta caldura
j $i umiditatea preluate in zona de $ede-
I
re, determinate pentru situatia de vara
I
conform indicatiilor de la 4.6. 1.1.2
- Pentru determinarea punctului M
! trebuie stabiliti, mai intai, parametrii
I aerului la partea superioara , 1
5
(hs, Xs):
I hs = h; + Ov
5
fL [kJ/l<g] (4.6.15}
I
Xs = Xi+ G,;/L (g/kgj (4.6.16)
unde:
I
a;= (1-a)Ov $i G,; = (1 -/J)Gv (4.6.17)
in care: a; $i G; reprezinta sarcinile
I
termica $i de umiditate preluate deasu-
pra zonei de $edere sau de lucru; Ov $i
I
. Gv sunt sarcinile termica $i de umidita-
te totale, vara, a $i f3 - coeficientii de
, preluare a caldurii $i umiditatii in zona
de lucru sau de $edere.
- Parametrii punctului M rezulta apli-
cand relatiile 4.6.4 $i 4.6.5 particulari-
zate pentru cele doua stari care intra in
amestec, E $i Is.
0 exemplificare cu valori reale este
indicata in figura 4.6.2, cu precizarea
I
ca, fiind vorba de 0 ,,incapere aglome-
rata", s-a considerat neglijabila prelua-
1 rea de umiditate in zona de $edere
J (ci = +
00
). iar M = le - t; = 3 C.
I
. 4.6.2.2 Amplasarea bateriei de racire
in_aintea camerei de pulverizare
I (fig. 4.6.4c)
! Punctele I, E, M, C $i A se stabilesc
II analog figurii 4.6.1 . Pentru stabilirea
punctului U se fixeaza, mai intai, punc-
: 1 tul 1 care reprezinta intersectia dintre
temperatura medie a bateriei de racire
I $i curba <p = 100 %, punctul rezultand
I la intersectia dreptelor 1M $i hp.
i Procesele rezultate $i reprezentate in
, figura 4.6.4 a sunt: I + M - ames-
1 tee: MU - proces de racire $i uscare,
Fig. 4.6.5. Tratarea complexa a aerului cu punct de roua constant. I reali zat la trecerea aerului prin bateria
(Legenda este cea din figura 4.6. 1). I de raci re BR; URv - proces de umidifi -
I care, reali zat in camera de pulverizare
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului

CP. care, de aceasta data, functionea-
za ca si iarna, in regim de umidificare
adiabatica, adica prin pulverizarea apei
in ~ i r u i t inchis; RvC - procesul de re-
incalzire la trecerea prin bateria de
reincalzire BR!.
4.6.2.3 Tratarea complexa cu procese
de racire ?i uscare in douii trepte
(fig. 4.6.6d)
Punctele I, E, M, C (C;; Cv) $i Rv se
stabilesc similar figurii 4.6.1. Singurul
punct particular este Rv1 pentru a carui
definire este necesara, mai intai, repre-
zentarea punctelor 1 $i 2 indicate in fi -
gura 4.6.4d. Punctul 1 reprezinta inter-
sectia dintre temperatura apei ta2, pulve-
rizata in treapta I a camerei de pulveri-
zare (varianta I) sau in camera de pulve-
rizare CP (varianta a II-a) $i curba
tp = 100 %, iar punctul 2 reprezinta, la
tel, intersectia curbei de saturatie Cl! cea
a temperaturii apei pulverizate ta2, din
treapta a doua (varianta I) sau a tempe-
raturii medii a bateriei de racire, fBR (va-

rianta a II -a). In aceste conditii punctul


Rv2 rezulta ca intersectie a dreptelor
2Rv1 $i 1M.
Succesiunea proceselor care conduc
la cele doua variante de scheme teh-
nologice ale agregatelor indicate in
I figura 4.6.4d este urmatoarea:
I + E _,. amestec; MRv1 - proces de
racire $i uscare in treapta I, realizat
prin pulverizare de apa cu temperatura
ta, preluata din bazinul treptei a doua
(varianta I) sau tot prin pulverizare de
apa, in circuit deschis, in camera de
pulverizare CP (varianta a II-a);
Rv1Rv2 - proces de racire $i uscare,
treapta a doua realizat prin pulverizare
de apa cu temperatura tar in camera
de pulverizare-treapta a II-a (varianta I)
sau la trecerea aerului prin bateria de
racire BR (varianta a II -a).
4.6.3. Alte solutii
Pentru unele sectii industriale ume-

de unde sunt necesare umiditati relati-

ve de 65 - 75 % este posibila folosirea
,.racirii prin evaporare" care, prin con-
'
trolul automat al debitului de apa pul -
veri zat, nu mai ajunge pana la punctele
de roua Rv, Ri din figura 4.6.4e, ci se
opresc in punctele C sau C1 eliminand,
in acest tel, $i prezenta bateriilor de in-
calzire pentru vara. Procedeul este
avantajos deoarece nu solicita o sursa
artificiala de frig, insa este limitat la ti -
purile de incaperi mentionate $i in care
conditiile interioare realizate depa$esc
limitele obi$nuite ale confortului. 0 a-
plicabilitate mult mai mare o are in re-
giunile de pe glob cu climat cald uscat.
Un caz special de tratare complexa
cu ,.punct de roua constant" (fig.
4.6.5), apare in situatia unor incaperi
I speciale unde trebuie realizate acelea$i
I
i conditii, vara $i iarna.
1
in cazul utilizarii umidificarii izoter-
1 mice - pentru tratarea aerului iarna,
pentru a satisface $i situatia de vara,
I apare necesitatea montarii $i a unei
: baterii de racire inaintea celei de
incalzire din figura 4.6.3e.


,,
.
Sisteme 11enrru clidiri civile
Cani101u1
5

. .
' .
- . ' -
~ ' ..
;. . .
, '
'
,
. ' ' . . . '
. . ~ - . :;.
' , '
. '
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Sistemele de ventilare $i climatizare
imbraca o mare diversitate atat sub as-
pectul alcatuirii, al modului de echipare
a instalatiilor, al tipului elementelor
componente, al dimensiunii instalatiilor
dupa marimea debitelor de aer vehicu- '
late, al puterilor termice (de incalzire, ;
de racire) $i al presi unilor generate cat '
$i dupa modul de reali zare a schimbu-
lui de aer al incaperilor, al nivelurilor de
temperatura. presiune $i umiditate rea-
li zate in incaperi . Tipul cladirii careia ii
este destinata o instalatie de ventilare 1
sau climatizare i$i pune amprenta spe-
cifica asupra instalati ei, in special , prin
solutia adoptata, modul de realizare
tehnica (aspect, trasee, etan$eitate, asi -
gurare parametri, nivel de zgomot, au-
tomatizare, exploatare ;;i intretinere etc.).
Pentru clasificarea instalatiilor de
'
ventilare $i climatizare vezi 1. 1.
5.1. Ventilarea naturala (VN)
5.1.1. Ventilarea naturala
neorganizata
inlocuirea aerului dintr-o incapere de
un numar de ori, in timp de o ora, ca
t urmare a actiunii independente sau si-
multane a factorilor naturali (presiunea
termica $i presiunea vantului) poarta '
numele de ,,ventil9re naturala". Daca i
'
schimbul de aer al unei incaperi se l
, I
; realizeaza prin neetan$eitatile acesteia i
' (rosturile din jurul ferestrelor $i U$i lor, I
,. porii materialelor) putem vorbi de o :
'
ventilare naturala, neorganizata. Valoa- '
rea schimbului de aer din acest caz
est e mica (n = 0,5 ... 1,5 schimburi / h; in
medie, 1 schimb/ h). Valori mai mari se
obtin atunci cand diferentele de
' '
temperatura dintre interior $i ext erior
sunt mai mari sau cand vantul sufla cu
viteze mari.
5.1.2. Ventilarea naturala
organizata
Daca schimbul de aer al unei inca-
p eri se realizeaza prin deschi deri
avand suprafete dat e, iar acestea sunt
amplasate la anumite ir1altimi in peretii
ext eriori , inlocuirea aerului se numeste
'
,, ventilare naturala organizata". Numa-
rul orar de schimburi de aer este in
functi e, si in acest caz, de diferenta de
temperatura dintre interi or si ext erior,
de viteza (respectiv vantului
dar $i de distanta dintre axele deschi -
derilor prin care aerul patrunde in inca-
p ere, respectiv, iese din incapere. Va-
lorile rn d ..
e 11 ale acestor schimburi de
aer: in perioada de vara (situati a cea
mai nefavorabila, determinata d.e dife-
rn!ci de ternperatura intre interior
:;>I
1
-)exterior $i de viteze mici ale vantu-
u1 sunt de ord
. 1nul n = 3 ... 5, valoarea
. ' ..
. . . .
. .
mica fiind pentru incaperi normale
(h-:::3 m) iar valoarea mare pentru
incaperi inalte. Din cele spuse rezulta
ca schimbul de aer realizat este varia-
bil in timp $i deci necontrolabil, fiind in
raport direct cu marimil e diferentelor
de temperatura $i de presiune.
Cum atat temperatura aerului exteri-
or cat $i viteza vantului sunt permanent
variabile rezulta ca $i schimbul de aer
al incaperilor este permanent variabil.
Se utilizeaza cu precadere sistemul de
ventilare naturala organizata la incape-
rile in care exista permanent o diferen-
ta de temperatura importanta intre in-
t erior $i exterior, in tot timpul anului.

In cazul incaperil or prevazute cu in-
stalatii mecanice de ventilare, sistemul
de ventilare natural a ( organizata) repre-
zinta sistemul de rezerva. in cazul ven-
tilarii naturale nu se poate recupera
caldura din aerul evacuat.
5. 1.2. 1 Factorii care asigura schimbul
natural de aer
Schimbul de aer al unei incaperi este
cauzat de existenta unor diferente de
' '
presiune intre interiorul $i exteriorul
acestei a. Aceste diferente de presiune
sunt create, fi e de diferente de tempe-
ratura ale aerului interior $i exterior, fie
de actiunea vantului, fie de actiunea
' '
combinata a celor doua.
5.1.2.1.1 Presiunea termica
T emperaturile aerului sunt diferite in
interiorul $i exteriorul unei incaperi $i,
ca urmare, $i densitatile.
Coloanele de aer creeaza, pe supra-
fetele interioara si exterioara ale unei
' '
ferestre, presiuni proportionate cu den-
sitatea :;;i acceleratia gravitatiei , res-
pectiv, o diferenta de presiune (pe care
o denumim ,, presiune termi ca"). Daca
in locul geamului avem un gol (o des-
chidere), aerul, sub influenta diferentei
de presiune create. se va deplasa prin
acest go! fie spre interior fi e spre exte-
ri or. Pentru a pune i n evidenta cele
afirmate sa consideram o incapere a
carei sectiune transversala este indi ca-

ta in figura. 5. 1. 1.
Temperatura aerului interi or se no-
2
0 ---1 - l-- 01
(ti /
Pi 1 Pe 1
Fig. 5.1.1. Schema de calcul
a presiunilor .

teaza cu t; iar densitatea corespunza-
toare p;.
Pentru aerul exteri or vom avea,
simi lar, te $i pe. Consideram un plan
0 -01, paralel cu pardoseala, situat la

jumatatea inaltimii. In peretele exterior
se vor practica doua deschideri 1 $i 2
amplasate la di stantele h1, respectiv,
h2 fata de 0 -01. Daca in planul 0-01
practicam orificii de dimensiuni foarte
mici vom constata, experimental, ca
prin acestea nu circula aer, ni ci lntr-un
sens, ni ci in celalalt , ceea ce lnseamna
ca presiunile interi oara $i exterioara
sunt egale intre ele $i egale cu presiu-
nea atmosferica 8 . Acest plan se
1
nume$te plan neutru sau zona neutra.
\ Fata de acest plan sau fata de alt plan
' de ref erinta (stabilit arbitrar}, se pot de-
termina presiunile interioara, p; $i exte-
rioara, pe. De exemplu, pentru cele
doua deschideri 1 $i 2:
i p;1 = B+gh1p;; pe1 = B+gh1pe (5.1.1)
'
1
Pi2 = 8 -gh2p;; Pe2 = 8 -gh2pe (5.1.2)
I
i Daca t; > te atunci p; < pe
$i pe1 > p;1, respectiv, Pe2 < p,2 .
-
lnseamna deci ca, prin deschiderea
1, aerul exterior va patrunde in incape-
re, iar prin deschiderea 2, aerul interior
va iesi in exterior ca urmare a diferen-

telor de presiune t:.p 1, !lp2 care au re-


zultat, respectiv:
!l p 1 = pe1 - p;1 = gh1(pe- p;) (5.1.3)
f:.p2 = p;2 - Pe2 = - gh2p; + gh2pe =
= gh2 (pe - pi) (5.1.4)
-
In exprimarea diferentei de presiune,
t:.p, presiunea barometri ca 8 s-a elimi -
nat din aceasta relatie, ceea ce nu in-
seamna insa ca presiunea atmosferi ca
nu mai exista, de aceea, diferenta !lp
trebuie inteleasa ca o suprapresiune (in
cazul de fata t:.p1 > 0), sau o subpresi-
une (t:.p2 < 0). Acest lucru rezulta ime-
diat daca scri em uzual:
f:.p2 = Pe2 - p;2 = -gh2 (pe - pi).
-
In mod general :
:ip = gh (pe - p;) = gh !lp (5. 1.5)
Din relatia 5. 1. 5 se vede ca marirea
'
diferentei de presi une t:,p se poate ob-
tine marind inaltimea h sau diferenta
' ' '
de densitate (diferenta de temperatura)
sau ambele .

In figura 5. 1.2 este aratata repartitia


presiunilor pe suprafetele peretilor, pla-
fonului $i pardoselii pentru cele doua
si tuatii ce se pot intalni in practica. Sa-
getil e indica $i sensul de miscare a
aerului in cazul in care in elementele de
construct ii ar fi practicate goluri .
Pozi\i a planului neutru (zonei neutre)
poate fi modificata daca se apeleaza la
o introducere sau o evacuare de aer pe
cale mecanica (cu ajutorul ventil atoare-
lor). Astfel, daca se introduce aer in
mod tortat, planul neutru 0-01 se va
deplasa in jos in cazul a ( t; > te) sau in
sus in cazul b, (t; < te) (fig. 5. 1.3).
Prin evacuare de aer din incapere,
/
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

pe cale artificiala, lucrurile se vor in-
tampla exact invers, si anume: in cazul
a ( t; > le) planul neutru se va deplasa in
sus, putand depasi nivelul plafonului,
iar in cazul b ( t; < le) planul neutru se
va deplasa in jos, putand cobori sub
nivelul pardoselii (fig. 5. 1.4).
5.1.2.1.2 Presiunea vantului
Se refera la presiunile ce apar pe su-
prafetele exterioare ale elementelor de
construc\ii la ac\iunea vantului asupra
acestora. Cladiril e constituie un obsta-
col in calea vantului ; acesta isi schim-
ba direc\ia, atat in plan orizontal cat si
in plan vertical, ocazie cu care o parte
din energia cinetica a vantului se trans-
forma in energi e potentiala rezultand
un camp de presiune pe intregul con-
tur al cladirii, camp care este in functie
de configuratia (forma) cladirii si de di -
mensiunile relative ale acesteia. Pe fa\a
cladirii batuta de vant apar suprapresi-
uni, iar pe fata nebatuta, subpresiuni.
- - - - - -- - - - -
" - /
' '
/
I
'

'


'
'
t ;. P;

..,
t;,p;
'4
I I I
0 - .
'01 0
. -
01
I I I I

4
to.Pe . .: '
-,
'
I
. .
' '
/
'
...
,.
. - .
- - - -- - .... - - - -
t, > le t; < le
a b
Fig. 5.1.2. Repartitia presiunilor
intr-o incapere.
- -
- -
01.
-
.-- o 1
/ -----
\
\ I
Tr -
.
t tePe I
'

' I
I
'
\'-
1; .p;
1
ePe
1;.P;
I
I
i I
.
I
\

I
1
' I
'
)
o-1 -
\..
I _/ -
-- o - ---
t; > t e
1
t; < te
a b
Fig. 5.1.3. Repartifia presiunilor
intr-o incapere in care se introduce
aer pe cale mecanica.
01

0 r_ -
/
" -.-- .-- .
( \
I 1
ef'e
\ I
I .
'
. .J
\ I
L. t p tp
I ' I
\
\-..
I ' I
I
I
I
\ \-+
I
'
le.Pe

J
\" l_LLL/'
"-- -_J_
o -L . - 0
1
t; > te t; < te
a b
Fig. 5.1.4. Rep..1rtifia presiunilor
intr-o incapere din care
-
se evacueaza aer
-
oe cale n1ecanica.
Pe muchiile constructiilor (col\uri, aco-
peris etc.) se produc desprinderi ale
curentului de aer , generand zone de
circula\ ie inversa (umbre aerodinamice)
cu o turbul enta crescuta, avand forme
si dimensiuni dependente de profilul si
dimensiunile cladirii. Acestea pot ti
puse in evidenta pe machete ale cladi -
rilor studi ate in tuneluri aerodinamice.
-
pe cladire se poate considera, cu totul
aproximativ, circa +0,6 iar pe fata
opusa ci rca -(0,3 ... 0,4).
5.1.2.1.3 Presiunea totala; presiunea
conventionala
O incapere sau cladire se gaseste
sub actiunea si multana a celor doi tac-
tori naturali aminti\i . Presi unea total a
In figura 5. 1.5 se arata, pentru o pe suprafata exterioara a unui orificiu
cladire paralelipipedica, formele si mpli - de ventilare naturala va rezulta din
ficate ale zonelor de circulatie a aerului . insumarea algebrica a celor doua pre-
-
In cazul cladirilor cu la\ime mare (pe siuni (termica si a vantului) determinate
direc\ia de circula\i e a aerului) cu ca mai sus. Spre exemplificare, in
b > 2,5 h apar doua zone de circul a\i e, figura 5. 1. 6 este aratat modul de scri -
una pe acoperis - in zona frontala si ere a presiunilor interioare si exterioare
una in zona nebatuta de vant (fig. in fata orificiilor (ferestrelor) de ventilare
5.1.5a), intre cele doua miscarea aeru- ale unei hal e cu o singura deschidere,
lui apropiindu-se de cea normala, din consi derandu-se ca temperatura aeru-
amonte de cladire. La cladiri cu la\ime lui interior este constanta pe toata inal -
mica (b < 2,5 h) cele doua zone de timea incaperii. Sub actiunea factorilor
circul a\i e sunt reunite (fig. 5.1.5b), nee- naturali, in interiorul incaperii, se creea-
xistand spatiul necesar pentru unifor- za o anumita subpresiune Px pentru
mizarea mi scarii aerului. cazul uzual (I; > le). Pentru simplificare
Presiunea pe fata exterioara a cladi - vom considera ca planul de referinta
rii, datorata ac\iunii vantului (pv) se trece prin axele orificiilor 1 si 3 pentru
calculeaza cu relatia: care h = 0. Pentru a evita introducerea
pv = Ko v2 pe I 2 (Pa] (5.1.6) : in calcul a unei presiuni interioare vari -
in care: v - viteza vantului de calcul abila cu inal\imea h, care ingreuneaza
pentru perioada calda a anului (tuna calculele, se propune inlocuirea presiu-
iulie) [m/s]; pe - densitatea aerului exte- nilor real e (fig. 5.1.6a) cu presiunile
rior (kg/m
3
], corespunzatoare tempe- fi ctive, conventionale, indi cate in figura
raturii exterioare de calcul; 5.1.6b.
Ko = coeficientul aerodinamic pentru Deoarece debitul de aer care trece
zona considerata de pe conturul exte- printr- un orificiu depinde de diferen\a
rior al cladirii. Acest coeficient adimen- presiunilor de pe cele doua fete ale
sional se exprima ca raport al supra- sale, inlocuirea presiunilor real e cu cele
presiunii, sau subpresiunii, create si conven\ionale este posibila. Astfel dife-
energia cinetica a vantului. Asa cum , renta de presiune, de exemplu, pentru
s-a vazut, marimea acestui coeficient orificiul 4 se poate scrie:
depinde de forma cladirii, dimensiunile /lp4 = t.p,4 - !lpe4 =
relative ale acesteia, sensul si direc\ia = px - gh4p; - (Pv4 - gh4pe) (5.1.7)
de miscare a vantului. Aceeasi diferenta poate fi scrisa :;;i
Presiunea pe fata . batuta de vant sub forma:
i
cand acesta actioneaza perpendicular I /l p4 = px - (pv4 - gh4 (pe - p;)]
.r::
co
v 0
.r::
co
v o_._
2,5 h
b > 2,5 h
., . '"' , .
.. , ....... , g .::'j..Jf'" .._, ,! .... !
' 'QA[) .. IR ,,, .. __ ,,; .. ,:
., .. 't- . ,_,,_.\
...... . .. ........ : ,
4, _, . , .
- "' :J...,. - -- :: .l, 4 ;...
., .. . '"'' ..
b < 2,5 h
4 h
a
6h
b
Fig. 5.1.5. Circulatia aerului In jurul unei cladiri:
a - cladire cu lalime mare, b - cladire cu latime mica.
(5. 1.8)
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile L lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
in care Px este presiunea conventionala
interioara, iar pv4 - gh4 (pe - p1) este pre-
siunea conven\ionala exterioara. Avan-
tajul acestei metode (metoda presiunilor
conven\ionale) consta in aceea ca pre-
siunea fictiva (conventionala) px din in- !
teriorul incaperii poate fi considerata
aceea$i in fata tuturor orificiilor, indife-
rent de inal\imea lor de amplasare.
5. 1.2.2 Dispozitive de ventilare
naturala
Diferen\iate in mare masura dupa
tipul cladirilor la care se monteaza (ci-
vil e, industrial e) au fost concepute
pentru introducerea $i evacuarea lesni -
cioasa a aerului, pentru reglarea debi -
tului de aer introdus (in special, in pe-
rioada rece a anului), pentru dirijarea
acestuia spre anumite zone ale incape- .
rii, pentru incalzirea lui in timpul iernii,
a
pentru marirea debitului de aer evacuat
sau pentru realizarea unui schimb mi -
nim de aer. Unele dispozitive sunt con-
cepute pentru a fi combinate $i cu ven-
tilatoare axiale (in special) sau centrifu-
gale, care sa intre in func\iune in pe-
rioada in care diferen\a de temperatura
dintre interior si exterior devine mica
sau degaj3rile nocive, din anumite mo-
tive neprevazute, depa$esc valorile
pentru care aceste dispozitive au fost
dimensionate. Dispozitivele de ventilare
naturala se grupeaza in urmatoarele
tipuri constructive: ferestre, CO$uri de
ventilare, deflectoare $i luminatoare. La
cladirile civile se folosesc, in mod cu-
rent, primele doua tipuri . Pentru defl ec-
toare $i luminatoare vezi 6. 1.
5.1.2.2.1 Ferestre (ochiuri mobile)
Ventilarea prin ferestre se ob\ine prin
b
Fig. 5.1.6. Schema de calcul al presiunilor conventionale:
a - presiunile reale; b - presiuni/e conventiona/e.
a b c d e
g h
Fig. 5.1.7. Tipuri de ferestre mobile.
' deschiderea acestora. Daca aerul inte-
rior este mai cald decat eel exterior
atunci aer ul exterior (la viteze mici ale
vantului) patrunde in incapere pe la
partea inferioara iar eel interior iese, in
exterior, pe la partea superioara. in
timpul iernii, prevenirea apari\iei curen-
\ilor reci de aer nu este posibila, de
aceea ferestrele sunt deschi se scurt
timp, la anumite intervale, pentru pri-
menirea aerului. Vara, intensitatea ven-
tilarii depinde de viteza vantului $i de
diferentele de temperatura ce apar ca
urmare a insoririi diferite a diver$ilor
pere\i. in cazul existen\ei ferestrelor, pe
pere\ii opu$i, ventilarea este mai puter-
nica. in figura 5.1.7 sunt indicate cate-
va tipuri de ferestre uzuale folosi te la
cladiri civile $i industriale.
5.1.2.2.2 o ~ u r i de ventilare
Co$urile de ventilare (STAS 6724 -
Canale de ventilare naturala a incape-
rilor din cladiri) se prevad la cladirile ci-
vile pentru evacuarea aerului din inca-
perile interioare fara ferestre (bai, ca-
mari, WC-uri, debarale, bucatarii cu fe-
restre exterioare dar amplasate spre
curti interioare ), la anexele similare ale
cladirilor social-culturale etc.
Debitul de aer evacuat este cu atat
mai mare cu cat presiunea termica
(tirajul), data de rela\ia:
t:. p = gh (pe - p,) = gMp,
are o valoare mai mare.
Diferen\a de temperatura dintre interi-
or $i exterior este variabila, in principal ,
datorita modificarii importante ale tem-
peraturii aerului exterior in decursul
anului. Astfel , in timp ce temperatura in-
terioara t; sufera modificari de ordinul a
4 - 10 C, temperatura aerului exterior
cunoa$te cre$1eri de la - 12 .. . -2 1 C la
+35 .. . 38 C, deci varia\ii .1t "' 47 ... 59 C.
Deoarece exista momente in care
le= t;, deci .1p = 0, sunt necesare unele
masuri pentru a asigura func\ionarea
CO$Urilor de ventilare in tot timpul anu-
lui si anume:
- instalarea la partea superioara a co-
$Ului de ventilare a unui deflector;
- prevederea unui ventilator pe cosul
de ventilare care sa fi e pus in fun-
ctiune in perioadele cu ti raj scazut;
- montarea la baza CO$ului de ventila-
re a unui corp de incalzire.
In STAS 6724 sunt aratate condi\ iil e
tehni ce privind proiectarea $i executa-
rea CO$Uril or de ventilare natural a atat
a celor individuale cat $i a celor cu ca-
nal colector $i canale deversoare (se-
cundare). Pentru cladirile cu maximum
4 ni veluri se folose$!e sistemul cu ca-
nale individuale.
Absorbtia aerului din incapere se
face prin intermediul unei grile de ven-
til are cu sectiunea bruta de 200 cm
2
(minimum 100 cm2 sec\iune li bera)
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

amplasata pe canalul de ventil are cat
mai aproape de plafon.
In cazul cladirilor cu mai multe nive-
luri (peste 4) se utili zeaza sistemul cu
canal colector (pentru toata cladirea) si
canal e deversoare (secundare) pentru
fiecare incapere in parte (fig. 5. 1.8
ST AS 6518 T uburi si blocuri pentru
canale de furn si de ventilatie cu canal
colector). Sistemul este avantajos pen-
tru ca loc ul ocupat este relativ mic si
acelasi, indiferent de etaj. La un canal
colector se racordeaza, unilateral sau
bilateral (mai rar), canal e secundare.
Distanta dintre grila de absorbtie a ae-
rului trebuie sa fie eel putin 2,20 m
pentru a se inlatura comunicarea intre
doua incaperi alaturate sau situate la
niveluri succesive. Aria sectiunii cana-
lului colector se determina in functi e
de inaltimea activa medie Hm si de
. .
numarul canalelor secundare racorda-
t e. lnaltimea activa medi e se determi -
na cu relatia:
1 n
H,,, = - I,h, [m]
n ,
in care: n - numarul de deversoare
(canale secundare); hn - di stanta dintre
axa grilei de absorbtie a deversorului n
si partea superioara a cosului de
ventilare (fig. 5. 1.8). Pe baza valorilor
inaltimii medii, Hm, in tabelul 5.1.1 este
indicat numarul maxim de canale se-
cundare ce pot fi racordate la colec-
toare avand aria respecti va de 400,
500, 600, 700 cm
2
. Aceste date cores-
pund cazului curent al blocurilor de lo- ,
cuinte cu inaltimea etajelor de 2, 75 m,
cand temperatura exterioara te < + 10 C
iar debitul de aer evacuat din fiecare

... ....
..
'.
'
'

' '
'

'
. ..
..
..
..
..
..
..
..
..
....
,,.
\
Ni vel IV
Ni vel Ill
Ni vel II
Ni vel I
a
..
incapere < 20 m3/h. Numarul de cana-
le indi cat in l abel nu cuprinde si cana-
lele secundare ale ultimului nivel care
nu se racordeaza la canalul colector ci
se executa alaturat acestui a.
Canalele colectoare, precum si cele
secundare, se executa din elemente
prefabricate {STAS 6518).
5.2. Ventilarea mecanica (VM)
Reprezinta sistemul la care schimbul
de aer al unei incaperi si vehicularea
aerului prin canale si elementele insta-
latiei se face cu ajutorul ventilatoarelor.
Se pot asigura debite, constante in
timp, in incaperil e supuse ventilarii,
ceea ce permite diluarea perr.ianenta a
noxelor. Aerul poate fi filtrat si, dupa
caz, i r1calzit, racit, umidificat sau uscat.
Mi scarea aerului in incaperile ventilate
poate fi dirijata si controlata ca sens de
-
depl asare. In incaperi, dupa necesitate,
poate fi creata suprapresiune sau de-
presi une. 0 parte din aerul evacuat din
incaperi poate fi recirculat, constituind
o sursa de economi sire a energi ei ter-
mice. Se poate, de asemenea, recupe-
ra caldura din aerul evacuat in exterior.
5.2.1. Alcatuirea unei instalatii
- >
de ventilare mecanica
Schema de principiu a unei instalatii
Tabelul 5.1.1. Numarul de canale secundare individuale ce pot fi racordate la
canale colectoare avand o anumita arie a secfiunii, in funcfie de inaltimea
activa medie Hm la blocuri de locuinte
-
Aria sectiunii canalului colector [cm2] lnaltimea activa
'
medie Hm, 400 500 600
[m numarul maxim de canale secundare
5 ... 7 7
8 .. . 9 8
10 9
11 9
. 12 10
13 10
14 10
15 10
16 11
17 11
18 11
19 12
20 ... 22 12
23 ... 26 12
27 ... 31 12
32 12


.....
..
.. ....
..
....
..
....
....
colector
....
.. -
.. .
deversor
--
-
c
.r:::
"\
Nivel N
,1"
Ni vel N- 1

. . . . - .
Nivel Ill
10
10
1 1
11
12
12
13
13
13
13
14
14
14
14
15







14
15
15
15
16
16
16
17
18
19
19




.


Nivel N

Nivel N- 1
700
.,
17
17
18
19
19
20
21
22
23
c
.r:::
.
y
\
Ni vel N-2
0
(\j
-
N _-4

Nivel II
t
,,.\
Nivel I

Subsol
777, \ -_ ;;>?? ""' 777\\\/ /
b
Fig. 5.1.8. Co?uri de ventilare:
----1
c

' c
.r:::
j_
a - individuate; b - cu deversor pe o parte; c - cu deversor pe doua laturi opuse.

Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile L de ventilare climatizare


de ventilare mecanica poate fi execu-
tata in una din variantele prezentate in
figura 5.2. 1 in care sunt cuprinse ele-
mentele componente ale instalatiei. in
figura 5.2.1a este aratata cea mai sim-
pla alcatuire; instalatia filtreaza aerul si
i1 incalzeste i n perioada rece a anului .
cu nivel de zgomot limitat (fig. 5.2. 1b)
se intercaleaza atat pe partea de refu-
lare cat :;;i pe cea de evacuare atenua-
toare de zgomot care pot fi montate in
centrala de venti lare sau pe re\eaua de
canale. i n unele situa\ii se monteaza si
un recuperator de caldura (fig. 5.2. 1c)
care poate fi amplasat , dupa caz, in
centrala de ventilare, pe acoperi s sau
pe traseul canalelor prizei de aer :;;i,
respectiv, gurii de evacuare a aerului
viciat in exteri or. lnstalatia cu recupe-
rator de caldura poate avea si atenua-
toare de zgomot. lnstala\ia din figura
5.2. 1a poarta uneori si denumirea de
instala\ie cu aer cald cand este des-
tinata i ncalziri i unui spa\iu. Fiind mai
scumpa decat o instalati e obisnuita de
incalzire cu radiatoare este bine ca ea
sa fie folosita, din motive economice,
Cand instalati a deserveste incaperi
G.A.
IV
IV
b
IV
Fig. 5.2.1. Schema unei instal alii
de venti lare mecanica generala
prevazuta cu:
c
a - filtrarea $i incalzirea aerului;
b - filtrarea $i incalzirea aeru/ui $i atenuarea zgomotului;
c - filtrarea $i inca/zirea aerului, atenuarea zgomotu/ui $i recuperarea ca/durii
din aerul evacuat;
VI - ventilat or de introducere; VE - ventilator de evacuare (exhaustor);
I
atunci cand se urmaresc, simultan,
scopuri de incalzire si ventilare. Se au
in vedere o seri e de recomandari :
FP - filtru de praf ; Bl - bateri e de incalzire; AZ 1, AZ2 - atenuator de zgomot pe
canalele de reful are :;;i evacuare; RC - recuperator de caldura;
I
Priza de aer proaspat (P.A.) repre-
zinta elementul instalati ei de VM cu
PC - pompa de circulatie; PA - pri za de aer proaspat (exterior); GE - gura de
evacuare in ext eri or a aerului viciat; CRE, CR1, CRR - clapete de reglare pe
circuitele de aer proaspat, evacuat si recirculat; GR - gura de refulare a
aerului ; GA - gura de aspiratie (absorbtie) a aerului din i ncapere; CA - canale
de aer; CV - centrala de ventil are; IV - incaperi venti late.
ajutorul carui a se preia aerul din ex-
: t eri or. Ea trebuie amplasata in locuri
curate, ferit e de praf :;; i neinsorite. Fa-
ta de sol, trebui e amplasata la o
i n _ 1______.P"\.__] 1:_ din
incapere exterior
G.R. V.I. B.l. F.P. P.A.
din_... :1 I: _... in
i ncapere exterior
Fi g. 5.2.2. Scheme de alcatuire a
sistemului i nst alatiei de vent ilare
G.A. V.E. G.E.
mecanica:
a
b
.__ I I .... -
in I <P '
incapere :
din
.P.A.
G.R. V.1. B I. F. P. e xtenOI"
P.C. -e- C.R.R
d in --.. :1
incapere :
GA
. ... I' G.E.
,___ _ ___ _L_ <P --i: - >-
C.R.1 ' in .
extenOI"
V.E.
, C U. in C.R.E .P.A.
in ' .
- I ,_
incapere : :
G.R. V.I. din
B.L F.P. C. RR
din -+
incapere
G .A.
a bur -B-
I G.E.
,___ ___ _ __,/_
C.R. 1 , in
exteriOI"
V.E.
c 1 c2
in
incapere :
C.R. E 1: P.A.
<P - - i: -
' din
exteriOI"
din -.. :j
incapere :
. J' G.E.

C.R. in
G.A. V.E.
1
exteriOI"
d1
B.R.
P.A. C R F.P.
. E LJ
din : I "' --
exteri or :r"'-f tzJT!@!
V.I.
-0- C. R R U.
abur
G.E.
e

incii pere :
C.P. F.P.
C. RR
din
e x tenor
din-.. :j - - - --------<-- ) 4 I ":
inciipere : :::--!
G.A. V.E. C.R.1 ' in
exterior
in
incapere
GA
din
incapere
d2
a - prin refulare; b - pr in evacuare; c 1 - cu
incalzire $i umidificare adiabatica; c2 - cu umi-
dificare izotermica; d 1 - cu racire prin baterie;
d2 - cu racire prin pulverizare de apa rece sau
racita; e - cu uscare folosind substanfe
desicante;
BR - baterie de racire; CU - camera de
umidificare; CP - camera de pulveri zare;
PC - pompa de circula\ie;
U - aparal pentru uscarea aerului .
Restul nota\i ilor sunt acelea:;; i ca in fi gura 5.2. 1.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
, ,
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile
distanta de eel putin 2 m. Se poate
amplasa pe pereti, in f erestr e, in
spatii verzi sau, daca este posibil, se
poate combina cu o fantana artezia-
na. Este alcatuita dintr-o rama me-
talica prevazuta cu jaluzele fixe con-
tra ploii $i plasa de sarma.
Gura de evacuare a aerului viciat in
exterior este asemanatoare ca alcatuire
cu priza de aer. Se amplaseaza, de re-
gula, pe acoperis sau terasa, mai rar,
pe peretii exteriori pentru ca murda-
resc sau umezesc (cand aerul este in-
carcat cu vapori de apaJgrasimi) tencu-
iala.
Di stanta dintre priza de aer $i gura
de evacuare trebuie sa fie de minimum
10 m pe orizontala sau 5-8 m pe ver -
ticala (pentru incaperi de categoriile D,
E, C de pericol de incendiu, daca aerul
evacuat nu contine praf in suspensie).
In cazul incaperilor din categoriile A,
B, C de pericol de incendiu, cu dega-
jari de praf, se recomanda respectarea
ambelor conditii de distanta. Pentru
alte categorii de incaperi (unitati nucle-
are sau laboratoare care lucreaza cu
izotopi radioactivi) distanta pe orizon-
tala este de minimum 20 m, iar evacu-
area se face uneori printr-un CO$ a ca-
rui inaltime trebuie sa depa:;;easca cu
3-4 m cea mai inalta coama a acope-
ri$urilor invecinate care se gasesc pe o
raza de 50 m. in acest sens trebuie
avute in vedere normativele depar-
tamentale specifice.
incaperea in care se monteaza
echipamentul necesar ventilarii unei in-
caperi sau cladiri , centrala de ventilare,
se amplaseaza la subsolul cladirilor, la
nivelurile intermediare sau pe acoperi$.
Amplasarea se face astfel incat sa fie
cat mai aproape de incaperile deservi-
te, pentru a rezulta trasee de canale
mai scurte $i pentru a diminua racirea,
respectiv, incalzirea aerului in reteaua
de canale. Se are in vedere ca traseele
lungi de canale inseamna consum ma-
re de metal, pierdere mare de sarcina,
consum de energie electrica mai rnare,
deci o scumpire atat a investitiei cat $i
a exploatarii. Nivelul de zgomot produs
de centrala de ventilare reprezinta un
alt criteriu care determina amplasarea
fata de incaperile deservite.
5.2.2. Regimuri de functionare
Cele trei clapete de reglare CRE, CR1,
CRR permit functionarea in unul din
cele trei regimuri posibile (fig. 5.2.1):
- CRE, CR1 deschise, CRR inchisa -
functionare numai cu aer proaspat;
- CRE, CR1 inchi se, CRR deschisa -
func\ionare in regim de recirculare
totala;
- CRE, CR1, CRR partial deschise -
functionare in regim de recirculare
partiala; reprezinta eel mai uzual
mod de utilizare a instalatiei.

Regimul de recirculare totala se


adopta pentru aducerea rapida a am-
biantei la parametrii prescrisi. Regimul
de functionare numai cu aer proaspat
se adopta in cazurile in care nu este
permisa recircularea aerului (prezenta
gazelor explozive, otravitoare, a radia-
\iilor radioactive, a germenilor pato-
geni, a mirosurilor puternice etc.).
5.2.3. Sisteme de ventilare
.
mecan1ca
Prin refulare, cu filtrarea aerului $i
incalzirea acestuia iarna; se utilizeaza la
incaperi cu viciere redusa (fig. 5.2.2a) a
aerului cum ar fi: magazine, expozitii,
sali de sport, ateliere mecanice.
Prin evacuare (fig. 5.2.2b); se
folose;;te la incaperile cu viciere puter-
, nica a aerului (prin gaze, vapori, miro-
suri puternice sau temperatura mare )
pentru a impiedica impra:;;tierea noxe-
lor in incaperile adiacente. Se prevede
la bucatarii, garderobe, laboratoare,
WC-uri, posturi de transformare, came-
re obscure, incaperi pentru acumula-
toare.
Este un sistem simplu, eficient $i
ieftin; compensarea aerului evacuat se
face, dupa caz ,din incaperile alaturate,
din exterior sau, in mod organizat, prin
prevederea unor instala\ii de incalzire.
Uneori instalatia se reduce la monta-

rea unui ventilator (sau mai multe) in pe-
retele exterior, fereastra sau acoperi$.
Prin refulare $i evacuare; se poate
folosi una din alcatuirile indicate in
figura 5.2. 1 $i se prevad la incaperi
mari de tip cinematograf, restaurant,
magazin etc.
Cu umidificarea aerului (fig. 5.2.2
c 1, c2); se prevede la incaperile in care
se prescrie o umiditate minima in tot
timpul anului. larna aerul exterior are
un continut de umiditate redus. Prin in-
calzire, umiditatea relativa scade con-
ducand la uscarea aerului interior. De
aceea, se mare;;te con\inutul de umidi -
tate al aerului exterior de la 1 ... 3 la
7 ... 10 g vapori/kg aer uscat . Umidifi -
carea se poate face pe cale adiabatica
(fig. 5.2.2c1) prin pulverizarea de apa
in circuit inchis (intr-o camera de pul -
verizare) sau pe cale izotermica (fig.
5.2.2 c2) prin injectare de abur viu in
curentul de aer. lnjectarea aburului se
poate face intr-o camera de umidifi -
care (ca in figura) dar si pe canal sau,
cu unele precautii, chiar in incaperea
deservita.
Cu racirea (;;i uscarea) aerului, va-
ra; se poate realiza in doua moduri. Ra-
cirea aerului (fig. 5.2.2 d1) se poate re-
aliza cu 0 baterie de racire (cu apa ra-
cita avand temperatura ini\iala 5 .. . 8 C)
sau cu o baterie cu detenta directa (cu
freon avand temperatura de vaporizare
2 ... 7 C). Cum temperatura initiala a
agentului de racire este mai mica decal
temperatura punctului de roua cores-
punzatoare starii ini\iale a aerului supus
racirii, are loc, concomitent, :;;i o uscare
a acestuia. Al doilea procedeu de raci -
re este prin pulverizarea de apa rece in
curentul de aer, utilizand o' camera de
pulverizare (fig. 5.2.2 d2). Conditia ca
sa se obtina acela:;;i proces de racire
(;;i uscare) este ca temperatura apei
pulverizate sa fie egala cu temperatura
superficiala exterioara a bateriei de ra-
.
c1re.
Cu uscarea aerului folosind sub-
stante desicante (fig. 5.2.2 e); se utili -
zeaza mai rar. Uscarea aerului (reduce-
rea con\inutului de umiditate) se reali-
zeaza folosind substante adsorbante

! solide (silicagel, alumogel) sau lichide
: (clorura de magneziu, clorura de cal -
1 ciu). 0 substanta adsorbanta poate re-
\ine pe suprafata ei o cantitate de va-
pori de apa egala cu pana la 15 % din
greutatea proprie. Dupa saturare, ma-
terialul trebuie regenerat, opera\ie
care se realizeaza prin incalzire. Vapo-
rii de apa retinu\i condenseaza ce-
dand caldura latenta de vaporizare $i
ducand la incalzirea materialului, con-
comitent cu uscarea lui (proces de us-
care adiabatica). Substantele desican-
te lichide isi micsoreaza concentratia
. . '
prin condensarea vaporilor de apa re-
tinuti $i trebuie $i ele regenerate. Pen-
tru a nu se intrerupe functionarea in-
stala\iei se prevad 2 aparate de usca-
re (unul in functiune, iar celalalt in
regenerare).
5.3. Climatizarea
5.3.1. Probleme generale
lnstalatiile de climatizare numite si

instalatii de conditionare a aerului tre-
. '
buie sa asigure men\inerea parametri -
lor aerului, din incaperile deservite, in
limite dinainte prescrise, in tot timpul
anului, indiferent de variatia factorilor
. '
meteorologici, de gradul de ocupare a
incaperilor, cu alte cuvinte, indiferent
de modificarea sarcinilor term ice (de
incalzire, de racire) $i de umiditate. Ele
au rolul de a asigura condi\iile de con-
tort termic in cladirile social -culturale,
administrative, de locuit etc, sau de a
asigura parametrii necesari ai aerului
interior (temperatura, umiditate relativa)
in cazul instalatiilor de climatizare teh-
-
nologica. In acela$i limp trebuie sa se
asigure introducerea de aer proaspat
necesar diluarii C02 degajat de ocu-
pan\i (func\iunea de ventilare). Deoare-
ce sarcinile termice $i de umiditate ale
incaperilor se modifica permanent $i in
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Tabelul 5.3.1. Temperatura $i umiditatea relativa a aerului interior in incaoerile industriale. iarna
Nr .crt. Ramura industriala Sectia T emoeratura
oc
Umiditatea relativa %
1 2 3 4 5
1 Panificatie Depozite de faina 15 .. . 25 50 ... 60

Deoozite de drojdie 0 .. . 5 60 ... 75
lncaoeri oentru oroducerea aluatului 23 .. . 25 50 ... 60
Deoozi te de zahar 25 35

2 F abrici de bere lncaoeri de fermentatie 4 ... 8 60 ... 70


Platforme oentru ma!\ 10 ... 15 80 ... 85
3 Tipografii Deoozite de hartie 20 ... 26 50 ... 60
lmorimare 22 ... 26 45 ... 60
lmorimare multicolora 24 .. . 28 45 .. . 50
Fotoimorimare 21 ... 23 60
Restul lncaoerilor 21 ... 23 50 ... 60
4 lndustria electrotehnica Fabrica\ie aenerala 21 50 ... 55
F abricarea termornetrelor si hiarostatel or 24 50 ... 55
Fabricate cu tolerante mici 22 40 ... 45
Fabricarea izolatiilor 24 65 ... 70
5 lndustria cauciucului Depozitare 16 ... 24 40 ... 50
Fabrica\ie 31 ... 33 -
Vulcanizare 26 ... 28 25 ... 30
Material chiruraical 24 .. . 33 25 ... 30
6 lndustria ceramica Deoozitare 16 ... 26 35 ... 65
Fabricatie 26 ... 28 60 ... 70

Decoratie ornamentare) 24 ... 26 45 ... 50


7 lndustria linoleumului Oxidarea uleiului de in 32 ... 38 20 ... 28
lmorimare 26 ... 28 30 ... 50
8 lndustria mecanica Birouri, ansamblare,montai 20 ... 24 35 ... 55
Montai orecizie 22 ... 24 40 .. . 50

9 lndustria hartiei lncaoerea masinilor de hartie 22-... 30 -
Deoozite de hartie 20 ... 24 40 ... 50
10 lndustria farmaceutica Deoozite de oroduse 21 .. . 27 30 ... 40
Producerea tabletelor 21 ... 27 35 .. . 50
1 1 lndustria fotografica Producerea filmelor normale 20 ... 40 40 .. . 65
Producerea filmelor cu aarantie 15 ... 20 45 ... 50
Prelucrarea filmelor 20 .. . 24 40 ... 60
Deoozitarea filmelor 18 ... 22 40 ... 60
12 lndustria blanurilor Depozitare 5 ... 10 50 ... 60
13 Ciupercarii Perioada de cre$tere 10 ... 18 -
Deoozitare 0 ... 2 80 ... 85
14 lndustria chibriturilor Producere 18 ... 22 50
Deoozitare 15 50
15 lndustria dulciurilor Deoozitare (fructe uscate 10 .. . 13 50
Bomboane moi 21 . . 24 45
Producerea bomboanelor tari 24 ... 26 30 ... 40
Ambalarea bomboanelor tari 24 ... 26 40 ... 45
Producerea ciocolatei 15 ... 18 50 .. . 55
-
lnvelirea ciocolatei 24 .. . 27 55 ... 60
Ambalarea ciocolatei 18 55
Deoozitarea ciocolatei 18 ... 21 40 .. . 50
Producerea checurilor $i naool itanelor 18 ... 20 50
16 lndustria tutunului Deoozitarea tutunului brut 21 ... 25 . 60 ... 65
Preaatirea tutunului 22 ... 26 75 ... 85
Fabricarea tiaaretelor si oioelor de foi 21 ... 24 55 ... 65
Ambalare 23 65
17 lndustria texti la Sectii bumbac
- batatoare 22 ... 25 40 ... 50
- carde 22 ... 25
I
45 ... 55
- oientanat 22 .. . 25 55 .. . 65
- laminoare 22 ... 25 50 ... 55
- flaier masina de filat cu arioioare 22 ... 25 50 ... 55
- rinouri (masini de fil at cu inele 22 .. . 25 55 ... 65
- sec\ii mosoare, rasuci t fire, urzit,
tragerea urzelii 22 ... 25 60 ... 70
- tesatorii 22 ... 25 70 ... 80
I
- conditionarea torsului (in) si tesaturil or 22 ... 25
I
90 ... 95
'
I
I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile
Tabelul 5.3.1 Temperatura ~ i umiditatea relativa a aerului interior in incaperile industriale, iarna - continuare-
1 2 I
3
17 lndustria textil a Sectii de in:
I
- preqatire
- carde
- filatura
- \esatorie
I Sec\ii de lana:
- preqatire
- carde
- filatura
- \esatorie
- finisai
Sec\ii matase naturala:
- preqatire
- filatura
- tesatorie
Sectii de matase artificiala:
- carde, filatura
- \esatorie
limite largi, iar parametrii microclima-
tului trebuie mentinu\i constan\i, rezul-
ta ca aerul tratat, introdus in incaperi,
trebuie sa aiba permanent (in tot tim-
pul anului) parametri variabili . Ca urma-
re, aerul trebuie tratat intr-un aparat
(agregat) unde sufera o suita de 4 pro-
cese termodinamice simple (incalzire,
racire, uscare, umidificare), intr-o anu-
mita ordine. Pentru realizarea acestei
tratari este necesara $i o instala\ie de
reglare automata, aferenta, care sa
men\ina temperatura :;;i umiditatea rela-
tiva la valorile prestabilite. Concomi -
tent, instala\iei de climatizare i se atri-
buie :;;i func\iunea de economisire a
energiei, motiv pentru care, adesea, se
intercaleaza un recuperator de caldura.
lnstala\iile ale caror agregate de
tratare a aerului sufera numai doua sau
trei procese termodinamice simple
poarta denumirea de instala\ii de cli-
matizare par\iala. Foarte adesea, insta-
la\iile de climatizare par\iala sunt de-
semnate (mai ales de catre comerci-
an\i) drept instala\ii de climatizare,
ceea ce nu este corect.
lnstala\iile de climatizare sunt folosite
in doua categorii de cladiri, civile :;;i in-
dustriale, luandu-:;;i de aici :;;i denumi -
rea de: instala\ii de climati zare in sco-
puri de contort :;;i instala\ii de climatiza-
re tehnologica (in scopuri industriale).
lnstalatiile de climatizare de contort
sunt destinate asigurarii microclimatu-
lui pentru men\inerea sanatatii :;;i des-
ta:;;urarii muncii optime in toate catego-
riil e de cladiri civile (birouri, spitale,
teatre, magazine, sali de audi\ie :;;i con-
certe etc.) pe parcursul intregului an.
Dupa anotimp :;; i dorin\a, temperatura
incaperilor este men\inuta intre 20 :;;i
26 C iar umiditatea relativa intre 40 :;;i
60 % (2.3).
lnstalatiile de climatizare tehnologica
au func\iunea de a asigura acei para- ,
metri ai incaperi lor care convin proce-
sului de produc\ie, pentru a preveni re-
butarea produselor.
T emperatura $i umiditatea relativa a
aerului trebuie sa fie optime pentru i
desta:;;urarea procesului de fabrica\ie :;;i
primeaza alegerea acestora.
in cazul in care valorile acestor para-
metri creeaza disconfort pentru perso-
nalul de deservire se iau masuri supli- !
mentare pentru a preveni imbolnavirile :;;i
a asigura randamentul necesar muncii .
Condi\iile realizarii produc\iei (tempe-
ratura, umiditate) pentru diverse ramuri
industriale sunt indicate, dupa Carrier
Handbook of Air Conditioning System
Design, ASHRAE - Handbook $i alte
surse bibliografice, in tabelul 5.3. 1.
5.3.2. Clasificarea instalaJiilor
de climatizare.
Principii de funcJionare
5.3.2. 1 C/asificarea instalaJiilor
- instala\ii ,,numai aer", cu:
1 canal cu debit constant, pentru:
* 0 singura zona;
* mai multe zone cu:
reincalzirea aerului;
clapete de reglare;
grupuri de ventilare zonale;
1 canal cu debit variabil;
2 canale de aer cu:
* debit constant;
* debit variabil;
- instala\ii ,,aer-apa" (cu aer primar) cu:
aparate cu induc\ie
(climaconvectoare);
sisteme cu:
2 conducte (cu :;; i tara comu-
tare);
3 conducte;
4 conducte;
* aparate cu:
reglare (prin ventil sau
clapeta);
4 5
' I
18 ... 20 80
20 ... 25 50 ... 60
24 ... 27
I
60 ... 70
27 80
27 ... 29 60
27 ... 29 65 .. .70 .
27 ... 29 50 ... 60
27 ... 29 60 .. .70
24 50 ... 60
27 60 ... 65
24 ... 27 65 .. .70
24 ... 27 60 ... 75
21 .. . 25 65 ... 75
24 ... 25 60 ... 65
debit (constant sau variabil);
ventiloconvectoare:
* cu aer primar;
* cu priza de aer exterior;
* numai cu recirculare;
* diagrame de reglare a
parametrilor;
racordarea climaconvectoarelor la
re\eua de agen\i termici, sistem cu:
* 2 conducte;
* 3 conducte;
* 4 conducte;
incalzire terminala;
alte sisteme.
5.3.2.2 Principii de funcfionare a
instala/iilor de climatizare
Elementul principal al oricarei insta-
la\ii de climatizare ii reprezinta aparatul
(agregatul) de climatizare de care sunt
legate modalita\ile de func\ionare a in-
stala\i ei. Aerul de climatizare este tratat
(incalzit, racit, uscat, umidificat) in apa-
rat :;;i cu ajutorul acestuia instala\ia
poate func\iona intr-unul din regimurile:
cu amestec de aer exterior :;; i de aer in-
terior; numai cu aer exterior; in regim
de recirculare totala.
in figura 5.3. 1 este prezentata sche-
ma de principiu a unei instala\ii de cli-
matizare care deserve:;; te o singura in-
capere (de exemplu, o sala de specta-
col dintr-un teatru).
lnstala\ia de climatizare se compune
din: agregat (aparat) de climatizare, in-
stala\ia de reglare automata aferenta,
recuperator de caldura, atenuatoare de
zgomot, grile de refulare :;;i absorb\ie
pentru incapere, priza de aer proaspat,
gura de evacuare a aerului viciat in ex-
terior :;;i re\eaua de canale pentru intro-
ducere :;;i evacuare. Pentru a func\iona,
instala\ia mai are nevoie de cate o sur-
sa de: caldura (apa calda, apa fi erbin-
te, abur), frig (apa rece, apa racita, fre-
on), energie electrica pentru instala\ia
-
.
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
de for\a (antrenare ventilatoare, pom-
pe, recuperator de caldura, compre-
soare, servomotoare, generatoare de
abur , alimentare baterii electrice etc. ) :;; i
automatizare (circuite de comanda,
semnali zare etc.).
Aerul proaspat este preluat din
exterior prin pri za de aer (P.A.) cu aju-
torul ventilatorului de introducere (V.1.),
trecut prin recuperatorul de caldura
(R.C.) $i amestecat cu aer recirculat din
incapere.
Agregatul de climatizare se compune
din:
- Fitrul de praf (F) - are rolul de a
retine particulele de praf din aerul
exterior $i recirculat.
- Bateria de preincalzire (BPI) $i ba-
teria de reincalzire (BRI). Acestea
preincalzesc $i reincalzesc, in anu-
mite limite, debitul total de aer al
instalatiei.
- Camera de umidificare (CU) - are
rolul de a imbogati continutul de
umiditate al aerului introdus in I
incaperea climati zata. Aceasta umi -
dificare se poate face cu ajutorul :
unei camere de pulverizare a apei i
(umidificarea adiabatica), cu porn- I
pare in circui t inchis sau prin injec-
1
tare cu abur viu (umidificare izoter-
mica) provenit de la un generator
de abur sau preluat dintr-o \
de abur tehnologic (8.8.3). In I
cazul utilizarii aburului, SRI poate ' 1
lipsi.
- Ventilatorul de introducere (V.1) asi- I
gura mi$Carea aerului pe circuitul de
1
introducere de la priza de aer (P .A) I
Aer
proaspat
pana la gura (guril e) de refulare (G.R)
invingand rezistentele din PA, RC, F,
BPI, BR, CU, BRI , AZ., GR $i de pe re-
\eaua canalelor de introducere.
- Ventilatorul de evacuare (VE)
asigura mi$Carea aerului pe circuitul de
evacuare (GA, AZ., RC, GE $i re\eaua
de canale aferenta). Presiunea acestui
ventil ator este mai mica decat a celui
de introducere care are de invins mai
multe rezisten\e (rezistentele elemente-
lor componente ale aparatului de cli -
mati zare).
Ac\ionarea :;;i reglarea diverselor ele-
mente care participa la tratarea aerului
se tac cu ajutorul unor traductoare: ter-
mostat (T); higrostat (H) montate in in-
capere sau pe canalele de aer (in prin-
cipal, pe eel de evacuare a aerului din
incapere, dar nu numai). In figura 5.3.1,
T $i H au fost prevazute in incapere.
(Pentru diverse scheme tehnologice de
reglare automata a instala\iilor de cli-
matizare a se vedea 12.4 $i 12.5).
Termostatul de camera (T) ac\ionea-
za secven\ial asupra agentului termic al
BRI $i asupra agentului de racire al BR .
La scaderea temperaturii aerului din
incapere este pus, mai intai, in functiu-
ne RC $i, ulterior, se deschide V3 al
BRI. Actiunea continua pana la restabi -
lirea temperaturii interioare prestabilite.
La cre$terea temperaturii interioare
peste valoarea prescri sa se inchide,
mai intai, V3 $i, apoi, se opre$te RC.
Daca temperatura interioara continua
sa creasca se deschide v I al BR. La
restabilirea temperaturii interioare se
inchide V1 .
VE
ATA
Higrostatul de camera (H), la scade-
rea umidita\ii relative a aerului interior
sub valoarea prescri sa, deschide, mai
mult, V2 al BPI $i porne$te pompa de
circul a\ie P2 a camerei de umidificare.
La atingerea umiditatii relative prescri -
se se opre$te P2. La umiditati relative
interioare mai mari decat valoarea pre-
scrisa se inchide V2 al BPI $i se des-
chide V 1 al BR astfel ca aerul este racit
$i uscat. Corectarea scaderii tempera-
turii interioare se face prin deschiderea
V3 al BRI. La oprirea instalatiei (a ven-
tilatoarelor VI $i VE) se comanda $i in-
chiderea CR de pe aerul proaspat $i
evacuat.
5.3.3. lnstalafii ,,numai aer"
La aceste sisteme aerul este tratat
intr-un agregat central dupa care este
refulat, in incaperi, Iara a mai suferi re-
tratari ulterioare. Aerul trebuie sa asi-
gure, in mod integral, atat incalzirea
I cat $i racirea incaperilor, in incaperi ne
I mai existand sisteme suplimentare de
.
1
incalzire (de exemplu, cu corpuri de
incalzire) sau de racire. Pentru unele
I categorii de incaperi , unde o inundatie
prin spargerea conductelor de apa ar
produce pagube mari, este singurul
mod de climatizare.
lnstalatiile ., numai aer" se pot execu-
ta in doua variante, dupa marimea pre-
siunii ventilatorului : instala\ii de presiu-
ne joasa (traditionale) $i instalatii de
presiune inalta. In instalatiile de presiu-
ne joasa aerul este vehiculat in canale
cu viteze cuprinse intre 3 $i 8 m/s $i
j;G.A
J:G.R


incapere
clima1i zata
text
: __ -__ : __ ---<ID
VP
Fig. 5.3.1. Schema unei instalatii de climatizare deservi nd o singura incapere:
ATA - aparat de tratare aer; T - termostat; H - higrostat; VI - venti lator de introducere; VE - ventil ator de evacuare; F -
filtru de praf; BPI - bateri e preincalzire; BRI - baterie reincalzire; BR - bateri e racire; CU - camera umidificare; C - cazan
apa calda; CP - compresor; CD - condensator; VL - ventil de laminare; EP - evaporator; RC - recuperator de caldura;
CR - clapeta de reglare; VP - vas expansiune; V - ventil cu 3 cai; P - pompa de circula\ie; AZ. - atenuator de zgomot;
PA - priza de aer; GE - gura de evacuare in exteri or a aerului viciat; GR - gura de refulare; GA - gura de absorb\ie;
CH - aparat de racire a apei {chill er).
I. de ventilare climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cl adiri civile
conduce la presiuni ale ventilatoarelor
currinse intre 100 $i 500 Pa. Ca urma-
re. nivelul de zgomot in instala\ie este
redus $i, de cele mai multe ori, nu este
necesara prevederea unor atenuatoare
de zgomot.
La instala\iil e cu debite mari de aer
(hoteluri, cladiri cu birouri) spa\jul ne-
cesar pentru amplasarea canalelor este
mai mare $i reclama marirea suprafetei
construite. Pentru a reduce debitul de
aer $i spatiul aferent amplasarii canale-
lor s-a recurs la doua metode: marirea
diferen\ei de temperatura dintre aerul
incaperii :;;i aerul racit de la 5 .. . 8 la
10 .. . 12 C $i marirea vitezei de circula-
\i e a aerului in canale la 15 .. . 25 mis.
Acest ultim aspect a condus la creste-
rea pierderii de sarcina in instala\iile de
climatizare la valori de ordinul
1000 ... 2000 Pa (uneori chiar mai mull).
Acest e instala\ii au capatat denumirea
de ,,instalatii de presiune inalta". Cre$-
terea presiunii a atras dupa sine cre:;;-
terea importanta a nivelului de zgomot,
fiind necesare masuri de tipul : preve-
derea atenuatoarelor de zgomot, adap-
tarea de grile pentru introducere cu
atenuarea zgomotului, prevederea unor
aparate de detenta. Toate acestea
scumpesc instala\ia. Odata cu cre$-
terea pre\ului energiei, scumpiri le enu-
merate mai sus nu au mai putut fi aco-
perite $i s-a recurs la reducerea, din
nou, a vitezei de circula\ie a aerului in
canale. Se recomnda ca viteza sa nu
depa:;;easca 12 ... 15 m/s astfel ca
presiunea in sistem sa scada la
1000 ... 1200 Pa.
Cre:;;terea diferentei de temperatura
la 10 .. . 12 C se poate face, pentru a

I
preveni curenti reci de aer, cu adopta-
rea unor dispozitive de introducere
performante, deci mai scumpe.
Din punct de vedere al debitului de
aer, instala\iile de climatizare ,,numai
aer" pot ti realizate, de asemenea, in
doua variante de instala\ii: cu debit
constant :;;i cu debit vari abil.
5.3.3. 1 lnstala/ii ,, numai aer " cu 1 canal
cu debit constant
lnstalatia poarta denumirea de
instalatie cu ,,un canal" luandu-se in
considerare canalul de introducere. ln-
stala\ia are insa $i un al doilea canal,
eel de evacuare. lnstala\ia func\ioneaza
tot timpul cu acela$i debit de aer, atat
vara cat $i iarna.
5.3.3.1.1 lnstalafi i pentru 0 zona
lnstala\ia din figura 5.3.2 deserve$le
fi e o singura incapere, fie mai multe
incaperi , avand aceea$i orientare sau
aceea:;;i varia\ie a sarcinjlor termice :;;i
de umiditate, alcatuind o zona, astfel
incat, in timpul anului, sa nu fie
necesara modificarea debitelor de aer
intre incaperi .
in cazul existen\ei mai multor inca-
peri, traductoarele de temperatura (T)
sau de umiditate (H) se monteaza in
camera reprezentativa a zonei sau pe
aerul evacuat (dupa colectarea de la
toate incaperile), (varianta 2, din figura
5.3.2).
Oaca instalatia de climatizare este
realizata in sistemul de presiune inalta
pe circuitul de introducere a aerului in
incapere (incaperi) se intercaleaza un
aparat de detenta care reduce presiu-
nea aerului de la circa 150 .. . 200 (sau
chiar mai mult) la 10 . .. 30 Pa.
Pentru instal atii cu nivel de zgomot
ridi cat se iau masuri de atenuare a
acestuia prin prevederea atenuatoare-
lor de zgomot sau a unor grile de aer
(in special, pe introducere) prevazute
cu rnateriale fonoabsorbante. Se. pot
combina, daca este necesar, ambele
modalitati.
5.3.3.1.2 lnstalatii pentru mai multe zone
Pentru incaperi cu ori entari diferite,
incaperi exterioare $i interioare sau in-
caperi cu variatii diferite ale sarcinilor
t ermi ce $i de umiditate, care ar
conduce la modificari ale debitelor de
aer, de la un sezon la altul, in cazul
folosirii unui singur grup, este necesara
tratarea ulterioara a aerului , cores-
punzator fiecarei zone in parte.
lnstala\ii cu reincalzi rea aerului pe
fi ecare zona (fig. 5.3.3)
incaperile din cladire se grupeaza pe
zone dupa diversele criterii enun\ate la
5.3.3. 1. 1. in agregatul de climatizare
se trateaza aerul pentru toate zonele
(fig. 5.3.3) la parametri convenabili atat
pentru vara cat $i pentru iarna. Termo-
statul (T) se monteaza in camera repre-
zentativa a fiecarei zone (varianta 1)
sau pe canalul de evacuare al fiecarei
zone daca, termic $i economic, este
posibil (varianta 2). Se poate diferen\ia,
pe fiecare zona, temperatura incaperi -
lor in perioadele reci $i de tranzitie, nu
:;;i in sezonul cald.
La variantele de presiune inalta tre-
buie sa se prevada aparate detenta.
Reglarea temperaturii aerului fiecarei
zone se face prin reglarea debi tului de
agent termic al bateri ilor 8 11 ... 813.
9 ttt
9
9
0
14
4
,- r,.
___ __ .:.i: ::--a
Ae< r'\
proas paty
:
:
2 3
4 5 6
Agregat de climatizare
Fi g. 5.3.2 lnst al ati e de cl imatizare cu un canal de presiune joasa/lnalta pentru o si ngura zona,
deservind mai multe incaperi :
- camera de amestec; 2 - filtru de praf; 3 - baterie de incalzire; 4 - baterie de racire; 5 - camera de umidificare;
6 - ventil ator introducere; 7 - ventilator evacuare; 8 - aparat de detenta (in cazul instal a\iil or de presiune inalta );
9 - incapere clirnatizata; 10 - regulator de umiditate; 11 - regulator de ternperatura; 12 - ventil cu doua cai;
13 - venti l cu trei cai; 14 - clapeta de reglare; T - termostat de camera al zonei; H - higrostat de camera al zonei.
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile L de ventilare climatizare
Dezavantajul principal al acestei solu-
tii este faptul ca toate incaperile unei zo-
ne primesc aer cu aceea$i temperatura.
lnstalatii cu clapete de reglare
(fig. 5.3.4)
Canalul fiecarei zone este racordat la
fiecare din cele doua camere de pre-
siune 17. Pe fiecare racord se gase$te
cate o clapa de reglare (CR1, CRi). Ce-
le doua clapete pereche, CR1 $i CRi,
sunt astfel cuplate incat, in timp ce una
se deschide, cealalta se inchide, in
aceea$i proportie. Comanda lor se
face cu ajutorul termostatului T, montat
in camera reprezentativa a zonei
(varianta 1) sau in canalul de evacuare
al zonei (varianta 2). Prin amestecul
aerului cald cu eel rece, in diverse
proportii, se furni zeaza, fiecarei zone,
aer cu temperaturi diferite, fiind
posibila, in acela$i timp, incalzirea unei
zone $i racirea alteia. incalzirea aerului
in bateria de incalzire a fi ecarei zone se
face la circa 25 ... 35 C iar racirea la
circa 12 ... 15 C. Solutia se preteaza la
incaperi cu sarcini termice foarte
diferite.
Ca dezavantaje se pot enumera:
spatiu mare necesar amplasarii canale-
lor, pierderi importante prin amestecul
aerului cald $i rece.
lnstala\ii cu grupuri de ventilare
zonala (fig. 5.3.5)
in instala\iile prezentate anterior tre-
buie sa se vehiculeze, uneori , un debit
de aer mare sau sa se lucreze cu dife-
ren\e mari de temperatura intre aerul
incaperii $i aerul refulat (10 .. . 12 C in
perioada calda a anului) ceea ce poate
avea ca urmare apari\ia de curen\i su-
paratori. Se recurge, in acest caz, la un
agregat central mai mic $i la prevede-
rea a cate unui agregat auxiliar pe
fiecare zona sau pe anumite zone (fig.
5.3.5). Pe zona unde a fost prevazut un
r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Zona 3

- - _._ _ - --)- -,- - - - -.- - - - - 1 Zona1
.I P I Vananta : T . 1 1 1
14 2 . ; I I
t
: "if if if
Aer r\
proaspiitl.--y'

2
7 :
/ 11 : .... . ITJVarianta 1
:: :::::::::: ::::::: ... ... :::0 ---
. D -- :,
: '10 . : 1?r if if
H,Q J ____ 1
CR - - Bl
5 3
9
'--.. 9
3
4
Agregat de climatizare
Fig_ 5.3.3. lnstalatie de climatizare cu debit constant cu 1 canal de presiune joasil!inalta, multizonala,
cu baterii de postincalzire:
1- 14, T - vezi fig. 5.3.2; 13a - ventil cu trei cai pentru zonele 1, 2, 3;
T 1 - termostat de canal; H 1 - higrostat de canal; Bl - baterie de incalzire aferenta unei zone.
I- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Zona 3
r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . Zona 1
(J - - 1- - -- --+-..L-+:J::--:- - -,- -- T- - --1 Zona 1
1 : T : Vananta2

1
li
7
' OJ [JI
Vananta 1
/ 11 IT!
-c:::sJ :m -0 , -er ,



9
>+------s z!na 1
Aer Q
proaspiit
____ __.. ____
CR
10
ci
I
I

. '
Zona 2
CR
-,,.-.,,----Q..---- Zona 3
CR
2 5
Agregat de climati zare
Fig. 5.3.4. lnstalatie de climatizare cu debit constant, cu 1 canal de presiune joasil!inalta,
multizonala, cu clapete de reglare:
1 ... 14, T - vezi fig. 5.3.2; 15 - termostat pentru aerul cald; 16 - termostat pentru aerul rece; 17 - camera de presiune.
i
L lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile
agregat auxili ar se poate vehicul a un
debit de aer local mult mai mare, ope-
rand cu 0 diferenta de temperatura
(!interior - lretulare) mai mi ca, ceea ce pre-
intampina apari\i a curen\ilor reci de
aer. Grupul auxili ar poate fi reali zat ca
i n figura 5.3.5 sau poate fi conceput
cu clapete de reglare ca in fi gura 5.3.4.
5.3.3.2 lnstalafii .,numai aer" cu debit
variabil
lnstala\iil e cu debit vari abil reprezinta
(i arna) sau scade (vara) fa\a de
temperaturil e de calcul , $i sa se incal-
zeasca, respectiv, raceasca mai pu\in
aer. in cazul instala\ii lor cu debit con-
stant se men\ine debitul de aer al in-
stalati ei (respectiv, al incaperilor) con-
stant se modifica temperatura aeru-
lui reful at in incaperi . in eel de-al doilea
caz, debitul instal a\i ei este variabil , iar
temperatura aerului refulat constanta,
respectiv, marindu-se sau mi c$orandu-
se debitul de aer al incaperilor dupa
cum bilan\urile termi ce de incalzire
cresc sau bilan\uril e termice de racire
; scad. 0 asemenea schema de instala-
\i e este prezentata in figura 5.3.6.
peril or se realizeaza cu ajutorul regula-
toarelor de debit (RD). Reglarea debitu-
lui de aer se poate face pe grupe de
i ncaperi (rezultand o economie pe par-
tea de reglare automata) sau la fi ecare
incapere, in parte.
Regl area debitului de aer al ventilato-
rului de introducere (6). respectiv, al
ventilatorului de evacuare (7) se face pe
baza varia\i ei presiunii in instala\ie cu
ajutorul unui traductor de presiune (RP)
$i a unei bucle de automatizare. La
' scaderea debitului de aer cerut de
incaperi, viteza de circula\ie a aerului se
mic$oreaza corespunzator (cu patratul
vitezei) $i presiunea aerului din punctul
o solu\ie care se practica din ce in ce
mai mull , din considerente economi ce.
Este mult mai rational sa se vehi culeze
in instala\i e un debit de aer mai mic,
pe masura ce temperatura exterioara Modificarea debitului de aer al Inca- 1 considerat cre$l e. Pe baza valorii
__ _ _ _ _ _ _ Zona 3
I -+--- - - - - - - Zona 2
Q ;LFJ_ - -. - - - - - - - - -@ ----- ---1 __ -:t .. - I - - - I - Zona 1
I P I Vananta 2 :r,: t t
Aer 14 -
evacuat I ' : -O
7 .
I : 9. Varianta 1
t
-0
9
:::;--a
Aer p
proaspat
11
.......................... 0 ............... .
C3
. .
!Hh

\ \
Zona 2
Zona 3
1 2
Agregat de climati zare
Fig. 5.3.5. lnstalatie de climati zare, cu debit constant, cu 1 canal de presiune joasa!inalta ,
multizonala, cu grup suplimentar pentru fiecare zona:
t
1 ... 14 - vezi fig. 5.3.2; T - termostat de canal pentru toate zonele; H - higrostat de canal pentru toate zonel e;
T1 - termostat de camera al unei zone; BIZ - baterie de i ncal zire pentru zona; VZ - ventilator de zona.

Aer 14 I
evacuat t : 7 -o -o
11
/ . 9
- 9
. 9
I
I
I
I
I



- O RD 1
RD2 0- .Qj I
'---------'
Aer_ Q
proaspat


: ::
;;::-- a
>
0 RP
\ \
2
Fig. 5.3.6. lnstalat ie de climatizare cu 1 canal de presiune joasa!inalta cu debit vari abil:
1 ... 14, T, H, - vezi fi g. 5.3.2; RDi/RD2 - regulator de debit pentru un grup de incaperi/ o incapere; RP - regulator de presiune
L
------------- ----- --
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstalati i de ventilare si climatizare
masurate de RP se reduce corespun-
zator debitul de aer al ventilatoarelor
folosind una din metodele indicate la
7.1.4.
La cre$terea debitului de aer cerut in
incaperi se acti oneaza invers.
Dimensionarea racordului la gurile de
introducere a aerului in incaperi se face
pentru debitul tot al, in timp ce pentru
reteaua de distributi e, se poate tine
seama de o simultaneitate de ordinul
75 ... 85 % i n functi e de ori entarea inca-
perilor sau alte elemente care contribu-
ie la modifi carea bilanturilor t ermice ale
incaperilor.
Daca instalatia de climati zare este
executata in vari anta de presiune inalta
este necesara intercalarea aparatelor
de detenta (8).
5.3.3.3 lnstala/ii ,,numai aer" cu 2
can ale
5:3.3.3.1 Probleme generate, cl asificare
lnstalatiil e pot reali za temperaturi di -
ferite in fi ecare incapere in parte, in ca-
re se introduce aer cu ajutorul unui
aparat sau a mai multor aparate (l a in-
caperi mari) cu temperatura diferita de
la o incapere la alta. Umiditatea relati -
va a aerului interior nu este control ata
in fiecare incapere in parte. Datorita
prezentei a doua canale de aer pentru
introducere se fol ose$te, de regula,
vari anta de presiune inalta, pentru a se
ocupa un spatiu mai mi c.
lnstalatiil e cu 2 canale se clasifi ca
astfel:
de presiune inalta cu debit
constanVvari abil;
de presiune joasa cu debit
constanVvari abil ;
cu 1 ventil ator de introducere;
cu 2 ventilatoare de introducere;
fara umidificarea aerului ;
cu umidificarea aerului :
* cald;
* cald $i rece;
' cu reglarea temperaturii aerului :
* cald;
* cald $i rece.
intre tipuril e de instalatii enuntate se
pot face, in functi e de conditiile con-
crete, di verse combinatii , de exemplu,
instalati e de presiune inalta cu un ven-
til ator de introducere, cu umidifi carea
aerului cald $i rece $i cu reglarea t em-
peraturii aerului cald etc.
5.3.3.3.2 lnst alati i f ara umidificarea
aerului
Schema de principiu a unei astfel de
instalatii este prezentata in fi gura 5.3.7.
in cadrul acestei scheme a fast preva-
zut un singur ventilator de introducere.
Se poate utiliza $i varianta cu 2 venti-
latoare de introducere, caz in care, pe
fi ecare canal (de aer cald/rece), ina-
intea fiecarei baterii , se monteaza cate
un ventilator. Deoarece pot exista situ-
atii i n care in incaperi trebuie trimi s nu-
mai aer rece sau numai aer cald, am-
bele ventilatoare trebuie sa aiba debitul
total, la fel ca in situatia unui singur
ventilator de introducere.
Pe acelea$i considerente. atat cana-
lul de aer cald cat $i eel de aer rece se
dimensioneaza la debitul total. instala-
ti a fiind costi si toare.
Dupa cum se vede i n figura, dupa
ventilator (6) canalul de refulare se im-
parte in doua canal e egale ca sectiune
cu eel dinainte. Pe o ramura (canal) se
prevede o bateri e de incalzire (3), pe
cealalta baterie de racire (4) astfel ca
pe un canal se vehiculeaza aer cald iar
pe eel de-al doil ea. aer rece. Cu
ajutorul unui aparat de amestec (AM)
se preia, in propor\ii variabile, aer cald
$i aer rece (suma debitelor insa este in-
t otdeauna constanta) din canalele co.-
respunzatoare. Modificarea proportiei
. este reali zata de un termostat (TC). Daca
i instalatia este de presiune inalta, inain-
1
tea dispozi ti vul ui de refulare (sau pe ra-
cordul camerei, in cazul cand se prevad
i mai multe aparate pentru aceea$i inca-
\ pere, se prevede un aparat de detenta
I
(8).
lnstala\i a de reglare automata este
prevazuta pentru a realiza:
- temperatura vari abila pe canalul de
aer cald;
- temperatura constanta pe canalul
de aer rece, de exemplu, 12 . .. 15 C,
vara, $i 24 ... 28 C, iarna.
in sezonul rece umiditatea relativa a
aerului interi or scade pana la 15 . ..
20 % la temperaturi exterioare scazute.
Pentru a se reduce se.c\iunea cana-
lelor de aer cald $i rece, de la 100 %
la 50 .. . 60 %, se utilizeaza o instala\i e
la care, atat pe canalul de aer cald cat
$i pe eel de aer rece, se monteaza in-
seriate cate 0 bateri e de incalzire $i
una de racire, pentru ca, in sezonul
rece, sa se benefi cieze de aportul celor
2 baterii de incalzire, iar in sezonul
cald, de aportul celor 2 baterii de raci -
re. Costuril e de investi \ie cresc pe par-
tea bateriil or $i a instala\i ei de automa-
ti zare care este mai complexa $i scad
pe partea canalelor $i a constructiei
(spa\ii mai mici pentru ampl asare).
5.3.3.3.3 lnst alatii
cu umi dificarea aerului
Pentru a preveni umidita\i relati ve
scazute ale aerului interior, in sezonul
i-- - -- -- - --: - - - --: -
. M I 7 11 D- D- D-
I / g g g
r .. ''"",::, ... ... ... ....... .. .. .
I
+

1: \ \ :
1 2:
.. -- -- -- . --- ---
: < a
' ,Canal
aer cal
Canal
aer rece
Fig. 5.3.7 . Schema unei instal atii de presiune joasatinalta , cu 2 canale de aer, fara umi dificarea aerului:
1 ... 14, T - vezi fig. 5.3.2; H - higrostat de canal pentru toate zonele; T 1 - termostat pe canal ul de aer exterior;
T
2
- termostat pe canalul de aer amestecat; T3 - termostat pe canalul de aer cald; T4 - termostat pe canalul de aer
rece; Ts - termostat de amestec; TC - termostat de camera; M - servomotor; AM - aparat de amestec.
...
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

rece, se poate prevedea umi dificarea
aerului inainte de a fi refulat in incaperi.
Umi difi carea se poate prevedea numai
pentru aerul cald (fi g. 5.3.8) sau pentru
i ntregul debit (fi g. 5.3.9).
Ultima vari anta este mai buna, dar
mai scumpa. Umidificarea se poate fa-
ce cu apa (este preferabil sa se aleaga
o camera de pul verizare cu corpuri de
umplutura) sau cu abur (solutie util izata

tot mai frecvent). In ambele cazuri se
prevede un agregat de climatizare care
prepara aerul la parametri convenabili
din punct de vedere al temperaturii .
Controlul umiditatii relati ve se face

central izat cu ajutorul unui hi grostat de
canal (H, vari anta 2) sau hi grostat de
camera (H, varianta 1) ampl asat in cea
mai reprezentati va incapere.
5.3.3.3.4 Aparate de amestec
Reprezinta elementele principale ale
instalatiil or cu doua canale avand func-
tiunil e:
- introducerea, in permanen\a, a unui
debit constant de aer;
14
- reali zarea, prin amestecul aerului
cal d si rece, a unei temperaturi de
reful are vari abile, astfel incat tem-
peratura aerului din incaperea de-
servita sa se mentina constanta.
Aparatul de amestec trebui e sa fi e

robust si fiabil. In timpul functi onarii el


este supus la vari atii dese si mari de
presiune. Se executa de catre diverse
firme i n 2 vari ante:
a. aparat de amestec cu reglare
directa (fig. 5.3.1 0);
b. aparat de amestec cu reglarea
indirecta (fi g. 5.3. 11 ).
Functi onarea aparatului cu reglare
directa decurge astfel:
La scaderea temperaturii i ncaperii
sub o anumita valoare, termostatul T,
prin bucla sa de reglare, i nchide parti al
canalul de aer rece 8 cu ajutorul clape-
tei 6, actionata de servomotorul 5 si
deschide, in aceeasi masura, canalul de
aer cald favori zand intrarea in aparat a
unui debit de aer cald, mai mare. Cum
regulatorul 4 mentine constant debitul
de aer al aparatului, atunci debitul de
aer rece se reduce. Ca urmare, aerul
amestecat va avea o temperatura mai
ridicata si va duce la restabilirea tempe-
raturii interi oare. La cresterea tempe-
raturi i i ncaperii , operatiil e decurg invers.
Aparatul se comporta bine in peri oadele
de functi onare cu debit redus (sfarsit de
saptamana, sarbat ori). Micsorarea
debitul ui de aer al instala\iei duce la
scaderea temperaturii interi oare, iar T
conduce la inchiderea compl eta a cana-
lului de aer rece si deschiderea
'

completa a celui de aer cald. In incaperi


se introduce numai aer cald astfel ca
subracirea incaperil or nu este pro-
nuntata.
'
Functi onarea aparatului cu reglare
indirecta decurge astfel:
La scaderea temperaturii aerului inte-
ri or, termostatul T, prin circuitul sau de
automati zare, inchide par\ial clapeta de
-
reglare 8 cu ajutorul servomotorului 6. In
aparat patrunde un debit de aer mai
mic si viteza de mi scare scade. Traduc-

torul de debit constant 4 sesizeaza mo-
dificarea vitezei (de fapt, a presiunii
canal evacuare
------ --
- - - - (Vari;-n; 2} }I:_ I_ - - - - -1- --
Aer
eva cuat
Ae r
proas pat
LJ
M
M
-

/
14
I
I
I
I
I
I
'
I
/ 14
'
"-
IK
/
1
'2
1: 131: 13
' '
'
0
@ .G
3
' 4
Agregat de climatizare
'
'
'
'
7

I
n/ /
-
'
\
'
6
. I I
- ---
.

9
if
if
'
'
-

-
.
- .
10
' .
.
a
.[ill (Varianta
-------
: -- ---- -- ----------
1)

ITQ
Q
. IT9
-
. -
-
.
.
if
' .
.

'
.
.
'
v- 3
. .
'\

.
.
canal aer cald :
E
.
'
'
E /ffi\
'
'
'
.
'
' '
'
'
-
?'
. -
-
,/
5
4 '
'

' AM
canal aer rece

..,.__ __ _ J
Fig. 5.3.8. lnstalafie de climatizare cu 2 canale de aer cu umidificare parfiala a aerului:
Pentru legenda vezi fig. 5.3.2 si 5.3.7.
if
'


Canal
(v
t -
2
) -:.:iH.:- - -1 - - - - - l - - - evacuare -
ar1an a : :
. . I
-,------
' 14
I
evacuat
Q-+--i
Aer
proaspat 14
I
I
I
I
"
' 1
-... .
'-,
9 fr -Q 9
7
:- ------------- ----- - ------ ------- ----- -' --- ----- -- -- 1
G!
'
'
2
3
0
4
a bur
5
Agregat de clirnati zare
3
'
\
'
AM AM
6
Canal aer
rece
Fig. 5.3.9. lnstalafie de climatizare, cu 2 canale de aer, cu umidificarea lntregului debit de aer:
Pentru legenda vezi fig. 5.3.2 si 5.3.7.
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstalatii de ventilare si climatizare
dinamice) $i, prin circuitul sau de auto-
matizare, deschide corespunzator cla-
peta de reglare 7, cu ajutorul servomo-
torului 5 restabilindu-se debitul de aer
(care este mai cald) $i duce mai depar-
te la restabilirea temperaturii incaperii.
La cre$terea temperaturii aerului in-
terior opera\iile decurg invers.
La functionarea cu debit redus a
instala\iei, comportarea este mai deza-
vantajoasa fa\a de aparatul cu reglare
directa. Ca urmare a scaderii tempera-
turii $i a debitului mai mic, se ajunge la
situa\ia ca ambele clapete (7, 8) se
deschid complet. in aparat, pe langa
aer cald, patrude $i aer rece $i, in con-
secin\a, racirea este mai pronun\ata.
in figura 5.3. 12 este prezentata
schema unei instalatii de climatizare cu
doua canale de aer de presiune inalta
pentru o cladire administrativa imparti-
ta in 3 zone. Climatizarea cu aparate
de amestec (unele pentru montare in
incapere, i n dreptul ferestrelor, allele
pentru montare in plafonul fals, racor-
date la anemostate) vizeaza incaperile
principale de lucru. incaperile auxiliare
sunt incalzite in sezonul rece cu cor-
puri stati ce. in aceea$i clad ire se
incalzire cu
corpuri stati ce
~
H
II
II
II
II
Zona 1
~
, - --- -L/v
llliirlh
,[D
6
Aer Aer
rece cald
7
'""' 10
Fig. 5.3.11. Aparat de amestec
cu reglare indirecta:
- carcasa fonoi zolata; 2 - grile
reglabile; 3 - racord la tubulatura;
4 - traductor de viteza; 5,6 -
servomotor aer cald/rece; 7,8 -
clapeta de reglare aer cald/rece;
5
9 - racord aer rece; 10 - racord aer
cald; T - termostat de camera.
Zona 2
Ci>
<(
........ ,:
. .
er
amestecat
~ / 3
-I - - - - - - ., / 2
Aer Aer
rece cald
5
7
Fig. 5.3.10. Aparat de amestec
cu reglare directa:
- carcasa fonoizolata; 2 - grile
regl abile; 3 - racord la tubulatura;
4 - regulator de debit; 5 - servomotor;
6 - clapeta de reglare; 7 - racord aer
cald; 8 - racord aer rece;
T - termostat de camera.
C')
ro
c
0
N
Q)
0.
Cf)
lnstalatie
CR
1
// _ ,._
CD
~ - "
t= ============ =-
Fig. 5.3.12. lnstalafie de climatizare cu 2 canale de aer, cu 3 zone de presiune inalta ,
pentru o cladire administrativa:
C - cazan apa calda; Bl - baterie de incalzire; BR - baterie de racire; AM - aparat de amestec; VE - venti lator de
evacuare; K - compresor; CD - condensator racit cu aer (apa); EP - evaporator; VL - ventil de laminare;
VEX - vas expansiune; P - pompa de circula\i e; CR - clapeta de reglare.
'
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civi le
' '

gasesc $i surse de racire a apei. Gru-
pul de climati zare trateaza aerul la pa-
rametrii de baza, convenabili tuturor in-
caperi lor deservite.
5.3.3.3.5 Diagrame de regfare
a pararnetrilor agentilor
terrnici la instalatiile cu
>
2 canale de aer
Nu ar ti rationala mentinerea con-
. ' '
stanta a temperaturil or aerului in cele 2
canale (cald, rece), tot timpul anului,
pentru ca pierderile prin arnestec (aer
rece cu aer cald) ar ti foarte mari. Se
procedeaza, de aceea, la moditicarea
temperaturii aerului in functie de
-
temperatura exteri oara. In practica, se
utilizeaza 2 metode de reglare (fig.
5.3. 13).
Metoda indicata in figura 5.3. 13a
mentine constanta, temperatura in ca-
nalul de aer rece, si variabila, in eel de
aer cald. lnstalati a de reglare automata
este simpla si U$Or de stapanit. Zona
pierderilor prin amestec se si tueaza in
domeniul 15 ... 16 .;. 21 ... 22 C.
Mai economi ca este modificarea
temperaturii aerului in ambele canale
(fig. 5.3.13b) deoarece zona pi erderilor
prin amestec se mi c$oreaza si chiar
poate ti exclusa in cazul unor scheme
mai soti sticate.
Graficele au caracter calitativ, valori -
le efective se stabilesc in functi e de lo-
calitate, grad de izolare termica a cla-
dirii, coefi cient de vitrare, grad de ocu-
pare, nivel de iluminat etc.
5.3.4. lnstalatii ,, aer - apa''
(cu aer primar)
5.3.4.1 Schema de principiu
lnstalati il e ,,aer - apa" pot reali za, ca
$i instalatiile cu 2 can ale de aer,
40
30

0
0

cu

3 10
cu

<D
a.
.-;;;:::::
- --
-.....
-'ler
,...._ C<Jfc
.....
Ae interior
--
r rece -
- t
-
.......
.....

2

I;

---
\- = 16
/

!....., ... ,,
,.__e;
F
e;+
_7
.
temperaturi diferite de la o incapere la
alta (daca est e cazul) sau, altfel spus,
se poate regla in mod invi dual tempe-
ratura fiecarei incaperi . Acest sistem se
preteaza, in special, la cladirile cu mul -
te incaperi, situate de o parte si de alta
a unui coridor central. Fol ose$te atat
aerul cat si apa (calda, racita) ca agenti
termici, ponderea detinand-o apa cal-
da $i racita, deoarece necesita mai pu-
tin spatiu pentru amplasarea conducte-
-
' lor. In figura 5.3. 14 se arata schema de
principiu a unei astfel de instalatii . .
Exi sta un agregat central (1) pentru
tratarea aerului, pentru intreaga cladire.
De la acest aparat pleaca o retea de
canale la care se racordeaza toate
-
incaperile. In unele situatii se trateaza,
central, in agregatul 1, numai debitul
de aer proaspat, caz in care instal atia
de evacuare se desfiinteaza, reducan-
du-se spatiul pentru amplasarea .tubu-
-
laturii. In fiecare incapere se monteaza
unul sau mai multe aparate (3). Aceste
aparate de climati zare partiala se exe-
cuta in 2 tipuri constructive:
- aparate cu inductie (climaconvec-
toare);
- ventiloconvectoare.
2
.... - -,- - ...,.J.-..
H \,V- -
I
4
. 3
Fi ecare din aceste aparate contine un
schimbator de caldura prin care circula,
alternativ, apa calda (iarna) sau apa
raci ta (vara) sau 2 schimbatoare de cal-
dura (printr -un schimbator circula apa
calda $i se nume$te baterie de incalzire,
prin celalalt schimbator circula apa raci-
ta $i se nume$1e bateri e de racire). Ba-
teria (de incalzire/racire), respectiv, ba-
teriile de incalzire $i racire sunt racor-
date la reteaua de agenti termi ci alca-
tuita din 2 conducte (ducere - intoarcere
prin care circula iarna apa calda $i vara
apa racita), din 3 conducte (ducere -
apa calda, ducere - apa racita, intoarce-
re apa calda/rece) $i 4 conducte (duce-
re - intoarcere pentru apa calda; ducere
- intoarcere pentru apa racita).
in cele 3 situatii (cu 2, 3, si 4 con-
ducte) se prevede $i cate o conducta
de colectare a condensatului , care se
produce pe supratata exterioara a ba-
teriilor, in procesul de racire si uscare
a aerului. Modul de racordare a baterii -
lor este aratat in tigura 12.2.3.
5.3.4.2 lnstala/ii ,,aer - apa"
cu 2 conducte
Sistemul de climatizare ,,aer-apa" cu
Aer evacuat
- - - .i - - .... - Zona 1
c
1
I
I
1
_ .... Zona 2
Aer primar
Fig. 5.3.14. Schema de principiu a unei instalatii ,,aer-apa" (cu aer primar)
cu aparate de inductie/ventiloconvectoare:
1 - grup de climatizare; 2 - ventilator de evacuare; 3 - aparat cu
inductie/ventiloconvector; 4 - conducte de agent termi c (2,3,4) si evacuare
condensat; 5 - grila de absorbti e (aer recircul at); 6 - grila refulare aer tratat.
v
/ /

27 G
' .
_./
............
v
' tc
/ /
-
/
x J7 0 -
- "
.
40
30
...... - ..-
;...-- t,
t

c ......
c 1rea a1 rului
na pier eri l
'
"'

::J

"'

<!>
a. 10
E
<D
I-
I
--
aerul ui
y-

/
/
.. 1s c
/
Raci rea aer lui
/ li$!1n ame ec
t e
E
0

Inc
/
ului
+O
/
v
1V
/
/I

- 10
- 10
-20
-20
-20
30 20 40 +o 10 - 10
40 30 -20 - 10 10 20
Temperatura aerului exterior [ C]
Temperatura aerului exterior [ C]
a b
Fig. 5.3.13. Diagrarna ternperaturilor unei instafatii cu 2 canale de aer:
a - temperatura aerului rece constanta; b - temperatura aerului rece variabila.
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
2 conducte ramane, in continuare,
sistemul eel mai utili zat datorita cheltu-
ielilor de investiti e mai reduse. El ras-
C - cazan de apa calda
R - aparat racire apa
P - pompa de circula\ie
A - aparat cu induc\ie
RC - recuperator de caldura
CA - camera de amestec
F - filtru de praf
Bl - baterie de incalzire
BR - baterie de racire
U - umidificator
VI - venti lator de introducere
VE - ventilator de evacuare
VE
punde cerin\ei de reglare individuala in
fi ecare incapere. lnstala\ia, echipata cu
ventiloconvectoare, poate fi uti lizata $i
Cii
E
~
I
I
I
~
I
I
I
I
A
I A
1. ___ -
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I 'I I I
-eL _ I _________ _ _ _ __ l_ _ ---...- _
~ ~ } ----------_ l [ ~
p
Fi g. 5.3.16. lnstalafie de cl imat izare ,,aer-apa" cu 2 conducte
~ i aparate de inducf ie f ara comutare.
VARIANTA 2
l in variante mai si mplifi cate; un exemplu
j i1 poate constitui utili zarea ventilocon-
vectoarelor fara racord de aer primar ,
introducerea aerului facandu-se direct
in incapere, printr-o grila. Alteori, cand
cladirea are ferestre care se pot
deschide se renunta la introducerea de
aer primar, acesta fiind introdus prin
deschiderea ferestrelor. Folosirea
acestui sistem trebui e facuta cu di s-
cernamant pentru ca, la incaperi aglo-
merate, uneori interioare, nu se pot
realiza conditii interioare corespunza-
toare din punct de vedere al improspa-
tarii aerului.
Prin reteaua de conducte circula, in
sezonul rece, apa calda. Sistemul insa
nu permite ca, simultan, unele incaperi
sa fie racite $i altele incalzite.
lnstalatii ,,aer-apa" cu 2 conducte
cu comutare
lnstalatia poate fi cu sau Iara aer
primar. in figura 5.3.15, varianta 1, este
prezentata o instalatie cu 2 conducte
cu ventiloconvectoare fara aer primar.
Alternarea alimentarii cu apa calda $i
I rece (comutarea de pe apa calda, pe
I apa rece $i invers) se face cu ajutorul
unui termostat montat in exterior.
Preluarea de apa calda, respectiv, rece
se face prin racorduri independente, in
schimb, returnarea in reteaua de apa
calda $i rece se face cu ajutorul unui
ventil cu 3 cai (V3CC). Pentru a se
preintampina amestecul apei reci cu
apa calda se intercaleaza (pe racordul
de apa calda) un schimbator de
caldura (SC) (fig. 5.3.15, varianta 2).
VARIANTA 1
(cu 2 conducte)
(cu 2 conducte !;>i
schimbator de caldura)
VARIANTA 3
(cu 4 conducte)
VENTILO-
CONVECTOARE
VENTILO-
CONVECTOARE
Sursa de
apa calda
Sursa de
apa rece
Fig. 5.3.1 5. lnst al atie de climati zare ,, aer-apa" cu 2 ~ i 4 conducte cu ~ i
fara aer pri mar:
TC - termostat ventiloconvector; R 1 $i R2 - ventil de reglare pentru
incalzire $i respectiv racire; V3CC - ventil de comutare incalzire/racire;
T - termostat exterior (+ influenta insolatie, vant); P1 - pompa circuit
incalzire; P2 - pompa circui t racire; P3 - pompa circuit zonal;
rm
Aparat de clirnati zare
SC - schimbator de caldura; AZ. - atenuator de zgomot ; R3C1/R3C2 - robinete cu 3 cai.
t
I
-
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile
Variatia t emperaturii apei pe fiecare
zona se face folosind o pompa de
amestec P3. Diagrama temperaturilor
este aratata in figura 5.3.2 1a.
lnstalatii ,,aer - apa" cu 2
conducte fara comutare
Schema unei asemenea instalatii
este prezentata in figura 5.3. 16.
Sarcina de racire a incaperii se asi-
gura, pe de o parte, prin alimentarea
cu apa raci t a a bateriei aparatului de
inducti e $i, pe de alta parte, prin inter-
mediul aerului primar, iar sarcina de in-
calzire, numai cu aiutorul aerului pri -
mar. lnstalatia, dupa cum se vede, este
mai simpla.
Diagrama temperaturi lor este aratata
in figura 5.3.2 1b.
in varianta originala americana, apa de
racire pentru aparatele cu inductie re-
prezinta circuitul secundar al bateriei de
racire (BR) a agregatului de climatizare.
Apa de racire are temperatura
12 ... 16 C iar aerul primar 40 .. . 50 -o-
14 ... 16 C. Schema se preteaza pentru
zonele geografice cu clima blanda.
Ca principal dezavantaj trebuie sem-
nalat faptul ca trebui e vehiculat un de-
bit de aer primar mare in perioada rece
a anului.
5.3.4.3 lnstalafia ,, aer - apa" cu
3 conducte
Aparatele cu inductie sau ventilocon-
vectoare sunt racordate la cate o con-
ducta de ducere atat de apa calda cat
$i de apa rece. Conducta de intoarcere
este comuna. Apa calda $i rece sunt
prezente in permanenta $i deci se
poate realiza fi e racirea, fi e incalzirea
spatiilor deservite; in acest caz nu mai
este necesara impartirea incaperilor pe
zone. Racordarea aparatelor se face
prin intermediul ventilelor termoregula-
toare secventiale (fig. 12.2.3 b). Este
dezavantajos faptul ca in conducta de
intoarcere se poate amesteca apa cal-
da cu cea rece.
5.3.4.4 lnstalatii ,, aer - apa" cu 4

conducte
Din punct de vedere tehnic est e sis-
temul eel mai avantajos. Circuitele de
apa (calda $i rece) sunt compl et sepa-
rate iar agentii termici, cald $i rece,
sunt prezen\i, in aparate, tot timpul
anului astfel ca se poate incalzi sau
raci or ice incapere, du pa necesitati.
Fiecare aparat (cu induc\ie/ventilocon-
vector) este prevazut cu ventile termo-
regul atoare cu by-pass, astfel ca
regi mul hidrauli c al retelelor de apa nu
este perturbat.
0 imbunatatire a sistemului o consti -
tui e folosirea a 2 schimbatoare de
caldura indeper1dente (baterie de raci -
re, baterie de incalzire) sau a unui
schimbator de caldura cu 2 circuite
independente.
Avantajele sistemultJi: posibilitatea
reglarii individuale, in limite largi, a
temperaturii fiecarei incaperi, sistem de
reglare relativ simplu.
Dezavantajele sistemul ui: sistem de
conducte dublu, complicat, producerea
apei racite, scumpa, ventilele de regla-
re nu prezinta sufi cienta siguranta in
expl oatare.
5.3.4.5 Aparate cu inducfie
Aparatele cu inducti e sunt elemente
ale instala\iilor de presi une inalta in
sistemul ,,aer - apa". Prin ele circula
aer cu viteza mare care creeaza sub-
presiuni si, ca urmare se antreneaza
aer din incaperi, aer ce traverseaza
1
schimbatorul de caldura al aparatului
: (dupa sezon, se incalze$te sau se
race$te), se amesteca cu eel primar $i
patrunde in incaperile deservite. Aces-
te aparate pot functiona numai prin ra-
cordarea la sistemul de aer primar care
asigura energia de antrenare a aerului
din incapere.
Aparate cu inductie cu reglare
prin ventil
Elementele componente ale unui
aparat cu inductie cu reglare prin ventil
sunt indicate in figura 5.3. 17 a 1, a2.
Aparatul este conceput pentru a fi
montat verticaf, in dreptul ferestrei.
Exista $i aparate pentru montare ori-
zontala, la plafon. Aparatul are un ra-
cord la reteaua de aer primar ( 1 ). Acest
aer patrunde prin distribuitorul cu duze
(3) cu viteza mare $i, prin ejec\ie, an-
treneaza aer din incapere, prin grila 5.
Aerul trece prin schimbatorul de caldu-
ra 2 $i se incalze$1e/race$te, se ames-
teca cu aerul primar $i amestecul re-
zultat patrunde in incapere prin grila 6
prevazuta cu jaluzele fixe sau reglabil e.
Schimbatorul . de caldura poate fi
reali zat sub 3 forme constructive: ra-
diator, convector, placa. Reglarea sar-
cinii t ermice (de incalzire sau racire) se
face cu ajutorul unui ventil termoregu-
lator care modifica debitul de agent
termi c ce trece prin schimbatorul de
caldura.
Aparate cu inducti e. cu reglare
prin clapeta
Aparatele se construiesc cu 1 schim-
bator de caldura (2) (fig. 5.3.17 bi, b2)
sau cu 2 schimbatoare de caldura: 2a
- ba teri e de racire; 2b - bateri e de
incalzire (fig. 5.3.17 b3) $i se racor-
deaza la instalatiile cu aer primar (de
presi une inalta) cu debit constant sau
variabil (fig. 5.3.17 b4).
Reglarea sarcinii termi ce de incalzire/
racire se face prin modificarea debitu-
lui de aer (recirculat) care trece prin
schimbatorul de caldura. Reglarea este
mai rapida la aparatele cu clapeta de-
cal la cele cu ventil.
Modalitati le de amplasare a aparate-
lor cu inducti e $i de racordare la retea-
ua de aer primar sunt aratate in figura
5.3. 18A.
Consideratii asupra sistemului
aer - apa"
"
lnstalatiil e cu aer primar, echipate cu
aparate cu inductie, se folosesc din ce
in ce mai putin datorita nivelului ridicat
de zgomot general de vitezele cu care
trebuie sa circule aerul $i al consumului
i de energie mare, specific instalatiil or
: de presiune inalta.
'
Asistam, in prezent, la util1zarea
aproape in exclusivitate a ventilocon-
vectoarelor care, de$i au piese in mi s-
4
-
0
I I
+
6
2
8
0 =
/,.:
5 7
0 6
~ - ~ 1 1 1 ~
4
-
2 -
7
5
b2
lmin
L-Lmin
6
. - - ~ . I I II;,::; 4

Fig. 5.3.17. Aparate cu inductie


(climaconvectoare):
a1, a2 - cu reg/are prin ventil;
b 1, b2, bJ - cu r eg/are prin c/apeta;
b4 - pentru instalatii cu debit variabil;
1 - racord aer primar; 2 - bateri e de
incalzire/ racire; 2a - baterie de racire;
2b - baterie de incalzire; 3 - duze de
aer; 4 - carcasa metali ca fonoizolata;
5 - grila de absorbti e (recirculare);
6 - grila de refulare; 7 - tava
colectare condensat; 8 - clapeta de
reglare; 8a - clapeta reglare aer
primar; Lmin - debit minim de aer
primar; L - debit total de aer primar.
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstala!ii de ventilare climatizare
care, au un nivel de zgomot mult mai
coborat. Aparatele din incaperi se pot
opri in mod individual. incalzirea, res-
pectiv, racirea incaperilor se face rapid
datorita turati ei mari a ventilatorului.
Este recomandabi l ca, in cazul utili-
zarii acestui sistem, sa se recurga la
instal atii cu debi t vari abil.
Se remarca c heltuielil e de intretinere
relativ ridi cate ca $i consumul de ener-
gie pentru pompe, ventilatoare etc.
5.3.4.6 Ventiloconvectoare
Ca aspect ext erior, acestea seamana
cu aparatele cu inductie (fig. 5.3.19).
intr-o carcasa metalica (1) se gasesc 1
sau 2 schimbatoare de caldura (2a - ba-
terie de incalzire $i 2b - baterie de raci-
re), 1 sau 2 ventilatoare (3) (mult mai rar
+
c
b
a
A
10
a b
g
3 ventilatoare}, 1 filtru de praf lavabil (10)
$i 1 tava pentru colectarea condensatu-
lui rezultat in procesul de racire. Aparatul
are grile pentru absorbtia $i refularea ae-
rului tratat Ventil oconvec-
toarele pot fi de tip vertical (fig. 5.3.19 a,
b) sau orizontal (fig. 5.3.19 c, d) $i pot fi
echipate cu camera de distributie (11)
pentru racordarea la tubulatura (fig.
5.3. 19 f), cu camera de amestec (9) in
care se amesteca aer primar/exterior (7)
cu aer recirculat din incapere (5) in
proportii diferite, cu ajutorul clapetei de
reglare 8 (fig. 5.3. 19 e) sau se echipeaza
atat cu camera de amestec cat $i cu
camera de distributie (fig. 5.3. 19 g).
Modul de amplasare a ventilocon-
vectoarelor este prezentat in figura
5.3.18 8 .
a b
B
Debitul de aer al ventiloconvectoare-
lor, reglat, de regula, in 3 trepte, va-
ri aza (ori entati v) intre 150/ 190/240 $i
1050/ 1450/ 1750 m
3
/h in functi e de
marimea aparatului (valoril e 150/ 190/
240 reprezinta debi tul minim/mediu/
maxim).
Sarcina de racire (totala) este cuprin-
sa intre 0,70 $i 11 kW.
Sarcina de incalzire oscileaza intre
1,3 $i 21,5 kW la care se poate adauga
o incalzire electrica de 1 ... 5 kW.
Turatiile ventilatorului corespunzator
celor 3 trepte de reglare (minima/me-
die/maxima) sunt de circa 550 .. .700/
650 ... 900/ 900 . .. 1059 rot/min.
I
Puteril e motoarelor sunt cuprinse
intre 35 $i 175 W iar alimentarea se
face cu 220 ... 240 V/ 1/50 Hz.
c
d
Fig. 5.3.18. Modalitati de arnplasare a aparatelor cu inductie
a ventiloconvectoarelor:
A - aparate cu induc\i e; canalul de aer primar amplasat in:
a - plafonul fats al incaperii de dedesubt; b - in incaperea deservita;
c - in plafonul fals din coridor;
B - ventiloconvectoare:
a - cu aspiratie in partea inferioara; b - cu aspiratie laterala; c - cu priza de ae
exterior; d - amplasat la plafon.
c
/////

[ . -
e
///////////////// / ////
11
Fig. 5.3.19. Ventiloconvectoare:
a, b - verticale (tip cabinet); c, d - orizontale, pentru montat la p/afon;
e - cu camera de amestec, racord de aer primar $i clapeta de reg/are;
f - idem cu camera de distribufie pentru racordare la tubulatura;
g - idem cu camera de amestec ?i de distributie;
1 - carcasa metalica fonoizolata; 2 - baterie de incalzire/ racire; 2a - baterie de incalzire; 2b - baterie de racire;
3 - ventilator; 4 - tava colectare condensat; 5 - grila de absorbtie (recirculare); 6 - gri la de refulare cu palete
fixe/reglabil e; 7 - racord aer primar; 8 - clapeta de reglare; 9 - camera de amestec; 10 - filtru de praf; 11 - camera de
distributie.
I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile
Valoril e concrete se iau din prospectele
firmelor producatoare. Schemele func-
\i onale $i de racordare la reteaua de
conducte (sistemul cu 2 si cu 4
conducte) sunt indicate sub forma
sinteti ca In fi gura 5.3.20.
5.3.4.7 Grafice de reg/are
a parametrilor
Pe parcursul anului este rational ca,
In func\i e de varia\ ia temperaturii aeru-
lui exterior , sa se modifice tempera-
turile agen\il or termi ci de lncalzire $i
racire, constituind sistemul de reglare
centrala, urmand ca local - in fi ecare
lncapere In parte - sa se realizeze re-
glarea locala, fina, in func\i e $i de va-
ria\ia altar factori (iluminat, computere,
grad de ocupare). in fi gura 5.3.21 sunt
aratate diagramele cal itative pentru
doua tipuri de reglari $i anume: pe
partea de apa sau de aer.
Construc\ia reala a grafi celor se poa-
te face, in cazuri concrete, In functi e
de localitate, grad de vitrare $i izolare
termi ca, nivel de iluminare, numarul de
1
computere, numarul de persoane, ra\ia
de aer proaspat/persoana.
5.3.5. lnstalaJii cu incalzire
terminala
Este o instalati e de tip ,,aer - apa"
(fig. 5.3.22) cu pregati rea (tratarea)
aerului primar lntr -un agregat (1) $i cu
3a
3b
o retea de conducte pentru di stribu\i a
agen\i lor termi ci 2, 3 (apa calda, apa
rece).
Suplimentar, In fiecare lncapere, se
monteaza un aparat care completeaza
lncalzirea aerului introdus (fig. 5.3.23 a)
sau amestecat (fig. 5.3.23 b). Ultimul
caz, cu aspira\ia de aer din lncapere,
este mai avantajos pentru ca diferen\a
de temperatura dintre aerul refulat $i
aerul lncaperii este mai mica.
70
60
50
~ 40
"'
2 30
"' Qj
a.
~ . 20
I- 16
10
['\
r".
......
'll...
,_
-
~
0
""

___;:'.
-"/""
1
N4
'\
// 3
""'
~
LL
/
-
_.../
- -
4L ......
- >---
Jr--:>
~ >---
-20 - 10 0 10 20 30 40
Temperatura aerului exterior [C]
a
Amplasarea aparatelor terminale se
face dupa cum este aratat In figura
5.3.22, fie In dreptul ferestrelor, fi e In
plafonul fals (al i ncaperii sau aL.corido-
rului ). in ultimul caz aparatul terminal
este racordat cu tub fl exibil la 1 - 3 ane-
mostate sau grile (de plafon sau perete) ..
7 0
6
5 0
u
of'.-.
, 4
['-.._
r-<
0
"
~ 4
"' :;
~ 3
<
~
v
,__
'
:::::.
'"""
-

- - '--
:,..._
0
~ ' 1
---
,,- ~
"
..
" "
a.
E
Q)
I- 2
0
'-3
0
-20 -10 0 10 20 30 40
Temperatura aerului exterior [C J
b
Fig. 5.3.21 . Diagrama temperaturilor unei instalalii "aer-apa"cu reglare
pe partea de:
a - apa (cu comutare); b - aer (fara comutare);
1 - aer primar; 2 - aer interior; 3 - apa rece - ducere;
4 - apa calda-ducere.
3a
3b
Fig. 5.3.20. Scheme functionale ~ i de
racordare a ventiloconvectoarelor:
a1 - sistem cu 2 conducte, 1 schimbator de
caldura, actionare electrotermica, reg/are
continua sau inchisldeschis; a2 - idem,
acfionare pneumatica; bi - sistem cu 4
conducte, 2 schimbatoare de caldura,
actionare electronica, 2 circuite de apa, reg/are
continua sau inchis/deschis; b2 - idem,
acfionare pneumatica; c - idem bt, b2 cu 2
ventilatoare, /ncalzire supliment_ara electrica;
c
- motor de antrenare, monofazic; 2 - ventilator dublu aspirant/curent transversal; 3 - schimbator de caldura,
lncalzire/ racire; 3a - bateri e de racire; 3b - bateri e de incalzire; 4 - ventil termoregulator; 5 - baterie de lncalzire electri ca.
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare
3
Fig. 5.3.22. Sistem de climati zare ,, aer-apa" cu reincalzire terminal a:
1 - aparat de cl imatizare; 2 - retea de apa calda; 3 - retea de apa rece;
4 - aer refulat (primar); 5 - aer recirculat; 6 - aparat de reincalzire; 7 - abur;
TC - termostat de camera.
a
b
Fi g. 5.3.23. Aparate de reincalzire:
a - fara inductie;
b - cu inductie de aer interior;
1 - aer primar; 2 - baterie de
reincalzire; 3 - aer indus;
4 - jaluzele reglabi le.
,


I

I

I
Capifolul
Ventilarea industriala

- ,
<"' - . .;. . . . .
- ... . . ..,
- - .... . ..
. .
-
. .. . - - .
- ~ ' -
. -.
'
- . . .. - . ,.
'
' '
--'
-
,,
-,
-
,,
' '''
<
. -,

' .
. ' - '' ..
-. . . . ' ' -
' .
~ .. --.- .
. . . ' .
...
-, ~ . ..
. '
-
6
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstala!ii de ventilare climatizare
6.1. Ventilarea naturala
organizata
6.1.1. Presiunile pe suprafetele
orificiilor de ventilare
V.entilarea naturala asigura (in anumi-
te hniite) schimbul de aer al incaperilor
sub actiunea factorilor naturali: presiu-
nea termica (determinata de diferenta
de temperatura, respectiv, de
ale aerului interior $i exterior) $i presiu-
nea_ vantului, prin deschideri de o anu-
mita dimensiune practicate in peretii
exteriori, la anumite inaltimi fata de
iardoseala. Deoarece pe fe-
dele. exterioare $i interioare ale deschi-
f enlor (orificiilor) sunt diferite, apar di-
erente de presiune sub a caror actiune
patrunde in sau iese din incapere.
dentru orificiile de introducere (fig. 6.1.1)
iferenta de presiune este data de
relatia:
fiPintr = f.p1 = ghr(pe - pi) [Pa] (6.1.1)
iar Pentru cele de evacuare:
= t.p2 = -gh:z-(pe - p;) (Pa](6.1.2)
in care g - acceleratia gravitationala,
[rnls
2
]; Pe, pi - densi tatile aerului exteri-
or, respectiv interior (kg/ m
3
J;
hi, h2 - distantele dintre zona neutra $i
orificiilor. de introducere, respec-
t evacuare [m) . Zona neutra reprezin-
da Planul in care presiunea exercitata
e aer este nula.
- Presiunile termice exercitate pe
suprafetele orificiilor 1 c:i 2 sunt:
I . .,,
a exterior, pe1 = B + gh1 pe;
I . pe2 = B - gh2 pe (6.1.3)
a interior, Pil = B + gh1 pi ; [Pa)
p;2 = B - gh1 p; (6.1.4)
; care B - presiunea barometrica [Pa].
resiunea variaza liniar cu inaltimea $i
este indicata in figura 6. 1. 1.
Presiunile vantului exercitate pe su-
prafetele acelora$i orificii 1 $i 2 sunt:
[Pa] (6.1.5)
k in Care: V - viteza vantului, (m/s); k o1,
1

2
- coeficienti aerodinamici avand va-
Pozitive (circa +0,60) pe fata cladirii
atute de vant $i valori negative (circa
---------r-
F -
1
1
9- 6.1 .. 1. Schema de calcul:

2
- onf1c11; 0 -0' - pl anul neutru.
-0,30) pe fa\a opusa
Presiunea totala exercitata la exteri-
orul unui orificiu este:
p. =Bghpc+ ko
2
Exemplul de ca/cul 1
[Pa) (6.1.6)
Se considera o incapere ca cea din
figura 6. 1. 1, pentru care:
te = 25 C; ti = 30 C;
pe = 1,156 kg/ m
3
; pi = 1,130 kg/ m
3
h1=hr- 3 m; g = 9,81 m/s
2
; B = 10s Pa;
k o1 = 0,5; ko2 = 0,2; v = 5 m/s.
Vantul bate pe fa\ada in care se ga-
sesc orificiile de ventilare.
pe1 = 100000 + 9,8131,156 =
= 100034,021 Pa;
p;1 = 100000 + 9,8131, 13 =
= 100033,256 Pa;
pe2 = 100000 - 9,813 1,156 =
= 99965,979 Pa;
p;2 = 100000 - 9,8131, 13 =
= 99966,7 44 Pa;
t.p1 = 9,81 3 (1,156- 1,130) = 0,765 Pa;
tip2 =-9,813( 1,156-1,130)=-0,765 Pa;
Pv2 = 0,2(5
2
1, 156)/2 = 2,89 Pa;
pv1 = 0,5(S2 1,156)/2 = 7,225 Pa;
pr1 = 100000 + 34,021 + 7,225 =
= 100041,246 Pa;
pr2 = 100000 - 34,021 + 2,89 =
= 99968,869 Pa.
6.1.2 Presiune convenJionala
Pozitia reala a planului neutru nu
este, de regula, cunoscuta din cauza
influentei vantului $i a temperaturii va-
riabile a aerului, de aceea, in practica,
se adopta un plan de referinta la nivelul
caruia se considera la exterior presiu-
nea barometrica B (cunoscuta) $i la in-
terior presiunea necunoscuta B+px (ce
urmeaza a fi determinata), dupa care
se scriu, in modul cunoscut, presiunile
exterioare $i interioare. Se observa ca
diferenta de presiune
t.p2 = (px-hgp,)-(pv2- hgpe) [Pa] (6.1.7)
se poate scrie $i sub forma:
t.p2 = px-(pv:?- hg{pe p;)] (Pa] (6.1 .8)
ceea ce presupune ca, la fa\a interioara
a tuturor orificii lor, presiunea se poate
considera, in mod conven\ional, con-
stanta $i egala cu px (fig. 6. 1.2). Deoa-
rece schimbul de aer este cauzat de
diferenta de presiune pe cele doua fe\e
ale unui orificiu, presiunea pe fa\a exte-
rioara se modifica in a$a fel incat di-
feren\el e de presi une reale sa nu se
modifice, lucru care rezulta de altfel $i
din rela\ia (6. 1.8). In cazul mai multor o-
rifi cii va trebui ca pentru cele de intro-
ducere:
P x < P exterioarfi convenfionata minima,
iar pentru cele de evacuare:
Px > P exterioarfi convenfionaJa maxima.
Exempfu/ de ca/cul 2
Se considera datele din exemplul 1.
Se cere rezolvarea in conformitate cu
figura 6.1.2.
6p1 = Pvt - Px = + 7,225 - Px
1':.p2 = Px - [pv2 - gh(pe - pi))=
= Px - [2,89-9,816(1. 156-1, 130)] =
= px- 1,36
Px < pe1 = Pv1 = 7,225 Pa
Px>Pe2 = Pv2 - gf-1.pe-pi) =
= 2,89-9,81-6(1,156-1,30) = 1,36 Pa;
1,36 < Px < 7,225; in incapere este
suprapresiune.
Exempfu/ de ca/cul 3
Vantul i$i schimba directia cu 180,
batand pe fatada opusa.
in acest caz coeficien\ii aerodinamici
au valorile: k o 1 = -0,2; ko2 = -0,4;
Pvl = -0,2(5
2
1, 156)/2 = -2,89 Pa;
pv2 = -0,4(5
2
1, 156)/2 = -5, 78 Pa;
Pel = Pvl = -2,89 Pa;
Pe2 = Pv2 - gh(pe - p;) =
= -5,78 - 1,53 = -7,31 Pa
f.p1 = Pv1 - Px = -2,89 - Px
6p2 = Px - Pel= Px + 7,31
-7 ,31 < Px < -2,89; in incapere este
subpresiune .
6.1.3. Debitul de aer al orificiilor

L=11Av =Ay -;; [m
3
/s] (6.1.9)
L=Avp =A)2p.1p [kg/s] (6. 1.10)
in care: A - sec\iunea orificiului [m
2
] ;

v
r
h
1 P,1 =Px
-----------
t >t
I e
v
I
h
o;
-7

- 2
"'
o."'
. _ - -I
a b
Fig. 6.1.2. Presiunile interioare exterioare pe suprafetele ferestrelor:
a - presiuni rea/e; b - presiuni conventionale.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala

- coeli c ient ul de debit; v - viteza ae-
rulL1i [n1/s ]; t.p - diferenta de presiune
pe cele doua suprafete ale orifi ciului
[Pa] ; p - densitatea aerului [kg/ rn3J_
Exemplul de ca/cul 4
Se considera datele din exernpl ele 1,
2, 3 $i figura 6. 1.2.
Se cer debitele de aer ce tree prin .
orifi ciil e de introducere si evacuare.
'
Cazul 1: orificiil e sunt plasate pe
fata batuta de vant.

Presiunea px este cuprinsa in inter-


valul 1,33 ... 7,225. Teoreti c, poate lua
ori ce valoare din acest interval. Daca

suprafetele orifi ciilor de introducere $i '


evacuare sunt egale exista o singura :
valoare pentru px, respectiv, val oar ea
care transforrna egalitatea
Ay 2p,(p,, - p, ) 2p.{p, -[,,- gt1(p, - p,) j}
In identitate. Daca suprafetele de intro-
ducere si evacuare sunt dilerite, px
poate avea ori ce valoare In intervalul
rnenti onat.
Se considera 1 = 112 = = 0,57;
A 1 = Az= I b = 1,5- 0,75 = 1,125 rn2
Trebuie ca:
2pe (Pv1 - Px) = 2p;{ px-[Pv2 - gtl.,pe - p;)] }
1, 156-(7,225 - px) = 1, 13-{px - [2, 89 -
- 9,81 6( 1, 156- 1, 13)))
= 1, 13-(px - 1,33}
(1,13- 1, 156)-px = 1, 156-7, 225 +
+ 1, 13- 1,33 = 9,855;
Px = 4,31 Pa;
L = 0,57 -1, 125[2 1, 156(7,225-4,31))112 =
1,665 kg/s = 4994 kg/h = 5185 rn3fh
Cazul 2: orificiile sunt plasate pe
fata nebatut a de vant
Pvt = - 2, 89 Pa; Pv2 = - 5, 78 Pa
Din conditi a:
pe(pv1-px) = p; {px - [Pv2 - gh{pe-pi )]}
rezulta:
1, 156-(-2,89 - Px} = 1, 13(px + 7,31),
respecti v, Px = - 5,07 Pa
L = 0,57 -1, 125[2 1, 156-(-2, 89+5,07)]112=
= 1,441 kg/s = 5188 kg/ h =
= 4488 rn
3
/ h
Observatie: daca debitul de aer este cu-
noscut, de exemplu L = 10.000 kg/h, se
determina suprafata necesara a orifi ciilor:
Cazul 1:
L

"\/ 2pe(P., 1- Px}
10000
- -
- -
= 1877 rn
2
'
Tabelul 6.1.1. Valorile coeficientilor de debit, ale coeficientilor de rezistenta locala,
pentru geamurile mobile ale ferestrelor
Unghiul de
lib = 1 lib = 2 l/ b = 3
Tipul ferestrei
deschidere
(X [OJ
s
s

s

Gearn rnobil in jurul axului superior
15 16,00 0,25 20,60 0,22 30,8 0, 18

/ 30 5,65 0,42 6,90 0,38 9, 15 0,33
If
45 3,68 0,52 4,00 0,50 5, 15 0,44 I
'
I .D
60 3,07 0,57 3, 18 0,56 3,54 0,53 lntrare
n
90 2,59 0,62 2,59 0,62 2,59 0,62
Gearn rnobil In jurul axului superior
15 11, 1 0,3 17,3 0,24 30,8 0, 18
Ji
30 4,9 0,45 6,9 0,38 8,6 0,34

45 3, 18 0,56 4,0 0,5 4,7 0,46
'
.
60 2,51 0,63 3,07 0,57 3,3 0,55
lesire .'
90 2,22 0,67 2,51 0,63 2,51 0,63
Gearn mobil in jurul axului central
15 45,3 0, 15 59,0 0, 13 - -
1:2 30 11, 1 0,3 -
- 13,6 0,27

45 5, 15 0,44 -
- 6,55 0,39
a 1
60 3, 18 0,56 3, 18 0,56 - -
_) fl
90 2,43 0,64 - - 2,68 0,61

Gearn dublu cu axele la partea superioara


15
14,8 0,26 30,8 0, 18
- -
rA
30
4,9 0,45 9,75 0,32
- -
JY '\\
45
.
3,83 0 51 5, 15 0,44
- -
I
I
'
' I
60
2,96 0,58 3,54 0,53
- -
I
90

2,37 0,65 2,37 0,65
- -
.
Gearn dublu cu axele
15 18,8 0,23 45,3 0, 15 59,0 0, 13
la partea superi oara $i inferioara
30 6,25 0,4 11, 1 0,3 17,3 0, 24 /
'

45 3,83 0,51 5,9 0,41 8,6 0,34
' I 60 3,07 0,57 4,0 0,5 5,4 0,43
I . I
90 2,37 0,65 2,77 0,6 2, 77 0,6 / <f .
_,
Observati e: in tabel s-a notat cu I latirnea, iar cu b inaltirnea ferestrei
. . .
'
'


Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Cazul 2:
A ,_ A2=
10000
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
3600. 0, 577 2 ' 1, 156(- 2,89 + 5,07)
= 2 17 m
2
'
6.1.4. Dispozitive
de ventilare naturala
Sunt de 4 tipuri: ferestre mobile (care
se pot deschide}, CO$Uri de ventilare,
luminat oare $i defl ectoare. Dintre aces-
14000
13000
12000
11000
10000
~ 9000
'% 8000
- 7000
-ro
i:5 6000
~ 5000
ii> 4000
ro
~ 3000
:::i 2000
-g 1000
0
0
I
,
I
/
u

'
3 I
"vi
I
/ I
~
/
,
/
I / /
/ /
/
'
'/
/
/ 2
/
5
/
v
/
'
/
/
V:A / /
7
/
,.. ..,
!;:,_ 1 /
-
~
.JS2
"'-3
-
~
_{l__ 4
~ 5
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 '
Diferen\a de presiune Lip [Pa)
Fig. 6.1.3. Debitul de aer
evacuat de deflectoare,
8000
7000
26000
E
----
M
.s 5000
-ro
g 4000
>
<lJ
~
% 3000
<lJ
"()
:::i 2000
.D
<lJ
0
1000
0
la diferenfa
de presiune mare.
/
/
1
v
)'
' v
/
>
/
/
I
v
/
, /
I
I
2
I
~
'
I
I
5
~
,
-;:::,
-4
/
/ /
Ill
//
/
/ t
I I ,,
/ /
rf
/
I ! i
/
/
I
'
I
I
I
0 0,2 0,6 1,0 1, 4 1.8 [Pa]
Di feren\a de presiune !I p
Fig. 6.1.4. Debitul de aer
evacuat de deflectoare,
la diferenfa
de presiune mica.
Tipul luminatorului este indicat
in fig. 6. 1.3.
tea, cosurile de ventil are sunt folosite
'
in mai mi ca masura i n industri e (inde-
osebi la traveel e de mi jl oc ale halelor
cu deschideri mari).
Ferestre (ochiuri) mobile
Sunt prevazute la halele industri ale $i
trebuie actionate in functi e de directi a
' ' '
$i intensitatea vantului , ambele marimi
fiind vari abile. Ac\i onarea lor trebui e fa-
cuta din zona de lucru, necesitand me-
canismul corespunzat or, pentru cele
plasat e la inaltime fiind recomandabila
ac\i onarea prin motoare sau servomo-
toare. Deoarece la ventilarea naturala
introducerea de aer se f ace preluand
direct aerul din exterior, este necesar
ca dispozitivele respective sa fi e des-
chi se in mod diferit, dupa anotimp $i
-
intensi tatea vantului . In peri oada de
vara, pentru introducerea aerului se fo-
losesc ochiuri mobile in partea inferi oa-
ra, iar i n perioada de iarna, la 4 ... 6 m
de la pardoseala, pentru ca aerul rece
sa se poata amesteca cu aerul din hala
inainte de a ajunge in zona de lucru.
Coeficientii de debit si de rezistenta
' ' '
locala ai ferestrelor care se pot deschi -
de sunt indica\i in func\ie de dimensiu-
nil e acestora in tabelul 6. 1.1.
Luminatoare
Sunt dispozitive patrate sau dreptun-
ghiulare, montate pe acoperi$, care a-
sigura, pe de o parte, iluminarea natu-
t rala a halelor industri ale, in speci al, a
! celor cu mai multe deschideri $i, pe de
'
! alta parte, ventilarea naturala organi za-
,
' t a a acestora. S-au tipizat $i realizat
atat luminatoare si mpl e, influen\ate de
I SChimbarea directi ei VantUIUi , Cat Si IU-
, '
minator -defl ectoare-neinfluen\ate de
vant . In tabelul 6. 1.2 $i tiguril e 6. 1.3 $i
6. 1.4 sunt indicate caracteri sticile di -
mensiunilor si debitele de aer evacuat
'
pentru seri a de luminatoare tipi zate.
Deflectoare, luminator - detlectoare
Defl ectoarele traditionale, confecti o-
. '
nate din metal $i montate pe coama a-
coperi $uril or sau de o parte $i de alta
a acestora, au fost, practic, parasite
din cauza consumului specific ridi cat
Tabelul 6.1.2. Caracteristicile ~ i dimensiunile unor luminatoare tipizate
Nr. lumi-
Coeficientul
Indicator de rezistenta
Tipul luminatorului
natorului
'
locala, ~
LOI - a " ,
~ 1
3 x 6
45
1,90
a = 3000
LOI - b
2 3 x 6
~
4, 10
a = 3000
LOI - a
x
~
- -
3 1,5 x 6
45
3,20
-.
45
a = 1500
' /
y
LOI - b
,
4
45
1,60
1,5 x 6
a = 1500
5
LOI - c
x
2,80 -
45
1,5 x 6
a = 1500
Observa\ie: Coeficientul de rezistenta locala corespunde deschiderii (a) de iesire din luminator

I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 6: Ventilarea industriala
de metal [kg/m
3
aer evacuat] !?i inlocu-
ite cu altele de dimensiuni mai mari ,
asemanatoare luminatoarelor, uneori
reali zand si func\iunea de iluminare na-
turala. in tabelul 6. 1.3 !?i figuri le 6. 1.5 !?i
6.1.6 sunt indicate dimensiunile, sim-
bolurile, caracteristicile !?i debitele eva-
cuate de deflectoarel e si luminator-de-
flectoarele tipizate de catre IPCT !?i
testate de INCERC.
6.1.5. Determinarea debitului
de aer evacuat prin deflectoare
luminatoare
Modul de determinare a debitului de
aer pentru ventilarea naturala este indi-
cat la 5. 1.2. Determinarea aproximati-
va a debitului de aer evacuat prin dis-
pozitive amplasate in pl afonul halelor
industriale se poate face determinand
viteza de evacuare w2 (fig. 6.1.7) cu a-
jutorul rela\iei lui Hansen:
ht. T 1
g r, [m/s](6.1.11)
rela\ie pusa sub forma:
ght. T/ T,
W2 = .
.;,+ .;2 S2+S1(A2/A,f
=w;- co [mlsJ (6. 1.12)
si reprezentata grafic in figura 6. 1.8.
in partea stanga a graficului este
reprezentata expresia w2 pentru
.; 1 + .;2 = 5, iar, in partea dreapta, fac-
torul de corec\ie Co:
8000
7000
6000
Isooo
M-
E
-4000
ro
:J
(J
g; 3000
Q)
(j;
:2000
u
:;
ii 1000
Q)
0
0

l:Y
v
I 111 I 2
/ v _f\_-<fJ_
-
3 / /
!.....'4'.J..
/
/

/
v
/
/
v
/ /
/
v
v
""
/
1
v
/ v
/
/ v

v
i--
v
/ v
I
/ ./
/
/
/
v
/
/
v
v
v
I /
>--+--+---t---t---t---t--+-+-+--+---<
0 0,2 0,6 1,0 1.4 1,8 [Pa]
Diferen!a de presiune Ll.p
Fig. 6.1.5. Debitul de aer
evacuat prin
luminator-deflectoare,
la diferenta de presiune mica.
Tabelul 6.1.3. Luminator-deflectoare tipizate
Nr. de-
flectorului
2
3
4
lndicativ
Dmi
1,5 x 3
Orn I
0,96 x 1,96
OT 03
DP 6i
Tipul deflectorului
1500
( )
I
1000 I
a = 960

>------

I 1200 I 6000 1200
I I I I
Coeficientul
de rezistenta
locala,.;
10,90
19,80
Observatie: Coeficientul de rezi sten\a locala corespunde deschiderii (a) de ie!;) ire din deflector
Co= I $1+S2, =
S2+ .;,(A2f A,f
5
[mis] (6. 1.13)
unde: g = 9,81 m/s
2
, accelera\ia gravi -
ta\ionala; D. T = tev - t;, Tr = 273 + t;,
tev - temperatura aerului evacuat;
t, - temperatura aerului introdus;
h - distanta dintre axele orificiilor de in-
' troducere !?i evacuare; .; 1, $2 - coefici -
; en\ii de rezi stenta locala ai orificii lor de
introducere, respectiv, evacuare;
1
A 1, A2 - suprafetele orificii lor de intro-
! ducere, respectiv evacuare.
Exemplu/ de ca/cul 5
intr-o hala industriala cu dimensiuni le
80x20 = 1600 m2, H = 15 m, volumul
v = 24000 m
3
, caldura perceptibila in
exces, i n timpul verii, este Q = 450 kW,
14 000
--
000
13
12
11
10
000
000
:<:'90
E
00
;:;- 8
..
o; 7
::>
000
000
000
>
'.". 5 000
Q)
ro
Q) 4
u
000
000 ;
000
11
23
ii 2
0
1 000
0
I
4
,,
I
v
/ /
v/
/
/
/
/

/
/
/
/
/ /
I
/
v
/
/
/
/
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 [Pa]
Diferen!a de presiune p
Fig. 6.1.6. Debitul de aer evacuat
prin luminator-deflectoare,
la diferenta de presiune mare.
Tipul luminatorului este indicat
in fig. 6.1.5.
w
2
.Ai t
2
.:71
I 2 I
J_
w,-A
1
.t
1
- ---- ---- -
11 l 1 1 1111111111111 1 111 1 111 l 1
Fig. 6.1.7. Schema de calcul
al debitului de aer evacuat natural
prin di spozitive i n plafonul
unei hale industri al e.
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare
temperatura aerului exterior tr = le= 26 C,
temperatura maxima a aerului interior,
t; = 31 C.
Rezolvare: t, = (t 1 + t 2)12
t2 = 231 - 26 = 36 C
D. T = 12 - t 1 = 36 - 26 = 10 C
Debitul de aer,
L = OlcppM =
= 45011,005 1, 156-10 = 38,73 m
3
1s
M/T1 = 10126 + 273 =
= 101299 = 0,0334.
Din figura 6. 1.8 pentru A 1 = A2,
M/Tr = 0,0334 si h = 15 m, rezulta
w2 = 1 mis.
Suprafa\a necesara de evacuare,
A2 = 38,7311 = 38,73 m
2
.
Daca se adopta dispozitive de intro-
ducere si evacuare cu rezisten\e locale
mai mici , de exemplu = = 2, re-
zulta Co = 1, 15 si, mai departe.
w2 = Co w2 = 1, 15 1 = 1, 15 mis, res-
pectiv, suprafa\a dispozitivului de eva-
cuare, A2 = 38,7311, 15 = 33,68 m
2
.
Exemp/ul de ca/cul 6
Ha/a cu o deschidere
Se determina sec\iunile deschiderilor
de introducere 1, 2 si evacuare 3, 4
pentru ventilarea naturala organizata in
perioada de vara a unei hale industriale
(fig. 6. 1.9) cunoscandu-se urmatoarele
date: caldura perceptibila in exces,
Q = 500 kW; temperatura exterioara,
te = 28,3 C (pe = 1, 136 kg/ m
3
), tempe-
ratura in zona de lucru, fzt = te + 5 =
33,3 C; viteza vantului, v = 4 mis;
coeficien\ii de debit, 1 = 2 = 0,57,
/13 = /14 = 0,725; coeficien\ii aerodina-
mici, ko1 = 0,50, k o2 = -0,27,
k o3 = -0,38, k o4 = -0,42; gradientul de
temperatura, f3 = 0,40 Ki m.
Rezolvare:
a. Se tine seama de actiunea vantului
- Temperatura aerului evacuat,
ta = tzr +(H - hz1) =
L = QI Cpp{ ta- te) =
= 5001[ 1,005 1, 136(39,3-28,3)] =
= 39,81 m31s = 143,330 m
3
1h.
Func\ionarea orificiilor: 1, 2 la intro-
ducere, 3, 4 la evacuare;
L 1 + L2 = L3 + L4 = L; L 1 = L4 = 0,6 L;
L2 = L3 = 0,4 L
Temperatura medie a aerului interior,
t; = 112-(ta + tz1) = 0,5(39,3 + 33,3) =
= 36,3 C,p; = 1,105 kgl m3.
Presiunea dinamica a vantului,
v2p.J2 = 42. 1, 13612 = 9,088 Pa
Presiunea vantului :
pv1 = 0,59,088 = 4,544 Pa;
pv2 = -0,279,088 = -2,454 Pa;
Pv3 = -0,389,088 = -3, 453 Pa;
Pv4 = -0,42-9,088 = -3,8 17 Pa.
Presiunile conven\ionale la exteriorul
orificiilor:
pr = 4,544 Pa; p2 = -2,454 Pa;
p3 = 0,909-9,81(1.136- 1, 105) = -3,653 Pa;
p4 = -3,817-9,81(1.136-1, 105) = -8,379 Pa;
Presiunea interioara px trebuie sa in-
deplineasca urmatoarele condi\ii :
Px > -3,653, respectiv, Px > -8,379;
Px < +4,544, respectiv, Px < -2,454,
deci -3,653 < Px < -2,454.
Se alege, de exemplu, Px = -3, 0 Pa.
Diferen\ele reale de presiune in fa\a
orificiilor:
D.p I = p 1 - Px = 4,544-(-3,0) = 7,544 Pa;
6 p2 = p2 -px = 2,454+3,0 = 0,546 Pa;
6p3 = Px - p3 = -3,0+3,653 = 0,653 Pa;
6p4 = px - P4 = -3,0+8,379 = 5,379 Pa.
Suprafe\ele orificiilor (rela\ia 6. 1.9) de
introducere si evacuare:
A,= L,

__ 0,639, 81 =
1150
m
2
0,57 2 7,544/ 1,136 '
A2 = 0,4 39,81 = 24 49m2
o,57b o,546/ 1.135
A
3
= 0,4 -39,81 =
2020
m2
0,725h 0,653/ 1,105 '
. .
: Luminatorul LOI - a este simetric,
; astfel ca suprafe\ele de evacuare, pe
ambele laturi , sunt egale. Suprafe\ele
A3 si A4 se adopta egale modificandu-
se, in mica masura, reparti\ia debitelor
L3 si L4, respectiv, L3 = 0,38-L, iar
L4 = 0,62-L.
Coeficientul de debit 0,725 pentru A3
si A4 s-a determinat pe baza coeficien-
; tului de rezisten\a locala = 1,9 (tab.
j 6. 1.2) pe baza relatiei = 11{f, = 0, 725.
: b. Se neglijeaza actiunea vantului:
! Presiunile conven\ionale devin:
: P 1 = p2 = O; p3 = P4 = - gh{pe - p;) =
: = -9,81 15 (1,136-1,105)= -0,465 Pa
Presiunea px este cuprinsa intre
-0,465 si O; se alege Px = -0,20 Pa.
. Diferentele reale de presiune in fata
! orificiilor: . .
. !ipr = 6p2 = p1-px = 0 - (-0,20) = 0,20 Pa
l 6p3 = 6p4 = Px-P3 = -0,20 - (-0,465) =
! = 0,265 Pa.
Suprafe\ele necesare, considerand o
reparti\ie egala:
A1 = AF--;:: 0=, 5== L=
jl1 2t1p,/pe
0,5 39,81 =
58 85
m2
0,57.,)2- 0,2/1,136 '
A
3
= A
4
= 0,5 -39,81
0,725.,)2 0,265i 1.105
= 39,64m
2
Daca s-ar fi adoptat, si pentru A3, A4
dispozitive cu acelasi coeficient de de-
bit suprafe\ele necesare ar fi fost sen-
sibil egale.
c. Verificarea cu metoda aproximativa
(conform 6. 1.5)
6 TIT1 = (39,3 - 28,3)1(273 + 28,3) =
I
= 111301,3 = 0,0365
Pentru 6 TIT1 = 0,0365 si H = 15 m
I
rezulta din figura 6. 1.8 viteza
w2 = 1,01 mis. Corespunzator coefici-
entului de debit , = 0,57 rezulta
I .; 1 = 11,ir = 110.57
2
= 3,07;
admi\and A, = A2 si .;1 = .;2 = 3, se de-
1
. termina coeficientul de corectie Co = 0,93
(parlea dreapta a graficulut din f1gura

= 33,3 + 0,40 (16,5-1,5) = 39,3 C.
Debitul de aer pentru ventilare,
A, = 0,6 39,81 =
10
.
56
m2
0,725 2 5,379/ 1,105
6
4
1 -
0,8
0.6
0,4
0,2
w;=Jgh: Trr1 / s [
co =\ 4
w
2
=c
0
w;
3
2
0,8
0,6
0,4
0, 2
2
' 1 ' . ' 0, 1
4 6 8 10 0,2 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2 4 6 8 10
j TfT
1
(A2/Av
Fig. 6.1.8. Nomograma pentru determinarea vitezei de evacuare
a aerului prin luminator - deflectoare.

I
I
i
I ______ .._ ____ _
2
;J, ':,, ,1 1 1 , ,, u,, 77771
Fig. 6.1.9. Schema de calcul:
1, 2 - orifici i de introducere;
3, 4 - ori fi cii de evecuare.
- - -
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
6.1.8 pentru A2IA 1 = 1 si 1 = 2 = 3) $i
vit e1a w2= Caw? = 0, 93 1,01 = 0,9'1 mis.
Sectiunea total a la evacuare este
A1 + A.1 = Uw2 = 39,8110,57 0,94 =
= 74,3 m2,
ceea ce reprezinta aproximativ dublul
sectiunii de mai sus.
A1, A.1 = 39,64 m2. Eroarea facuta
prin aplicarea metodei aproximative
este de circa:
(39,64 2 - 74,3)/(39,642) 100% = -6,3 %
d. Utilizarea luminatoarelor tipizate
La luminatoarel e tipi zate (tab. 6. 1.2 $i
fig. 6.1.3, 6.1.4) debitul de aer evacuat
pe 1 m este dat in functie de diferenta
de presiune existenta in deschiderea
(a) de ie$ire din luminator. Conside-
rand, in cazul exemplului dat , deschi -
derea de ie$ire din luminator la o inal-
\ime fa\a de pardoseala, h = 14 m, se 1
recalcul eaza diferenta de presiune (in
1
absenta vantului):
p = -h{pe - p1) =
= - 14(1, 136 - 1,105) = -0,434 Pa.
Se pastreaza Px = -0,20
tip= Px - P =
= -0,20 - (-0,434) = 0,234 Pa.
Pentru luminatorul LOI -a/36 $i o
diferen\a de presiune de 0,234 Pa
(curba 1 din fig. 6. 1.4) rezul ta un debit
de aer Lo = 2940 m
3
1h ; luminatorul
avand 6 m lungime debitul evacuat I
este L 1 = 6-2940 = 17640 m
3
1h lumina- I
tor. Pentru evacuarea intregului debit
de aer sunt necesare:
n = UL1 =
= 143330117640 = 8 luminatoare
Exemplul de ca/cul 7
Ha/a cu 4 deschideri
Se determina sec\iunile deschiderilor
de introducere $i evacuare pentru ven-
t ilarea naturala organizata, in perioada
de vara, a halei din figura 6.1.10, in ab-
senta vantului , cunoscandu-se urma-
toarele date: caldura perceptibi la in ex-
ces in cele 4 deschideri
01 = 350 kW, 011 = 50 kW,
Off/ = 100 kW, Otv = 400 kW;
temperatura exterioara, te = 28,3 cc
(Pe = 1, 136 kgl m
3
), temperaturile in
zonele de lucru, fzt 1. 1v= fe + 5 = 33,3 cc,
fzt 11, Ill ::; 33 C; coefici entii de debit ,
1 = ,U6 = 0,55, ; 1 = s = pg = 0,63,
2 = Jl 3 = 4 = /I S = 0,60;
gradientii de temperatura
{31 = {31v = 0,58 Ki m.
Rezolvare
Temperatura aerului evacuat,
la f = la/\' = 33,3 + 110,5 = 38,8 C.
Schema propusa de functionare a
orificiilor: 1, 3, 4, 6 la introducere; 2, 5
la evacuare; 9 - introducere din sectia
II in I; 8 - idem, din II in Il l; 7 - idem,
din Ill in IV. Bilanturi le de aer:
L2 = L 1 + Lg; L1 = Ls + Lg; Ls = L6 + Lr;
L 1 + L3 + LB = L2 + Ls
pu .
!Jprx =Pr - p , = - --
2 ; A ; '
_ _ pu L .
!Jprz - Pr - p, - - - - ,
2
p,,, L; .
!Jp",. =P: - p ,,.=--. [Pa]
211; A ;
ti p 1 = -px; ti p2 = Px + gh-(pe - p;);
ti p3 = -gh(pe - pu) - py;
tip4 = -gh-(pe - pm) - pz;
tips = Pw + gh(pe - p1v);
tip5 = -pw [Pa]
Debitele de aer pentru sectii le II si Ill
se pot determina pe baza conditiei im-
puse ca temperatura in zona de lucru
lzt 11. m::; 33 "cc.
011 = L3 Gp pe( tz1 11 - le)
L1 = 011 I Gp pe-( fzt - le) =
= 5011,005 1, 136(33-38,3).
L3 = 9,32 m
3
/s = 33545 m
3
1h. Aces!
aer se va deplasa, i n cea mai mare
parte, spre sec\ia calda I, de exemplu:
90 %. in felul acesta se pot determina:
Lg = 0,9L3 = 0,99,32 = 8,39 m31s =
= 30200 m
3
/h;
Ls= 0, 1b = 0, 19,32 =
= 0,932 m
3
1s = 3345 m31h.
Temperatura medie in sectii le II $i Ill ;
t, If. Ill = 0,5(28,3 + 33) = 30,65 C;
p11 = pm = 1, 130 kg/m
3
.
L4 = 0111/ Gppe{ fzt Ill - fe) =
= 10011,005 1, 136-(33-28,3) =
= 18,64 m
3
/s = 67090 m
3
/h
L1 = L4 + Ls=
= 18,64 + 0,932 =
= 19,572 m
3
1s = 70460 m3/h.
Ariile dintre sectii sunt cunoscute din
procesul tehnologic;
presupunem A1 = 100 m
2
; As= 12 m2;
Ag = 40 m
2
;
Diferen\ele de presiune sunt:
ti pyx = 1, 139,322/20,63240
2
=
= 0,077 Pa;
tipyz = 1, 130,932
2
12 0,63
2
12
2
=
= 0,0092 1 Pa;
lipzw = 1,1319,572
2
120,63
2
100
2
=
= 0,0545 Pa.
Temperatura aerului amestecat
(L 1 + Lg) in zona de lucru a secti ei I
este 33,3 cc. temperatura de evacuare,
Ta 1 = 33,3 + 100,5 = 38,3 C $i tem-
peratura medie a aerului interior,
t ,, = 0,5 (33,3 + 38,3) = 35,8 cc;
p1 = 1, 107 kgl m
3
. Similar, se obtin
pentru sectia IV:
la IV = 38,3 cc; I; IV = 35,8 cC;
p1v= 1, 107 kg/ m3
Se pot scrie presiuni le conven\ionale
la fetele exterioare ale orificii lor:
pe1 = 0;
pe2 = -9,8 1 11(1,136 - 1,107) = -3,13;
. Pe3 = -9,8111( 1,136 - 1,130) = -0,65;
' Pe4 = -9,81 11(1,136 - 1,130) = -0,65;
pes = -9,8 111(1, 136 - 1, 107) = -3, 13;
: Pe6 = 0
I $i, respectiv, diferentele de presiune:
I tip1 = -px;
I tip2 = Px + 3, 13;
; tip3 = -0,65 - py;
' tip4 = -0,65 - pz;
I tips= pw + 3,13;
' tip6 = -pw
.
1
Presiunea Px trebuie sa indeplineas-
ca cele doua conditii:
! Px < p1;
I Px > p2 deci -3, 13 < Px < 0.
I
I Alegand px = -2,0 rezulta pe rand:
py = Px + tipyx = -2 + 0,077 = - 1,923;
Pz = Pr - tipyz = - 1,923 - 0,0092 1 =
= - 1,9322 1.
Pw = Pz - tipzw = -1,9322 1 - 0,0545 =
= -1,9867 1.
Se verifica $i celelalte conditii:
Px < PY < Pe3;
1
-2 < py = - 1,923 < -0,65;
Pw < Pz < Pe4;
: -1,98671 < Pz = - 1,93221 < -0,65
I PeS < Pw < Pe6:
! Pw < Pz:
. -3,13 < Px = - 1,9867 1 < O;
I
Pw < - 1,93221.
, Pentru realizarea conditii lor de presi-
une se poate ac\iona asupra suprafe-
1
. \elor trecere a aerul ui intre diferitele
sec\ii. In functie de marimea degajarilor
de caldura ale secti ilor se pot adopta
$i alte scheme func\ionale privind re-
parti zarea orificiilor pentru a lucra la in-
troducere sau la evacuare.
Debitele de aer pentru celelalte orificii:
L = Lz + Ls = 01 + 01v I Gppt (la - lz1) =
= (350+400)11,0051,107
(38,3-33,3) =134,8 m3/s;
L 1 + LB = (L2 + Ls ) - (LT + Lg ) =
= 134,8 - (19,572 + 8,39) =
= 106,84 m
3
1s.
Considerand repartitia egala intre
orificiile de introducere, rezulta:
L 1 = LB = 53,42 m
3
1s;
L2 = Ls= 67,4 m
3
1s.
Suprafe\ele necesare:
53,42
A F L1
I Pe 0,55,/ 2 2,0/1,136
= 51,76m
2
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. de ventilare climatizare
A
2
= L2 67,40
2'12i1{>2 1 p
1
0,60 2 1,13/1,107
=78,62 m
2
A
3
= G 9,32

I Pe 0,60,,) 2 1,273 / 1, 136


=10,37 m
2
A
4
= L4 _ L4
.,.}211p4 I Pe 0,60) 2 1,282/ 1,136
=20,68 m
2
As- Ls _ 67,4

5
--} 2!1[Js l prv 0,60 2 1,1433/ 1,107
= 78,16 m
2
A5= Ls Ls
6--/2L1p;I Pe 0,55) 2 1,987 /1, 136
=74,45 m
2
6.2. Instalafii
de ventilare locala
6.2.1 . Ventil are locala pri n
aspirare; tipuri constructi ve
Di spozitivele de ventilare locala utili -
zate pentru captarea nocivita\il or din
imediata apropi ere a locului de degaja-
re se pot clasifica in trei categorii : des-
chise, semiinchi se si inchi se.
6.2.1. 1 Dispozitive deschise
Cele mai frecvent fol osite sunt hotele
:;;i absorbtiile marginale.
6.2.1.1. 1 Hotele sunt dispozitive care
se amplaseaza, de regul a, deasupra
surselor de degajare, dar :;;i lateral sau
dedesubt, pentru captarea nocivita\ilor
care prezinta o forta ascensionala
importanta. in figura 6.2. 1 se prezinta
principalele tipuri de hote:
Hota clasica (fig. 6.2. 1a) care poat e
avea sec\iunea de aspirati e circulara,
patrata sau dreptunghiulara, i n funct ie
de forma sursei de degajare. Pentru o
aspira\i e cat mai efi cienta, distanta y
de amplasare fata de sursa trebuie sa
fie cat mai mica :;;i sa depaseasca pe-
rimetral sursa cu (0,3 . .. 0,4) y. De ase-
menea, pentru a se asigura unifor-
mitatea campului de viteza in sectiuni le
de aspira\ie, est e recomandabil sa se
prevada un ,,sort" la partea sa inferi oara
cu o inaltime de (0, 1 . .. 0,2) y, iar unghiul
a sa fi e mai mic sau egal cu 60.
Hota de perete (fi g. 6.2.1 b) - avan-
tajoasa prin limi tarea spectrului de as-
pirati e si di minuarea influentei curen\ilor
de aer din i ncapere pri vi nd imprastierea
noxelor degajate. Pentru multe uti laje si
cuptoare, peretele reprezinta chiar una
din fetele laterale ale acestora.
Hota multicomparti mentata (fig.
6.2.1 c) este indicata i n cazul surselor
cu lungime mare, insa fiecare compar-
timent trebui e prevazut cu evacuare in-
dividuala.
Hota cu aspi ra\ ie centrala :;;i
periferi ca (fig. 6.2. 1d) sau cu aspirati e
numai periferi ca (fig. 6.2. 1e) sunt indi-
cate pentru limitarea debitului de aer
aspirat si pentru cazuri le cand se lu-
creaza cu piese de dimensiuni diferite
sau cand suprafata pl anului de degaja-
re a noxelor vari aza in timp.
Hota rabatabila (fi g. 6.2. 1f) permite
atat miq orarea distantei de amplasare
fata de sursa, dar :;;i manipularea ma-
teri alelor, pi eselor etc. cu ajutorul unor
grinzi monorai, caz in care hota, prin
di spozitivul de la partea superi oara, se
rabat eaza cu 90 .
Hota telescopica (fig. 6. 2. 1g) asigu-
ra 0 functionare efi cienta permitand
mi c5orarea momentana a dist antei
di ntre planul de aspirare si planul sur-
sei in functie de natura operatiilor teh-
nologice necesare.
Hota cu acumulare (fig. 6.2. 1h), in-
dicata in cazul degajarilor cu caracter
intermitent, permite captarea lor mo-
mentana :;;i evacuarea lor intr-un inter-
, , ,
"'
val mai mare de limp.
De rnulte ori, distanta y dintre planul
hotei :;;i sursa este impusa din conditia
de acces sau demontare periodi ca a
! unor piese, mai ales in cazul unor pro-
cese cu flux continuu, moti v pentru
care este indicat , pentru astfel de ca-
zuri , sa se prevada, la periferi a hotelor,
dispozitive culisabile sub forma unor
ferestre ghilotina, rul ouri etc. (fi g. 6.2. 1
j, k) care pot contribui in mare rnasura
!
la cresterea efi cientei in functi onare.
I Materialele din care se confectionea-
1
za hotele depind, i n principal, de ca-
racterul agresiv si temperatura degaja-
1
, ril or respecti ve, la care se adauga, de
mul te ori, cerinte esteti ce si criterii
economice. Pot fi confecti onate din ta-
bl a neagra tratata sau protejata cores-
punzator, tabla zincata, din inox, rnase
plastice, sti cla etc.
in functionarea hotelor pot aparea :;;i
doua inconveniente. La captarea unor
gaze foarte calde, ele devin surse radi -
ante care pot deranja activitatea celor
din jur si, destul de frecvent, la evacu-
area prin tiraj natural, din cauza racirii
c
I'. I\\
d
/ '
\
I
e
\ /

A

n
g
.I
i
I I

I
h
:
i 3
' . . I() ...____/
detaliuA
k
Fi g. 6.2. 1. Tipuri construct i ve de hote:
a - c/asica; b - de perete; c - mul ticompartimentata; d - cu absorbtie centrala
:;;i periferica; e - cu absorb/ie periferica; f - rabatabila; g - telescopica; h - cu
acumulare; i - cu perefi laterali; j - cu fereastra ghilotina; k - cu rulouri;
1 - perete hota; 2 - jgheab colector condensat ; 3 - conducta evacuare
condensat.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 6: Ventilarea industriala
peretil or hotei, apare fenomenul de
condensat superficial. Ambel e aspecte
neplacute pot fi evitate prin masuri de
izolare termica, in ultimul caz punandu-
se condi ti a ca temperatura superfi ciala
a hotei, pe partea expusa la conden-
sare, sa fi e mai mare cu eel putin 1 C
fa\a de temperatura punctului de roua
a aerului din care provi ne condensatul,
luandu-se $i masuri suplimentare pen-
tru col ectarea $i evacuarea lui, cum se
indica in fi gura 6.2. 1, detaliul A.
6.2. 1.1.2 Aspiratii marginale se folo-
sesc pentru captarea fluxuril or de no-
civita\i ce se degaja de la suprafa\a
bailor industri ale care apar cu mare
frecventa, in diverse ramuri industri ale,
pentru procese de spalare, decapare,
degresare, grunduire, vopsire prin scu-
fundare sau pentru di verse tratamente
termi ce de suprafata ca: zi ncare, ni-
chelare, cromare, cadmi ere, brunare
etc.
Di spozitivele de aspirare marginal a
folosite sunt fantele cu inaltimi intre 50
'
$i 250 mm care trebuie sa asigure un
camp uniform de viteza in sectiunea de
evacuare. Pentru cele folosite in mod
uzual, forma $i dimensiunil e lor sunt in-
dicate in fi gura 6.2.2.
In functi e de latimea bail or 8, venti -
. '
!area lor se poate face cu dispoziti ve
amplasate pe o latura, (unilateral e - fig.
6. 2.3 a), aceasta in cazul cand
8 < 5 ... 600 mm, putandu-se folosi pina
la 8 = 800 mm, daca baia este ampla-
sata cu latura mare la un perete; pe
doua laturi opuse (fig. 6.2.3b, c,d) pen-
tru latimi B < 1000 mm; cu refulare pe
o latura $i evacuare pe latura opusa
(fig. 6.2.3 g, h) sau cu evacuare pe tot
conturul , i n cazul bail or cilindrice (aspi -
ratii inelare - fig. 6. 2.3 e, f) .
In cazul aspira\iilor bilaterale, pentru
cresterea efi cientei lor, s-au introdus
I

I
0.
I-
11
11 1
'
B
. [mm]
120
140
160
A
c
e
[mm]
50
80
100
b
[mm]
28
35
40
.
'
A
c
r
[mm]
25
40
50
fantele rabatabile (fi g. 6.2.3c) care,
dupa introducerea pieselor , se comuta
din pozi\i a desenata i ntrerupt i n poziti a
cu linie plina, mic$orandu-se suprafata
prin care se propaga fluxul de nocivi-
ta\i , aceasta devenind propor\ionala cu
8 ' si fantele intoarse (fi g. 6.2.3d) care
asigura o delimitare mai buna a spec-
trului de aspirare fata de fantele obi$-
nuite. ldeea este valabila $i pentru fan-
tele cu aspirati e inelara, unde cobora-
rea acestora de la marginea superi oara
' (fi g. 6.2.3e) i n pozitia ingropat contribu-
ie la imbunatatirea efi cientei, ceea ce
inseamna, practi c, un debit rnai mic de
aer evacuat pentru acelea$i condi\ii ale
baii .
.
'
6.2.1.2 Dispozitive semiinchise
Ni$ele de ventilare sunt practic mese
de lucru, inchise pe trei laturi, prevazu-
te cu un spa\iu de acces $i de lucru la
partea frontala, mentinut, de regul a,
deschi s in timpul func\ionarii .

In figura 6. 2. 4 se prezinta cateva ti -


puri care difera dupa modul de organi-
zare a deplasarii aerului in interi orul lor,
o importan\a deosebita acordandu-se
locului de amplasare a orifi ciului de
evacuare, lucru dictat de densitatea '
noxelor degajate in raport cu cea a ae-
rului interi or.
De la vari antele de baza s-au dezvol-
tat o seri e de variante specifice diver-
selor domenii care prezinta $i alte par-
ticul arita\i privind aerodinamica curgerii
in interiorul lor, in unele cazuri fiind
prevazute $i cu posibilita\i pentru intro-
ducerea aerului in interior.
Ni :;;ele sunt de doua tipuri : de labo-
rator sau industriale. Pot fi confectio-
nate din diverse material e: tabla nea-
gra, tabl a zincata, inox, mase plasti ce,
sti cla, polistiren armat cu fibre din
sticl a etc. - in functi e de natura, tern-
H
[mm]
500
500
500
I B I
H1
[mm]
100
150
150
.

I
.
A
[mm]
500
600
700
800
500
600
700
800
500
600
700
b
mf
,,;;;====.!I.
(/.... r

l
c
[mm]
390
470
595
625
420
505
590
670
420
505
590
670
1,0
1,4
1, 7
Fig. 6.2.2. Forma ~ dimensiunile fantelor de aspirafie marginala.
peratura :;;i gradul de agresivitate chi -
mica a noxelor captate.
6.2. 1.3 Dispozitive inchise
Carcasele reprezinta di spoziti ve op-
time de ventilare locala, asigurand cele
mai putine scapari de noxe in interiorul
incaperi lor.
Adoptarea lor este recomandabila ori
de cate ori procesele tehnologice permit
acest lucru si, in mod deosebit, in cazul
degajarii unor nocivita\i foarte toxice.

In figura 6.2.5 se indi ca doua
exemple de carcase .

a - In cazul bailor pentru eloxarea


benzil or din aluminiu, carcasa imbraca
complet baia; aerul folosit pentru an-
trenarea nocivita\ilor este preluat prin
portiunil e de intrare $i, respecti v, de ie-
sire a benzil or.

b - In cazul cuptoarelor electri ce cu


arc, carcasa, montata la partea superi -
oara a acestuia, este de tip hota inchisa
fiind prevazuta cu $1ituri laterale care,
impreuna cu rosturil e de la partea supe-
rioara pe unde culiseaza electrozii , asi-
gura accesul debitului de aer necesar.
Problemele care se pun la proiecta-
rea lor constau in:
- stabilirea locului, numarului $i su-
prafe\ei necesare a orificiilor pentru
accesul aerului interi or, astfel incat sa
se asigure o antrenare cat mai efi cienta
a noxelor degajate :;;i sa se evite aglo-
merarea lor intr-o zona oarecare a uti -
lajului sau carcasei;
- necesitatea, de multe ori , a racirii
fluxului de noxe degajate, la tempera-
turi care sa permita utilizarea de mate-
rial e obi $nuite pentru reteaua de cana-
1 le pentru evacuare;
- asi gurarea unei anumite stari de
depresiune (mai rar de suprapresiune)
in interi orul utilajului .
6.2.2. Ventilare locala
prin refulare
6.2.2. 1 Du:;uri de aer
Sunt instalatii de ventilare locala prin
care se realizeaza jeturi de aer concen-
trate, indreptate asupra muncitorilor
care lucreaza in apropierea surselor cal-
de, radiante, cu scopul de a facilita
schimbul de caldura al omului cu mediul
.
ambi ant pentru diminuarea supraso-
licitarii sistemului termoregulator uman.
Prin intermediul lor se intensifica schim-
bul de caldura convecti v, prin marirea
vitezei de circulati e a aerului i n jurul
corpului $i prin scaderea locala a tem-
peraturii acestuia, compensand, in a-
ces! tel, reducerea schimbului de caldu-
ra radiant al oamenilor i n apropierea
acestor surse.
Du$uril e de aer pot fi individuale sau
colecti ve, fi xe sau mobile, putand func-
tiona numai cu aer recirculat, caz in

'
"
'
100
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare
care se actioneaza numai asupra vite-
zei, sau - daca se pulverizeaza $i apa
in curentul de aer - partial si asupra
ternperaturii, mergandu-se pana la tra-
tarea partiala sau totala a aerului refu-
lat local.
La du$urile colective, o atentie deo-
sebita se acorda gurilor de aer care, in
varianta optima, sunt prevazute cu ar-
ticulatii $i jaluzele mobile, reglabile si-
multan, care sa permita modificarea di-
rectiei jetului in plan orizontal $i verti -
cal, caz in care se asigura eficienta op-
tima in functionarea acestor instalatii .

Conform prescriptiilor de protectie a
muncii, astfel de instalatii se adopta
cand densitatea fluxului termic radiant
al surselor, corelat cu durata de expu-
nere a muncitorilor, depa$esc urma-
toarele limite:
Densitatea fluxului
termic radiant
q, [W/ m
2
]
Durata de
expunere, r
-
700 1400 2100
4 min 50 s 20 s
In figura 6.2.6 sunt prezentate princi -
palele doua tipuri de du$uri de aer, cu
precizarea ca vehicularea aerului se
poate face cu ventilatoare axiale sau
centrifugale (radiale).
Prescriptii pentru parametrii de
calcul ai du$ului de aer
Dimensionarea orificii lor $i a celorlal -
te elemente componente ale acestor
instalatii sunt exemplificate la 9.7,
singurele elemente specifice referindu-
se la parametrii aerului refulat .
Limitele minime $i maxime ale tem-
peraturii $i vitezei pentru dU$Uril e de
aer, conform prescriptiilor din normele
generale de protectie a muncii sunt in-
dicate in tabelul 6.2. 1.
Efortul fi zic depus se apreciaza indi-
rect, pe baza degajarii totale de Caldu- I
ra a unei persoane [W/ persoana], de- I
tern1inata in baza unei metodologii
speciale, conform careia se stabilesc
categoriile de munca din tabelul 6.2.2.
Se recomanda asigurarea posibilita\i-
lor la gurile de refulare adoptate de mo-
dificare a directiei jetului refulat $i, in
special, a vitezei in limitele 0,5 ... 3,0 mis.
-
In toate cazurile umiditatea aerului
refulat se limiteaza la maximum 60 %.
6.2.2.2 Perdele de aer
Asigura refularea unor jeturi de aer
plane sau sub forma de panze, care se
utilizeaza in domeniul industri al si civil
in urmatoarele scopuri:
- ca mijloace de protectie la usil e ha-
lelor industri ale - destinate accesului
auto si cale ferata sau usile cladirilor

civi le cu deschidere frecventa - si la
golurile tehnologi ce prin care se face
introducerea, in secti i, in flux continuu

sau periodic, a material elor; perdelele


de aer impi edica patrunderea aerului
rece in situatia de iarna, la deschiderea
frecventa a acestora si, chiar, in situatia
de vara impiedica patrunderea aerului
cald in halele climatizate sau in depozi-
tele frigorifice;
- ca posibilitati de izolare a unor sur-
se de degajari nocive sau a unor por-
tiuni de hala opunandu-se propagarii
nocivitatilor in restul spa\iului;
- in sistemele de ventilare locala prin
refulare - aspirare pentru izolarea unor
spa\ii tehnologice, cum ar fi tunelurile
sau cabinele de vopsire, cuvele pentru
topirea unor materiale etc.
Tipuri constructive
Dupa temperatura aerului refulat, pot
fi cu aer cald, recirculat sau cu aer ex-
terior, primul tip utilizandu-se numai
~ -
-
""'\
-
-
-
-
-
-
-
-
i
I
B x: 600 (800)
'i
a
"'--..
"'-"\- -
-
/ - ;--
'
'
/
' /
i
'-
I
B .; 1000
I
b
' - - . c - -
'
'
-
-
/
- ( ...
\
'
~ - -
- ~
' ...__.,-<. -
-
- -
-
-
,I

B'
'
'
B
I
' ~ I
c
/
- ____,.,
~ ... -
-
- -
- - ... _____
- - (_
'
- -
_J --
-
'
B
'
I I
d

pentru cladiri social -cultural e.
Pot fi echipate cu ventilatoare centri-
fugale sau axiale, ultimele devenind
prioritare in prezent deoarece, pentru
aceleasi caracteristici func\ionale (debit
$i presiune), inglobeaza o cantitate mai
mica de rnetal, necesita un spa\iu re-
dus de pozare, iar montarea este mai
simpla.

Dupa locul de amplasare a dispoziti-


velor de refulare prin care se reali zea-
za, perdelele de aer pot fi:
- unilateral e, folosite pentru latimi ale
golurilor pe care le protejeaza, mai
mici de 2 m.;
- bilaterale, cu dispozitive montate pe
ambele laturi, pentru latimi ale U$ilor
mai mari de 2 m, solutie frecvent
folosita si cu mare eficienta;

--
--r
_. _,
~ -
-
r====-
=-
D D
~ r
e f
- - - -
- - - - -
-
- -
- - -
- - -
-
- . - - - - ...
- _.......-_ - - - - - - - -
-
- .-
-
'
'
I
B > 1000 mm
I
g
r- -
-
- -
-
~
-- --
-
- -
- -
.
-
(0
' (d
+--
I
- ,
+--
.
-
uf
"
-
- : :;o
.
-<-
I I -
~
L
-
'
-
-<-
-
- ~ :;o -
+--
-
- - - -
-
- - .. ..... c
- :;o
"

- +--
-
- :;o
I I
-
- .. - .....
-
c
-
.
-
-
c
+--
-
. '";,
- c
+--
- - '
-
- '
-
+--
-
c
I

< ~
-
- II
..... - A
v -
I
fAj
h
Fig. 6.2.3. Aspiratii marginale:
a - unilaterale obi!',>nuite; b - bilaterale
obi!',>nuite; c - bilaterale rabatabile;
d - bilaterale intoarse; e - inelare la
partea superioara; f - inelare
ingropate; g - cu refulare plana pe o
latura si evacuare pe cealalta;
h - cu refulare cu doze pe o /atura $i
evacuare pe cealalta.
I
I

I
I
I
I

I. lnstalatii de ventilare si climatizare


. '
Capitolul 6: Ventilarea industriala
- cu refulare la partea inferioara sau
superioara, folosite mai mult intre di -
versele incaperi interioare. cu tempe-
raturi vizibi l diferite sau si la exterior,
cand nu se pot monta alte tipuri ;
- cu refulare pe o latura $i evacuare pe
latura opusa, folosita la exterior dar,
mai ales, intre diversele zone interi -
oare.
In figura 6.2.7 se prezinta cateva ti -
puri de perdele de aer bilateral e, alca- '
tuite din: priza de aer , di stribuitor tip
pana te$ita, $lit plan paralel cu pereti
despartitori , ventilator centrifugal sau
axial.
+
a b
t
in fi gura 6.2.?a, priza de aer, ventila-
torul centrifugal $i di stribuitorul sunt
montate in exterior, si ngura legatura
subterana fiind cea dintre ventilator $i
di stribuitor. Montarea este inestetica,
greu de protejat impotriva intemperiilor
$i, ca urmare. utilizata in locuri fara
pretentii deosebite.
Schema din figura 6.2.?b, prin mon-
tarea subterana a ventilatoarelor $i ca-
nalelor, elimina inconvenientele solutiei
anterioare. Prezinta $i avantajul utilizarii
unui singur ventilator atenuand investi-
!iile montarii subterane. Sub aceasta
forma s-a utilizat :?i in varianta cu aer
~
c
t
d
I
l"'f ../
-
1.., \
I
Fig. 6.2.4. N i ~ e de venti lare:
- masa de lucru; 2 - corp ni :?a; 3 - perete despartitor; 4 - fereastra ghilotina;
5 - orificiu aspirare sus; 6 - orificiu aspirare jos; 7 - orificiu aspirare
suplimentar; 8 - racorduri fluide tehnologice (apa, gaze, aer comprimat etc.).
a b
Fi g. 6.2.5. Carcase:
a - pentru linii de tratament termic; b - pentru cuptoare electrice cu arc.
cald. disparand ri scul de inghe\ al ba-
teri ei. Pri za de aer se poate monta in
spa\iul verde sau la perete, caz in care
este necesar un canal subteran pana la
cuva centralei.
in figura 6.2.?c, ventilatoarele $i di s-
tribuitoarele sunt montate in interi or $i
numai pri za $i canalul acesteia sunt
montate in exterior. Pr in intoarcerea
distribuitoarelor cu latura mare in sus
$i pozarea ventilatoarelor in pozitiil e de
montare 3 sau 12 (cu refularea in sus)
se elimina montarea subterana care
pune unele probleme in zona inferioara
a U$ilor. Montarea, acceptata ca este-
tica exterioara, prezinta unele inconve-
niente care nu pot fi neglijate: pericolul
de condensare pe fa\a interioara a ele-
mentelor instalati ei; este impiedicata
comanda clasica $i eficienta de pornire
a acestor instalatii, in sensul ca nu se
mai poate porni la inceput instalatia $i
dupa 15 ... 30 secunde, cand s-a ajuns
la starea de regim, sa se deschida $i
U$3 de acces; montarea $1itului de re-
fulare la 40 ... 50 cm retras fata de mar-
ginea superioara a peretelui, afecteaza
mult eficienta instalatiei.
in figura 6.2.?d apar ventilatoarele a-
xiale, cu dimensiuni comparabile cu ale
tubulaturii , ceea ce simplifica mult
montarea $i permite mascarea lui cu
un portic care nu are numai rol estetic,
ci imbunatate:?te $i eficienta instalatiei ,
prin delimitarea locala a spectrului
curgerii .
Caracteristic schemelor anali zate $i
variantelor clasice de executie a
acestor instalatii este distribuitorul tip
pana te:?ita prezentat in figura 6.2.8,
pentru dimensiunea nominala de
4.000 mm, alcatuit din corpul distribu-
itorului, de sectiune trapezoidala, cu la-
tura mare de la partea de intrare a ae-
rului rezultata din viteza adoptata pen-
tru circulatia aerului, iar latura opusa
considerata 1/5 ... 1/4 din aceasta; $1itul
fantei tip plan paralel cu grosimea de
50 ... 250 mm prevazut cu pereti des-
partitori .
in figura 6.2.9 se prezinta o instalatie
pentru perdel e de aer, de constructie
modulata, echipata cu fante de con-
tractie.
Cercetarile experi mentale efectuate
in Laboratorul de instalatii, Facultatea
I de lnstalatii -Bucure:;;ti au aratat ca fan-
tele tip pana te:;;i ta, in absenta peretilor
despartitori, nu asigura uniformitatea
campului de viteze in sectiunea de re-
fulare, iar, in prezenta lor, aceasta uni -
formitate se obtine pe seama distruge-
rii miezului potential al jetului , ambele
aspecte fiind total nefavorabile in buna
functionare a acestor instalatii. Pentru
eliminarea acestor defici ente au fost
concepute distribuitoare echipate cu
' fante axiale de contractie (figura

-
'

102 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare



6.2.10) sau cu fante de refulare curbate
care asigura jetului refulat o directie de
50Q fata de axul distribuitorului. Con- J
structia acestor fante se poate face pe
baza figurii 6.2. 11 si tabelelor 6.2.3 si
6.2.4.
6.2.3. Ventilare locala
prin refulare ~ aspirare
6.2.3.1 Tipuri constructive
Sistemele se folosesc la: bai industri -
ale cu latimi mari, tuneluri de uscare,
cuve de electroliza si, in general, pen-
tru a asigura o miscare dirijata a aerului
intr-un spatiu delimitat sau nu geome-
tric, cu scopul de a impiedica propaga-
rea nocivita\ilor.
-
In figura 6.2. 12 se prezinta sistemul
cu refulare, pe o latura, $i evacuare, pe
latura opusa, folosit pentru bai industri-
ale cu latimi B > 1000 mm, dar la care
piesele sau elementele de sustinere a
acestora nu raman la suprafata deoa-
-
rece ar perturba jetul rezultat. lnaltimea
fantelor de aspiratie trebuie sa fie mult
mai mare decat grosimea jetului la dis-
1
tanta respectiva. Refularea se poate
face sub forma unui jet plan continuu,
fantele avand grosimea de 5 ... 15 mm.
Tn figura 6.2.13 unde este prezentata o
perspectiva, se observa ca, pentru a
nu se mari fanta de aspirare, in lateral,
fata de lungimea baii, s-au prevazut la
capetele acestora suprafetele triun-
ghiulare f (patrate si dreptunghiulare)
(fig. 6.2. 13) care, nu numai ca deli - '
miteaza curgerea dar diminueaza $i ac-
tiunea defavorabila a curenti lor de aer

orizontali, atenuand a$a zisele efecte
marginale.
6.2.3.2. Calculul bailor industriale cu
refulare pe o /atura ~ evacuare pe
-
latura opusa
Problemele specifice care se pun
constau in determinarea vitezei de re-
fulare vo si a debitului de aer corespun-
zator Lo, in conditiile in care grosimea
fantei Bo se alege in limitele
(0,005 ... 0,015) B, dar nu mai mica de
5 mm, pentru a se evita infundarea,
dar corelat si cu viteza vo pentru a nu
se depa5i valori de 12 .. . 15 m/s care ar
produce valuri la suprafata solutiei care
ar mari fluxul de noxe degajate. De
asemenea, este necesara determinarea
grosimii fantei de aspirare hra $i a de-
bitului de aer evacuat.
Metoda 1
Pentru obtinerea elementelor mentio-

nate (fig. 6.2. 12) in ipoteza ca viteza de
degajare a particulelor Vd este constan-
ta si neglijand efectul de limitare spa\i-
ala creat de oglinda lichidului din baie,
se folosesc relatiile de calcul pentru je-
tul liber si anume pentru:
- atenuarea vitezei ir1 axa jetului :
Tabelul 6.2.1. Limite minirne ?i rnaxime ale ternperaturii
?i vitezei pentru du?urile de aer
Nivelul radiatiei Degajarea de Limite minime Limite maxime

calorice [W/m2] caldura [Wipers.] Ii [QC) Vi [m/s] Ii [QC] Vi [m/s]
< 140 25,0 0,5 30,0 1,0
700
141 ... 200 23,0 0,5 28,0 1,0
201 ... 350 21,0 1,0 27,0 1,3
> 350 20,0 1,3 26,0 1,5
< 140 22,0 0,5 28,0 1,0
1400
141 ... 200 20,0 1,0 26,0 1,5
201 ... 350 18,0 1,5 25,0 2,0
> 350 17,0 2,0 24,0 2,5
< 140 20,0 1,0 25,0 1,5
2100
141 ... 200 18,0 1,5 24,0 2,0
201 ... 350 16,5 2,0 23,0 2,5
> 350 15,0 2,5 22,0 3,0
Tabelul 6.2.2. Degajarea de caldura in functie de intensitatea efortului fizic
deous in activitatea orofesionala
Cateaoria de munca. Activitati cu: Deaaiarea de caldura W/oers
caracter static
sezand sau in oicioare <140
efort fizic mic 141 ... 200
efort fizic miilociu 201 ... 350
efort fizic mare > 350
Tabelul 6.2.3 Construe ia fantelor sirnetriee ti . 6.2.11 a
Tip
A B c D E
Dim. mm
a 75 100 125 150 175
b 450 500 500 750 750
I 150 150 200 200 250
R 250 250 250 325 350
Tabelul 6.2.4 Construe ia fantelor la 50(fia. 6.2.11 b
Tip
A B c D
Dim. mm
a 75 100 125 150
b 450 500 500 750
I 1 115 115 115 -
-
12 105 40 30
-
R1 150 175 175 -
R2 300 700 700 -
10
90 90 90 -
1
I
,
I
I
I
/ v
~
I
I
I
' '
,//,,,,//,,/ , / , / / /
a b
Fig. 6.2.6. Du?uri de aer:
a - individua/e; b - co/ective;
1 - vas cu apa; 2 - articulatie; 3 - gura cu jaluzele.
E
175
750
-
-
-
-
-
2
F
200
850
275
375
F
200
850
-
-
-
-
-
,e? I
3
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
(6.2. 1)
_ V , 0,347 _ 1,1
v - -- --
' - Vo - )a; +0,205 -- X
Yaa Bo
- grosimea jetului la o di stanta x de
sectiunea de reful are:
0
0
0
"
8,
B o B o Bo
(6.2.2)
- debitul antrenat de jet pana la
distanta x:
3500
L = !::.._ = 1,7 ax + 0, 205 = 0,54 I x
Lo Bo YB o
(62.3)
Se utili zeaza pentru simpl ificare rela-
tiile aproximative, care pentru latimi
mari ale bailor (B > 1 m) termenul
ax/Bo 0, 205, pentru x = B. Pentru
I
___ :
I !
- - 1
I
...._ ____ __ /
I
\
I Exterior
3
. Pl'
1
2
I I
' - -
I
...... _ ____ _,
/
0
0
0
"
Interior 1 1 . rr===n(

I 1
a ;
3500
,Q
l __ _J
I
I
'
R
illJJ
_______ L ____ _ I
I
3
--- -----+- ,
-------
1 I
I
2 I I 2
,df __
I
Exterior
Interior
b
Interior
d
Fig. 6.2.7. Solutii constructive pentru instalafii cu perdele de aer:
a - ventilatorul $i distribuitorul montate in exterior; b - ventilatorul montat in subteran; c - ventilatorul si distribuitorul
montate in interior; d - varianta folosind ventilator axial.
1 - distribuitor de aer; 2 - fanta de aer; 3 - ventilator radial ; 4 - ventilator axial.
Capitolul 6: Venti larea industrial a I. de ventilare climatizare
coeficientul structurii turbulente s-a
considerat a = 0, 1.
Din condi\ia ca parti cula din si t ua\ia
cea mai defavorabila sa intersecteze
planul fantei de aspirare, au rezultat re-
la\iile pentru:
- viteza de reful are:
'
vo "' 2,5c vu( B/ Bo)
112
[m/ s]
- debitul de aer refulat:
(6.2.4) I
Lo= LBo- vo [m3/s]
- inal\imea fantei de aspirare:
hra 2': Bd2 + 0,248 [m]
i
'
(6.2.5) I
I
(6.2.6) i
- debitul de aer evacuat: \
0,7(B/Bo)
112
Lo [m
3
/s] (6.2.7) 1
in rela\iil e de mai sus:
c este un coefi cient de corec\i e care I
tine seama de influen\a curen\il or de I
I
I
I
aer din incapere, prin care se majorea-
za, practi c, valoarea teoretica a vi tezei
cu 30-50 %; Vd = 0,003M, viteza de
degajare a parti cul ei [mis]; M = tt> - t,:
fb, t; - temperaturil e solu\iei din baie,
respectiv cea interi oara [
0
C); L - lungi-
mea baii [m] .
Metoda 2
Dupa aceasta metoda rezulta:
- viteza jetului in sec\iunea de refulare:

I
I
I [m/s]
I
(6.2.a) I
- debitul de aer reful at, rela\i a 6.2.5.
- debitul de aer antrenat pana la
locul de aspirare:
+ 0,41
I
[m
3
/s] (6.2.9) I
i n aceste rel atii , a = 0, 1 ... 0,2 este co-
eficientul structurii turbul ente; Vm - I
viteza medie in jet in dreptul sec\iunii I
de aspirare pentru care se recomanda :
valoril e: J
i
Temperatura
solu\iei din
baie [
0
C]
Viteza medie,
Vm [mis]
<20 21 .. .40 41 .. .70 71. .95 1
0,58 0,758 0,858 1,008
Debitul de aer evacuat se considera
eel rezultat din r ela\ia 6.2.9 pentru tem-
peraturi ale solu\i ei din baie mai mici
11
de 70 C. Pentru valori mai mari se
considera o majorare de 10 ... 25 %. I
lndicatii dupa
Recknagel - Sprenger - Sctramek
1
Precizaril e se refera la situa\ia in care I
refularea se face prin distribuitoare cu ,
duze, men\i onandu-se ca debitul de i
aer evacuat in acest caz ar reprezenta :
50 % din cazul absorb\ii lor bilaterale.
- Diametrul distribuitorului 0 = 25-50 mm;
diametrul duzelor, d = 4 ... 5 mm; pasul
dintre duze: p = 50 mm; presiunea
aerului: 1000 ... 2000 Pa.
Exemp/u/ de ca/cul 1
Se determina elementele unei insta-
lI)
,..._
0
"<ot
22 i1 006
4
11000
,..._
(J)
(')( i
I
I
I
lI)
N
co
(')
Fi g. 6.2.8. Dist ri buitor de aer
t i p pana
la\ii de ventilare locala prin refulare
(sub forma de jet plan) $i aspirare la o
baie industri ala cu dimensiunil e
BxL = 1000x3000 mm, $1iind ca tem-
peratura solu\i ei din baie este de 75 C
iar cea interioara de 15 C.
Pentru i nal\imea fantei de reful are Bo
se considera trei valori distinct e i n in-
tervalul recomandat
Bo = (0,005 ... 0,015) 8 , elementele ce-
rute fi ind calculate i n tabelul 6.2.3:
Din tabel se const ata urmatoarele:
- atat la reful are cat !?i la aspirare, de-
bitele sunt mai mari dupa metoda 1;
- tendin\a de vari a\ie a debitul ui de aer
aspirat in func\i e de inal\imea fantei
este inversa in cele doua metode;
- ambele metode conduc la cre!;) teri
importante ale debitului de aer rezul-
tat, odata cu marirea i nal\imii fantei,
de unde apare justifi cata indi ca\i a fo-
losirii unor inal\imi Bo cat mai mici.
in sfar!;>it, daca s-ar compara cu re-
zultatele de la aspira\ia bilaterala, ar re-
zulta ca debitele evacuate sunt mai
mi ci, situa\ie foarte avantajoasa iarna,
I deoarece se diminueaza necesarul de
! caldura pentru incalzirea aerului de
compensa\i e.
6.3. lnstalafii de descetare
6.3.1 . Probleme generale
- corpul fantei; 2 - perete posteri or; Cea\a apare, in special, in peri oada
3 - element de ghidare; I rece a anului, i n incaperil e cu degajari
4 - racord fanta. -
'----------- -------'
1
1mportante de vapori de apa (unele
6
5 .""
'
-
E
I
I
II
c>1
- -- ---- 2
c
2
I
""'-.:::::::__
Q)
a.
<ll

::i
i
0
0 1
u
-- - -- t-
E
I
""-.:::::::_ _
Inter ior hala
Fig. 6. 2.9. lnst alafie pentru perdele
de aer, de const ructie modulata,
echi pat a cu fante de cont ractie:
1 - u$3 gli santa;
2 - priza de aer;
3 - electromotor ventil are;
4 - burduf;
5 - corp fanta (difuzor) ;
6 - $lit fanta.
sec\ii din fabricile de textil e, de zahar,
de harti e, in pi scine etc.) $i conduce la
deteri orarea elementelor de construc\ii
(in special, cele exterioare) $i la crearea
unor condi \ii necorespunzatoare de
munca. lnstala\iile de desce\are au ro-
lul de a i mpiedica formarea ce\ii $i de
ig. 6.2.10. Fante axial e de cont raqie.
1 - corp dispozi ti v; 2 - fanta
1 de contrac\ie; 3 - racord circular.
I. lnstala!ii de ventilare ~ climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
a inlatura condensarea vaporilor de
apa di n aerul incaperii pe suprafetele
interi oare reci; ele pot fi instalatii de
ventilare generala sau combinata (ven-
ti lare generala + locala}, asigurand in
acela$i li mp $i incalzirea incaperil or in
sezonul rece.
Tipuri de instalatii :
a - ventilare generala cu reful are la par-
tea inferi oara sau superi oara (cu/fara
corpuri de incalzire la nivelul plafonului ;
cu/fara dirijarea aerului spre zona de
lucru), cu reful are la partea inferi oara $i
superioara;
b - ventilare combinata cu evacuare lo-
cala + introducere generala sau evacu-
are locala !?i generala {la partea superi-
oara) $i introducere generala la partea
inferi oara.
ra, de existenta podurilor rulante etc.
Reducerea umiditatii relati ve a aeru-
lui interior poate fi reali zata prin mon-
tarea de suprafete incalzitoare (tevi, re-
gistre, serpentine) la partea superi oara
a incaperilor, prin reful area de aer cald
(30 ... 45 C) in zona plafonului, pr in ma-
rirea debi tului de aer !;i i prin mari rea
substantiala a gradului de izolare ter-
mica a plafonului .
La tratarea cazurilor expuse, in conti -
nuare, se fol osesc urmatoaele notatii :
Oi - sarcina termica a incaperii iarna
[kW] ; Gi - sarcina de umiditate [kg/s]
sau [kg/h] ; R, I, s. M, E - starile aerului
reful at (R), interi or in zona de lucru (1),
evacuat la partea superi oara (S}, ames-
tecat - in cazul recircularii - (M), $i ex-
teri or (E); ; = Q;/ Gi - directi a de modi -
fi care a starii aerului refulat (raza pro-
cesului) [kJ/kg] ; f3 = (x; - Xr)l (xs - Xr) -
coefi cientul de preluare a umiditatii ;
6.3.2. lnstalafii cu refularea
aerului jos sau sus _cu dirijare
spre partea inferioara a incaperii
Se cunosc:Q,, Gi, E, I; se determina
Ei = Q;/ G, ; se inscriu i n diagrama h- x
starile aerului E $i I; se duce prin I o
paralela la Ei care se intersecteaza cu
verticala punctului E rezultand R (fi g.
6.3. 1); se determina (prin interpolare)
valoarea coefi cientului f3 in functi e de Ei
$i raportul h/ H cu ajutorul tabelului
6.3. 1.
Starea finala a aerului evacuat S
(fig. 6.3. 1), care se gase!;>te pe paralela
la E1 dusa prin I. se determina calculand
Xs = x, + (x, - x,)/[3 $i care, de regula,
se gase$l e i n zona de ceata (sub curba
Sistemul eel mai indicat este eel cu
reful area aerului la partea inferioara (l a
1,50 .. .2 m deasupra pardoselii) $i eva-
cuarea celui viciat la partea superioara,
astfel ca deplasarea aerului de ventila-
re sa se faca in acela$i sens cu mi !;>ca-
rea naturala a vaporil or de apa. Si ste-
mul de ventilare tine seama in acela$i
timp de marimea $i amplasarea utilaje-
lor tehnologice, de deservirea acesto-
I
<p = 100 %). Scoaterea punctului S di n
zona de ceata se poate face prin ma-
rirea debitului de aer pentru ventilare,
I in care scop se alege, de exemplu,
<p = 90 % $i se intersecteaza cu dreap- h - inaltimea zonei de lucru, [m] ;
H - inaltimea la care se face evacuarea
aerului din incapere, [m] ; L- debitul de ,
aer pentru iarna [kg/h] ;
ta RS rezultand punctul S'. Noua sta-
rea a aerului interior in zona de lucru,
I', se determina calculand Xi' = Xr + f3
L = 1Q3 f3 G;/(x; - x,.) (6.3. 1)
Xi, Xr exprimati in [g/kg], iar Gi in [kg/h].
r, __ _
a b
Fig. 6.2.11 . Constructia fantelor de contractie:
a - fante axiale de contracti e; b - fante la 50.
Fig. 6.2.13. Ventilarea bailor industriale, cu refulare pe o latura
~ aspiratie pe latura opusa - perspectiva.
(xs - Xr). Daca parametrii punctului I'
corespund ca temperatura $i umiditate
cu cei prescri $i se calculeaza debitul
de aer:
L = 103 {3 G;/ (Xi' - Xr); (6.3.2)
daca nu, se alege o noua valoare pen-
tru umiditatea relati va (de exemplu
<p = 80 % ) $i se determina un nou
punct I' . Scoaterea punctului S de sub
curba de satura\ie se poate face $i prin
ridi carea temperaturii de reful are de la
tr la tr 1. De regula, temperatura aerului
din stare Ii nu se incadreaza in norme.
fiind prea ridi cata. Pentru mic!;>orarea
consumului energetic se recurge la re-
circularea aerului . Amestecarea aerului
exteri or E cu aerul interior S' sau S'1
(debitul de aer proaspat, adus din ex-
terior , se determina din condi\i a diluarii
C02 degajat de ocupanti . dar nu mai
putin de 10 % din debitul de aer pen-
lru ventilare) duce la situarea punctului
M sub curba de saturati e, motiv pentru
care se recurge, mai intai, la preincal-
zirea aerului exterior, pana in E', dupa
care se face amestecul rezultand
punctul M'. Pentru a avea o singura
y B
A
Fig. 6.2.12. Ventilarea bailor
industriale, cu refulare pe o latura
~ aspirafie pe cealalta.
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare
incalzire se poate incalzi aerul exteri or
pana in R dupa care se face amestecul
rezultand direct R'. Noua stare a aeru-
lui interior din zona de $edere I" se
determina din condi\ia:
Xi" = Xr' = (3 (xs - xr) . Necesarul de cal-
dura pentru incalzirea aerului exterior,
Lp: Q = Lp (hr - he). (6.3.3)
6.3.3. lnstalaJii de descetare
cu reful area aerului in partea
inferioara ~ i suprafete
de i ncalzire i n zona pl afonul ui
Pentru scoaterea punctului S din
zona de cea\a se folose$1e caldura ce-
data de corpuri le de incalzire montate
in zona plafonului . he toe o incalzire, la
x=constant, din S pana in A (fig. 6.3.2).
Temperatura pana la care se va face
incalzirea aerului, ta, se determina din
conditia ca la plafon sa nu se produca
condensat. in acest scop se determina
temperatura superficiala interioara a
plafonului 8i din relatia:
i ~ fi - kpt (ti - feYa;
$i se traseaza in diagrama h - x. T em-
peratura punctului de roua al aerului
din stare A trebuie sa indeplineasca
condi\ia:
hA ~ 8; - 1 (6.3.4) I
Daca nu este indeplinita aceasta
conditie se imbunata\e;;te termoizolatia
plafonului. Temperatura aerului la pla-
fon este superioara cel ei din zona de
lucru, deci in loc de t; in relatia de mai
sus trebuie introdusa ta.
kpJ (fa - fe) = a; ( ta - 8;) (6.3.5)
Temperatura ta se alege prin incer-
cari. Alegand o temperatura ta se inter-
secteaza cu xs rezultand punctul A \
care se une$te cu R $i se cite$te
valoarea razei procesului t:'; > c,. Cre$-
terea direc\i ei de modifi care a starii ae-
rului s-a tacut pe seama caldurii dega-
jate de suprafe\ele de incal zire, Oct.
Din relajia t:'; = (Ot + OctYGi se deter-
mina necesarul de caldura ce trebui e
furnizat de suprafe\ele de incalzire:
Oct = t:'i G; - 0 ; (6.3.6)
in continuare se calculeaza noua va-
loare a coeficientului f3' in funcjie de t:' $i
h/H $i starea aerului din zona de lucru:
Xi' = Xr + {3' (Xs - Xr) (6.3.7)
lntersecjia dreptelor Xi' $i RA deter -
mina starea aerului interior, I', ai carui
parametri se compara cu cei recoman-
da\i . Daca temperatura t; este prea ri-
dicata, se alege o temperatura de refu-
lare mai mica fr, respectiv, un nou
punct R'. Se unesc R' $i A, se cite$te
t:i , se determina (3" $i x;, respectiv,
noua stare I" ale carei valori de tempe-
ratura $i umiditate se compara cu cele
recomandate.
Din considerente economice se re-
comanda recircularea aerului , proce-
dandu-se ca in cazul precedent
( 6.3.2). Temperatura aerului refulat,
tw, trebuie sa nu fie mai mica de
14 ... 15 C pentru a nu da na$1ere la
curen\i de aer reci , suparatori .
6.3.4. lnstalat ii de descetare
cu refularea aerului la partea
inferioara ~ i superioara
a i ncaperii
Datele initiate de calcul sunt cele din
exemplele anterioare. Se determina
temperatura aerului refulat la partea in-
ferioara fR 1 ducand prin I o paralela la
t:; pana intalne$1e verticala punctului E,
alegandu-se, in acela$i timp, $i tempe-
Tabelul 6.2.3. Elemente calcul ate i n exemplul de calcul 1
inal\imea fantei, Bo fml 0,005 0,010 0,01 5
..--
viteza de refulare, vo [mis] 8,91 6,3 5, 14
<ll
debitul de aer refulat, Lo [m
3
1sl 0, 134 0, 189 0,231
'D
.8 debitul de aer aspirat, Lev [m
3
/s] 1,327 1,323 1, 320
<D
2
inal\imea fantei de aspirare, hra [ml 0,2425 0,245 0,2475
viteza de aspirare, va [mis] 1,82 1,80 1,78
N
viteza de refulare, vo [mis] 7,54 5,39 1,78
"' debitul refulat, Lo [m31s] 0, 113 0, 162 0,200
'O
0
a;
debitul evacuat, Lev [m31s] 0,735 0,753 0,766
2
i
Tabelul 6.3.1. Valori le coeficient ului de preluare a umi dit atii , {3
h E = QIG [kJ/kg]
-
H 2300 2600 3000 3500 4200 5200 7000 10500 21000 >21000
0, 1 0, 1 0, 15 0,23 0,3 1 0,40 0,51 0,60 0,71 0,8 1 0,91
0,2 0.2 0,26 0, 34
'
0,41 0,49 0,58 0,66 0,76 0,83 0, 92
'
0,3 0,3 0,37 0,43 I 0,50 0, 56 0,64 0,71 0,79 0, 86 0,93
0,4 0,4 0,44 0,53 0,57 0,62 0,69 0,76 0,8 1 0,88 0,94
0,5 0,5 0,53 0,59 0,64 0,70 0,74 I 0,79 0,84 0,90 0,95
0,6 0,6 0,64 0,67 0,72 0,76
I
0,80 0,83 0,88 0,9 1 0, 96
0,7 0,7 0,76 0,77 0,79 0,83 0,85 0,89 0,90 0,94 0,97
0,8 0,8 0,83 0,85 0,87 0,88 0,90
I 0,92 0,94 0,96 0,98
0,9 0,9 0,91 0,92 ' 0,93 0,94 0,95 0,96 0,97 0, 98 0,99
I
1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
. .
ratura aerului reful at la partea superi -
oara a incaperii, fR2 = 30 .. .45 C. in
continuare, calculul se face prin incer-
cari. Aerul de stare R 1 refulat la partea
inferioara a incaperii (fig. 6.3.3), evolu-
1 eaza pe direc\ia R 1S ajungand la sta-
,1 rea S catre partea superioara a incape-
rii unde se amesteca cu aerul refulat
' I sus, mai cald, avand starea R2. Starea
intermediara S' se va gasi pe dreapta
R2S. Determinarea punctului S' se face
I alegand un anumit raport al debitelor
I de aer refulat jos $i sus, fie propunand
I o anumita valoare <ps, a aerului evacuat
1
din incapere (de exemplu, 70 ... 80 %).
I
Se une$te S' cu R2 $i se cite$te direc-
jia i a procesului R2S'. Pe baza valorii
; $i a raportului hl H se determina (3' $i
apoi x;:
x; = Xr + (3' (xs - Xr), rezultand starea
aerului interior I' din zona de lucru la
intersectia dreptelor R 1S' cu x; care se
compara cu cea recomandata prin nor-
me. Daca nu corespund parametrii
punctului I' se alege o noua valoare <ps,
$i se repeta calculele.
Debitul de aer pentru venti lare se de-
1
termina cu rela\ia:
L= 10'/3' __g_ [kgl h) (6.3.8)
Xs- Xr
CU G; [kgl h] $i Xs, Xr [g/kg].
Debitele de aer, refulate la partea in-
ferioara $i superioara, se calculeaza
dupa procedeul obi$nuit;
I L sup = S'S = a (6.3.9)
., L.,, S' R2
segmentele S'S $i S'R2 masurandu-se
i pe diagrama (fig. 6.3.3)
: L sup = aL;nr = a(L - Lsup)
I
. Lsup = Lal(a+1);
Lnr = L - Lsup = U(a+ 1).
\ Caldura necesara incalzirii aerului:
Oinf = L nt(hr 1 - he) [kW]
Osup = Lsw(hr2 - he) [kW].
cu Lnt, Lsup exprimate in [kg/s] .
Schema de principiu a instala\iei de
desce\are este indicata in figura 6.3.4.
6.3.5. l nstalafii de descefare
cu evacuarea aerului
prin di spoziti ve de aspiratie
locala (DAL)
Mult mai efi cienta este captarea va-
porilor de apa chiar la locuri le de pro-
ducere $i evacuarea lor direct in ex-
terior. Compensarea aerului evacuat se
face printr-un sistem de ventilare de in-
troducere. Evacuarea aerului viciat se
poate face sau numai prin DAL sau $i
printr-o evacuare generala la partea
superioara a incaperii. lntroducerea ae-
rului se face, dupa caz, la partea infe-
rioara/ superioara sau la ambele parti .
Se cunosc din procesul tehnologic:
Gu - debitul de abur degajat de utilaje
in incapere [kg/h] ; Ou - degajarea de

I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
107

caldura [kW] ; I. E - staril e aerului inte-
ri or. respect iv. exteri or; Ls - debitul de
aer specifi c ( debitul de aer necesar
pe11tru evacuarea a 1 kg de abur dega-
jat) necesar la determinarea debitului
de aer al DAL-ului [kg aer/kg abur de-
ga1at] ; p - cota parte din degajaril e de
abur $i caldura care se raspandesc in
i ncapere.
Se determina LoAL = Gu Ls. [kg/ h], cu
Ls determinat din tabelul 6.3.2;
p - scaparil e de caldura $i abur in aerul
incaperii , determinate cu grafi cul din
fi gura 6.3.5; nocivitatil e evacuate prin
DAL (fi g. 6.3.4):
OoAL = (1 - p)Ou; GoAL = (1 - p}Gu;
$i raza procesului :
(6. 3. 10) i
EoAL = 3600 OoAJ_I GoAL (6. 3. 11}
parametrii finali ai aerului evacuat prin :
DAL:
xa = Xi + 10
3
GoAL.ILoAL si
'
(6. 3. 12)
h a = h i + 36000 oALILoAL, (6.3.13)
in care GoAL este exprimata in [kg/h] ,
OoAL in [kW] , iar LoAL in [kg/h). lnter-
secti a dreptelor Xa $i h a determina
punctul A (fi g. 6.3.6) care reprezinta
starea final a a aerului evacuat prin DAL
$i care trebui e sa se afl e $i pe paral ela
dusa prin I la EoAL . Dreapta IA repre-
zinta evolutia aerului in DAL. Se det er- ,
mina in continuare: nocivita\ile degaja-
te in incapere care n-au fost preluate
pr in DAL, GH = p Gu [kg/ h) - $i
0 11 = p Ou [kW]; bilanturil e term ice:
0 ; = OH+ Os - Op [kW] $i de umidita-
te, G; = GH + Gs [kg/h) (Os - degajarile
de caldura de la alte surse;
25 -
20
o- -
10
-
ro
L
::J
-ro
(D 5 .
0.
E
Q)
I- 0 -
-5
E'
- 10
- 15 - '<)'o
E ,
1, -
-
--
- -
--
M'
M \.
'
'
I
I
I
I
Op - pierderil e de caldura ale incaperii,
Gs - dega1arile de umiditate de la alte
surse); Eincapere - 3600 O/G,;
L = 103. G,/(x; - xr); starea aerului reful at
in incapere, R, obti nut prin intersec\ia
paral elei prin I la E;ncapere $i dreapta Xe.
Dreapta RI reprezinta evolutia aerului
refulat in incapere.
Observatie: se compara debitul de aer
L al incaperii (halei) care reprezinta ae-
rul de compensati e cu debitul de aer al
DAL, LoAL. Daca L < LoAL si nu exista
posibilita\i de compensare fara inrauta-
tirea conditiilor interi oare, se recurge la
marirea debitului de aer introdus de la
valoarea L la L ' = LoAL ( daca nu se im-
pun $i alte conditii de suprapresiune
sau subpresiune). Modificandu-se de-
bitul de aer al incaperii se va modifi ca
$i starea aerului interi or, aceasta deve-
nind I' pentru care se determina noul
con\inut de umiditate x;' = Xr + 103. G;/ L '.
Punctul I' rezulta din intersec\i a drep-
telor x;' $i t; (care trebuie sa ramana
aceea$i). Raza procesului, Eincapere, ra-
mane aceea$i (deoarece 0 ; $i G; raman
neschimbate); ducand prin I' o paralela
la aceasta pana intersecteaza xe rezul -
ta noua stare a aerului refulat R'. Mo-
dificarea starii aerului interior atrage
dupa sine modificarea starii finale a ae-
rului evacuat prin DAL, aceasta deve-
nind A'. Punctul A' rezulta la intersecti a

dreptelor x a = Xi ' + 10
3
GoALILoAL $i
ha = h,- + OoALl3600LoAL. Evolutia ae-
rului va fi deci: ER' - (incal zirea aerului
refulat in incapere cu ajutorul unei
baterii) R'I' (evolutia aerului in incapere
i n procesul de preluare simultana a
caldurii si umiditatii care nu au putut fi
preluate prin DAL) l 'A' (evoluti a aerului
i n DAL ca urmare a preluarii caldurii si

umiditatii in acesta).
Exemplul de ca/cul 1
lntr-o hala de albit panza se degaja i n
sezonul rece o cantitate de caldura
O, = 120 kW $i o cantitate de abur
G; = 155 kg/h = 0,043 kg/s. lnaltimea
zonei de lucru h = 1,8 m, inaltimea guri-
lor de evacuare a aerului H = 6 m, tem-
peratura aerului exterior te = - 15 C, con-
tinutul de umiditate Xe = 0,8 g/kg, tem-
peratura aerului interior t; = 16 ... 18 C.
Rezolvarea exemplului de calcul se
face pentru t oate vari antele studiate
I anteri or.
, E; = 0 1/ G; = 120/ 0,043 = 2780;
h! H = 1,8/ 6 = 0,3
conform tabelului 6. 3. 1 rezulta {3 = 0,40.
Varianta 1.
Marirea debitului de aer introdus (fig.
6.3.1). Se alege t,. =16 C $i se inter-
secteaza cu Xr = 0,8 rezultand R prin
care se duce o paralela la ; = 2780
pana la izoterma de 18 C rezultand I
(18 C; 67 %; 8,6 g/kg; 40 kJ/kg);
Xs = 0,8 + (8,6 - 0,8)/ 0,4 = 20,3.
lntersec\ia dreptelor Xs = 20, 3 cu para-
lela prin R la Ei = 2780 determina S
care se afla sub curba de saturatie.
'
Refularea de aer mai cald de 16 C nu
este indi cata pentru ca duce la marirea
temperaturii aerului interior (reful area
aerului cu 20 C ar conduce in zona de
lucru la 0 temperatura de 22 C) si, in

0
(")
0
N

25
20
15
10
0
0
-
ro 5
L
::J
-ro
L
0
E
Q)
I-
-5
- 10
- 15
R
R'
0
co
0
'
\ -0
E .
\
0
<O
I
-
I'
l()
0 I f'-..
0 -
_o
0

A
I '
s
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

- ' :
Con\inutul de umiditate [g/kg]
Fig. 6.3.1. Reprezentarea procesului de descetare la o
instalatie cu refularea aerului la paf!ile superioara
inferioara ale incaperii.
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Cont inutul de umidi tate [g/kg]
Fig. 6.3.2. lnstalatie de descetare cu suprafete incalzitoar
la partea superioara a incaperii.


t
'
'


108 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare

consecinta. se recurge la marirea debi -
tului de aer refulat in incapere. Se in-
tersecteaza RS cu <p = 90 % rezultand
'
S' (19 C; 12,2 g/kg; 90 %; 51 kJ/kg; I
trs ' = 17 ,3 C). Pentru a nu se produce
condensare pe plafon trebuie ca:
37 kJ/kg). Starea aerului din zona de
$edere I" (18 C; 69 %; 8,90 g/kg;
40,80 kJ/kg) s-a determinat cu ajutorul
continutului de umiditate
'
x, = 7,65+0,40(10,75-7,65) = 8,9.
-
lncalzirea aerului de ventilare necesita:
ajutorul corpurilor de incalzire pana la
30 C (punctul A). Temperatura plafo-
nului este:
e; = 30 - o,6(30 + 15)18 = 26,6 c.
i Conditia e; > tra + 1 = 25 + 1 = 26 C
'
0 Lp = 5000(-3 + 13)/3600 = 13,9 kW;
a \ OL = 15500(37 - 30,2)/3600 = 29,3 kW,
' respectiv Or = 13,9 + 29,3 = 43,2 kW
I fata de 134,3 kW cand se utilizeaza

8; > trs' + 1= 17,3 + 1 = 18,3 C.


Temperatura superficiala interioara
plafonului:
8; = 19-0,6(19+ 15)/8 = 16,45 C,
(pentru un kpJafon = 0,6 W/m2K).
Conditia de impiedicare a condensarii
nefiind indeplinita se recurge la depla-
sarea punctului S in S;' pentru care
i este indeplinita. Se une$te R cu A $i se
i cite$te E ; = 3300.
' Sarcina termica a corpurilor de incal-
zire Oc1 = 33000,043 - 120 = 21,9 kW
iar {3' = 0,475 pentru h/H = 0,3 $i
E"; = 3300 (tab. 6.3.1) $i. respectiv
ts1 = 15 C, iar
, numai aer exterior, deci o reducere de
i ((134,3 - 43,2) 100 %]/ 134,3 = 67,8 %.
! Varianta 2.
'
Montarea unor corpuri de incalzire in
zona plafonului (fig. 6.3.2).
8;1 = 18,5 - 0,6(18,5 + 15)/8 = 16 C = ' Presupunem incalzirea aerului cu
X; = 0,8 + 0,475(20,3 - 0,8) = 10.
lntersectia dreptelor x; $i RA determi-
na punctul I' (22,8 C, 57 %; 10 g/kg;
48, 1 kJ/kg). Dupa cum se vede, tem-
peratura aerului in zona de lucru
= ts1 + 1 = 15+1,
conditia fiind indeplinita. !
x; = 0,8 + 0,4(10,75 - 0,8) = 4,8, care i
intersectata cu RS determina punctul I'
(17 C; 40 %; 4,8 g/kg; 29,2 kJ/kg);
L = 0,40 103 155/(4,8-0,8) = 15500 kg/h;
Or.. = 15500(18,2+ 13)/3600 = 134,3 kW.
Se recurge la recircularea aerului,
amestecand aer de stare E cu aer de
stare Si. M aflandu-se sub curba de
saturatie se preincalze$te aerul exterior
pana la te = -5 c. .
Presupunand LP = 5000 kg/h (aer !
proaspat) $i LR = 10500 kg/h (aer recir-
culat):
--
S,'M' = 5000 = 0,476;
4. E'M' 10500
E'M' = E'SLR = 113
1
o
5
oo = 76 5
L 15500 '
mm
Verticala prin M' determina pe RS
punctul R' - starea aerului refulat in
incapere. R' (17,7 C; 60 o/o; 7,65 g/kg;
35
30
25
20
I'
R1
I
15 If)

(")
0
0

ro 10
L
:J
-ro
L
Ql
5
0.
0
co
E
.
<U
0
f-
0
- 5
- 10
- 15
E
GE
1----@- ---- --- ------------I
I VE GA-+l ...I -.-
1
I
I
I
Tc
. -.. --

GR
I
p A -
- ...... ...
. . .
. .
I o
r-- - ---+-+
DAL
I
@ t---- _JTC_J - _Ou;,... pO..'.'.... T

CA F VI CR
Fig. 6.3.4. Schema de principiu a unei instalafii de descetare:
VI - ventilator de introducere; VE - ventilator de evacuare; PA - priza de aer;
H
CA - camera de amestec; F - filtru de praf; Bl 1.2 - baterie de incalzire; CR - clapeta de
reglare; GE - gura de evacuare in exterior; GR - gura de refulare; GA - gura de ab-
sorbtie; TC - termostat de camera; Tc - termostat de canal; Te - termostat pe aerul
exterior.
30
A'
A
R
25
?{!>':JO
R'
\\
20
s
18
I '
15

0
0
10

ro

:::>
-ro

5
<U
Q
0
E
co
-
0
<U
f-
0
- 5
- 10
- 15
E 'Yc;


0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Continutul de umiditate [g/kg]
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Con\inutul de umiditate [g/kg]
Fig. 6.3.3. lnstalafie de descetare cu refulare
de aer cald sus jos.
Fig. 6.3.6. lnstalatie de descetare cu evcuarea aerului
prin dispozitiv de aspiratie locala.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 6: Ventilarea industriala 109
(22 ,8 C) este pre a ridi cata. Se reduce
t emperatura de reful are la 10 C (a-
ceasta temperatura trebuie privita criti c
pentru ca favori zeaza aparitia de cu-
renti reci , suparatori . Se uneste R' cu
A si se citeste directi a procesului R'A,
;' = 3575.
exteri or:
Varianta 1
Varianta 2
Varianta 3
Debit de aer
[kg/ h]
15500
4050
3420
Varianta 4.
Debit calori c
[kW]
134,30
61,88
33,90
Evacuarea aerului prin DAL (fig. 6.3.6).

lntr-o incapere de produc\ie in care
se prescriu ti = 18 C $i cpi = 75 o/o
func\ioneaza un utilaj cu urmatoarele
i degajari iarna:
Pentru ," = 3575 si h/ H = 0,3 rezulta
f3 ~ = 0,51 respectiv _ I
x, = 0,8 + 0,51(20,3 - 0,8) - 10,75, care
intersectata cu R 'A determina I"
(20,4 C; 71 %; 10,75 g/kg; 47,8 kJ/kg).
Temperatura aerului interior nu se inca-
dreaza in recomandari , dar coborarea
$i mai mult a temperaturii aerului refulat
este ri scanta.
I Ou= 130 kW; Gu = 140 kg abur/h.
: Pierderile de caldura ale incaperii
L = 0,51155103/(20,3-0,8) = 4050 kg/h;
0 = 4050(12+13)/3600 = 28,15 kW;
Oc1 = 35750,043-120 = 33,73 kW;
Or = 28, 15+33,73 = 61,88 kW.
Varianta 3.
Refularea aerului la partea inferioara
$i superioara (fig. 6.3.3). Calculul se fa- 1
ce prin incercari. Se alege <p = 90 %,
se intersecteaza cu R2S rezultand M2
$i se cite$te ' = 3000 pentru directia
R 1M2. Pentru ' = 3000 $i h! H = 0,3 se
determina /3' = 0,43 $i, pe baza aces-
tuia, Xi' = 0,8+0,43( 16-0,8) = 7 ,35, care
intersecteaza R1M2 in I' (19 C; 53 %;
7,35 g/kg; 38 kJ/kg). Daca t; este prea
mare se reduce tr1.
L = 0,43 103 155/(20,3-0,8) = 3420 kg/h.
Lsup/L;n1 = M2S/M2R2 =
= 32/113= 0,283
Lsup = 0,283 Linf =
= 0, 283(L - Lsup);
1,283Ls11p = 0,283L.
Lsup = 0,2833420/1,283 = 750 kg/h;
Lint = 3420-750 = 2670 kg/h
O;n1 = 2670(18+13)/3600 = 24,5 kW;
Osup = 750(32,3+ 13)/3600 = 9,4 kW;
Or = 24,5+9,4 = 33,9 kW.
Consumul de energie este circa 50 %
din eel rezultat in cazul precedent, solu-
tia cu refularea aerului la partea inferi -
oara $i superioara fiind mai economica.
Recapi tulatia solutiilor numai cu aer
p 1,0
0,9
0,8
0,7
0,6
0, 5
0,4
0,3
0,2
0, 1
\
"
['-...
~
~
Op = 60,8 kW iar degajarile de la alte
surse Gs = 11 kg/ h, Os = 35,4 kW. Se
recomanda folosirea unui DAL pentru
evacuarea integrala a aerului din hala.
Rezolvare: conform figurii 6.3.2 $i
tabelului 6.3.2 rezulta: Ls = 70;
p = 0,42; LoAL = 14070 = 9800 kg/h;
Nocivita\ile evacuate prin DAL:
OoAL = (1 - 0,42) 130 = 75,4 kW;
GoAL = (1 - 0,42)140 = 81 kg/h;
EoAL = 3600 75,4/81 = 3350. Parametrii
aerului evacuat prin DAL, A:
ha= 41 + 360075,4/9800 = 68,7;
Xa = 9 + 10
3
,81/9800 = 17,3 g/kg.
Punctul A nu se gase$te in zona de
cea\a $i nu se vor produce condensari
in DAL. Nocivita\ile raspandite in hala:
OH = 0,42 130 = 54,6 kW;
GH = 0,42 140 = 59 kg/h.
Oi = 54,6 + 35,4 - 60,8 = 29,2 kW;
G; = 59 + 11 = 70 kg/ h;
Eincapere = 360029,2/70 = 1500.
Starea aerului refulat in incapere, R
rezulta din intersec\ia paralelei la
E = 1500 dusa prin I cu
XeL = 103. 70/(9 - 0,8) = 8540 kg/h
$i deoarece L = 8540 < LoAL = 9800 k g/h
se mare$te L pana la L '= 9800. Noua
stare a aerului interior I' se determina
recalculand x; = 0,8 + 10
3
70/9800 = 8
care se intersecteaza cu t; = 18 C.
Prin I' se duce o paralela la
E1ncapere = 1500 care determina la inter-
sec\ia cu Xe noua stare a aerului refu-
lat. Noua stare a aerului evacuat prin
DAL, A' se determina recalculand:
ha = 38,4 + 360075,4/9800 = 66 $i
Xa ' = 8 + 10
3
81/9800 = 16,3.
6.4. lnstalatii de desprafuire
6.4.1. Sistemul bifazic aer - praf
6.4. 1. 1 Defini/ii clasificari
Parti culele de praf provin din proce-
sele mecanice de sfaramare, taiere,
slefuire, macinare, cernere etc. Fumul
provine din procese fi zice si chimi ce
de condensare a vaporilor suprasatu-
ra\i ai metal elor topite, sudura, ardere,
rafinare a substantelor, din reactii chi -
mice sau fotochimice.
Fumul cuprinde particule cu dimensi -
uni intre 5 $i 0, 1 m, uneori chiar mai
mici. Dimensiunea minima a particu-
lelor de praf este data de limita de di-
vizare a material elor, considerata circa
0,5 m. Sub aceasta dimensiune, da-
torita fortelor de adeziune, se formea-
za agregate de particule. Dimensiunea
maxima a prafului aflat liber in aer este
considerata 10 m, deoarece particule-
le mai mari se depun sub ac\iunea gre-
uta\ii. In tehnica instalatiilor de despra-
fuire $i transport pneumatic, particulele
aflate in suspensie in aer sunt mult mai
mari $i, in consecinta, limita superioara
a dimensiunilor prafului este de ordinul
sutelor de microni (uneori $i mai mare)
De asemenea, denumirea de praf se
extinde $i asupra pulberilor (particule

separate din aer $i depuse). In figura
6.4. 1 sunt date domeniile de dimen-
siuni ale prafului $i fumului de diferite
proveniente.
Praful alcatuit din particule de ace-
ea$i forma $i dimensiune constituie un
sistem monodispers. De obicei, parti-
culele sunt de diverse forme si dimen-

sfuni, alcatuind praful polidispers.


Domeniul de dimensiuni in care este
cuprinsa totalitatea particulelor ce al-
catuiesc un sistem (o proba, un nor) se
nume$te grad de dispersie sau interval
de granulometrie.
Dimensiunea particulei de praf este
definita in functie de metoda de deter-
minare utilizata $i poate fi exprimata
prin una din defini\iile:
- dimensiunea minima a ochiului sitei
prin care mai poate trece particula -
daca pentru masurare se folose$le
metoda cernerii;
- dimensiunea liniara maxima a parti -
culelor - daca determinarile se tac cu
ajutorul microscopului;
- diametrul particulei sferice echivalen-
te care are aceea$i densitate $i
aceea$i viteza de plutire cu a
particulei date ( 6.4. 1.3) - daca se
folose$te metoda sedimentarii.
Dupa dimensiune, praful se clasifica
astfel: foarte fin cu particule mai mici
de 10 m; fin cu parti cule de
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 00
Tabelul 6.3.2. Debitul specific de aer, Ls, aspirat de la utilajele
Ls [kg aer I kg vapori]
Fig. 6.3.5. Nomograma pentru
determinarea debitului
de aer specific, Ls, In functie de I
scaparile de c:_ald_ura ~ i abur n aerul I
1ncaper11. I
care degaja vapori de apa
Degajarea de vapori Debitul specific de aer,
de apa, Gu - [kg/h, utilail Ls [kg aer/kg vapori de apa]
Gu > 100 Ls> 50
Gu < 100 Ls< 50
Utilaje carcasate Ls = 10 .. . 15

t
'
'


110 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare

10 ... 20 m; mediu cu particule de
cu particule mai
1 ordonatele aratate permite calculu\ aba- depinde de regimul de curgere. astfel
\ terii geometrice standard a (dispersia): incat rela\iile de calcul sunt stabilite pe 20 ... 60 m; gr osier
mari de 60 m. ' log a = log dso - log dJs,9 = ! domenii, in func\ie de numarul Reynolds
i
6.4.1.2 Compozi/ia granulometrica
{distribufia) a prafu/ui
'
Praful polidispers se caracterizeaza I
printr-o reparti\ie neuniforma a masei si
1
numaru\ui de particule in diferite inter-
vale de granulometrie. Modul in care
este repartizata masa particulelor in an-
samblul unei probe, in functie de di-
mensiunea acestora, poarta numele de
distributie masica iar modul in care este
repartizat numarul particu\elor dintr-o
proba, in func\ie de dimensiunea aces- '
tora, se numeste distributie numerica.
Aceste distributii pot fi la randul \or
fractionare, diferentiale sau integrale.
= log d84, 1 - log dso (6.4.1) (Re).
unde: d 15,9, ds4. 1 - diametrele particule- a - Viteza de plutire in regim laminar
\or stabilite astfel in cat 15,9 % . respec- este data de rela\ia lui Stokes:
tiv 84, 1 % din masa probei este cons- \
ituita din particule avand dimensiunea
mai mica sau egala decat acestea.
Exemplul de ca/cul 1
Dif'I masuratori s-a obtinut fractiunea
. '
din masa particulelor corespunzatoare
intervalelor de dimensiuni (resturile
partiale) din tabelul 6.4.2. Se cere dis-
tribu\ia prafului exprimata prin trecerile
totale, stabilirea clasei de distributie si
' '
determinarea diametrului mediu dso.
Repartizarea in diagrama log-norma-
la din figura 6.4.2 stabile:;;te apartenen-
ta prafului cu aceasta compozitie gra-
nulometrica la clasa 111 - cu dispersie
medie. Diametrul mediu al probei rezu\-
ta pentru fractiunea masica de 50 %,
dso = 20 m. Abaterea geometrica
d
2
Pm9
Vp = ---
18 a
[m/s] (6.4.4)
unde: pm - densitatea materialului
[kg/ m3]; a - viscozitatea dinamica a
aerului [Pa s ]; a = \'a pa cu \'a - visco-
zitatea cinematica [m
2
/s].
Pentru aer la 20 C si considerand
densitatea relativa in raport cu apa,
z = pm! papa; viteza de plutire se ca\cu-
leaza cu relatia 6.4.5 in care diametru\
'
d al particulei este exprimat in [m]:
Vp = 310-
5
-d2z [m/s] (6.4.5)
Miscarea se reali zeaza in regim lami-
nar cand Re::: Vpd/ \ a < 1.
Distributia masica exprimata prin ra-
portul dintre masa particulelor avand
dimensiunea cuprinsa intre anumite Ii-
mite si masa totala a particulelor se
numeste distributie masica fractionara.
Daca limitele intervalu\ui de granulome-
trie sunt r (raza particulei) si r+dr, se
obtine o distributie masica diferentiala
exprimata prin functia fir), pentru care:
dg = f(r}dr - reprezinta fractiunea ma-
sica corespunzatoare.
1
standard (dispersia) se calculeaza din
rela\ia 6.4. 1.
Din conditia limita Re = 1 rezulta dia-
metrul maxim al particulei, care in tot
timpul caderii, are o miscare laminara.
Pentru aer la 20 C si pentru o den-
sitate relativa a materialului z:
dmax =
78

4
[m] (6.4.6)
Distributia numerica integrala este \
data de raportul dintre numarul de par- I
ticule avand dimensiunea mai mica
(treceri) sau mai mare (resturi) decat o
valoare data si numarul total de parti-
cule dintr-o proba.
CompoziJia granulometrica se expri-
ma deseori prin tabe\e de valori ale
resturilor partiale sau ale trecerilor to-
tale corespunzatoare unor intervale de
granulometrie care, de obicei, sunt:
< 5, 5 ... 10. 10 ... 20. 20 ... 40. 40 ... 60 si
>60 m.
in tabelul 6.4. 1 este data compozitia
granulometrica a prafului pentru diferite
procese industriale.
Folosirea coordonatelor log- normale
(fig. 6.4.2) permite clasificarea prafului
in 5 c\ase (zone) dupa marimea disper-
siei: \- foarte mare; II - mare; Ill - medie
(exemplu. cimentul); IV - -mi ca (exem-
plu, praful atmosferic); V - foarte mica.
Pentru incadrarea prafului intr-o anu-
mita categori e se reprezinta in diagra-
ma frac\ia masica a trecerilor totale (in
ordonata) corespunzatoare particule\or
avand diametrul mai mi c sau egal cu
valoarea d (in abscisa). Diametrul co-
respunzator ordonatei de 50 % repre-
zinta diametrul mediu al probei de praf
dso, a carei semni ficali e este ca 50 %
din masa probei este data de particule
ct.i diametrul d < dso. Daca reprezenta-
rea in diagrama a compozi\iei granu\o-
metrice a prafului depaseste limitele u-
nei zone, praful se incadreaza in clasa
corespunzatoare zonei superioare. Re-
prezentarea grafica a di stributi ei in co-
Diametrul dJs,9 rezulta din figura
6.4.2 pentru frac\ia masica 15,9 %:
dts.9 = 6,6 m.
log a= log 20 - log 6,6 =
= 1,3 - 0,82 = 0,48;
De unde: a = 3.
6.4.1.3 Viteza de plutire
(limita de cadere)
Particule\e de praf cu dimensiunea
mai mica de 0,2 m sunt supuse, in
principal, legilor difuziei, in timp ce
pentru particulele de peste 1 m este
-
preponderenta ac\iunea gravitatiei . In
intervalul 0,2 - 1 m, deplasarea parti -
cul elor de praf ca urmare a difuziei
este comparabila, ca ordin de marime,
cu cea produsa de for\a de greutate.
-
In mi:;;carea de cadere, asupra parti -
culei libere ac\ioneaza forta de greuta-
te G si for\a de rezisten\a la inaintare,
FR. Cand ce\e doua forte se echilibrea-
za, se atinge o viteza constanta denu-
mita viteza limita de cadere sau viteza
de plutire. Ultima denumire arata o al ta
semnificati e, aceea a vitezei tJnui cu-

rent de aer de jos in sus care men\ine


particula in stare de plutire.
Daca viteza unei particule este v, vi-
teza relativa a aerului fata de particula
este v,:
Vr ::: Va - V (6.4.2)
Se defineste factorul de alunecare S:
v,
unde Va este viteza aeru\ui, iar
teza de plutire.
(6.4.3)
.
Vp - VI -
Viteza de p/utire pentru o particula
libera, sferica
Coefi cientul de rezistenta la inaintare
'
'
Vi
b - Viteza de plutire in regim de tran-
zitie (pentru 1 < Re < 1000) se deter-
mina prin incercari din relatiile:
1,33dpm
tu g
, Pa
[mis] (6.4.7) V =
'f' =
24
1+2Re) pentru Re <5 si
Re 16
24 4
'I' = + :vRe; pentru 5 <Re < 1000
Re Re (
6
.
4
_
8
)
unde: 'f' - coeficientul de rezistenta la
inaintare
Pentru aer la 20 C,
in [m] si z ::: pm/papa
[m/s]
d este exprimat
(6.4.9)
Pentru sfera, in regim laminar si de
tranziti e, in tabelul 9.8.2 sunt date va-
lori ale coefici entului de rezistenta la
I inaintare 'J', in functie de numarul
I Reynolds. .
. -
c - In regim turbulent de mi$care,
care se realizeaza la valori Re > 1000,
viteza de plutire se calculeaza din rela-
, tia lui Newton. Forta de rezistenta la
I ' , .
' inaintare se determina pentru un coefi-

i cient de rezistenta constant, 'f' = 0,44.


_ 3dpn,Q
Vp- \.
I Pa
[m/s] (6.4. 10)
Pentru aer la 20 C, z = pnJ papa si
d [m] , rezulta:
VP =0,157.,; zd
[m/ s] (6.4. 11)
Diametrul minim al particulei care va
atinge viteza de plutire corespunzatoare
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
regimului turbul ent se ob\ine din con-
ditia Re = Vp d m1rh 'd 1000. Pentru aer
la 20 C $i z = pnl p:ipa:
2070
dmin = '{'z [m] (6.4. 12} ,
Pentru diferite materiale uzuale trans- ;
portate pneumati c, i n tabelul 6.4.3. sunt ,
date vitezele de plutire, stabil ite experi -
mental.
Viteza de plutire pentru particule
de forma oarecare, in conducte
Pentru parti cul e ce nu au forma sfe-
ri ca, viteza de plutire se corecteaza in
func\i e de forma parti culei, prin intro-
ducerea factorului de forma Kr $i in
func\i e de diametrul D al conductei.
Rezulta rela\i a:
[m/s] (6.4. 13)
unde: Vp1 - viteza de plutire a unei
sf ere echivalente parti cul ei ce are ace-
lasi volum V si un di ametru echivalent
2
de care se calcul eaza cu formul a:
de= 1,24 V1
1
3 [m] (6.4.1 4)
Factorul de forma, pentru cateva ti -
puri de corpuri, este dat i n tabelul 6.4.4
Vi teza de plutire pentru un nor
de particule
La concentra\ii mari , parti cul ele sunt
influentate de umbra aerodinamica
creata de particulele din amonte, ceea
ce modifica viteza de plutire. Datorita
dimensiunilor mari ale norului , mi sca-
rea se realizeaza in regim turbul ent. Vi -
teza de plutire se cal cul eaza cu relati a:
[m/s] (6. 4. 15)
a
in care: d - diametrul unei particule [m] ;
D - diametrul norului [m]; n - concen-
tra\ia particul elor [buc/m3]. Celelalte
marimi au semnifica\iile cunoscute.
Majorarea importanta . a vitezei de
plutire la concentra\ii ridicate are im-
pli ca\ii asupra func\ionarii separatoa-
3

4

5


7
8

9
WIDllMlllMltttmttl
11
0,00 1 0,01 0, 1 10 100 1000
[m]
Fig. 6.4.1. lntervalul granulometric pentru diferite tipuri de particule de praf:
1 - virusuri ; 2 - pudra talc; 3 - praf ciment; 4 - praf carbune; 5 - praf
atmosferi c; 6 - polen; 7 - pigmenti ; 8 - lapte praf; 9 - insecticid praf;
10 - furn + praf metalurgi c; 11 - furn ulei; 12 - furn tutun; 13 - furn oxid de
zinc; 14 - faina; 15 - cea\a cu acid sulfuric; 16 - bacterii .
relor de praf gravita\ionale $i inerti a-
le. Daca densit atea fazei de dispersie
est e diferita de a aerului i n care are
loc mi$carea (aer de alta t emperatu-
ra, prezen\a altor gaze} , la calculul vi -
tezei de pl utir e a norului de parti cul e
tr ebuie sa se ia in considerare $i for -
\ a arhimedica pentru ansamblul par-
ti c ul elor, norul depl asandu-se ca un
I .
j singur corp.
! Exemplu/ de ca/cul 2
Se determina viteza de plutire pentru
0 parti cula de carbune de forma rotun-
jita, cu suprafata neregul ata. Volumul
parti culei este V = 0,065 mm
3
. Densi-
tatea carbunelui , pm = 1400 kg/ m
3
.
i Parti cula se considera in cadere libera,
in aer de 20 C.
Se determina diametrul echivalent:
d e = 1, 24 V1
13
= 0, 5 mm = 500 m $i
d max corespunzator miscarii laminare,
respectiv d mm, corespunzator miscarii
turbul ente, pentru a stabili regimul de
curgere.
, d max = 78,4/z
113
= 78,4/ 1,4
11
3 = 70 m;
I
. d min = 20! 0fz11
3
= 2070/ 1,4
11
3 = 1850 m
Rezulta d max < d e < d min, dec1 m1sca-
rea are Joe i n regim de tranzi\ie.
I Calculul se face prin incercari. Pen-
l tru inceput, se alege o valoare a vitezei
de plutire mai mica decat viteza ce ar
corespunde regimului laminar.
in regim laminar, viteza de plutire ar fi :
Vp1 = 3 105.d
2
z =
= 3. 10-s.5002 1,4 = 10,5 m/s
Se alege vp2 = 5 m/s. Diametrul sfe-
rei echivalente d = de.
Re = (50,510-
3
)/ (14,79 10-
6
) = 169
'f' = 24/ 169 + 4/ 169
113
= 0 865
I '
I VpJ = 0,104(5001,4 /0,865)112 =
= 2, 96 m/s < vp2
Pentru urmatoarea aproximare se
alege Vp4 = 2,5 m/s.
Rezulta Re = 84,5; 'f' = 1, 1955;
Vp5 = 2, 51 m/s, rezulta Vp4 Vp5 vp,
deci viteza de plutire este vp = 2,51 mis.
Parti cula fiind de dimensiuni mici , nu
se \ine seama de influenta factorului de
forma si a conductei.
6.4.2. Proprietatile prafului
Energia libera de suprafata. Fortele
Tabelul 6.4.1. Compozitia granulometrica a prafului de diferite proveniente
-
Dimensiuni [m] < 1 <3 <5 < 10 <20 <30
Praf depus de turnatorii 13,31 38,48 47,32 49, 04 50,76 52 48
Praf de la sablarea pi eselor mari de fonta 9, 15 24,7 29,28 31, 3 31,6 32 58
Deseuri de la masini de prelucrat lemn
Dimensiuni [mm] <0,022 <0,05 <0, 1 <0,2 <0,5 <1 <2
Prat de la calibrat panouri PAL 0,20 0,98 5,72 22,20 73,83 99, 10 99,89
_ Rumegus de la fi erastrau panoli ca
-
0,1 8 0,54 5,26 79, 67 97,82 99, 64
Rumegus de la circul ar de retezat fao 0, 12 0,87 3, 62 13,6 1 57,31 89,02 99,50
_ Rumegus de la circular de croit PAL 0,21 0,62 2,66 10,02 39,26 74,84 98,36
Rumegus de la circular de croit rasinoase 0, 16 0,49 1, 15 3, 14 16, 41 37,97 64,84
Praf fin de slefuit 0,31 1,54 16, 16 41 , 11 93,36 98, 98 99,59
Obs: Valoril e di n l abel reprezinta frac\iuni masice cumul ate (treceri totale) [%]
- - - -- - --------
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. de ventilare climatizare
de atrac\ie moleculara necornpensate
ale stratului superficial de material con-
duc la o energie libera ridicata a aces-
tuia. Energia libera este principala cau-
za a aglomerarii (aglutinarii) particulelor
$i a adeziunii acestora pe suprafe\ele
solide, fenomene importante in tehni ca
desprafuirii. Prin aglomerare se creea-
za particule de dimensi uni mai mari
(agregate) ce trebuie antrenate cu vite-
ze mai mari ale aerului; pe de alta par-
te, re\inerea acestora in separatoarele
de praf este mai U$Oara. De asemenea,
energia libera duce la cre$terea acti vi-
ta\ii fizice $i chimice a particulelor cu
implicatii asupra ac\iunii fi ziologi ce a
prafului $i asupra proprieta\ilor explozive.
99,9
99,8
99,5
99
98
95
90
80
1
60
40
30
20
10
"' 5
U>
"' 2
1
_ v

_,,.
-
0, S r---
IV
0, 1

,(
v

v
...
./

1
<(
,( I
A' ./
Al' .. - V"
/"J.
v
I/ ,4

/ V L- ::J<
[JJY v
/ V1
1 _, /
-11-"
, /
I/ - 1 L
/
,
//
111 /7 /
v
A
/
1---l
y
I
..L
5 ,/
L
/ .
I
-
'/
I
v [,t / 1/'
L.
/ [J'
?j;
-- 2

ub-
, v ,..
//-3 /
/v
/
/. / /
/ /
,
/
V/ /
v
/
Lr-1
L
/ /
,
/
v
,
.
II / I
/
Umectarea particulelor. Proprieta\i-
le prafului de a ti hidrofil (calitatea unui
0, 1 0,2 0,5 2 5 10 20 50 100 200 300
corp de a lega U$Or apa) sau hidrofob Dimensiunea particulelor (m] --+
(calitatea unui corp de a nu lega apa Fig. 6.4.2. Diagrama de clasificare a prafului:
sub nici o forma) depinde de natura 1 - carbune provenit din moara cu bile; 2 - ni sip cuar\os; 3 - cuart; 4 - ciment
materialului , de porozitate, de sarcina I 5 - furn din cuptoare Martin; 6 - domeniile prafului atmosferic; 7 - cuart folosit
electrica $i de gradul de dispersie. pentru incercarea filtrelor; 8 - praf tip ASHARE pentru incercarea filtrelor;
Materialel e hidrofile au unghiul de 9 - praf folosit pentru incercarea filtrelor in Germania;
udare e < 90 (fig. 6.4.3) iar cele hidro- 1 10 - praf pentru incercarea filtrelor pentru instala\iile de climatizare.
fobe de e > 90 -
In tabelul 6.4.5 este indicat unghiul i
de udare pentru cat eva materi ale pul - I
verulente uzuale. I
Tabelul 6.4.3 Viteze de plutire Vp stabilite experimental
In cazul materi alelor hidrofobe anu- '\
mite frac\iuni granulometrice cu disper- !
sie mica raman sa pluteasca la supra-
fa\a apei. I.
Praful materialelor hidrofile poate de-
1
veni hidrofob datorita prezentei unor I
sarcini electri ce de acela$i semn cu I
sarci na poten\ialului de la suprafa\a
apei sau datorita prezentei unui strat I
de molecule de aer adsorbite la supra- I
fa\a particulel or de praf. De asemenea,
prezen\a unui strat de grasimi pe su- !
prafa\a conduce la o comportare hi -
drofoba a particulelor.
Higroscopicitatea scade cu gradul
de di spersie astfel i ncat, practi c, parti -
culele sub 5 m sunt hidrofobe indife-
rent de substan\a din care provin.
Toate particulele mici cu contur con-
vex $i cele de forma aciculara $i de
fulgi au capacitatea de a pluti semi cu-
fundate la suprafa\a apei.
Aderenta prafului. Praful aderent se
:
fixeaza pe pere\ii conductelor, separa- ,
toarelor de praf $i ai gurilor de captare, I
formand depuneri ce impiedica buna
func\ionare a instala\iilor. Aderen\a
prafului depinde de: natura materialu- :
lui, forma particulelor, gradul de di s-
persie, umiditate. Materialele cu plasti -
ci tate mare (de exemplu argi la) sunt
Material
Grau
Orz
Se car a
Porumb
Semin\e de rapita
Semin\e de in
Seminte de mac
Seminte de bumbac
Boabe de mazare
Smochine uscate
Cicoare nepraiita
Cicoare prajita
Coa_g de pin
Rurnegu$ de faq
Tala$ de faq
Puzderii lernnoase de in
Sulfura de zinc
Lignit nuci
Licinit nuci
Antracit concentrat
Prat de carbune
Ciment Portland
Cirnent Portl and
Apatita (concentrat)
Bala st
lpsos _pentru forrne
Roca steril
Roca steril
Roca steril
') Pa - densitate aparenta
Caracteristici
Dimensiuni [mml
-
-
-
-
-
-
-
tara JlUf
-
30x40x10
marime mijlocie
rnarirne rnijloci e
rnarirne rnijlocie
urned
urned
-
5
25
15
4,4
0,070
0,060
0,086
0,085 .. . 0, 102
45
0,086
0 ... 5
5 ... 10
10 ... 20
p pa'!
[kq/ m
3
1 [kg/m
3
]
1300 800
- 650
1250 700
- 730
1220 730
I - 660
- 590
1060 600
- 300 .. .400
1000 465
980 390
580 290
- 360
800 -
800 -
- 100
4300 2280
1160 620
1160 750
1350 -
1400 -
3200 1000 . .. 1200
3200 ' 1000 ... 1200
'
3200 1700
I
2300 .. . 260( -
2600 65 .. . 850
- -
- -
- - i
Tabelul 6.4.2. Valorile masurate ale resturilor partiale valorile calculate ale trecerilor totale
lntervalul granulometric fm] <5 5 ... 10 10 ... 20 20 . . .40 I 40 ... 60 I
Frac\iuni masice [%1 10 16 24 22 i 12 l
Dimensiunile particulelor fm] < < < < 5 10 20 40 I <60 l
Fractiuni masice cumulate (treceri totale) [ %1 10 26 50 72 I 84 I
d:nax dirnensiunea maxima a parti cul elor din proba de praf
Vp
[m/sl
9,8
8,7
2,5
9,5
8,2
5,2
2,5 .. .4,3
9,5
12,5 .. . 15
11,9 ... 13,2
11 ,9 ... 13,5
19,5 ... 10,8
4,2 . .. 5,7
6,5 ... 7
14,5 ... 15
6,5 .. . 7
17,7
10,6 ... 11
8,7
7,5
0, 14
0,22
0,34
0,34 ... 0,53
31,2
0,34
10 ... 16
10 . .. 20
18 ... 23
>60
16
<d:nax
100
...
I. de ventilare climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
aderente pentru orice dispersie. in
functi e de aderenta, praful se poate
clasifi ca in: neaderent (alumina, zgura);
cu aderen\a medie (cocs, apatita, mag-
nezit, cenusa volati la de la arderea sis-
turilor, pirita, oxizi de zinc, plumb, praf
de turba etc.); aderent (ghips, alabas-
tru. argi la, caolin, fai na, praf fibros: az-
best, bumbac, lana). Exemplele cores-
pund unei stari normale de umiditate a
materialului .
Densitatea particulelor, influen\ea-
za in mare masura dinamica particule-
lor in diferite campuri de tone si de
aceea constituie o data importanta de
calcul pentru proiectarea instala\iilor.
Pentru praful format din materiale
omogene, densitatea particulelor se
determina in func\ie de cea a materia-
lului din care provin, luand in conside-
rare si volumul porilor. Pentru praful in-
dustrial, de obicei eterogen, se deter-
mina, experimental, densitatea medie
. probabila. Pentru anumite dimensionari
este necesar sa se cunoasca si densi-
tatea in vrac, care se stabileste, de a-
semenea, pe cale experimentala. Ori-
entativ, pentru materiale cu densitate
medie probabi la de 2500 ... 2800 kg!m3,
densitatea in vrac este de aproximativ
1000 . . . 1500 kg/ m3.
Proprietati explozive; caracteristici
ale prafului si pulberilor cu pericol de
explozie. lnflamabi litatea si explozivi ta-
tea prafului se explica prin cresterea
capacita\ii de oxidare datorita energiei
libere de suprafa\a. in cazul unei reac\ii
exoterme de oxidare, daca viteza
acesteia este mai mare decat cea de
racire a particulelor in mediul ambiant,
se produce autoaprinderea. De aici re-
zulta pericolul de autoaprindere a pul -
berilor (depuse).
Aerosolii substan\elor inflamabile
afl ati intr- un volum inchis, la o concen-
tra\ie cuprinsa intre limita inferioara si
cea superioara de explozie, produc ex-
Tabelul 6.4.4. Factorul de forma, Kr
Forma corpului Kt
Sfera 1
Forma rotunjita
cu suprafe\e neregulate 2,5
Corp alun9.i!_____ 3
Pia ca 5
Tabelul 6.4.5. Unghiul de udare e,
pentru diferite materiale
Material e []
Sticla 0
Cu art 0
Calcit 0
Pirita 30
Galena 45
Grafit 60
Talc 70
Parafina 105
Sulf 80
plozii in urma aprinderii lor de la o sur-
sa de foe cu o energie superioara unei
anumite valori (energia minima a scan-
teii). Aprinderea are loc peste o anumi-
ta temperatura a aerosolului.
in tabelul 6.4.6 sunt date valoril e
concentra\ii lor limita de explozie, tempe-
ratura de aprindere, energia minima
necesara a scanteii si presiunea maxima
a exploziei, pentru diferite tipuri de praf.
Pericolul de explozie scade in pre-
zen\a prafului din materiale inerte si a
vaporilor de apa.
Pe de alta parte, pericolul de explo-
zie creste pentru particule foarte fine
avand energie libera mare. Datorita de-
punerii rapide a particulelor mari , ex-
plozia poate apare la distan\e relativ
mari de locul de producere a prafului,
unde au ramas in sus.pensie numai
frac\iunile cu dimensiuni mici . Un peri-
col ridicat ii prezinta separatoarele de
praf unde se pot realiza concentra\ii
periculoase, fiind necesare masuri co-
respunzatoare.
Proprietati electrice. in procesul de
formare a particulelor sau ulterior, da-
torita descarcaril or electrice sau radia-
\iilor ioni zante, praful se incarca cu
electri citate. Sunt situa\ii i n care numa-
rul ionilor negativi este egal cu eel al
ionilor pozitivi si deci, pe ansamblu,
norul de praf este neutru, dar sunt si
situa\i i in care toate particulele pot
avea sarcina electrica de acelasi semn.
Electrizarea particulelor depinde de
natura materialului, de modul de pro-
ducere a prafului, de prezen\a ionilor in
atmosfera etc. Existen\a sarcinil or
electrice modifica, intr-o masura im-
portanta, ac\iunea fi ziologica a prafului
asupra organismului uman si proprieta-
\ile explozive. La cresterea densita\ii de
sarcina electri ca se poate produce
descarcarea in arc si aprinderea aero-
solului. in cazul utilizarii electrofi ltrelor
pentru separarea prafului , o alta pro-
prietate interesanta este rezistivitatea
care, pentru un material dat, este in
func\i e de temperatura si umiditate.
rl cr2.J _i21i

a b
Fig. 6.4.3. Forte care actioneaza
aspra particulei aflata in lichid
unghiul de udare:
a - materiale hidrofile;
b - materiale hidrofobe;
01.2 - tensiunea superficiala la
suprafata aer- lichid;
01,3 - idem li chid - soli d;
02. 3 - idem aer - solid.
6.4.3. Sisteme de desprafuire;
tipuri constructive
lnstalatiile de despratuire se reali zea-
za in scopul asigurarii condi\iilor nece-
sare de puritate a aerului din punct de
vedere al concentratiei limita a prafului
in incaperi .
Praful rezultat din diferite procese in-
dustri ale este captat la locul de produ-
cere, transportat pneumatic prin re\el e
de conducte si separat, inainte de eva-
cuarea aerului, pentru a limita poluarea
exterioara sau/si pentru a ti recuperat
daca este un praf valoros. Uneori pen-
tru a mic5ora necesarul de caldura al
! incaperi lor, aerul epurat poate fi rein-
: trodus in incaperea din care a fost
aspirat, cu condi\ia ca in interior sa nu
se depa5easca concentra\ia admisa de
praf.
Sistemele de desprafuire se clasifica
dupa numarul gurilor de captare racor-
date - individuale, centrale - si dupa
configura\ia re\elei de conducte - rami -
ficate (arborescente), cu con colector ,
I
mixte (cu con colector si ramificatii) cu
canal colector.
. Dupa locul amplasarii exhaustorului
in raport cu punctele de alimentare cu
material si dupa concentra\ia materia-
lului , sistemele de despratuire se inca-
dreaza in categoria sistemelor de
transport pneumatic, in depresiune, de
concentra\ie mica. ( 9.8.1.)
Sisteme incfrviduale
Se uti lizeaza pentru masini de la care
se aspira debite mari si cu un regim de
fu_nc\ionare diferit de al celorl alte ma-
sini din hala de produc\ie. Sistemele se
compun din gura de captare (aspira\ie),
conducta de transport, separator de
praf si ventilator sau suflanta.
Ultimele doua componente pot fi
grupate in agregate de filtrare - exha-
ustare. Dupa filtrare, aerul este, de
obicei, reintrodus in incapere, reali zan-
du-se economie de energie termica,
deoarece nu mai este necesar aer de
compensare.
Ca separatoare de praf utilizate in
instala\ii individuale se recomanda:
filtre cu saci cu sau fara carcasa, se-
paratoare iner\iale, cicloane.
Sisteme centrale
Acestea capteaza, transporta si se-
para praful produs de mai multe ma-
sini .
Re\elele de conducte au o configura\ie
dictata de amplasamentul masinilor,
urmarind reali zarea unei instala\ii
economice, care sa raspunda cerin\elor
transportului pneumatic. Echilibrarea
aerauli ca a re\elei este foarte
importanta pentru ca, pe de 0 parte, tre-
buie sa se reali zeze vitezele necesare de
- ----- ------------------ - -
Capitol ul 6: Ventilarea industri ala I. de ventilare climatizare
transport iar, pe de al ta parte, nu sunt
posibile organe de reglare care due la
infundari .
Nu este admi sa gruparea la acelasi
sistem de desprafuire a aspi ra\i ilor de
la ma5ini din sectii cu categori i diferite
de incendiu.
Retele ramificate (fig. 6.4.4)
Se adopta cand utilajele sunt a5eza-
te in linie in fluxul tehnologic si cand
func\ionarea lor este continua.
I
I
I
I
I
I
Fiecare gura de captare este racor- I
data printr-o ramifica\i e la conducta I
principala. Pentru asigurarea transpor-
tului, pe toate tronsoanele vi teza ae- ,
rului trebui e sa fie egala sau mai mare
1
decat viteza optima de transport
( 9.8.5).
Principala probl ema ridi cata de astfel
de re\ele este echilibrarea aeraulica a
ramurilor, deci realizarea unor pierderi
de sarcina egale in noduri , in condi\iile
vehicularii debitelor de cal cul pe fi eca-
re ramifica\ie. Din condiji a de echi li-
brare, poate sa apara necesar ca pe
ramurile apropiate de ventilator sa se
adopte viteze mult mai mari decat cele
optime, cu respectarea diametrului mi -
nim, 80 mm. Daca nu este posibil , se
poate adopta una din solu\iile: introdu-
cerea de rezi sten\e suplimentare de ti -
pul conurilor de echilibrare; marirea
lungimii ramifi caji ei; prevedrea unor o-
rifi cii de aspira\i e a unui debit supli -
mentar , cu condijia ca debitul de aer
fals sa nu depa5easca 10 ... 15 % din
debitul nominal. Ventil atorul se poate
monta inainte sau dupa separatorul de
praf. in cazul material elor de dimen-
siuni mari , inainte de ventilator, se
monteaza un separator de a5chii.
Retele cu con colector (fi g. 6.4.5)
Gurile de captare de la utilaje sunt
racordate la conuri colectoare racorda-
te, la randul lor , la conducta principala
de transpor t. in toate conductele se
respecta viteza optima de transport.
Astfel de re\ele se utilizeaza in cazul u-
nor utilaje cu regim de lucru intermi -
tent. Pentru intreruperea func\ionarii ,
pe racorduri , se prevad sibare sau alte
dispoziti ve de inchidere. Amplasand
conurile colectoare i n centrul de greu-
tate al utilajelor deservite, echilibrarea
aerauli ca este mai u5or de realizat. Sis-
temul conduce, i n general, la pierderi
de sarcina mai mari , datorita rezistenjei
locale a conului colector. Pentru racor -
darea a maxi mum 5 ... 6 utilaje se pre-
fera conurile de tip c care au un coefi -
cient de rezistenja locala mai mic de-
cal cele de tip a (fi g. 6.4. 11).
Retele mixte. Astfel de re\ele cu-
pl eaza racorduri de la conurile colec-
toare si racorduri individuale de la ma-
I
I
i
I
sini . Pentru a asigura o func\i onare co-
recta trebuie ca ma5inil e racordate se-
parat sa aiba un regim continuu de
funcjionare si debite relativ mari . Ca si
in cazul rej elelor ramifi cate, trebuie
realizata echilibrarea rej elei. Prezen\a
conurilor colectoare simpl ifi ca i nsa
mult aceasta problema.
, Retele cu canal colector. Captaril e
j de la utilaje sunt racordate la un canal
col ector cu sec\i une mare, unde viteza
Tabelul 6.4.6. Caracteristici ale prafuri lor cu pericol de expl ozie
1 2 3
I
4 5
Pulberi metalice
Aluminiu pulveri zat 700 50 40 4,0
Cositor 630 160 190 2,0
Ferosili con (88%Si ) 860 400 425 2,5
Ferotitaniu (procent redus de carbon) 370 80 140 2,5
Maqneziu-aluminiu (50 %-50 %) 535 80 50 4,5
Maqneziu macinat 520 80 20 4,5
Maqneziu pul veri zat 600 240 30 4,0
Manqan 450 120 210 1,8
Silicon 775 900 160 4,5
Titaniu 480 120 45 3, 0
Vanadiu 500 60 220 2, 5
Zinc 680 900 500 1,0
Zirconiu - 15 40 3,0
Pulberi de rnase plastice
Acetat de celuloza 320 10 25 6, 0
Anhidrida ttalica 650 15 15 3,5
Caseina 520 60 45 3,5
Calciu sintetic dur 320 30 30 4,0
Compozi\ie de uree pentru turnare 450 80 75 4, 5
Hexametilentetramina 410 10 15 4, 5
Metacrilat de metil 410 15 20 4,0
Pentacritritol 450 10 30 4,5
Polistiren 490 120 20 3,0 _
Propionat de celuloza 460 60 25

Rasina alil-alcoolica 500 20 35 4,8
Rasina cumarini ca 520 10 15 4,5
Rasina fenolica 460 10 25 4,3
Rasina lignitica 460 20 40 4,8
Rasina polietil enica 450 80 25 5,8
Rasina vinil -butiral 390 10 20 4,2
$elac, col ofoniu 390 10 15 4,0
Pulberi vegetale
Amidon 470 40 45 5,0
Ceapa deshidratata 410 - 130 4,2
Citrice, coaja deshi dratata 490 45 65 3,5
Faina de lemn 430 20 40 4,5
Grau staramat 470 160 60 4,0
Mazare deshidratata 560 - 50

Orez 490 80 45 4,3
Pluta 540 40 30 4,2
Soia, boabc 560 100 40 4,5
Trifoi , seminte 470 80 60 3,5
Pulberi diverse
Cauciuc br ut, dur 350 50 25 4,0
Carbune bituminos 610 40 35 3,2
Dinitro-orto-crezol 440 - 25 4,0
Fenoti azina 540 - 15 3, 0
Gil sonita 580 25 20 4,0
Gudron de hui la - 80 80 3,5
Saoun 430 60 45
I
4,2
Stearat de aluminiu 400 15 15 4,5
Sulf 190 15 35 3, 0
1. Denumirea prafului
2. Temperatura de apri ndere a aerosolului [
0
C]
3. Energia mi nima a scanteii necesara pentru apri nderea aerosolului [mJ]
4. Concentra\ia mi nima expl oziva [g/m
3
]
5. Presi unea maxima a exploziei (bar]
I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare Capitolul 6: Ventilarea industrial a
este de 5 .. 6 m/s (fig. 6.4.6). Ca urma-
re, in canalul colector apar depuneri
care se vor transporta mecanic, pe
banda. Consumul de energie este, in
consecin\a, mai mare decal la celelalte
sisteme $i , de aceea, sun! recoman-
date in cazul unor fluxuri tehnologice in
linie, cu distante mari intre utilaje, cand
adoptarea celorlalte sisteme nu este
posibila.
6.4.4. Di spozitive de captare
a prafului
Antrenarea prafului la locul de produ-
cere se face prin dispozitive de capta-
re. La proiectarea acestora se urma-
re$!e sa se realizeze o efi cien\a maxi-
ma fara ca activitatea la locul de mun-
ca respectiv sa fi e stanjenita. Deoarece
vitezele de aspira\ie sunt mari (15 -
30 mis) se urmare$!e mic$orarea coe-
fi cientului de rezistenta locala pentru
ca pi erderea locala de sarcina sa fie
cat mai mica. Eficienta 'V exprima ra-
portul dintre debitul de materi al captat
de gura $i debitul de materi al produs.
Principia!, dispozitivele de captare a
prafului func\i oneaza similar cu cele de
absorbti e a gazelor $i a vaporilor no-
civi . Pentru marirea efi cien\ei se cre$te
pe cat posibil gradul de inchidere, folo-
sindu-se, frecvent, guri $i hote semiin-
chise, carcase, cabine. La dispozitivele
deschise, cre$terea efi cientei se reali -
zeaza prin adoptarea unei forme geo-
metri ce (raport de laturi, unghiuri, care
sa asigure uniformitatea aspiratiei $i sa
conduca la un coefi cient de contrac\ie
mare, respectiv, coefi cient de pierdere
locala de sarcina mic). Se recomanda:
lipirea gurii de aspira\i e de o suprafa\a
plana, perpendiculara pe sec\iunea de
intrare; pr evederea unor fl an$e care
conduc la o amorti zare mai lenta a vi -
tezei; in cazul unei lungimi mari a zonei
de captare, prevederea unui $ir de guri
sau compartimentarea interioara a di s-
pozitivelor de captare; practicarea unui
orifi ciu suplimentar pentru aer fals care
sa asigure viteza necesara in conducta
de aspira\ie (se recomanda atunci
cand S1 < 2 S2, unde S1 - sectiunea de
racord a gurii de captare; S2 - sectiu-
nea conductei); or ifi ciul trebuie preva-
zut la partea inferi oara pentru a impie-
dica infundarea conductei.
in fi gurile 6.4. 7 ... 6.4. 10 sunt date
cateva tipuri de di spoziti ve de captare
utili zate in diferite procese tehnol ogice
cu degajari de praf.
Calculul di spozitivelor se face prin
metodele cunoscute la aspiratia gaze-
lor $i vaporilor (curbe de egala vi teza,
metode analitice $i grafoanalitice etc.).
Pentru utili zarea acestora, in tabelul
6.4.7 se indi ca vi teza minima a aerului,
la nivelul zonei de degajare a prafului ,
i n func\ie de modul de generare a
acestuia. in urma cercetarilor efectua-
te, s-au stabi lit pentru o seri e de si tu-
atii, frecvente in practi ca, tipul cores-
punzator de dispozitiv de captare si
debitul de aer necesar pentru antrena-
rea prafului . Astfel de date sunt cuprin-
se in tabelul 6.4.8. (anexa 6.1).
Tabelele 6.4.9 ... 6.4. 11 cuprind date
pentru proiectarea di spozitivelor de
captare a prafului de la poli zoare, ma-
sini mi ci de cura\ire a suprafe\elor, ma-
sini de $1efuit -lustruit.
6.4.5. Conducte: dimensionare
~ i calculul pierderilor de sarcina
6.4.5. 1 Date pentru proiectarea
sistemului de conducte
Conductele instala\iilor de desprafui -
re se dimensioneaza pentru transportul
debitului de material Gm, rezultat din
procesele tehnologice $i a debitului de
aer Ga ce rezulta din concentra\ia re-
comandata: = Grr/ Ga.
De multe ori, in locul acestor valori
sunt indicate debitele de aer aspirate
prin dispozitivele de captare (tabelele
6.4.8 ... 6.4.11). Daca si aceste date lip-
sesc, debitul se poate determina din
viteza optima de transport ( 9.8.5), si
diametrul minim recomandat, care
pentru praf fin uscat , praf fibros,
rumegus si pilitura de fi er este de 80 -
4
3
2
Fig. 6.4.4. Retea ramificat a pentru i nstal atii de desprafuire:
- guri de captare; 2 - separator de aschii ; 3 - ventilat or;
4 - separator de praf; 5 - evacuare praf (periodic).
130 mm.
Din necesitatea echilibrarii ramificati-
ilor, debitul de aer se poate mari cu
18 ... 20 %, ceea ce are drept conse-
cinta, cre$terea puterii ventil atorului.
Pentru a evita aces! lucru, in cazul in
care pentru echilibrare, ar apare nece-
sare debite de aer mai mari se utili -
zeaza di afragme plane sau coni ce (co-
nuri de echilibrare - tabelul 6.4. 14, poz.
8), montate pe tronsoane verti cale. Co-
nuri le de echilibrare se recomanda, in
mod special, pentru de$euri lemnoase
$i praf fibros.
Debitul de aer pe conductele princi-
pale se determina considerand toate
utilajele i n functiune; daca la conducta
principala sunt racordate $i guri de
maturare, debitul acestora se insumea-
za la eel preluat de la di spozi tivele de
captare de la ma$ini ; in cazul unui nu-
mar mare de guri de maturare, se poa-
te considera un coeficient de simulta-
neitate.
in cazul instala\iilor cu conuri colec-
toare care se preteaza la o functionare
intermitenta a utilajelor se accepta, de
asemenea, un coefi cient de simultane-
itate, i n functi e de situa\i a existenta.
Conductele se confec\ioneaza, in ge-
neral, din tabl a neagra sudata longitudi -
nal. Tronsoanele se imbina prin fl anse
din banda din o\el (pentru 0 < 250 mm)
sau din o\el cornier (l a diametre mai
mari). Etan:;;area flanselor se face cu
cauci uc, azbest sau carton imbibat cu
miniu de plumb.
Se recomanda ca lungimea ramifica-
!iilor sa nu depa$easca 20 m s.i ca ra-
mifica\iile sa faca un unghi de 15 cu
conducta principal a; unghiul de varf al
difuzoarelor de 15, iar al confuzoare-
lor de 30. Piesa de intrare in ciclon se
realizeaza asimetric astfel incat, in ex-
terior, peretele conductei sa fie in con-
tinuarea peretele ciclonului. Tra.seul
conduct elor se alege astfel incat sa se
reduca, la minimum, numarul coturi lor
iar intre acestea sa fi e intercalate por-
\iuni drepte. Racordul la dispoziti vele
de captare se face, in general, prin tu-
buri fl exibil e.
Grosimea tablei se alege in func\i e
de materialul transportat iar la coturi ,
unde uzura est e mai mare, este
4
Fig. 6.4. 5. Retele cu con col ector:
1 - guri de captare; 2 - con colector;
3 - ventilator; 4 - separator de praf;
5 - evacuarea praf.
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. de ventilare climatizare
necesara o tabla mai groasa.
in tabelul 6.4. 12 este indicata grosi -
mea tablei $i raza de curbura la con-
ducte utilizate in industria lemnului .
6.4.5.2 Calculul pierderilor de sarcina
Se efectueaza luand i n considerare
pierderile liniare $i locale $i concentra-
\ia a amestecului . Pentru concentra\ii
::; 0,01 kg/kg, calculul se face ca pen-
tru canale de aer din tabl a. Pierderea
de sarcina tip rezulta din rel a!ia:

[Pa](6.4. 16) I
,. , D J= l 2 . I
unde: A. - coeficient
1
de rezistenta
1
hidraulica liniara, in func\ie de viteza I
de rugozi tate; D - diametrul conductei
pe tronsonul de calcul [m); I - lungimea I
tronsonului [m] ; - suma coefi ci-
entilor de pierdere locala de sarci na pe
tronsonul [i] ; pa - densitatea aerului
(kg(m
3
] ; v - viteza aerului pe tronsonul
(i] (m/s]; n - numarul de tronsoane.
Viteza aerului se alege egala cu cea
optima de .transport pneumatic
(9. 8.5). Daca nu exista indicatii in ,
acest sens se poate adopta o viteza
determinata in functie de viteza de
plutire vp, $i factorul de al unecare, S
(6.4. 1.3). Se recomanda S ::; 0,5
pentru granule mari $i S ::; 0,2 pentru
praf. La stabilirea vitezei de plutire se
tine seama de umiditatea materialului
$i de tendin\a de aglomerare.
Pentru concentratii > 0,01 kg/kg,
pierderile de sarcina se majoreaza con-
form relati ei:
Fig. 6.4.6. Ref ele cu canal colector:
1 - conducta evacuare praf;
2 - conducta evacuare aer;
3 - canal colector.
t>.pr = t.. p (1 +K) [Pa] (6.4. 17)
unde: K- coeficient care depinde de
natura materialului transportat $i al
conductei, de viteza; pentru vitezele
recomandate de transport valoril e K
sunt date in tabelul 9.8.5. Valorile /..I 0
pentru conducte din o\el sunt date in
tabelul 6.4.13.
Pentru diferite configuratii utilizate in
instala!iile de desprafuire, in tabelul
6.4. 14 (anexa 6.2) sunt date val orile
coeficientilor de rezistenta locala
Pentru coturi se evalueaza pierderea
liniara pentru o lungime desfa$urata
conform tabelului 6.4.15 $i pierderea lo-
cala conform tabelului 6.4.14, pozitia 15.
Fig. 6.4.7. Captarea prafului la gurile
de descarcare a prafului.
3
/
2
Fig. 6.4.8. Captarea prafului
la polizoare:
- piatra de polizor; 2 - di spozitiv
de captare praf; 3 - vizeta.
in tabelul 6.4. 16 este data pierderea
de sarcina liniara unitara p1 $i pierde-
rea locala in curbe pentru tuburil e fl e-
xibile, tip1, tip2.
Pentru alegerea ventilatorului , la pier-
deri le de sarcina in conducte se adau-
ga pierderea de sarcina in dispozitivul
de captare, Pd. $i in separatorul de
praf, ps. Valoarea Pd se indica in func-
!ie de tipul di spozitivului .
6.4.6. Dispozitive accesorii
montate pe conductele de
desprafuire
Pentru a asigura controlul functiona-
rii, di stributi a, inchiderea $i alte opera\ii
necesare, pe conductele de desprafui -
re se monteaza:
- capace de vizitare la coturi $i la alte
piese speciale in care se pot produce
infundari;
- puncte de masurare, eel putin cate
Fig. 6.4.9. Captarea prafului
la benzile transportoare:
1 - conducta evacuare praf grosier;
2 - conducta evacuare praf fin.
Fig. 6.4.10. Captarea prafului
la tobele de debavurare.
Tabelul 6.4.7. Vitezele minime ale aerului, la nivelul degajarilor, pentru antrenarea prafului
Modul de generare a prafului
Viteza minima
Procese tehnologice
de antrenare rm/sl
Degajare tara mi$care vi zibila 0, 25 ... 0,5 Degajari de vapori $i furn de la decapare,
spalare, degresare, sudura
---
-
--
Degajare cu viteza mi ca 0, 5 ... 1,00 Vopsire prin pulveri zare in cabina, sortare, cantarire,
impachetare, puncte de descarcare la transportoare cu viteza
mi ca (sub 1 m/s). amestecare
Generare activa 1,00 ... 2, 00 Dezbatere, turnatori e, cernere, puncte de descarcare la
transportoare cu viteza mare ( > 1 m/s)
Degajare de parti cule Polizare, sfaramare i n tambur , cura\ire abrazi va
cu viteza mare 2, 00 ... 10,00
I lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 6: Ventilarea industriala 117
unul pe ci rcuitul de aspiratie si de re-
fulare al ventilatorului;
- clapete antifoc in amonte si aval de
ziduril e antifoc si la intrare in cicloane
sau filtre;
- capace de explozie pe conductele pe
care se transporta materiale peri cu-
loase. la concentra\i i mari;
- $ibare pe racordurile ma$inil or cu
functionare discontinua, racordate la
conurile colectoare;
- $ibare pe circuitul de reful are al ven-
til atoarelor pentru a putea schimba
evacuarea aerului in exterior (vara)
sau in interior (iarna);
- sibare si rame cu plasa de sarma la
. .
capatul tubulaturii de refulare a su-
flantelor .
Pentru aceste elemente de instala\ii
exista detalii tip ce acopera necesita\ile
practice.
Conurile colectoare se executa in mai
multe variante, in functie de geometria
sistemului, de posibilitatile de incadrare ,
in spa\iul disponibil (fig. 6.4.11). Alege- I
rea dimensiunii se face dupa diametrul
D al conductei colectoare. stabilit in
functie de debitul de aer $i de viteza
necesara de transport.
6.5. Aparate instalatii
de epurare - probleme
genera le
Retinerea si multana a gazelor nocive
si a prafului necesi ta reali zarea unor in-
stala\ ii de epurare compl exe in care se-
paratoarele de praf sunt inseriate cu alte
aparate de tipul: reactoare, incinera-
toare, separatoare prin absorb\ie $i se-
paratoare catalitice. De cele mai multe
ori, in instala\ie se prevad schimbatoare
de caldura. cu scop fi e de recuperare,
fi e de reducere a temperaturii pentru
-
protejarea aparatelor din aval. In lan\ul
de aparate au loc procese complexe si -
multane, de transfer de caldura $i masa.
Ansamblul procesului de tratare astfel
conceput se nume$\e procedeu. lndus-
tria de depoluare a pus la punct o serie
de astfel de procedee $i instala\ii care
cuprind toate circuitele de gaze, lichide
sau solide studiate din punct de vedere
al eficientei globale. De$i utilizate, de o-
.
Tabelul 6.4.9: Debite de aer recomandate pentru captarea prafului la polizoare
Polizor de tip curent Conducta de aspira\ie Debit la 23 mis
D [mm D mm m
3
/ h
240 75 365
250-350 100 650
380-480 115 860
500-600 130 1100
630-730 150 1465
760-900 180 2110
Poli zor cu banda - 350 m
3
/ h pentru banda de 75 mm (la benzi mai late
debitul cre$1e cu 100 m
3
/ h la fi ecare 25 mm de banda in plus)
Tabelul 6.4.10. Debite de aer recomandate pentru captarea prafului
la unelte mici de curatire - 37 m3/h.cm2
(viteza de aspira\ie de 100 m/s la 60 mm distanta)
Tio ma$ina D conducta mm Debit m
3
/h] s aauri cm
2
Poli zor oendular F=300 60 900 24
Poli zor orizontal F= 180 32 180 5
Poli zor col\ F=30 $i 60 25 110 3
Dalla aer comorimat 19 70 2
Perie de sarma 19 70 2
Tabelul 6.4.11. Debite de aer recomandate pentru captarea prafului
de la automate de lustruit
Tio masina Debit m
3
/ h
Piese mici -ornamente, mecanica fina. biiuterii 1200
Piese mari -matrite. rame, Qrofi le 1800 ... 2400
Masi ni cu val\uri (tamburi) de lustruit (pentru 1 cm la\ime) 60 ... 90
bicei, pentru aerul evacuat cu scopul de
protectie a atmosferei, in anumite si tua-
tii , unde se cer conditii deosebite pen-
tru aerul introdus sau se doreste recir-
cularea unui aer ce nu corespunde din
punct de vedere al purita\ii, instalatiile
de epurare se pot folosi $i pentru trata-
rea aerului introdus.
6.5.1. Aparate pentru
epurarea aerului
Reactoare
Daca in separatoarele de praf se ur-
mare$1e re\inerea particulelor prin pro-
cese fi zice, in reactoare se ob\ine neu-
trali zarea poluantilor cu ajutorul unor a-
ditivi . Separatorul poate fi el inSU$i un
reactor sau poate contribui, par\ial, la
reacti il e chimice. Reactoarele pot fi:
uscate sau semiuscate.
-
In procedeele uscate are loc o reac-
\ie intre un gaz $i un produs solid, fin
di spersal pentru a mari suprafa\a de
-
contact. In aval se prevede un filtru
pentru a retine produsel e solide ce nu
s-au consumat complet .
-
In procedeele semiuscate, materialul
ce realizeaza neutralizarea este intro-
dus sub forma de suspensie sau de
-
solu\i e. lntr-o prima faza, caldura gazu-
lui produce evaporarea apei in care se
afla reactivul. Urmeaza o faza foarte
activa in care produsul solid, Inca u-
rned, reac\ioneaza cu gazul tratat. f n fi-
nal, urmeaza o treapta de separare a
produsului uscat.
Adsorbitoare
-
In aceste aparate are loc un fenomen
de adsorbti e a poluan\ilor gazosi pe
suprafa\a unor materiale solide cu ma-
re capacitate de adsorb\ie (de obicei,
carbonul activ). Fenomenul de adsorb-
tie este favori zat de scaderea tempera-
turii , cre5terea presiunii $i a concentra-
\i ei de poluant. Fenomenul este rever-
sibil, astfel Inca\ carbonul poate fi re-
condi\ionat prin desorb\ie, favori zata
de ridi carea temperaturii $i scaderea
presiunii. Produsul eliminat are o con-
centra\ie ridi cata si poate fi condensat
si recuperat. Un astfel de tratament
este recomandabil pentru eliminarea
compu5i lor organici volatili (COV)
Sepa-atoare (!ncineratoare) catalitice
Procedeul de cataliza mult folosit in

Tabelul 6.4.12. Grosimea tablei raza de curbura pentru conductele de desprafuire in industria lemnului
D Rumeaus. a5chii Prat
.
Tocatura
conducta Urned Uscat Alb Poliesteri
[mm] d r dz R/D d i dz R/ D di dz R/ D d r dz
l
R/ D d i dz R/ D
'
80 . . 200 1,5 2,0 i 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0
I
3,0
200 .. 400 1,5 2,0 3,0 0,8 I 1,0 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0 3, 0 0,8 1,0 3,0
400 .. . 600 1,5 2,5 3,0 1,0 1,5 3,0 1,0 1,5 3,0 1,0 1,0 3, 0 1,0 1,5 3,0
.
600 ... 800 2,0 2,5 3,5 1,5 2,0 3,0 1,5 2,0 2-3 1,0
'
1,5 2-3 1,5 1,5 2-3 !
800 ... 1000 2,5 3,5 3,5 1 5

2,0 3,0 1,5 2, 0 2- 3 1,5 1,5 2-3 1,5 1,5 2-3
Un de: d 1 - grosimea tab lei pentru transportoare drepte [mm] ; dz - idem, pentru piese speciale [mm];
RI D - raza de curbura pentru coturi / diametru conducta.


118 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
0

' - - - (
'-'/
E-
'
I
'
-
I
20'
I
'
I
1
- -
.
I
industria chimica, incepe sa fie folosit
tot mai mull in depoluare, de exemplu
pentru eliminarea compu$ilor organici
volatili. El permite oxidarea poluantilor
la temperaturi de cca 300 ... 400 C,
care este apropiata de cea a emisiilor
gazoase. Drept catalizatori se utilizeaza
metale nobile $i amestecuri de oxizi
metalici.
lncineratoare
Produsele organice (lichide, solide
sau gazoase) care nu pot fi eliminate
prin alte procedee sunt transformate
prin ardere in bioxid de carbon $i va-
pori de apa. Acest procedeu permite si
recuperarea caldurii rezultate din arde-
re. Deoarece In afara produselor men-
tionate se elimina $i altele nocive (HCI,
metale grele), dupa incinerare urmeaza
: a propus o instalatie ce inseriaza un
I spalator Venturi de energie ridicata
i ( 7 .5.3.5) cu un schimbator de masa
1 de tip "coloana cu placi ... Pentru mic-
1 sorarea costurilor, se face o recuperare
i a caldurii din gazele de ardere.
j 1nstalatia este conceputa pentru un
: debit de efluent de 5000 m
3
rJh cu o
'
i temperatura de 225 C, rezultat din in-
i cinerarea a 350 kg/h de ulei eliminat
I intr-o uzina de mecanica fina. Granulo-
1 metria particulelor se prezinta astfel:
\ 8 % din masa. particuie cu diame1ru1
l sub 2 m, 50 % cu diametrul intre 2 si
i 10 m, restul intre 10 si 20 m. Efici-
enta instalatiei este de 93 % pentru
HCI si 97 % pentru praf.
-
In acest caz, tratarea din tubul Ven-
'
1 mai multe trepte de tratare a fumului.
I
turi se face cu solutie de soda. Tempe-
i ratura fiind scazuta priri stropire in a-
l monte, ca material pentru spalatorul
Venturi se poate folosi poliester cu
a
'
t
t t t

'
'
'

' 0
lI)
'

-
'
'
I
'
, D
<(..... +------
1+-i
c
Fig. 6.4.11. Tipuri de conuri
colectoare:
0
lI)

a - intrare radiala; b, c - intrare axiala
'
'
'
I
'
' '
6.5.2. lnstalafii de epurare
lnstalape de tratare a gazelor de
combustie rezultate din incine-
rarea uleiului de racire
1
fibre din sticla. Ultima faza de tratare
este absorbtia chimica a acidului clor-

hidric, care se realizeaza in coloana de
I
' tratare prevazuta cu placi perforate si
-
Pentru tratarea efluentilor produsi la
incinerarea uleiului firma SOGREMATIC
alimentata cu solutie de soda. In co-
l loana are loc un proces de
Tabelul 6.4.13. Valorile ?c ID In m-1 pentru calculul conductelor din o el
Va m/s
d mm 6 .. . 9 9 ... 12 12 ... 15 15 ... 18 18 ... 21 21 ... 25 25 ... 30
80 0,248 0,235 0,230 0,225 0,220 0,219 0,212
100 0,243 0,232 0,225 0,221 0,217 0,214 0,213
110 0,215 0,206 0,200 0, 196 0, 193 0, 190 0, 185
.
125 0, 184 0, 175 0, 170 0, 167 0, 164 0, 162 0, 161
140 0, 159 0, 152 0, 148 0, 145 0, 143 0, 141 0, 141
160 0, 135 0, 129 0, 125 0, 123 0, 121 0, 119 0, 118
180 0, 116 0, 111 0, 108 0, 106 0, 104 0, 103 0, 102
200 0, 102 0,097 0,094 0,092 0,091 0,090 0,089
225 0,088 0,084 0,082 0,080 0,079 0,078 0,077
250 0,077 0,074 0,072 0,070 0,069 0,068 0,067
280 0,067 0,064 0,062 0,061 0,060 0,059 0,058
315 0,058 0,055 0,054 0,053 0,052 0,051 0,051
355 0,050 0,048 0,046 0,045 0,045 0,044 0,044
400 0,043 0,041 0,040 0,039 0,038 0,038 0,038
Tabelul 6.4.16. Pierderea de sarcina In tuburile flexibile
0 Debit v
P1 P1 !J.p 1 6.p, !:ip2 !:ip 2
[mm m
3
/h m/s mmH
2
0/m [Palm mmH
2
0 Pa] mmH
2
0 [Pa
90 400 17,5 22 216 35 343 - -
90 500 21,8 34 334 54 530
- -
90 600 26,2 49 481 78 765
- -
110 400 11, 7 4, 1 40 17 167 20 196
110 500 14,6 6,3 62 22 216 34 334
110 600 17 ,5 93
'
91 28 275 43 422
unde: /J.p1 - pierderea de sarcina in curba In forma de S, cu raza R = 1,5 0-,
t:ip2 - idem, in curba in forma de inel, R = 1,5 0.
Tabelul 6.4.15. Lungimi ale coturilor I [m] pentru RID= 2
a
I ' 11111]
80 100 120 150 200 250 300 350 400 500 600
15 0,04 0,05 0,06 0,08 0, 11 0, 13 0, 16 0, 18 0,21 0,26 0,3
30 0,08 0, 10 0, 13 0, 16 0,21 0,26 0,26 0,37 0,42 0,52 0,6
45 0, 13 0, 16 0, 19 0,24 0,32 0,40 0,40 0,55 0,63 0,79 0,9
90 0,25 0,31 0,38 0,47 0,63 0,79 0,79 1, 10 1,20 1,57 1,8
125 0,38 0,47 0,57 0,71 0,95 1, 19 1, 19 1,65 1,89 2,36 2,8
OBS. Pentru alt raport R'/D' lungimea desfasurata I' = 1R'/2D'
l. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
desprafuire umeda.
lnstalatie de epurare a gazelor la
fabricarea acidului sulfuric din
pirite
Pentru controlul ri guros al emi si il or in
atmosfera, in instalatiile de tratare sunt
inseri ate mai multe tipuri de aparate:
electrofi ltre uscate $i umede, spalatoa-
re $i turnuri de absorb(ie.
Pentru eliminarea cetii acide se pot
utiliza fi e filtre cu tesatura, fie electro-
filtre umede, alegerea fiind dictata de
dimensiunea $i de natura particulelor
de retinut. Pentru di ametre mai mari de
3 m, filtrele cu (esatura au o eficien(a
de peste 90 %. Daca in procesul teh-
nologic se produce $i oleum (acid sul -
furic cu concentra(ie peste 98 %), par-
ti culele au diametrul sub 2 m, atunci
se recomanda electrofiltre umede.
Acestea asigura efi cienta necesara
pentru o pi erdere de sarcina de numai
250 Pa. 0 alta posibilitate ar ti utilli za-
rea coloanelor fi ltrante, dar in acest caz
pierderile de sarcina se multiplica cu 10
$i exista, in plus, ri scul colmatarii.
lnstalatie de epurare a gazelor
produse la incinerarea gunoiului
lnstalatia de epurare propusa de ;
firma GOTAVERKEN MILJO AB
(Suedia) asigura tratarea gazelor pro-
venite de la doua incineratoare de
gunoi. Schema este relativ si mpla, fo-
losi nd electrofiltre $i reactoare inseria-
te. in schema nu sunt incluse: linia de
recuperare a metalelor grele $i tratarea .
apei evacuate. Aces! procedeu a lost !
aplicat in Oanemarca, pentru o uzi na J
cu capacitate 4,5 t/h $i pentru un debit I
de gaze de 27000 m
3
/ h.
lnstal atie de dezodorizare a
gazelor industriale
Mirosul neplacut poate sa provina de
la substante cu concentratii scazute,
mult sub limita care ar prezenta un ri se
pentru sanatate. Cu toate acestea,
efectele psihol ogice care amplifi ca
senza\i a de jena, de disconfort au de-
terminat includerea mirosurilor in cate-
gori a poluan(ilor. Re(inerea lor este
foarte dificila din cauza concentra\iilor
infinitezimale. De$i foarte variate, sub-
stantele care produc mirosuri neplacu-
te se pot grupa in urmatoarele cl ase:
compu$i ai sulfului (H2S $i compu$i or-
gano-sulfuro$i), compu$i ai azotului (a-
moniac $i amine), acizi (acetic, butiric),
aldehide (acetaldehida, formaldehida),
cetone, alcooli {fenol, crezol , butanol).
De multe ori mirosul este produs de un
amestec de astfel de substan\e.
lndustriil e cele mai importante care
evacueaza emisii cu miros neplacut
sunt: petrochimia, industr ia chimi ca,
farmaceutica, textil a, agroalimentara, a
harti ei, siderurgi a.
Exista mai multe metode de tratare a
emisiil or malodorante care se aleg in
functie de natura substan\elor, de de-
bi tul de aer tratat, de considerente
economice. Dintre acestea tac parte:
- mascarea mirosurilor; metoda veche,
in general, ineficace departe de sursa;
- incinerarea clasica sau catalitica, du-
pa care se aplica un procedeu de
spalare;
- adsorb(ie cu carbune activ, procedeu
ce necesi ta investiti i $i cheltuieli de
intre\inere relativ mari ;
- metode biologice;
- spalare chimica care reprezinta avan-
tajul de a corespunde oricarui debit
$i care nu necesita un spa\iu extins;
La aceasta metoda, pentru tratare se
folosesc mai multe aparate (turnuri) in
care are loc contactul gaz - lichid pe
suprafa\a unor corpuri de umplutura.
Reac\iil e chimice care au loc sunt de
neutralizare $i de oxidare. Produsele
oxidante cele mai utili zate sunt: per-
manganatul de potasi u, apa oxigenata,
apa ozonata, clorul.
lnstalatie de epurare a
organici volatili (fig. 6.5.1)
Eliminarea COV produ$i in cabine de
vopsire, la impri merii offset, la fabri ca-
rea panourilor aglomerate din lemn
etc., se poate face prin incinerare ca-
taliti ca. Gazele ce urmeaza a fi epurate
sunt trecute printr-un sector al unui
concentrator rotativ realizat din harti e
cu fibre din carbon. in sectorul rezidual
circula un aer incalzit pentru desorbtie,
cu un debit de 10 ... 20 ori mai mic,
astfel incat se realizeaza concentrarea
produselor organice adsorbite, initial,
din gazele evacuate. Urmeaza o faza
de incinerare catalitica.
Acest procedeu permite tratarea
unor debi te foarte mari, de ordinul a
1.000.000 m
3
/ h. Este recomandat
pentru emi sii cu concentra\ii de ordinul
a 0, L .3 glm3. Se pot a tinge randa-
mente de epurare de 90 ... 98 %, cu
concentra(ii de evacuare in atmosfera
de circa 10 mg/ m3. Daca se procedea-
za la oxidarea catalitica a solven(ilor,
se pot reali za procese care sa autoin-
tre\ina arderea, astfel incat consumul
de energie pentru epurare sa fie mull
diminuat.
6.6. lnstalatii de ventilare
de avarie
6.6.1. Descrierea instalafiei
Sunt instala\ii speciale care intra in
func\iune numai la declan$area unor
avarii.
in toate incaperil e industri ale cu de-
gajari de nocivita(i (IY) - care au o ac-
tiune daunatoare asupra oamenilor,
ma$inil or, uti lajelor, constructi ei sau a-
supra elementelor altor instalatii -
exista o instala\ie de ventil are tehnol o-
gica care preia, in mare parte, aceste
degajari prin evacuare in atmosfera a
unui debit de aer Lev. i n figura 6.6.1a
se prezinta. in acest sens, un di spozi-
ti v de absorb\i e locala (DAL) $i un ven-
tilator de evacuare (VE). Pentru com-
pensarea aerului evacuat local, trebuie
introdus, in incapere, un debit cores-
punzator de aer, Le, care poate fi pre-
luat din incaperi le vecine (in cazul unor
situa\ii date), direct din exterior. vara
ca urmare a depresiunii create in inte-
rior sau, eel mai adesea, cand instala-
\ia functioneaza $i iarna, prin prevede-
, rea unui grup special de introducere, i n
alcatuirea caruia intra: priza de aer (PA),
filtru de praf (FP), baterie de incalzire
, (Bl) $i ventilator de introducere {VI).
Daca se apreciaza ca exista ri scul ca
prin di strugerea unor conducte sau u-
tilaje, aparate etc. sa apara degajari
suplimentare de nocivitati , L Yav, care
pot fi de ordinul zecilor sau sutelor, in
comparatie cu cele permanente, $i
care pot fi, prin concentra(ii le pe care
le creeaza, letargice pentru oameni sau
pot provoca daune insemnate pentru
bunuri le din incaperea respectiva sau
din incaperil e vecine, atunci, pe langa
masurile generale de dotare a posturi -
lor de lucru cu ma$ti, costume $i alte
mijloace individuale de protec\i e, se
prevede o instala\i e suplimentara de
venti lare, denumita de avarie, alcatuita,
: in principiu, di n unul sau mai multe
venti latoare, de regula, axiale (VA) care
sunt montate in exterior $i prin orificii
sau geamuri deschizibi le prin care pa-
trunde un debit suplimentar de aer, Ls,
egal cu debitul evacuat in caz de ava-
ri e, Lav {fig. 6.6. 1b).
Pozarea ventilatoarelor de avarie (VA)
$i pozi\ia relativa in raport cu acestea
a orificiilor deschizibile trebuie sa aiba
in vedere probabilitatea locului avari ei,
modul de propagare a nocivita\ilor,
astfel incat sa se asigure o schema cat
mai efici enta de venti lare {de circula\ie
a aerului in incapere i n timpul avari ei).
Pornirea ventilatoarelor de avarie
(VA) se face automat, la comanda unui
traductor de concentra(ii (TC) dar, pen-
tru siguranta. se asigura $i o pornire
manuala, din exteriorul incaperii, dintr-
un loc U$Or accesibil.
Pentru aceste instala\ii se pune pro-
blema determinarii debitului de aer eva-
cuat in caz de avarie Lav, necesar pen-
tru limitarea maximala a concentra(iei
Ymax (stabilita, de regula, de tehnologi)
pe baza caruia se aleg ventilatoarele
axiale $i se dimensioneaza orificii le
pentru preluarea aerului din exterior,
precum $i timpul de revenire la concen-
tra\ia normala dupa incetarea avariei.
Aceste marimi se determina din
expresia debitului de aer $i, respectiv, a
concentra\iei prin examinarea tabloului
Capitolul 6: Ventilarea industrial a 1. lnstalatii de ventilare si climatizare
$i a graficului din fi gura 6.6.2 privind
marimile caracteristice inainte !;ii dupa ;
. I
avane. I
Marimile care intervin in figura 6.6.2 l
au urmatoarele semnificatii: '
m = L:Y! V - intensitatea specifica de
degajare a noxelor in functionare
normala [mg/ m3h];
mav = LYavl V - idem, in caz de avarie
[mg/m
3
h];
n = Lev! V - numarul orar de schimburi
de aer la functi onarea normala [h
1
] ;
nav = Lav!V - idem, in caz de avarie [h-
1
];
V - volumul incaperii [m
3
]; :
ya, y1, Ymax - concentra\ia admisibila, I
concentratia care s-ar realiza pana la j
intrarea ventilatoarelor de avarie in sta-
1
re de regim dupa timpul r 1 $i, respec-
tiv, concentratia maxima admisa in caz
de avarie [mg/m
3
]; I
r 1 + T2 - durata avariei [h] ;
r3 - timpul de revenire la concentra\ia
admisibila ya, dupa incetarea avariei [h].
6.6.2. Debitul de aer pentru
avarie
Prin particularizarea relatiei debitului
de aer pentru situatia de avari e. con-
form datelor din figura 6.6.2 rezulta:
L. = IY .
y ....... -y,
[m
3
/ h] (6.6.1)
unde: L Yav este fluxul de noxe emis in
timpul avariei [mg/h] , iar Ymax, Yr - con-
centratia maxima admisibila in timpul
avariei, respectiv, i n aerul exterior
[mg/m
3
].
6.6.3. Timpul de reveni re la
concentrat ia admisibila dupa
i ncetarea avari ei
- debitul de aer necesar pentru diluarea
acestor nocivita\i !;>liind ca au o
concentratie admisibila in aerul interi -
or ya = 2 mg/ m
3
, iar concentratia lor in
aerul exterior este Yr = 0,5 mg/ m3.
- elementele specifi ce in caz de avari -
e: degajarile nocive se maresc de
250 de ori {L Yav = 250 LY), iar con-
centratia maxima admi sa in acest caz
este Ymax = 20 ya, marimile ce se
determina:
vari a(ia concentratiei dupa decl an-
!;)area avariei in ipoteza ca instala\ia
de avarie nu functioneaza !;i i timpul
r' = r 1 + r2 in care se a tinge con-
centratia maxima ymax;
debitul de aer pentru instalatia de
avarie Lav, pentru a nu se depa!;>i
concentratia maxima;
- varia\ia concentratiei dupa intrarea in
func(iune a instalati ei de avarie in
ipoteza ca ventilatoarele ajung la sta-
rea de regim dupa timpul r 1 = 54 s.
Pentru reprezentarea grafica se va
considera ca toata avaria dureaza
r 2 = 0,5 h;
- timpul r3 de revenire la concentra\ia
admisibila ya, in ipoteza functi onarii in
continuare a instalati ei de avarie;
- graficul de vari a\ie a marimilor carac-
teristice m, n, y = f(r).
Rezo/vare
- Conform relatiei 9.4.5, pentru
L:Y = 15 g/h = 15 103 mg/h;
Ya = 20 mg/m
3
$i Yr = 0,5 mg/ m
3
rezulta:
Lav = L Y/(ya - yr) =
= 15 10
3
/(20 - 0,5) = 10000 m3/ h.
- Pentru n = nav; m = mav; y; = ya;
Yr = Yr se obtine:
i n = UV= 10000/ 4000 = 2,5 h-
1
I LYav = 250LY = 25015 = 3750 g/h =
I
= 3,75 10
6
mg/h
Explicitand timpul din rel a\i a concen- mav = L:Yav I V =
tra\iei finale !;i i particulari zand marimil e I = 3,75 10
6
/ 4000 = 937,5 mg/ m
3
h
caracteri stice corespunzator duratei de , !;i i, mai departe:
timp T3 din figura 6.6.2 !;ii anume: y = yaem + {yr + mavl n) (1 - en< ) =
n = nav; yt = ya; m = mav: Y = Yrnax, = 2e
2

51
+(0,5+937,5/2,5)(1 -e
2

5
' )
rezulta: y = 375,5 - 373,5e-
2

5
'
y, + - - y.
Efectuand calcul ele pentru diverse
durate i: se obtin valorile date in
(h] (6.6.2) continuare (concentratiile y
1
).
(
mJ
! 3 =- - 1- ln n
n ( m)
y, + - -Ymax
n
Pentru constructi a graficelor de vari -
ati e a concentratiei, in perioada avari ei
!;ii pe durata revenirii la cea admi sibila,
se particularizeaza corespunzator ecu-
a\i a concentratiei finale pentru marimile
specifice perioadei respective conform
fi gurii 6.6.2, a!;)a cum se arata in exem-
plul de calcul 1.
Exempl ul de ca/cul 1
intr-o hala industri ala cu un vol um
V = 4000 m3 se degaja, in mod perma-
nent, un flux de nocivitati LY= 15 g/ h.
Se determina:
Timpul Concentratia
'( in i ncapere Yi
fsl [hl [mq/m
3
l
0 0 2
18 0,005 6,64
36 0,01 11 ,22
54 0,015 15,75
72 0,02 20,22
108 0,03 28,99
144 0,04 37, 54
180 0,05 45,89
Se constata ca in mai pu\in de
180 s se depa!;>e!;) te concetra\i a ma-
xima admisibila.
- Timpul exact se calculeaza cu
. .
relati a:
r' = V(y,,,.,, - y. )
L Yav - L(Ymax - y, )
4000(40- 2)
3,751t1 - 10''(40- 0, 5)
= 0,0453h = 163s
- Conform rela\i ei (6.6.1), rezulta:
Lav = L Yav / (ymax - Yr) =
= 3,75 106/40-0,5 = 94937 m
3
/ h
Ventil atoarele se aleg pentru debitul
de 95000 m3/h !;i i presi unea
t-.p = 200 ... 250 Pa.
- Se considera ca moment ini\ial tim-
pul cand ventilatoarele au ajuns la de-
bitul nominal, deci r, = 54 s cand in
interior se atinsese deja o concentra\ie
y1 = 15,75 mg/m
3
, deci se considera
T2- T1 = 1800 - 54 = 1746 S.
Se obtine:
nav = LavlV = 94937/4000 = 23,73 h
1
Y = yrellaVT +(yr+ ma./nav)(1 en.:iv< ) =
= 15,75e-23.73< + 40(1 -e23.73') =
= 40 - 24,25 e
23

73
'
- Efectuand calculele cu aceasta rel a-
1 tie se ob\in valorile redate in continuare.
Timpul Concentratia
I
I
r 2 - r1 in incapere Yi
I
I
i
!
I
' I
I
'
[sl [h] [mq/ m
3
l
0 0 15,750
180 0,05 32,600
360 0, 10 37,740
540 0, 15 39,310
720 0,20 39,950
900 0,25 39,960
1080 0,30 39,980
1260 0,35 39,990
1440 0,40 39,998
I
1620 0,45 ...
I
1746 0,485 39,999
\ - Timpul de revenire la concentra\ia
' admi sibil a, folosind marimile specifice
J din figura 6.6.2, este:
m = L:Y!V = 1510
3
= 3,75 mg/m
3
h
1

T3 = - nav In ( m ) =
y,+- - Ymax
nav .
(
05 +
3
.7
5
)-2
1 . 23 73
----In
- 23,73 (o
5
+ 3,75 ) -
40
' 23,73
= 0,142 h= 512 s
6.7. Transportul pneumatic
6. 7 .1. Probl eme genera le
Transportul pneumati c realizeaza de-
plasarea materi alelor pulverulente !;i i
granulare, prin antre 1area lor intr-un
curent de aer (sau, ur1eori, de gaz inert).
Cu excep\ia unor distante mici de
transport , si stemul ;-a dovedit econo-
mi c, prezentand, ir1 plus, o seri e de
1. de ventilare climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
avant aje: este simplu de adoptat la di -
verse procese tehnologice. protejeaza
materi alul transportat de impurifi cari ,
Iara a afecta mediul exteri or , este U$Or
de expl oat at $i prezinta posibilitati de
automati zare, permite transportul unor
materi ale cu pericol de aprindere $i ex-
pl ozie, caz i n care se utili zeaza sisteme
inchi se cu gaze inerte.
Materi alele trebui e sa i ntruneasca o
seri e de cerint e pentru a putea fi trans-
portate i n bune condi\ii : sa prezinte 0
compozi \i e granul ometri ca $i o densi-
tate pentru care transportul $i separa-
rea sa fi e economi ce, sa nu adere la
suprafa\a conductelor, sa nu se degra-
deze prin sfaramare i n timpul transpor-
tului , temperatura necesara pentru
transport sa nu afecteze rezisten\a con-
ductelor $i a aparatelor utilizate, sa nu
degaje vapori explozivi sau corosivi , sa
nu-si modifice proprieta\ile chimi ce in
urma lransportului .
0 marime importanta ce caracteri -
zeaza transport ul pneumatic este con-
centra\ia amestecului , care reprezinta
raportul dintre debitul de materi al
transportat Gm [kg/h) $i debitul de aer
Ga [kg/h] de transport:
= Grrl Ga (6.7. 1)
Regimul de mi $care a parli culelor de

I:
YJJ-
10
materi al este determinat de valoarea
concentratiei amestecului $i de viteza
aerului , Va.
in conducte orizontale, mi scarea
poate fi : a) in flux rarefiat (cu parti cul e
volante) care se reali zeaza la concen-
tra\ii mici $i la viteze Va mari - mate-
ri alul este uniform di stribuit i n sectiu-
nea conductei; b) in flux compact -
materialul din partea inferi oara a con-
ductei are o concentra\i e mare, avand
o mi$care caracteri sti ca de strat fluidi -
zat; c) in strat continuu - apar depuneri
in conducta iar stratul depus are o
mi $Care de tarare sau rostogolire; d) cu
dopuri - mi scarea este caracteri zata
prin vari atii mari de presiune, zgomote,
instabili tate.
in conducte verti cale, in func\i e de
concentra\i a a amestecului $i de vi-
teza de antrenare a aerului, curgerea
se realizeaza: a) in flux rarefiat; b) i n
stare de f/uidizare, la valori mari $i
viteze va mici .
Frecvent se utilizeaza termenii de fa-
za diluata pentru sistemul cu particule
vol ante $i de faza densa pentru celelal-
te regimuri .
in faza diluata, < 15 kg/kg, iar pier-
derea de sarcina este de ordinul 5 ... 15
mbar/ m, in faza densa > 25 kg/kg,
5
Fi g. 6.5.1. Trat area organici vol atili de la o cabina de vopsi re:
1 - ventilator; 2,7 - fil tru; 3,8 - incalzire aer; 4 - strat de protec\i e;
5 - concentrator rotativ; 6 - evacuare; 9 - cabina de vopsire;
10 - incinerator catali tic de joasa temperatura.
PA Bl
1-fJO@=C>
FP VI
a
- - 1- ......
I I
PA BJ Le
t:[)@@=V
FP 1 VI
b
Fi g. 6.6.1 . Schema de ventil are:
a - locala; b - locala $i de avarie.
- ..
mergand pana la 50 ... 200 kg/kg, iar
pierderile de sarcina sunt de
15 - 50 mbar/ m.
6.7.2. Clasificarea sistemelor
de transport pneumatic
Concep\ia unui sistem de transport
pneumati c, aparatura necesara si indi -
catorii economici difera in mod subs-
tan\ial in func\i e de regimul de presiu-
ne al instala\i ei. Din acest punct de ve-
dere, sistemele se clasifi ca dupa cum
urmeaza: a) sisteme i n suprapresiune,
ce pot ti de presiune joasa, medie sau
inalta; b) sisteme in depresiune; c) sis-
teme combinate care se pot realiza ca
sisteme deschi se sau inchise.
. Sistemele i n suprapresiune pot de-
i servi mai multe puncte de util izare
: (fig. 6.7.1) ce pot ti colectoare cu ci-
clon, buncare de depozitare sau con-
sum, filtre etc.
in sistemele de presiune joasa,
transportul se face cu presiuni disponi-
bi le mai mici de 0, 1 bar. in general,
I
sunt instala\ii cu concentra\i e mi ca de
materi al $i pentru transport pe di stan\e
' relativ mici . Regimul de curgere este
cu parti cule volant e. Sistemul se utili -
zeaza la transportul de material e pul ve-
rul ente, tutun, paie, rumegu$, a$chii lo-
cate. carton, materiale textil e pentru
Gm de ordinul sutelor de kilograme pa-
na la cateva tone pe ora.
Este de remarcat ca, la aceste siste-
i me, 50 .. . 75 % din energia consumata
I este necesara pentru vehicularea aeru-
1 lui, in timp ce pentru transportul mate-
ri alului se utili zeaza numai 50 ... 25 %
din energi e.
Sistemele de presiune joasa necesita
di spozitive de alimentare $i de extrage-
re a materi alelor avand o construc\i e
relativ simpla comparativ cu cele ce se
folosesc in sistemele de presiune me-
die $i i nalta.
: Sistemele de presiune medie se rea-
l li zeaza tot in faza diluata, pentru con-
! centra\ii < 25. Presiunile maxime sunt
sub 0,8 bar , astfel incat distan\a de
transport este mai mi ca de 150 m.
La sistemele de presiune inalta,
transportul se poate realiza in faza
diluata, < 25, pe di stan\e de sute de
metri sau in faza densa, pe di stan\e
mai mi ci de 100 m. Presiunea pe refu-
lare este de 1-5 bar .
La instalat iil e de presiune medie si
: inalta, consumul energeti c pentr u
transportul aerului scade la 5 ... 20 %
di n total, astfel i ncat indicele de
consum pe unitatea de masa de mate-
ri al transpor tat scade. La aceste insta-
la\ii , aparatura este mai compli cata,
necesit and condi \ii severe de
etan$ei tate la presiuni ridicate.
Sistemele in depresiune (fig. 6. 7 .2)
Capitolul 6: Ventilarea industrial a I. lnstala!i i de ventilare ~ i climatizare
se utili zeaza pentru transportul unui
material di n mai multe locuri, la ace-
ea$i destinati e; se recomanda, de ase-
menea, in cazul substantelor toxi ce,
urat mirositoare etc. pentru ca nu sunt
scapari din interiorul conductelor.
Transportul se face in faza diluata,
< 25, pentru lungimi mai mici de
100 m, depresiunea reali zata fiind eel
mult 500 mbar. Viteza aerului este mai
mare decat in instalatiile in suprapre-
siune avand acela$i debit masic de
aer, din cauza depresiunii din sistem.
lnstalatia necesita un singur punct de
etan$are (obturator de aer, supapa
etc.) la ie$irea din instalatie.
in cazul prelevarii materialului din lo-
curi diferite $i cu mai multe destinatii
se uti lizeaza sisteme combinate. Un
caz particular i i constitui e sistemele in-
chi se (in bucla) utilizate pentru trans-
portul materi alelor care nu trebui e sa
vina in contact cu aerul (acid t erettalic,
explozivi etc. ); ca faza de di spersie se
Fig. 6.7.1 . Si stem de transport
pneumati c i n suprapresiune:
- introducere material; 2 - obturator,
distribuitor; 3 - ventilator/sufl anta;
4 - post de distributie; 5 - spre: sepa-
rator praf, buncar, rezervor, cantar etc.
utili zeaza un gaz inert (fi g. 6.7.3).
lntroducerea gazului de adaos. nece-
sar pentru compl etarea pierderilor, se
face in ,, punctul de zero" al instalati ei
in care presiunea este egala cu cea at -
mosferi ca. Pentru controlul presiunii in
t t,
12 13
marime Yma
I m m m m
I
av
av I
I
Y,
m
a
n/ n
i
n
n av
n
av av
Ya
Y;
Ya
I
Y;
Ymax nav
m
Yt Y1 Ymax Ya
n
'n
conducte se prevad supape de redu-
cere a presiunii in aval de sufl anta $i
de reducere a depresiuni i in amonte de
aceasta.
m
n
t ,
12 13 'rsJ
~ ~ ......... . ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
Fig. 6.6.2. Marimi caracteri stice ~ i variatia lor pe ti mpul avariei.
4
2
Fig. 6.7.2. Si stem de transport
pneumati c in depresiune:
1 - de la guri de captare; 2 - colector;
3 - praf evacuat; 4 - separator de
praf; 5 - ventilator/sufl anta; 6 - aer
curat.
Fig. 6.7.3. Sistem de transport
pneumatic i n bucl a inchi sa:
- punctul zero; 2 - sufl anta
volumi ca; 3 - supapa; 4 - fi ltru;
5 - introducere material; 6 - reducere
presiune/vid; 7 - buncar depozitare.
Anexa 6.1
Tabelul 6.4.8. Dispozit ive de captare recomandate debite de aer necesare pentru captarea prafului in diverse operat ii tehnologice
Proces tehnologic Dispozitivul de captare recomandat Debit de aer
Util aj [m
3
1h]
piese mari (folosind nisip, pietri$, a/ice) Cabi na cu introducere de aer (uzual prin plafon) Lv= v S, v = 0,3 ... 0,5 mi s, S - secjiunea transversala a cabinei [m
2
]
Ill
Lv = n V, n = 20 schl h, V - volumul interior al cabinei [m3] sau
lil
- - - -- - ----- -- - ---. - -- ----- ---
Lv = v S, v = 2,5-3 mi s, S -sec\iunea fantelor de aspira\ie [m
2
]
oiese mici
Cabina-
piese mari, gratar vibrator Carcasa Lv = vS, v = 0,75 ... 1 mi s, S - sectiunea tr ansversala a carcasei
.....
= L1vS, 500 ... m31hm2, [rr1_2]
<ll

---------
Guri de captare laterale 1n for ma de panouri Lv = L1v S, S - suprafata gratarului [m
2
]
,!: B<2 m, captare unil aterala Liv = 8000 m31hm2
Ill
B=2 m, captare bil aterala Liv = 5000 m31hm2
E
!!
B>2 m, captare bilaterala Liv = 9000 m31hm2
Ill recomanda $i o aspirajie sub gratar. pentru un .
p iese mlci cm) A-spira\i e prin !ante montate- sub gratar Lv = L1vS, Liv = 1400 ... 1800 m31hm2 eentru nisie rece,

Idem, inalfimea formei ::: 20 cm) Idem Lv = L1vS, Liv = 4700 m31hm2
piese -mici-Cie -s-erie mare -- -------- -

--
..
Lv = L1vS, Liv = 300 m31hm2, S - suprafaja-ho-tei [m2)- ----- - -
- --
Calandru cu valt Hota, guri de captare tip panouri laterale Lv = vS, v = 0,4 ... 0,5 mi s, S - secjiunea deschiderii [m
2
]
l urnare i n for me Guri de captare de tip fante laterale Lv = 1100 ... 1700 mJl hm, (vi teza de aspiratie 7,5 mi s)
Curatirea oleselor turnate cu dalta oneumatl ca Cabina cu flux vertical de aer Lv = v S, v = 0,5 ... 1 mi s, S - secj iunea transv. a cabinei [m
2
]
Tunel de raclre oentru tlpare de turnare Gura de captare semiinchisa Lv = 500 ... 600 m31hm, corespunzator lungimii tunelului
Toba de debavurare a pleselor mici turnate Carcasa Lv = v S v = 0 75 mi s, S - sectiunea transv. a tamburului
Carcasa 1n punctele de cadere, de 1ncarcare Lv = L 1 8 , L 1 = 2000 m
3
1hm la vi teza benzi i w < 1 mi s $i
Transporter cu banda
$i descarcare a materialelor L 1 = 2800 m3/hm la w > 1 mi s, B - latimea benzii sau
Lv = vS, v = w, dar minimum 0, 75 mi s la materialele reci ,
v = 1,5 mi s la cele calde, S - secj iunea totala a deschideri lor carcasei
Sil oz 1nchis Gura de aspir. laterala la\a de gura de incarc. Lv = v S, v = 0, 75 ... 1 mi s, S - suprafaj a gurii de incarcare [m
2
];
Taierea caramlzil or (procedee uscate) Gura de captare Lv = 850 m31h, - idem;
Cabina cu fierastrau in fata deschideri i Lv = v S, v = 0,75 mi s, S - suprafata deschi derii [m2] -----
-- ----
'r3 Hota semiinchisa Lv = v = 1 cje__cb_i cjerii [m
2
];_ __
&
----- ------- ---- - - ------
pregatire uscata silsau presare uscata Gura de captare la matri\a Lv = 850 m3/h
Gura ae aspTratie la cutia ci e alimeritare-- --- . I v = o,5 mls-:s -supra-iaTa9uriide -aspira1Te [m2f -
-
Cabi na - operator la interior Lv = v S, v = 0,5 .. . 1 mi s, S - suprafaj a sect iunii transv. a cabinei [m
2
]
Vopsire prin pulveri zare Cabina - operator la exterior Lv = v S, v = 0,75 .. . 1 mi s;
Cabina aspirajie inferi oar a Lv = v S, v = 0, 5 .. . 1 mi s, S - suorafata sectiunii de aspira\i e [m
2
1
Curatire, $1efuire, periere 1nalnte
Guri de aspiratie laterale sau aspiratie inferi oara L" = US, L
1
= 2000 ... 2750 m3/h m2, S - suprafa\a prelucrata [m
2
]
de vopslre pentru retus

Creuzet pentru neferoase Gura semiinchi sa
= [m2J
Cuptor cu rasturnare pentru neferoase
Hota semi1nchisI ___
------ -------
Lv = 5000 ... 10000 m3/h, debitul se mic:;;oreaza daca se mare$tt? de ___ ...
- l!l
Ho ta

Cuptoare cu arc pentru a.tel Lv = L 1 M, L 1 = 4260 m31h, M - masa incarcaturii [t]
(Debitul se reduce daca se aspira aer din bolta cuptorul ui)
Viteza de
transport [mi s]
18
18
18
18
18
18
25
18
18
18
18
18
18
7,5 ... 10
13-1 8
.......
= Cl)
-


-e.
c.
Ct>
<
Ct>
= ::!'.

..,
Ct>
Cl)
n
3

-
N.

..,
Ct>
('")

"Cl
;::;:
0
c

<
Ct>
=
::!'.

..,
Ct>

= c.
c
Cl)
-


J ......
Anexa 6.1 Tabelul 6.4.8. Dlspozitive de captare recomandate deblte de aer necesare pentru captarea prafului in diverse operatii tehnologlce - continuare -
Proces tehnologic
Uti laj
Dispozitivul de captare recomandat Debit de aer
[m
3
1h]
Viteza de
transport [m/s]
Su dare
Gura de captare flanse ___ ____ 1 t::

mm ... .. ---- - -------- -- -


Lv = 750 m31h pentru d = 200 .. . 250 mm
10 .. . 20
Preparare, produse farmaceutice - amestecare
Depanat, bobinat azbest
Perforare platra (procedee uscate)
, .t
! __ man_ua/e
. 'd I 1
ma$ml e ustru1
Masa cu aspira\ia inferioara Lv = 1000 m
3
1h pentru d = 250 ... 300 mm; (d - distan\a de la arc)
Lv = L t S, L 1 = 2750 ... 4500 m3/h-m2, S - suprafaja gratarului
-- ---1 Lv = vS. v = o.5-ml s, s - suorafata deschiderii rm21 -
Nisa (funct ioneaza la umolere si la golire) I Lv = v S, v = 0,5 ... 1 mi s, S - suprafa\a deschiderii [m
2
]
- - - - --- - - -- - - ----i

--- -
Gura de captare
Gura de captare cu flansa
100 m
3
/h - lucru vertical, captare inferioara
350 m
3
1h - lucru orizontal
850 m31h (viteza de aspirajie 16 m/s)
__ , ... ______ 1850 m31h - pentru unelte cu diametrUld < 60 mm - - ------ - ------
Gura de captare in jurul uneltei 1700 m3/h _ pentru unelte cu diametrul d = 60 .. . 75 mm
?-1 centrifugare - - - --- -- --1 semiinchisa . -- - -- --- - - ---- --
LL.. ro sfaramare Gura semiinchisa Idem, v = 1 m/s
E rezervor de proces - - ------ - Lv = deschiderii- sau-aq u- r-ii _d_e-vizffare [-m-2J
-i umplerea saci!or Cabina sau carcasa l sv _=st (saci hartie), Lr = 3650 m3/h m2 (saci din panza),
ai umplerea $i golirea butoaielor $( - - - - G
3
----- Lv-;,, -W 1-= 550 s - suprafa\a -secfiunii transversale - - -
B ai bidoane!or (cu lopata sau cau$uf) semiinc is _ a ___ __
'B B g.?!Ji n. _. __ _____ _ _ _ __ !:_y_ = v:S, _y _supraf_a\a [m
2
J. _ ___ _ ___ _ __ _
.E J . _ .. ____________ _ ... gabina ______ I Lv = L 1000 ... 2750 m31h, m2,_ S - suprafata .. --
impachetare, cantarire, verificare _ Lv = ... 2750 m3/hm2, S-suprafata de
de$ertare Hota semiinchisa Lv = v S, v = 1 mi s, S - suprafaja deschiderii [m
2
]
10
13 .. . 18
15
18
28-30
..... -
7,5 .. . 10
18
I
("")
Q)
'C
:::;.
0
c:

c::
C'D
::l
:!'.
Q)
..,
C'D
Cl)
::l
c..
c:
(/)
-

Cl)
Cl) C
II ...,.
::l
(/)
-
Q)
Q)
::
c..
ct>
<
ct>
::l
:!'.
Q)
..,
C'D

(")
3
Q)
-- N
Q)
..,
C'D
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' .
Capitolul 6: Ventilarea industriala
Anexa 6.2
Tabelul 6.4.1 4. Coeficient i de pierdere locala de sarci na pentru confi guratii uzuale
in i nst alati i de desprafuire
Nr. crt. Configuratia Coeficientul E.
1 Oifuzor unghiul a["]
0 2! 01 7 12 20 30 60
~ o ,
1,2 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06
1,4 0,07 0,08 0, 11 0, 13 0, 18
1,6 0, 11 0, 14 0,20 0,23 0,31
1
1,8 0, 16 0, 19 0,28 0,32 0,42
2 0, 18 0,23 0,33 0,39 0,52
2 Largire brusca de sec\iune 0 2/ 01 1, 15 1,25 1,50 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00
.; 0, 18 0,25 0,35 0,5 0,7 0,8 0,88 0,9
Bo,
o,
3 Confuzor ex["] 30 45 60
o , ~
~
0,03 0,04 0,06
. -a
o,
4 ingustare brusca 0 2/ 01 0, 10 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80
de sectiune
ETD,
.; 0,50 0,46 0,42 0,37 0,30 0,24 0, 15
o,-
5 ingustare in perete sub\ire 0 2/ 01 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
(diafragma plana) .; 2,5 2,3 2,35 2,4 2,25 1,9 1,5 1,2
! 1
1t l !
!-
0
2
o,I
I
I
1
l i
6 le$ire libera cu ingustare 0 2/ 01 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
.; 2,75 2,7 2,3 1,8 1,5 1,0 0,5 0,2
G>-4
I o, D2
. -t
7 $ibar de reglare hi d 0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
~ [ ~
.; 103 45 18 8 4 2 1 0,4 0, 1
! !- Th!
I I
8
Con de echil;bcact::lJIJ
off I Of 0,15 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0, 5 0,6 0,7
' -l '
.; 30 15 8 5 2,8 1,7 0,95 0,5 0,2
~ D1 D2 I
' i'
9 imbinari unghiul ex (
0
]
Lp I Ls 15 20 25 30 35 45 60 75 90
__.. Lp
1 0,02 0,04 0,065 0, 1 0, 13 0,2 0,33 0,5 0,7
-
~
2 0,0 17 0,36 0,056 0,09 0, 11 0, 17 0, 28 0,42 0,6
3 O,Q15 0,03 0,05 0,077 0,095 0, 15 0,25 0,37 0,5
4 0,013 0,027 0,045 0,07 0,086 0, 14 0,22 0,33 0,4
5 0,011 0,025 0,04 0,061 0,078 0, 125 0, 2 0,3 0,4
Lp - debit principal 6 O,Q1 0,024 0,038 0,058 0,07 0, 115 0,19 0,27 0,3
Ls - debit secundar 7 0,01 0,023 0,035 0,053 0,068 0, 11 0,18 0,26 0,3
8 0,005 0,021 0,032 0,05 0,065 0, 1 0, 17 0,25 0,3
10 0,005 0,02 0,031 0,05 0,06 0, 1 0, 17 0,25 0,3
- ----- ----------
Capitolul 6: Ventilarea industrial a I. de ventilare climatizare
Anexa 6.2 Tabelul 6.4.14 Coeficienti de pi erdere l ocala de sarci na pentru conf igurati i uzuale
in instal atii de desprafuire continuare -
Nr. crt. Configuratia Coeficientul (
10 a Evacuare libera cu sau tara flan$a a s = 1
b Evacuare cu caciula __J
A
b s = 2,5
-
ltl
---,
a b
11 Evacuare dupa cot
1E'0
RID 0,05 0,25 0,5 1

3 1,9 1,6 1,4
12 Evacuare cu difuzor unghiul a [
0
J
021 01 7 12 20 30 45

1,2 0,58 0,63 0,7 0,75 0,86

-
1,4 0,43 0,50 0,6 0,69 0,75
1,6 0,34 0,41 0,53 0,64 0,75
1,8 0,30 0,38 0,5 0,6 0,74
2 0,26 0,33 0,49 0,6 0,74
13 a lntrare cu margini rotunjite
b lntrare cu confuzor

tip a - fara flan$a b - cu flan$fl
a 13 30 13 30
r- ' s
0,49 0,60 0, 13 0,24 s = 0,04
a b
c 0,82 0,79 0,94 0,9 c = 0,98
14 lntrare in conducta tip a- libera b- cu tabla perforata c- cu flan$a
-EJ


suprafata libera [%]
..........
I
70 60 50

s
0,93 2,0 3,0 5,0 0,49
a b c
c 0,72 - - - 0,82
15 CoC
w
RIO unghiul a [
0
J
15 30 45 90 135
1 A !
0,25 0,16 0,31 0,47 0,90 1,24
T .
1,0 0,05 0, 10 0, 15 0,28 0,39
o-L-
_L'
1,5 0,04 0,08 0,12 0,24 0,33
2,0-3,0 0,04 0,07 0, 11 0,21 0,29
16 Con colector
tip A; intrare s = 1,0 ie$ire s = 1,25 (la tip A)
tip B
tip c

..

v


A B c
17 Separator de a$Chii s = 1
-9t[
c' - coeficient de contractie
Pentru o gura de captare lipita de o suprafata paralela cu axa conductei coefi cient ul de contractie c se calculeaza in
functie de coeficientul c al gurii similare nelipite, c: c = c (1 + 0, 12 lip), unde: I - lungimea laturii lipite;
p - perimetrul gurii de captare
Noul coeficient s se determina in functie de c' prin interpolare.
'') Valorile corespund situatiei in care dupa cot urmeaza o portiune rectilinie cu I > 4 D
1. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
Capitolul 7
Elemente componente ale instalatiilor
'
de ventilare si climatizare
'
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
7.1. Ventilatoare
Sunt masini hidraulice folosite pentru
vehicularea aerului si gazelor si care
reali zeaza o presiune de pana la
30.000 Pa (:= 3000 mmH;;O).
7. 1.1. Ti puri constructive
de venti latoare
Ventilatoarele se impart dupa tipul
constructiv in: radiale (centrifugate) - la
care aspiratia se face axial $i refularea
radi al; axiale - la care aspira\ia si refu-
larea se fac axial ; cu circulatie trans-
versala - la care aspiratia se face prin-
tr-o parte a rotorului $i refularea prin
al ta parte a acestuia (fig. 7. 1. 1 ).
a
Antrenarea ventilatoarelor se face cu
motoare electrice, de obicei , asincrone
:;;i, doar in rare cazuri, cu motoare de
alta natura.
Din acest punct de vedere ventilatoa-
rele pot fi clasificate astfel (fig. 7 .1.2):
- cuplate direct, la care rotorul venti-
latorului este montat direct pe axul
motorului electric;
- cu cuplaj elastic - axul motorului
electric antreneaza axul ventilatoru-
lui prin intermediul unui cuplaj elas-
tic sau cu alunecare;
- cu paliere $i roti la care antrenarea
se face prin curele trapezoidale,
pentru reducerea tura\iei $i a nive-
lului de zgomot.
2
Fig. 7 .1.1. Ti puri de ventil atoare:
a - radial; b - axial; c - cu curent transversal;
- rotor; 2 - profil aerodinamic; 3 - carcasa.
Tipul ventilatorului Axial Radial
Monospirant Dubluaspirant
Antrenare directa
-4-
~
~
Rotor amplasat
pe axul motorului
Rotor amplasat la
-11- -iE -m-
exteri orul motorului
Antrenare cu
~ ~
~
cuplaj elasti c
Antrenare cu
-+t-
~
4=5-
paliere ~ i roti
~
-t
-fEf1
I
I
Fi g. 7.1.2. Cuplarea venti latoarel or.
a
Fig. 7.1.3. Venti lator radial :
a - parfi componente; bi - ventilator de conducta - vedere; b2 - idem - secfiune;
1 - carcasa; 2 - rotor; 3 - gura de aspirati e; 4 - gura de reful are; 5 - motor
electric; 6 - suport.
Ventilatoare radiale
Sunt utilizate mult in practica $i au
partile componente prevazute in figura
7.1 .3a.
Un tip special este ventilatorul de
; conducta la care carcasa melcata este
\ inlocuita cu una cilindro-tronconica, re-
1 fularea acestuia efectuandu-se radial,
I in partea cilindrica a carcasei, aerul
I
fiind apoi preluat in partea tronconica
$i dirijata axial (fig. 7. 1.3b 1 ).
I Ventilatoarele radiale se pot clasifica
dupa mai multe criterii; astfel dupa:
a) presiunea realizata, sunt de:
- presiune joasa (0 ... 1000 Pa);
- presiune medie (1000 ... 3000 Pa);
- presiune inalta (peste 3000 Pa).
b) forma palelor rotorului, sunt cu pale:
- inclinate inapoi;
- drepte (radiale);
- inclinate inainte.
c) domeniul de aplicare, sunt pentru:
gaze calde, transport pneumatic, ma-
teriale abrazive, gaze explozive etc.
d) nivelul de zgomot. sunt:
- de uz general, folosite in instala\ii
cu cerinte reduse in privin\a zgomotului
(instala\ii industriale de ventilare $i
climatizare);
- silen\ioase folosite la instala\ii cu
cerin\e deosebite in privin\a zgomotului
(instalatii de climatizare de contort sau
speciale);
e) modul de antrenare, sunt: direct cu-
plate, cu cuplaj elastic, cu paliere si
ro\i (fig. 7. 1.2);
f) tipul aspiratiei, sunt: monoaspirante,
dublu aspirante.
Pentru montarea mai comoda in in-
stala\ii $i reducerea numarului de piese
speciale de racord, ventilatoarele ra-
diale se construiesc cu gura de refula-
re in 16 pozi\ii, decalate la 45, numite
pozi\ii de montare (fig. 7. 1.4).
Venti latoare axiale
Au partil e componente prevazute in
! figura 7. 1.5a.
1
Datorita