UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN

BRAŞOV

FACULTATEA DE CONSTRUCTII

Programul de studii: Instalatii pentru construtii

INSTALAȚII DE INCALZIRE II

Student: Dumbrava Sergiu

Grupa:14231

- 2016 -
1
Cuprins

1 Puterea termică a centralei termice

Exemplu 1. Determinarea sarcinii termice a centralei
termice
2 Determinarea numărului de cazane în centrala termică
Exemplu 2. Determinarea numărului de cazane în centrala
termică
3 Determinarea elementelor de siguranţă la o instaţii cu apă
caldă
3.1. Supapele de siguranţă
3.1.1 Dimensionarea supapelor de siguranţă de pe cazan
3.1.2. Exemplu 3 - Dimensionarea supapelor de siguranţă de pe
cazan
3.1.3. Dimensionarea supapelor de siguranţă de pe vasul de
expansiune închis
3.2. Dimensionarea vasului de expansiune
3.2.1. Dimensionarea vasului de expansiune închis
3.2.2 Determinarea presiunii aerului din vasul de expansiune
închis
3.2.3. Exemplu 4 – Dimensionarea vasului de expansiune închis,
a supapei de siguranță de pe vasul de expansiune închis
3.2.4. Dimensionarea vasului de expansiune deschis
3.2.5. Dimensionarea racordurilor de la vasul de expansiune
deschis
3.2.6. Exemplu 5. - Dimensionarea vasului de expansiune deschis
și a racordurilor acestuia
4 Dimensionarea distribuitorului şi a colectorului
4.1. Exemplu 6 – Dimensionarea distribuitorului şi a
colectorului
5 Dimensionarea buteliei de egalizare a presiunii
5.1. Butelia de egalizare a presiunii
5.2. Variante de racordare a buteliei de egalizare a presiunii
5.3. Exemplu 7 – Dimensionarea buteliei de egalizare a
presiunii
5.4. Selectorul hidraulic
6 Dimensionarea pompelor de circulație
6.1. Pompele de circulație

2
 6.2. Dimensionarea pompelor de recirculare a agentului termic
prin cazan
6.3. Exemplu 8 - Dimensionarea pompelor de recirculare a
agentului termic prin cazan
6.4. Dimensionarea pompelor de circulare a agentului termic
pe circuitul primar cazan- butelie de egalizare a presiunii
6.5. Exemplu 9 Dimensionarea pompelor de circulare a
agentului termic pe circuitul primar cazan- butelie de
egalizare a presiunii
6.6. Dimensionarea pompelor de circulare a agentului termic
pe circuitele de încălzire
7 Stații de dedurizare
7.1. Dedurizarea apei
7.2. Dimensionarea stație de dedurizare a apei
7.3. Exemplu 10. Dimensionarea stație de dedurizare a apei
8 Puffere, boilere și schimbătoare de căldură
8.1. Dimensionarea rezervoarele tampon ( puffer)
8.2. Exemplu 11 - Dimensionarea rezervoarele tampon ( puffer)
pentru o instalație de încălzire prevăzută cu un cazan cu
funcționare pe lemne
8.3. Exemplu 12 - Dimensionarea rezervoarele tampon
( puffer) pentru o instalație de încălzire prevăzută cu
pompă de căldură
8.4. Dimensionarea boilerelor
8.4.1. Dimensionarea boilerelor pentru clădirile din sectorul
hotelier
8.4.2. Dimensionarea boilerelor pentru clădirile din sectorul
rezidențial
8.4.3. Prepararea a.c.c. cu schimbătoare de căldură cu plăci și
acumulare
8.5. Exemplu 13 - Dimensionarea boilerelor pentru clădirile din
sectorul rezidențial
8.6. Exemplu 14 - Dimensionarea boilerelor pentru clădirile din
sectorul hotelier
8.7. Exemplu 15 – Dimensionarea sistemului de preparare
a.c.c. cu schimbătoare de căldură cu plăci și acumulare
9 Dimensionarea coșului de fum
9.1. Coșuri de fum
9.2 Dimensionarea coșului de fum
9.2.1. Înălțimea coșului de fum
9.2.2. Determinarea secțiunii coșului de fum
9.3. Dimensionarea canalelor de fum
9.4. Dimensionarea prizei de aer

3
 9.5. Exemplu 16 – Dimensionarea coșului de fum
10 Dimensionarea suprafeței vitrate pentru centralele termice
10.1. Exemplu 17 – Dimensionarea suprafeței vitrate pentru
centralele termice
11 Dimensionarea vanelor cu trei căi
.
11.1. Vanele cu trei căi
11.2. Utilizarea vanelor cu trei căi ca vane de amestec
11.3. Utilizarea vanelor cu trei căi ca vane de deviație
11.4. Dimensionarea vanelor cu trei căi
11.5. Exemplu 18 - Dimensionarea vanelor cu trei căi
12 Armături, filtre și aparaură de control
12.1. Filtru Y
12.2. Separatoarele de aer - Aerisitor automat
12.3. Supape și clapeta de sens
12.3. Robinete
12.3.1 Robinetele de izolare a unor componente
.
12.3.2 Robinete de echilibrare hidraulică
.
12.3.3 Robinetele de golire și de umplere automată
.
12.4. Aparate de măsurare a presiunii și a temperaturii
13

4
5
 1. Puterea termică a centralei termice

Centrala termică este o instalaţie de producere a energiei termice care este

distribuită consumatorilor prin intermediul unui agent termic fluid (apă, abur, aer
cald).
Elementele componente ale unei centrale termice sunt următoarele:
 Cazane,
 Pompe,
 Elemente de legătură şi distribuţie,
 Gospodărirea de combustibil,
 Evacuarea gazelor arse,
 Instaţaţia de automatizare,
 Elemente de siguranţă ( vase de expansiune, supape de presiune, etc),
 Elemente de închidere ( robinete, vame),
 Aparate de măsură ( termometre, manometre) etc.
Determinarea sarcinii termice a unei centrale termice se realizează în funcţie de
debitele de căldură pe care aceasta trebuie să le asigure diverşilor consumatori.
Sarcina termică a centralei termice se calculează cu relaţia.
QCT  c   QIN  Q ACC  QV  QT   kW ; MW 

(1)
unde:
QCT - sarcina termică a centralei
c - coefficient de majorare pentru acoperirea pierderilor de căldură ( valoarea acestui
coeficient este de maxim 2,5 %).
QIN - debitul de căldură pentru încălzire [ kW];

Q ACC - debitul de căldură necesar pentru preparat apă caldă de consum [ kW];

QV - debitul de căldură pentru ventilaţie [ kW];

6
 QT - debitul de căldură pentru nevoi tehnologice [ kW];

Observaţie: Pentru centrale termice mari, exploatate de personal calificat sau

chiar conduse automat este posibil şi recomandat evitarea suprapunerilor totale ale
consumurilor.

Exemplu 1. Determinarea sarcinii termice a centralei termice

Să se determine puterea termică a unei centrale termice cu agent termic apă caldă
utilizată pentru încălzirea spaţiior, preparat apă caldă de consum, şi încălzirea aeului
proaspăt indrodus de instalaţia de ventilaţie înt-o clădire cu destinația hotel cu 20
camere single si 27 camere double cunoscând următoarele:
 Necesarul de căldură pentru încălzire este de 293 kW
 Necesarul de căldură pentru ventilaţie este de 115 kW
 Necesarul de căldură pentru preparat apă caldă de consum este de 180 kW.

QCT  c   QIN  QACC  QV  QT   1,025   293  180  115  0  602,7  kW 

2. Determinarea numărului de cazane în centrala termică

Centrelelor termice se clasifică în funcţie de puterea termică instalată în:

 Centrale termice mici cu puterea termică instalată mai mică sau egala
cu 100 kW;
 Centrale termice medii cu puterea termică instalată mai mare de 100
kW şi mai mică sau egală de 2000 kW;
 Centrale termice mari cu puterea termică instalată mai mare de 2000
kW.
La alegera numărului de cazane trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte:
- Costul investiţiei iniţiale.
- Spaţiul în care se va monta centrala temică să fie adecvat pentru numarul de
cazane ales.
- Sarcina termică trebuie să se adapteze uşor la sarcina termică instalată.

7
 Normativul I13 recomandă ca pentru centralele temice mici să se monteze un
singur cazan, pentru centralele termice medi montarea a două cazane, iar pentru
centrale termice mari montare a cel puţin trei cazane.

Exemplu 2 - Determinarea numărului de cazane în centrala termică

Să se determine numărul de cazane necesare pentru centrala termică din exemplu

anterior.

Pentru această centrală se vor alege două cazane Viessmann Vitorond cu

puterea termică de 320 kW. (datele tehnice sunt prezentate în fişa tehnică 1 din
anexe).

3. Determinarea elementelor de siguranţă la o instaţii cu apă caldă

La dimensionarea elemntelor de siguranţă se vor respecta prescripţiile ISCIR

C31, STAS 132/86 şi Ghidul pentru alegerea, proiectarea întreţinerea şi exploatarea
sistemelor şi echipamentelor de siguranţă din dotarea instalţiilor de încălzire cu apă
caldă având temperatura de maxim 115ºC, GP041/1998.

3.1. Supapele de siguranţă

Pentru limitarea presiuni la o valoare maximă stabilită în instalaţi se utilizează

supapele de siguranţă. La dimensionarea numărului şi a dimensiunii supapelor de
siguranţă în instalţiile de încălzire trebuie sa se ţină seama de următoarele:
- numărul minim de supape de siguranţă pentru cazanele de apă caldă este de
două (siguranţă excepţie fac cazanele cu puterea termică de până la 60 kW),
- supapele de siguranţă se montează pe conducta de ducere a cazanului,
- între supapele de siguranţă şi cazan nu trebuie să existe elemente de închidere,
- Supapele de siguranţă trebuie prevăzute cu dispozitive de protecţie a
personalului şi a instalaţiei contra acidentelor provocate de abur (acestea
trebuie prevăzute întodeauna cu conductă de evacuare a apei fierbinți sau

8
 aburului până la canalizare, pe această conducta este interzis montare
robinetilor si a vanelor) ,
- Secţiunea minimă de curgere a supapei de siguranţă trebuie să fie de minim
400 mm2.

Fig. 1. Supape de presiune

3.1.1. Dimensionarea supapelor de siguranţă de pe cazan

Supapele de siguranţă au rolul de limitare presiunii din instalaţie şi indirect a

temperaturii la valoareamaximă admisă prin deschiderea lor la presinea stabilită.
Pentru dimensionarea supapelor de siguranţă se folosesc următoarele relaţii de
calcul:
G
d s  1,6   mm
  n   Pr  1

(2)
unde:
G- debitul de abur produs de cazan,.
 - coeficient de curgere prin supape,
n - numărul de supape de siguranţă,
Pr - presiunea de declanşare a supapei de siguranţă.

Debitul de abur produs de cazan se calculează cu relaţia:

9
G  1,72  Qcaz kg  (3)
 h 

Presiunea de declanşare a supapei de siguranţă se calculează cu relaţia:

1,1  Pr  Pmax (4)

Pmax - presiunea maximă din instalaţie.

Numărul de supape de siguranţă se determină cu relaţia

G
n (5)
  A  0,5   Pr  1

unde:
A- aria supapei de siguranţă.
Numărul de supape de siguranţă se va rotunji la o valoare întreagă todeauna cu
plus.

3.1.2. Exemplu 3 - Dimensionarea supapelor de siguranţă de pe cazan

Să se dimensioneze supapele de siguranţă pentru cazanele din exemplu

anterior.

Cazanele vor fi protejate fiecare cu câte două supape de siguranţă tip Bianchi
care au coeficientul de curgere   0,51 . Din fişa tehnică a cazanului rezultă că
presiunea maximă în instalaţie este de 6 bari.

Debitul de abur produs de cazan este egal cu:

G  1,72  Qcaz  1,72  320  550,4 kg 

 h 

Diametru supapei de siguranţă este egal cu:

G 550,4
d s  1,6   1,6   14,63  mm
  n   Pr  1 0,51  2   5,45  1

10
 Din calcule a rezultat ca avem nevoie de două supape de siguranţă de Dn 15,
dar conform normativului GP041-1998 suprafaţa de curgere trebuie safie minm 400
mm2 din această cauză alegem două supape de siguranţă Bianchi de 1” şi presiunea de
declanşare de 5,5 bar.

3.1.3. Dimensionarea supapelor de siguranţă de pe vasul de expansiune închis

La instalaţiile de încălzire prevăzute cu vase de expansiune închise acestea se

prevăd cu supape de presiune.
Diametru supapei de siguranţă pentru vasul de expansiune închis se calculează
cu relaţia:

G
ds   mm (6)
 1,1  Pr  Pc   

unde:
G- este debitul de apă rezultat din dilatare se calculează cu relaţia 7.
Pc - contrapresiunea maximă creată în timpul deschiderii supapei [bar],
 - densitatea apei la temperature şi presiunea din amonte de supapa de siguranţă

kg .
m3
Debitul de apă rezultat din dilatare se calculează cu relaţia următoare:

V kg 
G (7)
  vtm  h 

v 
V  Vins   tm  1 (8)
 vt 0 

unde:
V - cantitatea de apă rezultată din dilatare,
 - timpul de intrare în regim al instalaţiei,
vtm - volumul specific al apei calde la temperature medie.

11
 3.2. Dimensionarea vasului de expansiune

Pentru preluarea variaţilor volumului de apă din instalaţie apărut datorită

modificării apei din instalaţie aceasta va fi prevăzută cu vase de expansiune închise
sau deschise.

3. 2.1. Dimensionarea vasului de expansiune închis

Vasul de expansiune închis are urătoarele roluri în instalaţiile de încălzire:

- preia variaţiile de volum ale apei şi asigură rezerva pentru acoperirea pierderilor
inevitabile de apă;
- menţine instalaţia de încălzire plină cu apă, presiunea minimă a gazului fiind mai
mare decât presiunea coloanei de apă având înălţimea egală cu diferenţa de cotă între
consumatorul cel mai susplasat sau conductele de ducere la distribuţia superioară şi
nivelul minim al apei din vas;
Vasul de expansiune închis se montează de regulă pe conducta de întoarcere şi se
recomandă ca pe conducta de legătură a acestuia să nu existe organ de închidere.
Volumul veselui de expansiune închise se calculează cu relaţia:

PM
Va  1,1  Vu  l  (9)
PM  Pmin

unde:
Vu - volumul util a vasului de expansiune închis, în litri

PM - presiunea maximă din vasul de expansiune

Pmin - presiunea minimă, este presiunea coloanei de apă având înălţimea egală cu

diferenţa de cotă între consumatorul cel mai de sus şi nivelul minim al apei în vasul de
expansiune închis.

12
 Fig. 2. Elemente componente ale unui vas de expansiune închis. A = racord, B =
flansa, C = azot, D = membrana, E = ventil de preincarcare, F = racord 1/2", G =
placuta pentru montarea pompei sau a panoului electric (pt. vasele de hidrofor), I =
picioruse de sustinere.

Obs. Dacă în urma calculului a rezultat volumul vaselor de expansiune mai

mari de 5000 l se prevăde şi rezervoare de descărcare.

v 
Vu  1,2  Vins   tm  1 (10)
 vt 0 

unde:

Vins - volumul de apă din instalaţie;

Vtm - volumul specific al apei la temperature medie;

Vt 0 - volumul specific al apei la temperature de +10 ºC;

Volumul de apă din instalaţie se determină prin însumarea volumelor de apă

din toate elementele componente ale instalaţiei. În practică se foloseşte o formulă care
dă rezultate aproximative acoperiotare.
30  QIN 10   QACC  QV 
Vins 
1160

1160
m 
3

(11)

13
Unde:
QIN - debitul de căldură pentru încălzire [ kW];

Q ACC - debitul de căldură necesar pentru preparat apă caldă de consum [ kW];

QV - debitul de căldură pentru ventilaţie [ kW].

3.2.2. Determinarea presiunii aerului din vasul de expansiune închis

Vasul de expansiune închis este preîncărcat cu aer, acesta fiind prins între
mataua de fier si membrană. În timpul funcționării instalațiilor de încălzire acesta își
măreste sau micșorează volumul ocupat deplasând apa din vasul de expansiune în
instalația de încălzire și invers dupa cum se poate vedea și în figura 3.

Presiunea aerului în vasul de expansiune se poate calcula cu relația 12.

H   agenttermic
Paer   3,5 [mH 2 O] (12)
1000,83

unde:
H- înălțimea coloane de agent termic de deasupra vasului de expansiune închis
[m];
 agenttermic - densitatea agentului termic [kg/m3] ;

14
 Fig.3. Mișcarea membranei vasului de expansiune închis în timpul funcționării
Tabel 1. Volumul specific al apei
Temperatura v 10 3 Temperatura v 10 3
[ºC] m3  [ºC] m3 
 kg   kg 
4 1,0000 80 1,0290
10 1,0004 85 1,0324
20 1,0018 90 1,0359
30 1.0044 95 1,0396
40 1,0079 100 1,0435
50 1,0121 105 1,0474
60 1,0171 110 1,0515
70 1,0228 115 1,0585
75 1,0258

Aceasta formula se poate aplica și pentru instalațiile de încălzire care

utilizează agent termic apa sau glicol la temperatura de 15ºC.
Calculul presiunii pernei de aer din vasul de expansiune și ajustarea acestuia
înainte de montare pe instalație, este foarte importantă în practică deoarece perna de
aer nu trebuie sa fie precomprimata la umplerea instalației.

3.2.3. Exemplu 4 – Dimensionarea vasului de expansiune închis, a supapei

de siguranță de pe vasul de expansiune închis

Să se dimensioneze vasul de expansiune închis şi supapa de siguranţă de pe

vasul de expansiune pentru instalaţia de la exemplu 1. Agentul termic este apa caldă
90/70 [ºC], presiunea maximă este de 6 bari, consumatorul cel mai de sus se află la
înălţimea de12 m, timpul de intrare în regim al instalaţiei este de o oră şi
contrapresiunea la ieşirea din supapă este de 0,015.
Volumul de apă din instalţie.

30  Q IN 10   Q ACC  QV  30  293 10  115  180

Vins 
1160

1160

1160

1160
 10,12 m 
3

Volumul util al vasului de expaniune.

15
 v   1,0290 
Vu  1,2  Vins   tm  1  1,2 10,12    1  0,347 m 
3

 vt 0   1,0004 
Volumul vasului de expaniune.

Va  1,1  0,37 
6
6  1,2
 0,508 m 
3

Se alege un vas de expansiunea cu capacitatea de 700 l

Cantitatea de apă rezultată din dilatare.
v   1,0290 
V  Vins   tm  1  10,12    1  0,289 m 
3

 vt 0   1,0004 
Debitul de apă rezultat din dilatare
V 0,289 103
G   280 kg 
  vtm 1 1,0290  h 

Diametru supapei de siguranţă (se va folosi o supapă de siguranţă tip Bianchi

care au coeficientul de curgere   0,51 ).
G 280
ds    15,12  mm
  1,1  Pr  Pc    0,51  1,1  5,4  0,015  0,971

Se va alege o supapă de siguranţă Bianchi de ¾ ” şi presiunea de declanşare de

5,5 bari.

3.2.4. Dimensionarea vasului de expansiune deschis

Vasul de expansiune deschis este o construcţie metalică paralipipedică sau

cilindrică cu racorduri demontabile pentru conductele de legătură.
Vasul de expansiune deschis are următoarele roluri:
- de a prelua variaţiile volumului de apă din instalaţie,
- de a compensa pierderile mici de apă din instalaţie,
- de a menţine instalaţia plină cu apă.
Amplasarea vasului de expansiune deschis se va realiza la o cotă superioară
nivelului minin rezultat din graficul piezometric.

16
 Volumul util al vasului de expansiune, Vu, care reprezintă volumul cuprins între
nivelurile Nmax şi Nmin (practic volumul între nivelurile de racordare a conductei de
preaplin şi respectiv a conductei desemnalizare), se calculează cu relaţia:

Vu  1,2  V m 
3

(13)

unde:
V - cantitatea de apă rezultată din dilatare şi se calculează cu relaţia 8.
Volumul total al vasului de expansiune deschis este mai mare decât volumul
util cu o valorare corespunzătoare rezervei de apă necesară acoperii pierderilor de apă
şi a înălţimii corespunzătoare conductei de preaplin. În general se utilizează un spor
de 30%.

V0  1,3  Vu m 3
(14)

3.2.5. Dimensionarea racordurilor de la vasul de expansiune deschis

Vasul de expansiune deschis trebuie să aibă racorduri pentru:

- conducta de siguranţă de ducere CSD;
- conducta de siguranţă de întoarcere CSI;
- conducta de preaplin (CP) şi conducta de aerisire (CA);
- conducta de circulaţie (CC);
- conducta de semnalizare (CS);
- conducta de golire CG.
Dimensionarea conductei de siguranţă de ducere pentru un cazan se face utilizând
formula.

Qcz
d CSD  15  1,5   mm (15)
1160

Qcz - sarcina termică a cazanului.

17
 Dimensionarea conductei de siguranţă de ducere pentru mai multe cazan se
face utilizând formula (15).
Conducta de siguranţă de întoarcere leagă partea de jos a generatorului de
căldură cu partea inferioară a vasului de expansiune deschis. Pentru a evita
antrenarea depunerilor, conducta se racordează la minimum 20 de mm faţă de
partea inferioră a vasului de expansiune deschis.

d CSD  15  1,5 
Q cz
 mm (16)
1160

Fig.3. Detaliu de racordare a conductelor de siguranţă la vasul de expansiune

deschis

Dimensionarea conductei de siguranţă de întoarcere pentru mai multe cazan se

face utilizând formula (16).

Qcz
d CSI  15   mm (17)
1160

18
 Dimensionarea conductei de siguranţă de întoarcere pentru mai multe cazan se
face utilizând formula.

d CSI  15 
Q cz
 mm (18)
1160

Dimensionarea conductei de preaplin.

Până la nivelul fundului vasului de expansiune, conducta de preaplin se
dimensionează cu relaţia:

d CP  2
d CSD  d CSI
2
 mm (19)

Restul conductei de preaplin trebuie să aibă diametru cel puţin egal cu cel al
conductei de siguranţă de ducere.

d CP  d CSD  mm (20)

Conducta de semnalizare indică nivelul minim de apă din vasul de expansiune

deschis şi are d CS  1 " sau 3 "

2 4 .
Diametrul conductei de aerisire trebuie să fie egal cu cel al conductei de
siguranţă de ducere.
d CA  d CSD  mm (20)

Diametrul conductei de golire are d CG  1 " sau 3 ".

2 4
Diametru conductei de circulaţie pentru cazane cu temperatura de maxim 115 [ºC

se va lua de minim 1 " .

2
3.2.6. Exemplu 5. - Dimensionarea vasului de expansiune deschis și a
racordurilor acestuia

Să se determine volumul vasului de expansiune deschi, şi diametru conductelor de

legătură, utilizând datele de la exemplu 1 şi 2.
19
 Volumul de apă din instalaţie se aproximează utilizând relaţia 11.
30  Q IN 10   Q ACC  QV  30  293 10  115  180
Vins 
1160

1160

1160

1160
 10,12 m 
3

Volumul util a vasului de expansiune:

v   1,0290 
Vu  1,2  V  1,2  Vins   tm  1  1,2  10,12    1  0,347 m  3

 vt 0   1,0004 

Tabel 2. Diametru conductei de siguranţă de ducere

Diametru
Diametru Diametru Diametru
nominal al
nominal al exterior al exterior al
Puterea Puterea conductei
conductei de conductei de conductei de
termică a termică a de siguranţă
siguranţă de siguranţă de siguranţă de
cazanului cazanului de ducere
ducere Dn ducere De ducere De
Dn
[ mm] [ mm] [ mm]
[ mm]
<50 25 28x3 2176÷3720 100 114x4
51÷145 32 42x3 3721÷6235 125 133x4
146÷320 40 48x3 6236÷9395 150 168x4,5
321÷630 50 57x3,5 9396÷13195 175 194x5
631÷1285 65 76x3,5 13196÷17640 200 219x5
1286÷2175 80 89x4 17641÷28470 250 273x6

Volumul vasului de expansiune:

V0  1,3  Vu  1,3  0,347  0,451 m 3

Se va construi un vas de expansiune deschis cu siametru de 0,76 m şi înaltimea de

1 m.
Diametru conductei de siguranţă de ducere se calculează cu relaţia 15 sau se alege
din tabelul 2.

d CSD  15  1,5 
Q cz
15  1,5 
640000
 50,23  mm
1160 1160
Conducta de ducere se va executa din teavă de otel STAS 404/2-71 ø76x3,5.

20
 Tabel 3. Diametru conductei de siguranţă de întoarcere
Diametru
Diametru Diametru Diametru
nominal al
nominal al exterior al exterior al
Puterea Puterea conductei
conductei de conductei de conductei de
termică a termică a de siguranţă
siguranţă de siguranţă de siguranţă de
cazanului cazanului de ducere
ducere Dn ducere De ducere De
Dn
[ mm] [ mm] [ mm]
[ mm]
<115 25 28x3 1241÷2900 65 76x3,5
116÷335 32 42x3 2901÷4900 80 89x4
336÷725 40 48x3 4901÷8380 100 114x4
726÷1240 50 57x3,5 8381÷14035 125 133x4

Diametru conductei de siguranţă de intoarcere se calculează cu relaţia 17 sau se

alege din tabelul 3.

d CSi  15 
Q cz
15 
64000
 38,48  mm
1160 1160
Conducta de ducere se va executa din teavă de otel STAS 404/2-71 ø48x3,0.
Diametru conductei de preaplin pe înălţimea vasului de expansiune se calculează cu
relaţia 18.

d CP  d CSD
2
 d CSI
2
 65 2  40 2  76,32  mm
Conducta de preaplin de pe înălţimea vasului de expansiune se va executa din
teavă de otel STAS 404/2-71 ø89x4.
Restul conductei se dimensionează cu ajutorul relaţiei 19.
d CA  d CSD  50,23  mm
Se alege o conductă identică cu cea de siguranţă de ducere.

Conducta de semnalizare se va realiza din teavă de otel 1 ".

2
Conducta de golire se va realiza din teavă de otel 1 ".
2

21
 Diametrul conductei de aerisire va fi egal cu cel al conductei de siguranţă de
ducere adică ø76x3,5.

4. Dimensionarea distribuitorului şi a colectorului

Rolul principal al distibuitorului/colectorului este de a centraliza comnezile de

închidere/deschidere, reglare, golire și umplere a diferitelor ramuri ale instalației
de încălzire.
Principalele caracteristici dimensionale ale distribuitorului, respectiv
colectorului sunt: diametrul, lungimea , numărul și diametrul racordurilor.
Diametru distribuitorului/olectorului.
Determinarea diametrului distribuitorului, respectiv colectorului se realizează
pentru viteze de circulație ale agentului termic în acestea de 0,3-0,5 m/s și se
disting două situați distincte:
- când alimentarea se realizează pe mijlocul acestora diametrul se
determină cu una din relațiile 20 sau 21:

2G
d C ,D   m (21)
 v
unde:
G - debitul de agent termic  m 3 s  ;
v - viteza de curgere a agentului termic în distribuitor/colector  m s  .
2   Qcazan
d C,D   m (22)
  v  m c  t  3600

unde:
Q cazan -debitul de căldură furnizat de cazane W  ;
 m - densitatea agentului termic la temperature medie dintre tur și retur

kg 
m3 ;
c - căldura specific a agentului termic Wh kgK  , ( c=1,163 Wh kgK

pentru apă),

22
 t - diferența de temperature între temperatrua agentului termic tur respective
retur).
- când alimentarea se realizează în unul din capetele acestora diametrul se
determină cu una din relațiile 22 sau 23:
4G
d C ,D   m (23)
 v
sau

4   Qcazan
d C,D   m (24)
  v  m c  t  3600

Dimensionarea racordurilor distribuitorului/colectorului se realizează în funcție de

debitul de agent termic ce circulă prin acestea și respectând vitezele recomandate în
conducte (tabelul 4). Determinarea debitului de agent termic se realizează cu ajutorul
relației 24.

G
3600  QR
 m c  t
m h 
3
(25)

unde:
QR - debitul de căldură care circulă prin record W  ;
c -căldura specific a agentului termic  J kgK  , ( c=4186 J kgK pentru apă).

Stabilirea lungimii colectorului/distribuitorului se realizează în funcție de numărul

de racorduri, diametrele acestora și dimensiunile pompelor sau a elementelor de
inchidere care vor fi montate pe acesta dar și de posibilitatea manevrării, montării și
demontării acestora.

4.1. Exemplu 6 – Dimensionarea distribuitorului şi a colectorului

Să se dimensioneze un distribuitorul/colectorul pentru o centrală termică a

cărei date tehnice sunt prezentate în exemplu 1 şi 2.
Diametrul distribuitorului și a colectorului:

23
 2   Qcazan 2   320000  320000
d C ,D    0,129  m
  v  m c  t  3600 3,14  0,30  971 1,163  20  3600

Confecționarea distribuitorului/ colectorului se va realiza din teava de oțel STAS

7657 ø 139,7x5 mm.
Diametrul racodrului de alimentare a distribuitorului colectorului:
Se determină cu ajutorul anexei Anexa 111 ținîndu-se cont de vitezele
recomandate.
Racordul pentru alimentarea distribuitorului/colectorului se va se va realiza
din teava de oțel STAS 7657 ø 114,3x3,5 mm.
Racordul pentru circuitul de încălzire de la distribuitor/colector se va se va
realiza din teava de oțel STAS 7657 ø 88,9x3,0 mm.
Racordul pentru circuitul de ventilare de la distribuitorului/colectorului se va
se va realiza din teava de oțel STAS 7657 ø 60,3x2,5 mm.
Racordul pentru circuitul de prepararea apei calde de consum a
distribuitorului/colectorului se va se va realiza din teava de oțel STAS 7657 ø
76,1x3,0 mm.
Tabel 4. Viteza de circulație pentru agentului termic în conductele de oțel
Diametrul Viteza Diametrul Viteza
Conductei recomandată conductei recomandată
[țoli] [m/s] [țoli] [m/s]
3/8 0,20÷0,35 21/2 0,50÷0,90
½ 0,20÷0,40 3 0,65÷1,10
¾ 0,30÷0,45 4 0,70÷1,15
1 0,30÷0,60 5 0,90÷1,35
11/4 0,50÷0,65 6÷8 1,20÷1,70
11/2 0,50÷0,70 10÷14 1,50÷2,00
2 0,50÷0,85

24
Fig.5. Detaliu distribuitor/colector

25
 5. Dimensionarea buteliei de egalizare a presiunii

5.1. Butelia de egalizare a presiunii

Principala funcție a buteliei de egalizare a presiunii este de a separa cicuitul

primar al cazanului de cel secundar al consumatorilor oferind funcționări separate ale
acestora.
Utilizarea buteliei de egalizare a presiunii duce la eliminare unor probleme ce pot
apărea în timpul funcționării instalațiilor de încălzire dintre care amintim
- deteriorarea schimbătoarelor de căldură din cazane ca urmare a variației de debit
rezultat datorită modificării numărului de pompe de circulație în funcțiune;
- incapacitatea pompelor de a funiza debitul de agent termic datorită influenței
pompelor de circulație cu debite mari în special asupra celor cu debite mici;
- funcţionarea instalaţiei în cea mai mare parte a timpului în condiţii diferite de
cele stabilite in faza de proiectare, adică de cele optime;
- evitarea circulației agentului termic atunci când pompele de circulație nu
funcționează ( cauzată de circulația naturală a agentului termic și a curenților paraziți
inverși proveniți de la celelalte pompe de circulație).

Fig.6. Schema centralei termice cu butelie de egalizare a presiunii

26
 În timpul funcționării există instalațiilor de încălzire cu butelie de egalizare a
presiunii există trei scenarii distincte:
a) debitul de agent termic circulat pe cicuitul primar al cazanului este egal cu cel
vehiculat pe circuitele secundare (circuitul consumatorilor).
Această situație se întâlnește atunci când debitul agetului termic al pompei de pe
circuitul primar este egal cu suma debitelor pompelor de pe circuitele secundare.

T1  T2 ; T3  T4 ,

G1  G2 ; G3  G4

Fig.7. Schema de funcționare a butelie de egalizare a presiunii

b) debitul de agent termic circulat pe cicuitul primar al cazanului este mai mic,
decât cel vehiculat pe circuitele secundare (circuitul consumatorilor). Suma debitelor
pompelor de circulație de pe circuitele consumatorilor este mai mare, decât suma
debitelor vehiculate pe ciruitul primar.

G1  G4 ; G3  G4 ,

T1  T2 ; T3  T4 ,

T2 
 G3  G1   T3  G1  T1
G3

Fig.8. Schema de funcționare a butelie de egalizare a presiunii

27
 c) debitul de agent termic circulat pe cicuitul primar al cazanului este mai mare,
decât cel vehiculat pe circuitele secundare (circuitul consumatorilor).

G2  G3 ; G1  G4 ,

T1  T2 ; T3  T4 ,

T4 
 G1  G2   T1  G3  T3
G1

Fig.9. Schema de funcționare a butelie de egalizare a presiunii

unde:
T1 - temperatura agentului termic pe conducta de ducere(tur) pentru circuitul

primar,
T2 - temperatura agentului termic pe conducta de ducere (tur) pentru circuitul

secundar,
T3 - temperatura agentului termic pe conducta de întoarcere (retur) pentru

circuitul secundar,
T4 - temperatura agentului termic pe conducta de întoarcere (retur) pentru

circuitul primar,
G1 - debitul de agentului termic pe conducta de ducere(tur) pentru circuitul

primar,
G2 - debitul de agentului termic pe conducta de ducere (tur) pentru circuitul

secundar,

28
 G3 - debitul de agentului termic pe conducta de întoarcere (retur) pentru circuitul

secundar,
G4 - debitul de agentului termic pe conducta de întoarcere (retur) pentru circuitul

primar.

5.2. Variante de racordare a buteliei de egalizare a presiunii

În literatura de specialitate sunt prezentate mai multe metode de racordare a

circuitului primar respectiv secundar la butelia de egalizare a presiunii. Cele mai
întâlnite metode sunt prezentate în figurile 10 respectiv 11.
Dimensionarea buteliei de egalizare a presiunii se poate realiza cu relația de mai
jos:
3,52  G
d BEP   cm (26)
v

unde:
d BEP - diametrul buteliei de egalizare a presiunii [cm],

 
G - debitul de agent termic ce trece prin butelia de egalizare a presiunii m 3 h ],
v - viteza agentului termic în butelia de egalizare a presiunii  m s  , (se
recomandă ca viteza să fie de aproximativ 1  m s  ,

G
3600   QCazan
 m c  t
m h 
3
(27)

unde:
Q cazan - debitul de căldură furnizat de cazane k W  .

29
Fig.10. Schema de racordare a butelie de egalizare a presiunii

Fig.11. Schema de racordare a butelie de egalizare a presiunii

30
Fig.12. Detaliu pentru butelia de egalizare a presiunii pentru cazul în care la
butelia de egalizare a presiunii se racordează un distribuitor colector

31
Fig.13. Detaliu pentru butelia de egalizare a presiunii pentru cazul în care la cele trei
circuite se conecteaza individual în butelia de egalizare a presiunii

32
 5.3. Exemplu 7 – Dimensionarea buteliei de egalizare a presiunii

Să se dimensioneze butelia de egalizare a presiunii pentru o centrală termică a

cărei date tehnice sunt prezentate în exemplu 1 şi 2.
Debitul de agent termic se determină cu relația 25.

G
3600  Q Cazan

3600  640
 28,38 m 3 
 m c  t 971  4,186  20  h 

Diametrul butelie de egalizare a presiunii se determina cu relația 24

3,52  G 3,52  28,38
d BEP    31,60  cm 
v 0,1

Confecționarea buteliei de egalizare a presiunii se va realiza din teava de oțel

STAS 7657 ø 355,6x8 mm. Detaliul de execuție a butelie de egalizare a presiunii este
prezentat în figura 12 pentru cazul în care există un singur circuit secundar racordat la
butelia de egalizare a presiunii și figura 13 pentru cazul în care cele trei circuite
(încălzire, ventilare și preparare a.c.c.) se racordează direct în butelia de egalizare a
presiunii

5.4. Selectorul hidraulic

O altă soluție pentru separarea hidraulică a cicuitul primar al cazanului de cel

secundar al consumatorilor este utilizarea separatoarelor hidraulice. Pe lângă funcția
de seaparare hidraulică a circuitelor selectorul hidraulic mai are două funcții de
evacuare a bulelor de aer din agentul termic prin intermediul aerisitorului automat și
de separare a particulelor solide din agentul termic și purjarea lor prin robinetul de
golire.
Pentru îndeplinirea celor trei funcții principale (separarea hidraulică a
circuitelor, evacuarea bulelor de aer din agentul termic și evacuarea particulelor de
murdărie) selectorul hidraulic trebuie să fie dimensionat corect. Viteze mari ale
agentului termic pe conductele de racoradre la separatorul hidraulic ar conduce la
buna funcționale a acestuia. Din această cauză viteza de circulație a agentului termic
pe racorduri trebuie să fie mai mică 1,2 m/s. Pentru diametre de până la 2” racordarea

33
se realizeaza prin filet și piuliță olandeză, iar pentru diametre mai mare de 2 ”
racordarea se realizează cu ajutorul flanșelor.

Tabel 5. Dimensionarea separatoarelor hidraulice

Diametrul racordurilor
25 32 40 50 65 80 100 125
selectorului hidraulic [Dn]
Debitul de agent termic
2,5 4,08 5,90 9,08 18,16 28,16 56,10 110
[m3/h]

a) b)
Fig.14. Separator hidrauli; c a – separator hidraulic standard, b – separator
hidraulic cu performanțe ridicate de preluare a impurităților și de eliminare a bulelor
de aer

34
 6. Dimensionarea pompelor de circulație

6.1. Pompele de circulație

Pompele sunt utilizate în instalațiile de încălzire care utilizează ca agent termic

apa caldă, pentru vehicularea agentului termic într-un circuit închis (de a deplasa
agentul de termic de la cazan la corpurile de încălzire și înapoi), pentru injecția a apei
de ados, sau pentru pompare a combustibilului lichid.
Principalele componente ale unei pompe de circulație sunt prezentate în figura
14.

Figura 15. Elementele componente ale pompelor de circulație

Pompele de circulați utilizate în prezent în instalațiile de încălzire sunt cu sau

fără reglarea turației, deși este obligatoriu utilizarea celor cu turație variabilă.
În prezent datorita fiablității ridicate și a prețului scăzut pompele de circulație
sunt dotate cu motoare asicrone. Singura metodă pentru ca aceste pompe să-și
modifice debitul volumic este de ași modifica turația motorului, care se poate face
prin modificare frecvenței energiei electric. Modificare frecvenței se poate realiza cu
ajutorul convertizoarelor de frecvență.

35
 Pentru a se evidenția avantajul utilizării pompelor cu turație variabilă trebue
menționat faptul că debitul volumetric creşte direct proporţional cu turaţia, presiunea
cu pătratul turaţiei iar consumul de energie electrică cu turația la puterea a treia.
Sistemele de încălzire sunt proiectate pentru condițiile cele mai defavorabile, dar cea
mai mare parte de timp acestea funcționează mult sub aceste valor. Spre exemplu la
75% din turație, pomp ava avea un debit cu 25% mai mic si un consum de energie
electrică cu 58 % mai mic. Se estimează că pe durata vieții unei pompe de circulație
cele mai mari costuri sunt cele cu consumul de energie nu cele de achiziționare a
acestora după cum se poate vedea și în figura 12. Din această cauză este obligatoriu
utilizarea pompelor cu turație variabilă.

Fig.16. Costurile cu o pompă de circulație pe perioada de exploatare (sursa

Hydraulic)

6..2. Dimensionarea pompelor de recirculare a agentului termic prin cazan

Are rolul de a menține și crește temperatura agentului termic de pe returul

cazanului peste o valoare presetată, aceasta fiind influențată de natura combustibilului
(combustibil lichid extra uşor >55 °C, combustibil lichid uşor 60 ... 65 °C, cazane de
gazeificare a lemnului 65 °C, și cazanele funcţionând cu combustibil gazos >100 kW
35 ... 45 °C).

36
 Creşterea temperaturii agentului în conducta de retur la cazan este necesară
pentru:
- evitarea coroziunii datorate temperaturilor scăzute din cazanele din oţel;
- evitarea formării fisurilor la cazanele din fontă;
- a asigura temperatura minimă a apei în conducta de retur la cazan.
Notă: Pentru cazanele în condensație nu este necesară pompa de recirculare a
agentului termic în cazan.
Această pompă se dimensionează pentru o treime din debitul nominal de agent
termic care este vehiculat prin cazan.
QCT m 3 
G (28)
3  m c  t  h 

Înălțimea de pompare a pompei de recirculare a agentului termic prin cazan se

calculează în funcție de pierderile de sarcină pe traseul cazn by- pass cazan, cu
relația:
H rec  R l  Z cazan by pass H s  Pa
unde:
H rec - înălțimea de pompare pentru pompa de recirculare a agentului termic prin

cazan;
R - pierderile de sarcină lineare prin conducte;
l - lungimea conductelor;
Z - pierderile de sarcină locale ( în vane, pompă, clapete de sens, coturi teori,
cazam ect.)
H s - înălțimea de siguranță.

37
 Fig.17. Schema de legare a pompei de recirculare a agentului termic în cazan

O alta metodă de creșterea a temperaturii agentului termic pe returul cazanului

este utilizarea unei vane de trei căi doar atunci când pe circuitul primar există pompă
de circulație după cum se poate vedea și în figura 15.

Fig.18. Schema de creștere a temperaturii agentului termic pe returul cazanului cu

ajutorul vanei cu trei căi

6.3. Exemplu 8 - Dimensionarea pompelor de recirculare a agentului termic

prin cazan

Să se dimensioneze pompa de recirculare a agentului termic pentru un cazan

cu puterea termică de 320 kW.

38
 QCT 320000
 1,31 m  ,
3
G 
3  mc  t 3  971  4,186  20 
 h 

H rec   Rl  Z  cazan by pass  H s 2,25  mH 2O .

Pentru recircularea agentului termic în cazan se alege o pompa Grundfos
Alpha 25-40-A.

Fig.19. Diagrama curbei caracteristice ale pompei Grundfos Alpha 25-40-A și

punctul de funcționare a pompei de recirculare
Pompa de recirculare poate funcționa doar de-a lungu curbei caracteristice, din
această cauză punctul de funcționare al acesteia se găsește la intersecția dintre curba
caracteristică a pompei și curba caracteristică a instalației. Pentru pompa aleasă în
acest exemplu punctul de funcționare este la debitul de 1,39 m 2/h și înălțimea de
pompare 2,35 mH2O.

6.4. Dimensionarea pompelor de circulare a agentului termic pe circuitul

primar cazan- butelie de egalizare a presiunii

Au rolul de a realiza circulația agentului termic pe circuitul primar cazan - butelie

de egalizare a presiunii. În general se utilizează câte o pompă de circulație pentru
fiecare cazan în parte.

39
 Fig.20. Pompelor de circulare a agentului termic pe circuitul primar cazan-
butelie de egalizare a presiunii

Debitul pompei se poate calcula cu relația:

QCT m 3 
G (29)
 m c  t  h 

Înălțimea de pompare a se calculează în funcție de pierderile de sarcină pe traseul

cazn – butelie de egalizare a presiunii, cu relația:
H circ . primar   R l  Z  cazan BEP H s  Pa  (30)

Fig.20. Schema de legare a pompelor de circulare a agentului termic pe circuitul

primar cazan- butelie de egalizare a presiunii

40
 6.5. Exemplu 9 Dimensionarea pompelor de circulare a agentului termic pe
circuitul primar cazan- butelie de egalizare a presiunii

Să se dimensionezeși selecteze pompele de circulație a agentului termic

pentru o centrală termică alcătuită din două cazane care au puterea termică de 320 kW
și sunt conectate conform schemei din figura 20 știind că pierderile de presiune pe
acest circuit sunt de 2 mH2O.
QCT 320000
 3,39 m 
3
G 
3  m c  t 971  4,186  20 
 h 

Fig.21. Diagrama curbei caracteristice ale pompei Grundfos Magna 1 25-40 și

punctul de funcționare a pompei

6.6. Dimensionarea pompelor de circulare a agentului termic pe circuitele de

încălzire

Caracteristicile hidraulice ale pompelor de circulație a agentului termic spre

consumatori se determină pentru fiecare circuit în parte.
Debitul pompei se calculează cu relația:

41
 QCirc .î m 3 
G (31)
 mc  t  h 

unde:
QCirc .î - sarcina termică a circuitului de încălzire.

Înălțimea de pompare a se calculează în funcție de pierderile de sarcină pe traseul

distribuitor-consumator-colector , cu relația:
H circ .î   R l  Z  dist . consum  colector H s  Pa  (32)

Fig.22. Montarea pompelor de circulație a agentului termic pe circuitele de încălzire

42
 7. Stației de dedurizare a apei

7. 1. Dedurizarea apei

Duritatea apei reprezintă conținutul total de săruri solubile de calciu și magneziu

din aceasta. Duritatea apei poate fi:
- temporară aceasta fiind dată de carbonaţi acizi sau bicarbonaţi, Ca(HCO 3)2 şi
Mg(HCO3)2, care la temperaturi mai mari de 60ºC se transformă în carbonați
insolubili care se depun,
- permanentă aceasta fiind dată de cloruri, sulfați, azotați de calciu și magneziu
care nu se pot îndepărta prin fierbere.
Duritatea apei este dată de suma dintre duritatea permanentă și cea temporară.
Pentru a măsura duritatea apei se utilizează grade de duritate care reprezintă o anumită
concentrație de săruri, exprimată sub forma unor compuși de calciu. În lume pentru a
exprima duritate apei se utilizează mai multe unități de măsură dintre care amintim
gradul german (dGH), părţi per milion de carbonat de calciu (ppm, mg/L), grad englez
(°e, e, or °Clark), grad francez (°f sau ºtH).

Tabel 6. Corelațiile dintre diferitele unități de măsură ale durității apei

Procesul de eliminare din apa a calcarului și magneziului poartă denumirea de

dedurizare. Acesta se poate realiza prin utilizarea procedeului var-sodă (întâlnit în
special pentru pentru producerea apei cu uz industrial) și procedul cu schimbători de
ion. Schimători de ioni sunt sustanțe macromuleculare care au proprietatea de a
schimba ionii lor cu ionii din soluţiile cu care intră în contact şi în care nu se dizolvă.
43
Aceste substanțe por fi sintetice (răşini), macromoleculare naturale (zeoliţi) și
artificiale (permutiţi). Procesul de dedurizare a apei în instalațiile de încălzire este
foarte important datorită faptului că procesul de precipitare a calcarului și
magneziului (de depunere în elementele instalației) începe de la temperaturi scăzute
de 30-35 ºC. Depunerea calcarului în instalațiile de încălzire înrăutățește transferul de
căldură datorită conductivității termice scăzute și crește pierderile de presiune în
instalații datorită micșorării secțiunii de curgere a agentului termic. Din această cauză
la instalațiile de încălzire cu apă caldă este recomandat utilizarea stațiilor de
dedurizare a apei.

Fig.22. Imagini cu denpuneri de calcar în instalațiile și echipamentele termice

Staţiile de dedurizare se pot clasifica:

- după modul de funcționare:
- staţii Simplex (funcţionare discontinuă) cu o singura coloana cu rasina,
- staţii duplex (funcţionare continuă) cu doua coloane de rasina actionand
alternativ.
- după domeniul de aplicație:
- de uz domestic (in general in domeniul de 8...30 litri de rasina functie de
duritate),
- de uz industrial (modele simplex sau duplex in functie de duritate, mod de
utilizare).

44
 Fig.23. Stațe de dedurizare simplex respectiv duplex

7.2. Dimensionarea stație de dedurizare a apei

Pentru dimensionarea stațiilor de dedurizare utilizate la instalațiile de încălzire

trebuie să cunoaștem: volumul de apă din instalație și duritatea apei, exprimata in
grade Franceze. Dimensionarea stației de dedurizare se recomandă a se realiza
umplerea cu apă a instalație fără a fi necesare regenerari intermediare.

CC  VINS  Dapei m  Fr 
3 

(33)

unde:
Vins - volumul de apă din instalaţie m3 ;  
Dapei - duritatea apei  
Fr ;

CC - capacitatea ciclică necesară stație de dedurizare m3  Fr .
Schema de conectare a unei stații de dedurizare la instalația de încălzire este
prezentată în figura 24.

45
 Fig.24. Schema de conectare a stațe de dedurizare simplex

Exemplu 10 - Dimensionarea stație de dedurizare a apei

Să se dimensioneze stația de dedurizare pentru centrala termică din exemplu 1 și 2

știind că duritatea apei brute estebde 30ºFr.
Volumul de apă din instalație se determină cu relația 11.
30  Q IN 10   Q ACC  QV  30  293 10  115  180
Vins 
1160

1160

1160

1160
 10,12 m 
3


CC  VINS  Dapei  10,12  30  301,2 m3  Fr 
Se alege o stație de dedurizare din anexa 22 Nobel AS 600 sau sau anexa 22
COLOANA simplex TOP100.

8. Puffere, boilere și schimbătoare de căldură

8.1. Dimensionarea rezervoarele tampon ( puffer)

Rezervoarele tampon sunt folosite pentru stocarea energiei neutilizate până în

momentul folosirii acesteia, dar pe lângă această funcție sunt și separatoare hidraulice.
Acestea sunt utilizate în principal la instalațiile termice care produc energia termică cu
cazane pe combustibil solid și la cele cu pompe de căldură pentru a a crește eficientița
acestor sisteme.

46
Fig.46. Mod de racordare a vasului tampon pentru o instalație de incălzire cu cazan
pe combustibil solid

Calculul de dimensionare a rezervoarelor tampon pentru instalații de încălzire care

au ca sursă de căldură un cazan cu funcționare pe combustibil solid, se poate realiza
conform EN 303-5 cu următoarea relație:

 Q 
Vrt  15  g  Qn  1  0,3  h   l  (34)
 Qmin 
unde:
 g - timpul de ardere a lemnelor din cazan la putere nominală [h];

Qn - puterea nominală a cazanului [kW];

Qh - necesarul de căldură al clădirii [kW];

Qmin - puterea minimă a cazanului [kW].

Pentru instalațiile de încălzire care produc energia termică cu ajutorul pompelor de

căldură rezervorul tampon poate fi dimensionat cu următoarea relație:

47
 14,5  QP.C  
Vrt  l  (35)
t
unde:
QP .C: - puterea termică nominală[kW];
 - durata minimă a unui ciclu de funcționare a pompei de căldură [min.]
t - diferența de temperatură dintre temperatura minimă (de pornire a pompei de
căldură) și temperatura maximă ( temperatura de oprire a pompei de căldură) din
vasul tampon.

8.2. Exemplu 11 - Dimensionarea rezervoarele tampon ( puffer) pentru o

instalație de încălzire prevăzută cu un cazan cu funcționare pe lemne

Să se determine volumul minim al rezervorului tampon pentru o instalație de

încălzire prevăzută cu un cazan cu funcționare pe lemne care are puterea termică de
25 kW iar necesarul de căldură al clădirii deservit de acesta este de 11 kW.

 Q   11 
Vrt  15  g  Qn  1  0,3  h   15  8  25  1  0,3    2010  l 
 Qmin   10 

Din anexa 126 se v-a alege un rezervor tampon de 2000 l.

8.3. Exemplu 12 - Dimensionarea rezervoarele tampon ( puffer) pentru o

instalație de încălzire prevăzută cu pompă de căldură

Să se determine volumul minim al rezervorului tampon pentru o instalație de

încălzire prevăzută cu o pompă de căldură având puterea termică dr 17,2 kW,
considerând că durata minimă a unui ciclu pornire oprire a pompei de căldură este de
10 minunte, iar temperatura minimă/maximă a agentului termic în rezervorul tampon
este de 35/45ºC.

14,5  QC . P.  14,5 17,2 10

Vrt    245  l 
t 10

48
 Din anexa 126 se v-a alege un rezervor tampon de 300 l

8.4. Dimensionarea boilerelor

Boielerele sunt aparate termice cu acumulare utilizate pentru prepararea a.c.c.

Fig.47. Mod de racordare a boilerului

Când vorbim de dimensionarea boilerelor ne referim în special la determinarea
volumului de apă acumulat și de necesarul de căldură pentru prepararea a.c.c. În
literatura de specialitate există mai multe metode de dimensionare a boilerelor în
funcție de destinația clădirilor.

8.4.1. Dimensionarea boilerelor pentru clădirile din sectorul hotelier

Pentru dimensionarea boilerelor utilizate în clădirile din sectorul hotelier se poate

utiliza metoda de calcul prezentată în Instrucțiunile de proiectare ale firmei
Viessmann. Volumul de apă acumulat în boiler se poate determnian cu relația 32.

Vboiler 
860    n  Q  
h max n  2  Z A
[l ]
 Z A  Z B    Ta  Te   a
(36)

49
 unde:
n - numărul de camere cu acelaș necesar de consum;
Qh max - necesarul de căldură pentru consumatorul de a.c.c.cu debitul cel mai mare

( vezi tabelul 1°) [kWh];

 n - coeficientul de utilizare simultană ( vezi tabelul 2°);
 2 - coeficient de confort ( vezi tabelul 3°);
Z A - timpul de încălzire al apei din boiler [h];

Z B - intervalul de timp cu consum maxim de a.c.c. [h];

Ta - temperatura a.c.c. din boiler [°C];

Te - temperatura apei reci de la rețea [°C];

a - coefficient ce ține seama de gradul de încărcare a boilerului și are valoarea de
0,8.

Tabel 2. Coeficientul de utilizare simultană

Număr de camere 1-15 16-36 35-75 76-300
n 1 0,7-0,9 0,6-0,7 0,5-0,6

Tabel 3. Coeficientul de confort

Gradul de onfort normal bun superior
2 1,0 1,1 1,2
Tabel 1°. Necesarul de căldură pentru preparare a.c.c.
Necesarul de căldură pentru
Cantitatea de
prepararea a.c.c. [kWh]
Consumator a.c.c. utilizată
pt. cameră cu un pt. cameră cu
[l]
pat două paturi
Cadă de baie 170 7,0 10,5
Duș 70 3,0 4,5
Lavoar 20 0,8 1,2

Determinarea necesarului de căldură pentru perararea a.c.c. se poate face cu relația

33.

50
 Vboiler   Ta  Te 
Q a.c.c.  [kW ] (37)
860  Z A
unde:
Vboiler - Volumul de apă din boiler [l];

8.4.2. Dimensionarea boilerelor pentru clădirile din sectorul rezidențial

Una din cele mai simple metode de calcul al volumuli de apă a unui boiler utilizat
ăn sectorul rezidențial dar nu numai este ca acesta să fie egal cu cel puțin consumul de
apă de pe perioada unei zile. Volumul de apă al boilerului se poate calcula cu relația
de mai jos.
n  V zi.a.c.c.   t a.c.c.  t a.r 
Vboiler  [l ]
t b t a . r
(38)
unde:
n - numărul de personae;
V zi.a .c.c. - debitul de apă caldă normat consumat de o persoan într-o zi;

t a.c.c. - temperatura apei calde de consum la utilizator care este de aproximativ

45°C;
t a.r - temperature apei reci care se poate considera aproximativ egală cu 10 °C;

t b - temperature apei în boiler.

Determinarea volumului de apă normat consumat de o persoană din sectorul

rezidențial este prezentat în tabelul de mai jos.

Tabel 4. Debitul de apă caldă normat consumat în sectorul rezidențial de o persoan

într-o zi
Tipul consumului
Temeperatura Confort redus Confort mediu Confort mare
[l/pers./zi] [l/pers./zi] [l/pers./zi]
60 10...20 20...40 40..70

51
 45 15...30 30...60 60...100

Determinarea necesarului de căldură pentru perararea a.c.c. se poate face cu relația

35.
V boilerc   Tb  Te 
Q a.c.c.  [ kW ]
  3600
(39)
unde:
 - timpul de încălzire al apei din boiler [h].

Notă:

În cazul utilizării energiei solare sau geotermale pentru prepararea a.c.c. volumul
boilerului se determină cu relația 36.

Vboiler , solar , geotermal  f  Vboiler [l ] (10)

unde:
f - factor de corecție care are valoarea cuprinsă între 1,5…2,
Vboiler - volumul de apă din boiler determinat cu relațiile 32 sau 34.

8.4.3. Prepararea a.c.c. cu schimbătoare de căldură cu plăci și acumulare

Pentru clădirile cu consum mare de a.c.c. o altă soluție de preparare a acesteia

este utilizarea sistemelor cu acumulatoare și schimbătoare de căldură. În prezent cele
mai utilizate schimbătoare de căldură sunt cele cu plăci și garnitură. Acest sistem sunt
utilizate în special în clădiri în care există un vârf de consum de a.c.c. pe o perioadă
scurtă de timp, cum ar fi: școli, baze sportive, spitale, blocuri de locuit, unități
industriale sau unități hoteliere mari. Modul de racordare a unui astfel de sistem este
prezentată în Figura 48.

52
Fig.48. Producerea a.c.c. cu rezervor de acumulare și schimbătoare de căldură (umul
activ și unul de rezervă)
Pentru calculul acestui sistem trebuie determinat volumul de a.c.c. ce tebuie sa
fie acumulat pentru a prelua consumul din perioada de vârf, acest lucru se poate
realiza cu ajutorul relației 37.
Vacum  Vtot  V produs [l ] (41)
unde :
Vtot - cantitatea de apă consumat în perioada de vârf [l],
V produs - cantitatea de apă produsă de schimbătorul de căldură în perioada de
vârf [l] se poate determina cu relația 38,
Qa.c.c.   3600
V produs  [l ]
c   Ta.c.c.  Ta.r . 
(42)
unde :
Qa.c.c. - cantitatea de căldură utilizată pentru producerea a.c.c. (puterea

termică a schimbătorului de căldură) [kW] ;

53
  - timpul cu vârf de consum de a.c.c. [h];
Ta .c.c. - temperatura de utilizare a a.c.c [°C];

Ta.r . - temperatura apei reci[°C].

8.5. Exemplu 13 - Dimensionarea boilerelor pentru clădirile din sectorul

rezidențial

Să se dimensioneze boilerul pentru o cladire rezidențială în care locuiesc 12

persoane. Temperatura a.c.c. din boiler este de 60°C , timpul de încălzire a apei calde
din boiler este de o oră și treizeci de minunte.

Volumul boilerului se determină cu relația 34.

n  Vzi.a.c.c.   t a.c.c.  t a.r  12  70   45  10
Vboiler    588 [l ]
t b t a.r 60  10
Necesarului de căldură pentru perararea a.c.c. se determină cu relația 35.

Vboiler  c   Tb  Te  750  4,186   60  10

Q a.c.c.    34,80 [kW ]
  3600 1,5  3600
Din anexa 127 se alege un boiler cu capacitatea de 750 l.

8.6 . Exemplu 14 - Dimensionarea boilerelor pentru clădirile din sectorul

hotelier

Să se dimensioneze boilerul pentru o pensiune cu 35 de camere din care cu două

paturi sunt 21 de camere și cu un singur pat 14 camere. Camerele cu două paturi sunt
dotate cu cadă de baie și lavoar, iar cele cu un pat sunt cu duș și lavoar. Temperatura
a.c.c. este de 60°C , timpul de încălzire a apei calde din boiler este de o oră și treizeci
de minunte, iar perioada de timp cu consum maxim de a.c.c. este de o oră și treizeci
de minunte.
Volumul boilerului se determină cu relația 32.

54
Vboiler 
860  n Q h max   n  2  Z A

860   21  10,5  14  4,5  0,8  1,1  1,5
 2681,9 [l ]
 Z A  Z B    Ta  Te   a 1,5  1,5   60  10  0,8

Necesarului de căldură pentru perararea a.c.c. se determină cu relația 33.

Vboiler   Ta  Te  3000   60  10

Q a.c.c.    116,27 [kW ]
860  Z A 860  1,5
Din anexa 127 se alege un boiler cu capacitatea de 3000 l.

Exemplu 15 – Dimensionarea sistemului de preparare a.c.c. cu schimbătoare de

căldură cu plăci și acumulare

Să se dimensioneze rezevorul de acumulare a.c.c. pentru o unitate hală industrială

prevăzută cu 18 de dușuri care se află în funcțiune simultană la ieșirea schimburilor
pentru o perioadă de timp de 20 min. Temperatura a.c.c. la consumator este de 40 °C,
iar temperatura apei în rezervorul de stocare este de 60°C. Pentru prepararea a.c.c.
centrala termică furnizează 150 kW.
Pentru determinarea volumului de a.c.c. consumată în perioada de vârf se
utilizează debitul al bateriei de duș care este de 12 l/min.

Vtot  18 12  20  4320 [l ]

Cantitatea de a.c.c. produsă în perioada de vârf de consum se calculează cu

relația 38.

Qa.c.c.   3600 150  0,33  3600

V produs    1419 [l ]
c   Ta.c.c.  Ta.r .  4,186   40  10

Volumul de apă acumulat în rezervor:

55
 Vacum  Vtot  V produs  4320  1419  2901 [l ]

Din anexa 126 se v-a alege un rezervor de acumulare a.c.c. cu capacitatea de

3000l.

9. Dimensionarea coșului de fum

9.1. Coșuri de fum

În urma procesului de ardere a combustibililor, pe lângă degajările de căldură au

loc și degajări de gaze arse, acestea sunt evacuate și dispersate în atmosferă cu
ajutorul coșurilor de fum. În funcție de tipul arzatorului si a cazanului coșul de fum
trebuie să asigure tirajul necesar învingerii pierderilor de presiune de pe traseul
gazelor de ardere și a aspirării totale sau parțiale a aerului necesar arderii.
La centralele termice utilizate uzual la instalațiile de încălzire sunt utilizate două
tipuri principale de coșuri de fum:
- cu tiraj natural, acesta este asigurat doar de efectul accesional al gazelor de
ardere;
- cu tiraj forțat, acesta este asigurat pe lângă efectul accesional al gazelor de
ardere și de un sistem de exahustare.
Coșurile de fum în funcție de materialul din care sunt realizate se împart în:
- coșuri de fum din tablă izolate sau neizolate;
- coșuri de fum din zidarie de cărămidă;
- coșuri de fum din beton .
Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum se realizează
respectând standardul european EN 15287/2007. Principalele componente și
elemente ale unui coș de fum conform acestui standard pentru coșuri de fum din tablă
sunt prezentate în figura 21.

9.2. Dimensionarea coșului de fum

56
 În calculul de dimensionare a coșului de fum se urmărește determinarea înălțimii
și a secțiunii acestuia.

9.2.1. Înălțimea coșului de fum

La determinarea înalțimii minime a coșului de fum trebuie sa fie respectate

condițiile de amplasare a acestora conform standardul european EN 15287/2007
prezentate în figura 22.

Fig.21. Principalele elemente componente ale coșului de fum cu pereți dubli

57
 Legendă
1- Ferestre şi deschideri adiacente amplasării gurii de evacuare pe un acoperiş
înclinat, - 2 Zone de amplasări interzise, 3 - Pereţi care pot să facă parte din aceeaşi
construcţie sau din construcţii adiacente, 4 - Marginea structurii inferioare, având
acoperiş - terasă sau 10 m distanţă până la clădirea mai înalt utilizându-se
valoarea maximă a celor două distanţe, 5 - Punctul cel mai înalt al unei clădiri
alăturate, 6 - Zone de amplasări permise pentru gurile de evacuare situate pe
acoperişuri alăturate de clădiri înalte.
Fig.22. Condiții de amplasare a coșurilor de fum

Simboluri pentru înălţimile şi distanţele gurilor de evacuare ale sistemul de

coş, pe baza prescripţiilor naţionale:
γ) pantă sau unghi de înclinare a acoperişului;

58
 a) înălţimea deasupra coamei unui acoperiş înclinat, coş în apropierea coamei;
a1) înălţimea deasupra coamei unui acoperiş de paie înclinat, coş în
apropierea coamei;
a2) înălţimea deasupra acoperişului adiacent la construcţii sau structuri mai
înalte;
b) înălţimea deasupra acoperişului plat sau parapete închise ;
c) distanţa orizontală minimă faţă de acoperişul înclinat, la nivelul gurii de
evacuare;
c1) distanţa minimă, măsurată la 900 în raport cu planul acoperişului în pantă,
acoperit cu ţiglă incombustibilă;
c2) înălţimea deasupra unui acoperiş în pantă, în care L = distanţa orizontală
până la coama acoperişului;
d) înălţimea deasupra deschiderilor aplicate în acoperiş ;
e) înălţimea deasupra obstacolelor sau punctului cel mai ridicat al unui
acoperiş cu pantă inversă;
f) distanţa sistemului de coş faţă de obstacole ;
g) înălţimea obstacolelor;
h) înălţime deasupra construcţiilor vecine sau despărţitoare;
j) diferenţa de înălţime a faţadelor între construcţii vecine sau despărţitoare;
l) distanţa orizontală între sistemul de coş şi construcţiile vecine sau
despărţitoare;
A) distanţa în raport cu structurile, ferestrele şi deschiderile unui acoperiş
înclinat;
B) înălţimea deasupra deschiderilor pe distanţa A;
C) distanţa deasupra sau la marginea deschiderilor sau ferestrelor unui
acoperiş înclinat;
D) distanţa deasupra deschiderilor sau ferestrelor unui acoperiş înclinat;
L) distanţa în raport cu coama acoperişului .
Tabel 4. Dimensiuni recomandate pentru amplasarea gurilor de evacuare ale
sistemului de coş conform EN 15287/2007
59
 La cazanele de putere termică mică, murale dar nu numai, se utilizează coșuri de
fum tip ventuză. Amplasarea acestora trebuie realizată astfel încât să împiedice
pătrunderea în interiorul clădirii a gazelor de ardere. Firma Buderus propune
următoarele distanțe dintre orificiile de evacuare a coșurilor de fum tip ventuză și
diferitele elemente de construcție sunt prezentate în figura 49 și tabelul 5.

60
 Fig.49. Condiții minime de amplasare a coșurilor de fum tip ventuză

Tabel 4. Distanța dintre orificiu de evacuare a unui coș de fum tip ventuză și diferite
elemente de construcție
Poziție de amplasare a orificiului de Distanță minimă pentru Distanță minimă
evacuare a gazelor arse evacuarea gazelor arse pentru admisie aer
[mm] [mm]
A - distanța în jurul ferestrelor sau a 300 150
oricărei alte prize de aer proaspăt
B - distanță sub jgheaburi 75 75
C - distanță sub strașină 200 150
D - distanță sub balcon 200 150
E - distanță față de conducte 150 150
F - distanță față de conducte 300 150
G- distanța deasupra solului, deasupra 300 300
strașinei
I – distanța până la peretele din față 600 150
H – distanța dintre două orificii de 1200 1200
evacuare a unor coșuri de fum de tip
ventuză pozitionate perpendicular
G – distanța până la o usă sau fereastra 1200 150
atunci când orificiu de evacuare se află sub
o terasă acoperită (situație nerocomandată)
L – distanța pe verticală dintre două 1500 1500
orificii de evacuare a coșurilor de fum de
pe acelaș perete
M – distanța pe orizontală dintre două 300 300

61
orificii de evacuare a coșurilor de fum de
pe acelaș perete
N – distanța pe orizontală până la usă 300 150
O – distanța până la acoperiș 300 -
P – distanța dintre un orificiu de evacuare 500 150
a unui coș de fum tip ventuză și unul clasic
Q – distanța până la fereastră tip velux pe 600 -
orizontală si deasupra
R – distanța până la fereastră tip velux când 2000 -
orificiu de evacuare a coșul de fum care
este amplasat sub aceasta

Înălținmea coșului de fum se stabilește în funcție de înălțimea clădirii și de

poziționarea acestuia. Cu ajutorul acestei înălțimii se stabilește valoarea tirajului
coșului cu relația nr. 56.


H CO  hcos   a   gm   B
760
(56)

unde:
hcos - înălțimea coșului de fum [m];

 a - densitatea aerului  m 3 kg  se calculează pentru o temperatură a aerului de

25ºC pentru cazanele care funcționează și vara și 10 ºC pentru cazanele care

funcționează doar iarna;

 gm - densitatea medie a gazelor de ardere m 3 kg ; 
B - presiunea barometrică [mmHg].
Pentru a putea determina densitatea medie a gazelor de ardere trebuie determinată
temperatura medie a acestora. Temperatura medie a gazelor de ardere se poate
determina cu ajutorul relației 56a.
hcos   g
 gm   g ,i 
2
 C


(56a)
unde:
 g ,i - temperatura gazelor arse la intrare în coșul de fum  
C ;

62
  g - căderea medie unitară de temeratură pe înălțimea coșului de fum  
C .
În care  g se determină cu relația 56b.
C
 g K m (56b)
Q caz

Unde C este un coeficient ce depinde de tipul coșului de fum și are următoarele

valori:
- C= 155 pentru coșuri din cărămidă cu grosimea pereților mai mare sau
egală cu 50cm;
- C= 310 pentru coșuri din cărămidă cu grosimea pereților mai mică de
50cm;
- C=620......1000 coșuri din tablă izolate;
- C=1550 coșuri de fum din tablă neizolată.
Densitatea gazelor de ardere la temperatura mediie a acestora în coșul de fum se
determină cu relația 56c.
273
 gm   gn  (57c)
273  gm

unde:
 gn - denistatea gazelor de ardere în condiții stoichiometrice

- pentru combustibil gazos se calculează cu relația de mai jos:

0,717  1,293   V at
 gn 
Vgt     1 V at

(57d)
- pentru combustibili solizi și lichizi se calculează cu relația
1  1,293   V at
 gn  (57de)
Vgt     1 V at

V gt - volumul teoretic al gazelor de ardere pe unitatea combustibilă

m 3
N 
kg sau m N3 m N3 ; (tabel 6);

63
 Vat - volumul teoretic de aer necesar arderii pe unitatea combustibilă

m 3
N 
kg sau m N3 m N3 ; (tabel 6);
 - coeficientul excesului de aer din ardere.

Tabel 6. Volumul teoretic al gaze de ardere și volumul teoretic de aer pentru

combustie
Vat V gt Hi

Combustibil  m N3 kg   m N3 kg   kJ kg 
 3 3  3 3  3 
 mN mN   mN mN   kJ m N 
1,01 1,01  8700 
Solid  H i  0,5  H i  0,5  
4180 4180  13000 
0,85 1,1  40350 
Lichid  Hi  2  
4180 4180  41800 
0,875 0,725  49900 
Gazos sărac  Hi  H i  1,14  
4180 4180  35800 
1,09  45150 
Gazos bogat  H i  0,25 H i  0,25  
4180  115000 

9.2.2. Determinarea secțiunii coșului de fum

Secțiunea coșului de fum în funcție de înălțimea acestuia se poate determina cu

ajutorul după Redtenbacher (modelul de calcul a coșului de fum a fost preluat din
Tratatul de Inginerie Termică) cu ajutorul relației 57.

ACO 
Vgr  B h

Gg
m 
2

n  hcos n  hcos

(57)
unde:
V gr - volumul real al gazelor de ardere pe unitatea combustibilă

m 3
N kg sau m N3 m N3 ; 
B h - suma debitelor de combustibil de la cazanele racordate la coșul de fum;

64
 n - coeficient care ține seama de înălțimea coșului și încărcarea termică a
cazanelor racordate la coșul de fum (tabel 5) .
Volumul real al gazelor de ardere pe unitatea combustibilă se poate determina cu
relația 58.

Vgr  V gt     1  Vat  m 3
N kg sau m N3 m N3 
(58)
unde:
V gt - volumul teoretic al gazelor de ardere pe unitatea combustibilă

m 3
N 
kg sau m N3 m N3 ; (tabel 6);


Vat - volumul teoretic de aer necesar arderii m N3 kg sau mN3 m N3 ; (tabel 6); 
 - coeficientul excesului de aer din ardere.
Coeficientul excesului de aer necesar arderii are următoarele valori:
- 1,3-2 pentru combustibilii solizi;
- 1,15 – 1,3 pentru combustibilii lichizi;
- 1,05 şi 1,3 pentru combustibilii gazoşi.
Secțiunea coșului de fum în funcție de volumul și de viteza medie a gazelor de
ardere se poate determina cu relația 59

ACO 
Vg
3600  wg
m 
2
(59)

unde:
Vg - volumul de gaze arse m 3
h  , se poate determina cu relația 60;
wg - viteza gazelor de ardere în coșul de fum se poate determina cu relația 61
și 62.
V g  V gt   B m h
h
2
(60)
wg  1  0,0067  hcos pentru hcos =15…..30 m (61)
wg  0,1  hcos pentru hcos =30…..80 m (62)

Tabel 5. Valoarea coeficientului n

65
 Secțiunea coșului Înălțimea coșului de fum hcos [m]
Lungimea Diametrul 10 12 15 20 25 30
laturilor Dcos Debitul de căldură a cazanului [kW]
[cm] [cm] Coeficientul n
43 43 47,3
20x20 23 - - -
1300 1200 1100
60,20 64,5 68,8 77,4 81,7
20x27 26 -
1400 1300 1250 1200 1100
94,6 98,9 107,5 120,4 129 154,8
27x27 30
1500 1450 1400 1350 1300 1250
141,9 154,8 136,4 180,6 206,4 215
27x40 37
1550 1500 1450 1400 1400 1350
215 240,8 258 275,2 309,6 326,8
40x40 45
1600 1600 1550 1500 1450 1400
344 361,6 404,2 430 473
40x53 52 -
1700 1650 1600 1550 1500
516 567,60 619,2 662,20
53x53 60 - -
1750 1700 1650 1600
688 748,2 817 860
53x66 67
1850 1800 1750 1700
946 1032 1118
66x66 75
1850 1800 1750
1377 1462
66x85 84
1850 1800
1634 1806
72x92 92
1900 1850
1806 1978
85x85 96
1900 1850

a) Calculul de verificare a tirajului natural al coșului de fum la condițiile de

echilibru hidraulic
Tirajul coșului de fum trebuie să asigure:
- pătrunderea aerului prin priza de aer,
- circulația gazelor de ardere prin cazan,
- circulația gazelor de ardere în canalele de fum,
- circulația gazelor de ardere în coșul de fum,
- evacuarea gazelor de ardere în exterior.

66
 Tirajul coșului de fum trebuie să fie mai mare decât pierderile de presiune pe traseul
priză de aer, cazan, canal de fum, coș de fum, evacuarea gazelor de fum la exterioară.
H CA .  p p , a  pCZ  pd , ca  p p , cos  pg , e

(63)
În cazul în care se utilizează arzătoare presurizate tirajul coșului de fum trebuie să
îndeplinească condiția din relația 63a
H CA .  pd ,ca  p p , cos  p g , e (63a)
unde:
p p , a - pierderile de presiune în prize de aer,
pCZ - piederea de presiune în cazan pe traseul gazelor de ardere,

pd ,ca - pierderile de presiune locale și lineare pe traseul canalelor de fum,

p p ,cos - pierderile de presiune în coșul de fum,

p g ,e - pierderile de sarcina locale la evacuarea gazelor de ardere în atmosferă.
Pierderile de presiune în prize de aer p p , a
wa2
p p ,a   p ,a   a (64)
2
unde:
 p, a - coeficientul de rezistență local pentru prize de aer are valori cuprinse

între 0,5 și 1,
wa -viteza aerului în prize de aer  m s  ,
 a - densitatea aerului  kg m 3  .

Pierderile de presiune în cazan pe circuitul gazelor de ardere pCZ

- sunt date de firma producătoare a cazanului în fișa tehnică a cazanului.
Pierderile de presiune locale și lineare pe traseul canalelor de fum pd ,ca
p d ,ca  p dlin,ca  p dloc ,ca (65)
unde:
pdlin ,ca - pierderile de presiune lineare în canalele gazele arse;

p dloc ,ca - pierderile de presiune locale în canalele gazele arse;

67
 2 2
  l wg ,ca wg ,ca
pd ,ca  ca ca    g     g
Dca 2 2
(66)
unde:
ca - coeficientul de rezistență hidraulică ( pentru calcule practice la coșurile
de fum și canalele de fum executate din zidărie cu rugozitatea k=2,5...9 mm diametrul
de 300....1000 mm și Re  10 4....10 6 se pot lua valori ale lui ca  0,035...0,040 ,
pentru coșuri executate din tablă cu rugozitatea k=1,5...3 mm diametrul de 300....1000
mm și Re  10 4....10 6 se pot lua valori ale lui ca  0,02...0,025
lca - lungimea canalului de fum  m ,

Dca dimetrul canalului de fum  m ,

w g ,ca - viteza gazelor de ardere în canalul de fum  m s  ,

 g - densitatea gazelor de ardere kg m 3 ,  
 - coeficienții de rezistență local pentru canalul de fum,

Pierderile de presiune în coșul de fum p p ,cos

2
cos  hcos wg ,cos
pd ,cos     gm
Dcos 2

(67)
unde:
cos - coeficientul de rezistență hidraulică identice cu cele de la canalele de

fum;
Dcos dimetrul coșului de fum  m ;

w g ,cos - viteza gazelor de ardere în cosul de fum  m s  .

Pierderile de sarcina locale la evacuarea gazelor de ardere în atmosferă p g ,e

wg2 ,e
p g , e   g ,e 
2
  ge (68)

unde:

68
  g ,e - suma coeficienților de pierderi locale la evacuarea gazelor de ardere în

atmosferă (   g ,e  1 );

w g ,e - viteza gazelor de ardere la iețirea gazelor de ardere din coșul de fum

 m s ;
 
 g ,e - densitatea gazelor de ardere la ieșirea din coșul de fum kg m 3 .

Pentru calcule rapide de predimensionare a coșurilor de fum se pot utiliza

diagramele de dimensionare furnizate de firmele producatoare de astfel de sisteme.

9.3. Dimensionarea canalelor de fum

Determinarea secțiunii canalelor de fum pentru diferite tronsoane se realizează

considerând viteza gazelor de ardere egală cu viteza acestora în coșul de fum.

Acanal 
V gr  B h
m 
2
(89)
3600  wg

9.4. Dimensionarea prizei de aer

Priza de aer are rolul să asigure aerul necesar arderii combustibililor în focarul
cazanelor. Acestea se prevăd în pereții exteriori ai centralei termice neavând voie să
fie închise sau blocate. Suprafața liberă a acestora se determină cu relația de mai jos:
Ap.a .  25   B cm 
h
2

B h - debitul de combustibil m3 h

Notă. Suprafața minimă trebuie să fie mai mare de 100 cm 2  pentru
fiecare cazan

69
Fig.50. Diagrame pentru dimensionarea coșurilor de fum

70
Exemplu 16 – Dimensionarea coșului de fum

Să se dimensioneze coșul de fum al unei centrale termice aflată la parterul unei

clădirii de birouri situată în Brașov care are înălținea de 32 m. Centrala termică este
echipată cu două cazane pe combusibil gazos tip cu puterea termică de 400 kW
fiecare. Cazanele utilizate, au o pierdere de sarcină pe traseul gazelor de ardere de 20
Pa și o temperatură a acestora de 200 ºC.

Înălțimea coșului de fum trebuie să fie cu 0,6 m mai mare decât acoperișurile plate
ale clădirilor conform datelor din tabelului 4 și figura 22.
hcos  32  0,6  32,6  m


H CO  hcos   a   gm   B
760
 32,6  1,165  0,92 
742
760
 34,11

Densitatea aerului se calculează pentru o temperatură de 25 ºC (pentru perioada

caldă a anului)  a  1,165 kg m 3 .  

Căderea medie unitară de temeratură pe înălțimea coșului de fum (s-a ales
utilizarea unui coș de fum din tablă izolat)
C 800
 g   0,89  K m
Q caz
400000  400000

Temperatura medie a gazelor de ardere.

hcos   g
 gm   g ,i 
2
 200 
32,6  0,89
2
 
 185,42  C

Vgt 
0,725
4180
 H i  1,14 
0,725
4180
 49900  1,14  9,79 m 3
N kg 
Vat 
0,875
4180
 Hi 
0,875
4180
 49900  10,44 m N3 m N3  
0,717  1,293   V at 0,717  1,293  1,1  10,44
 gn    1,43
Vgt     1 V at 9,79  1,1  1  10,44

71
 273 273
 gm   gn   1,43   0,85
273  gm 273  185,42

Secțiunea coșului de fum

ACO 
Vg
3600  wg

862,73
3600  3,26
 0,0735 m 
2

w g  0,1  hcos  0,1  32,6  3,26  m s  pentru hcos =30…..80 m

V g  Vgt  B h  9,79  88,12  862,73  m h2

Diametru coșului de fum

Dcos 
4  0,0735
3,14
 0,306 m 
2

Pierderile de presiune în prize de aer p p , a :

wa2 1,16 2
p p , a   p , a   a  1   1,165  0,78  Pa
2 2
Ap.a .  25  B h 
 25  88,12  2203 cm 2 
Viteza aerului în priza de aer:

va. p 
Vat  B h

10,44  88,12
 1,16  m s 
Ap . a 2203  10  4  3600

Pierderile de presiune în cazan pe circuitul gazelor de ardere pCZ

pCZ  20  Pa  (din fișa tehnică a cazanului

Pierderile de presiune locale și lineare pe traseul canalelor de fum pd , ca

Dimensionarea canalelor de fum

Acanal 
Vgr  B h

9,79  44,06
 0,036 m 2
3600  wg 3600  3,26
2
ca  lca wg , ca 0,02  1,5 3,26 2
pd , ca  1,1     g  1,1    0,85  0,71  Pa 
Dca 2 0,21 2

Pentru calcule practice se poate considera că pierderile de sarcina locale sunt 5-

10% din pierderile de sarcină lineare.
Pierderile de presiune în coșul de fum p p , cos

72
 2
cos  hcos wg ,cos 0,02  32,6 3,262
pd , cos     gm    0,85  14,23  Pa
Dcos 2 0,21 2

Pierderile de sarcina locale la evacuarea gazelor de ardere în atmosferă p g , e

wg2 ,e 3,262
pg ,e    g ,e    ge  1   0,85  4,51 Pa 
2 2
H CA .  p p ,a  pCZ  p d ,ca  p p ,cos  p g ,e

34,11  0,78  20  0,71  14,23  4,51

10. Dimensionarea suprafeței vitrate pentru centralele termice

Spațiile în care se montează centralele termice care funcționează cu gaze naturale

trebuie să fie prevazute cu suprafețe vitrate ((ferestre, luminatoare cu geamuri, usi cu
geam sau goluri) sau panouri care să cedeze la o suprapresiune de 1180 Pa și să fie
orientate spre exterior.
Determinarea suprafeței vitrate pentru în care se montează aparate de utilizare a
gazelor naturale se realizează cu următoarele relații:
- pentru construcții din beton
S SV  0,03 V INC m 
2
(67)
- pentru construcții din cărămidă
S SV  0,05 V INC m 
2
(68)
În cazul în care încăperea este prevăzută cu deterctor automate de gaze
naturale care acționează electroventilul de pe conducta de alimentare cu gaze naturale
determinarea suprafeței vitrate se face cu relația 69.
S SV  0,02 V INC m 
2
(69)
unde:
V INC - volumul încăperii în care se află centrala termică  m 2  .
Este obligatoriu montarea detectoarelor automate de gaze naturale cu limita
inferioară de sensibilitate 2% CH4 în aer pentru încăperiile în care sunt aparate de

73
utilizare gaze naturale și sunt prevăzute cu geamuri ce au o grosime mai mare de 4
mm sau sunt de construcţie specială (securizat, termopan etc.).

10.1. Exemplu 17 – Dimensionarea suprafeței vitrate pentru centralele termice

Să se dimensioneze suprafața vitrată pentru o centrala termică care utilizează

ca și combustibil gazul natural, a cărei încăpere are volumul de 120  m 2  . Centrala
termică este prevăzută cu deterctor automate de gaze naturale și electroventil pe
conducta de alimentare cu gaze naturale.

S SV  0,02 V INC 0,02 120  2,4 m 

2

11. Dimensionarea vanele cu trei căi

11.1. Vanele cu trei căi

Rolul vanelor cu trei căi în instalațiile de încălzire este:

- de a opri curgerea agentului termic printr-o conductă și deschiderea
curgerii acestuia în altă conductă (fiind utilizată ca vană de derivație),
- de a amesteca agentul termic din două conducte diferite într-o singură
conductă (fiind utilizată ca vană de amestec).

Fig.42. Vană cu trei căi (1- Servomotor, 2-Corp vană cu trei căi, 3,4- Elemente de
etanșare, 5- Sferă, 6- Tijă)

74
 11.2. Utilizarea vanelor cu trei căi ca vane de amestec

Acționarea vanelor cu trei căi poate face manual sau elctric prin intermediul unui
servomotor. În timpul funcționării vanelor cu trei căi, prin rotirea tijei cu 90º, are loc
deschiderea unei căi de intrare și închiderea celeilante. În acest fel se reglează în ce
proporție debitele de agent termic intră în vana cu trei căi (din cele două conducte) și
astfel se determină temperatura agentului termic ce iese din aceasta. Utilizarea vanelor
cu trei cai cu servomotor permite menținerea temperaturii agentului termic fixă sau
variabilă în funcție de anumiți parametrii (temperatura exterioară sau curba de reglaj).
Schema de montaj a unei vane cu trei căi ca vane de amestec este prezentată în
figura 43. Pentru funcționarea corectă a vanei cu trei căi trebuie prevăzut un senzor de
temperatură care să măsoare temperatura apei amestecată în aceasta. Acesta are rolul
să ofere un feedback automatizării care regleaza supapa motorului. În cazul în care
temperatura este acea ca cea dorită automatizare va pastra vana cu trei căi pe aceasși
pozișie. Dacă temperatura diferă servomotorul acționează electromotorul și premițând
astfel schimbarea proporțiiei de amestecare a agentuluitermic.

Fig.43. Vană cu trei căi utilizată în aplicații de amestec a agentului termic

75
 11.3. Utilizarea vanelor cu trei căi ca vane de deviație

Sunt utilizate pentru a devia debitul de agent termic de pe un circuit pe alltu prin
deschidera unei căi concomitent cu închiderea celeilante. Un exemplu de utilizare a
vanei cu trei căi ca vană de deviație este prezentat în figura 44, aceasta fiind folosită
pentru realizarea răcirii pasive pentru o instalație de pompă de căldură.

Fig.44. Vană cu trei căi utilizată în aplicații de deviere a agentului termic

Pe perioada de încălzire agentul termic primar de la sondele termice este deviat de
vana cu trei căi spre pompa de căldură. Pe perioada de vară când se dorește realizarea
răcirii pasive vana cu trei căi este comutată iar debitul de agent termic primar de la
sondele termice este deviat spre sistemul de încălzire/răcire radiant.

11.4. Dimensionarea vanelor cu trei căi

Este foarte important ca dimensionarea vanelor cu trei căi să se realizeze corect,

deoarece ,o subdimensionare a acestora ar conduce la pierderi mari de presiune și la o

76
creștere a costurilor cu circulația agentului termic, iar o supradimensionare ar conduce
la un control inexact.
Dimensionarea vanelor cu trei căi se realizează în funcție valoarea coeficientului
de debit Kvs, acesta reprezintă debitul volumic ce trece prin aceasta, la o pierdere de
presiune de 1 bar. Pentru determinarea acestuia se poate utiliza diadrama în figura 45.
În funcţie de valoarea Kvs, din diagrama de mai sus, se alege robinetul de reglare,
din documentaţia firmelor producătoare. Valoarea coeficientului de debit Kvs se alege
astfel încât valoarea autorităţii hidraulice a robinetului să fie în intervalul 0,3 ÷0,7 cea
ideală fiind de 0,5. Autoritatea hidraulică se poate calcula cu următoarea relație:

p1
a (30)
p1  p 2

unde:
p1 - căderea de presiune în vana complet deschisă;

p 2 - căderea de presiune în restul circuitului, cu vana complet deschisă.

11.5. Exemplu 18 - Dimensionarea vanelor cu trei căi

Să se dimensioneze vana cu trei căi pentru un circuit de încălzire cu radiatoare

a căror putere termică este de 79,2 kW, folosind ca agent termic apacaldă (90-70ºC)
iar pierderea de presiune pe acest circuit este de 0,45 bari.

Q 79200 m 3 
G   9,74
 m c  t 971  4,186  20  h 

Se determină autoritatea hidraulică pentru Kvs=16 obținându-se din figura 46

pierdera de presiune în cazul vanei complet deschise.
p1 39
a   0,46
p1  p2 39  45

Se determină autoritatea hidraulică pentru Kvs=10 obținându-se din figura 46

pierdera de presiune în cazul vanei complet deschise.

77
 Diferența de presiune [kPa]
Fig.45. Diagramăpentru determinarea coeficientului de debit Kvs
p1 90
a   0,66
p1  p 2 90  45

În cazul utilizării vanelor cu trei căi, practica obişnuită este selectarea vanei mai
mici, deoarece aceasta oferă o autoritate mai mare de 0,5 şi, astfel, o reglare
îmbunătăţită. Totuşi, aceasta va cauza creşterea presiunii totale şi proiectantul
sistemului trebuie să asigure compatibilitatea cu înălţimile de pompare disponibile.

78
 Utilizând datele din anexa 125 se determină că avem nevoie de o vană cu trei căi
Dn 25 având un coeficient de debit de Kvs=10 produsă de firma Herz.

Fig.45. Diagramăpentru determinarea coeficientului de debit Kvs pentru exemplu 11

12. Armături, filtre și aparaură de control

12.1. Filtru Y

Filtru Y este utilizat în instalațiile de încălzire pentru a reține elemntele solide din
agentul termic. Această facilitate este esențială pentru a preveni uzura prin eroziune și
abraziune a comonentelor din instalațiile de încălzire.

79
 Fig.25. Filtru Y

Principalele elemente ale unui filtru Y sunt: corp (1), capac (2), sită filtru (3),
element de ranfosare (4), garnitură (5), garnitură dop golire (6), dop golire (7).

Fig. 26 Secțiune filtru Y

Pentru a fi utilizat cu eficiență maximă se recomandă montare înainte și după filtru
Y a unor manometre pentru a se putea stabili cu usurință când trebuie curățat În mod
normal când diferența de presiune dintre cele două manometre este 0,35-0,7 bari.

Fig. 27 Schemă montaj filtru Y

80
 12.2. Separatoarele de aer - Aerisitor automat

Separatoarele de aer sunt folosite pentru eliminarea continuă a aerului din

instalațiile de încălzire. Prezența aerului în sistemele de încălzire pot conduce la
următoarele probleme:
- Circulația defectuoasă a agentului termic în circuitele de încălzire;
- Producerea de zgomote în conducte;
- Accelerarea oxidării conductelor din metale feroase datorită prezenţei
oxigenului.
În instalațiile de încălzire, în punctele cele mai înalte ale acesteia se acumulează
aerul și alte gaze. Eliminarea acestuia se realizează prin intermediul aerisitoarelor
automate.

Fig. 28 Aerisitor automat

Funcționarea aerisitorului automat se bazează pe un sistem format dintr-o pârghie
și un flotor care deschide și închide orificiu de aerisire din capac. Dacă în aerisitorul
automat există aer, nivelul de apă din acesta scade iar plutitorul coboară acţionând
pârghia și deschizând orificiul din capac eliminând aerul (figura 29 a). După
eliberarea aerului, în aerisitor are loc pătrunderea agentului termic care ridică flotorul
și închide orificiul de evacuare a aerului (figura 29 b).

81
 a) b)
Fig. 29 Principiul de funcționare a aerisitoarelor automate.

Aerul în instalațiile de încălzire se poate găsi sub trei forme:

- Bule de aer staționare creat de aerul care nu este evacuat în timpul umplerii
instalației, acesta datorită densității mai mici decât a agentului termic migrează spre
punctele cele mai ridicate ale sistemului. Aceste puncte nu sunt întotdeauna în partea
de sus a circuitului, pot fi în partea de sus a generatorului de căldură, în conducte
conducte orizontale care se ridică apoi coboară.

82
Fig. 30 Detaliu de montaj aerisitor automat

83
 Bule de aer nestaționare se datorează în special purjării incorecte la umplerea și
pornirea instalației, acestea fiind antrenate de viteză de curgere a agentului termic.
Acestea lucru poate fi benefic în cazul când bulele de aer sunt îndreptate spre
aerisitoarele automate. În cazul în care viteza de circulație a agentului termic în zona
aerisitorului este mare aerul poate fi antrenat și recirculat în sistem. Capacitatea unui
tip de agent termic de a antrena în mişcară lui a aerului depinde foarte mult de viteză
de deplasarea a cestuia. Viteza minimă de antrenare a bulelor de aer de mișcarea
agentului termic este de 0,6 m/s. Microbule, se datorează capacității apei de a absorbi
molecule de gaze care se găsesc în aer, acestea se intercalează cu moleculele de apă și
sunt antrenate de circularea agentului termic. Aceste sunt atât de mici încât nu pot fi
privite ca bule de aer individuale din această cauză este dificil colectarea și evacuarea
lor.

12.3. Supape și clapeta de sens

Rolul principal al acestora este de a închide și de a reduce la minim dezvoltarea

curgerii inverse a fluidului în instalație. Astfel acestea permit protejarea pompelor de
circulație și a echipamentelor de daunele provocate de curgerea inversă. Clapetele și
supapele de sens permit trecerea agentului termic într-o direcție și-l blochează în
direcția inversă.
Clapetele de sens sunt utilizate în instalațiile de încălzire în următoarele locuri:
- după pompele de circulație;
- pe conducta de alimentare cu apă a instalației de încălzire;
- pe conducta de alimentare a sistemului de producere a apei calde de consum.

84
 Fig. 31 Supapă de sens

Fig. 32 Clapetă de sens

12.4. Robinete

85
 Robinetele utilizate în instalațiile de încălzire se pot împărți în trei categorii
importante pe baza funcției pe care o au în instalația de încălzire:
- de izolare a unor componente;
- de echilibrare;
- de golire;
- de umplere automat.

12.4.1. Robinetele de izolare a unor componente

În instalațiile de încălzire se utilizează o gamă largă de robineți dintre care cei

mai utilizați sunt: cu ventil sferic, cu ventil cu tijă, cu sertar de reținere ect.

Fig. 33 Robinet cu sferă+

86
 Fig. 34 Robinet cu sertar

Fig. 34 Robinet cu ventil și tijă

12.4.2. Robinete de echilibrare hidraulică

Pentru echipamentele de echilibrare hidraulică este important să fi prevăzute cu

sistem de presetare și de măsurare a debitului. Din această categorie fac parte
robinetele de reglare a circuitelor și regulatoarele de presiune diferențială.

a) Robinetele de reglare hidraulică a circuitelor

Aceste echipamente permit stabilirea debitului maxim de agent termic care

alimentează un circuit. Cu ajutorul acestor robinete de echilibrare se permite ca
circuitele cele mai avantajate hidraulic să nu primească un debit mai mare decât
cel proiectat iar cele mai dejavantajate un debit mai mic.

87
 Fig.35. Robinetele de reglare hidraulică a circuitelor
Dacă circuitul este prevăzut cu robinet de reglare hidraulică debitul de agent
termic circulat pe acesta în cazul când acesta este supraalimentat este aproximativ
egal cu cel proiectat oferind o stabilitate mai mare după cum se poate vedea și în
figura 36. Robinetele de reglare hidraulică trebuie dimensionate cu mare atenție dacă
sunt prea mici nu se atinge rata de debit necesar, iar dacă sunt prea mari rezultatul
echilibrării ar fi ineficient.

88
 Fig.36. Modul de funcționare al robinetelor de echilibrare hidraulică

b) Regulatoarele de presiune diferențială

Regulatorul de presiune diferențială are rolul de a menţine pierderea de

presiune pe un circuit la o valoare prestabilită. Valoarea prestabilită a presiunii
diferențiale poate fi prereglată continuu între 50-300 mbari. Regulatorul de
presiune diferențială se montează pe conducta de întoarcere și este conectat la un
robinet de reglare hidraulică montat pe tur.

Fig.37. Regulatoarele de presiune diferențială

Pe perioada de când debitul de agent termic este redus, presiunea diferențială
crește încet, depășind cu puțin valoarea proiectată. Folosind robinetul de reglare
hidraulică, debitul în circuit crește foarte puțin, pe perioada supraalimentarii,
alimentarea tuturor celorlalte circuite rămânând garantată.
89
 Fig.38. Modul de funcționare al regulatoarelor de presiune diferențiale
împreunp cu robinetele de echilibrare hidraulică

c) Condiții de montare a robinetelor de echilibrare hidraulică

Instalarea robineților de echilibrare hidraulică în instalațiile de încălzire, trebuie să

respecte câteva condiții de montaj pentru obţinerea unor rezultate de măsurare cât mai
corecte. Înainte și după robinetul de echilibrare hidraulic trebuie să existe tronsoane
de liniștire, de cinci diametre nominale înainte de de acesta și de două diametre
nominale după acesta, dacă înaintea acestuia se află pompa de circulație acest ronson
trebuie sa fie de 10 diametre nominale după cum se poate vedea și în figura 39.

Fig.39. Condiții de amplasare a robinetelor de echilibrare hidraulică

90
 12.4.3. Robinetele de golire și de umplere automată

a) Robinete de golire

În instalațiile de încălzire în punctele cele mai joasă se prevăd robinete de

golire, pe piață existând o gamă foarte mare de astfel de robinete fig. 40.

Fig.40. Robinete de golire

b) Robinete de umplere automată

Instalarea unui robinet automat de umplere este recomandat pentru sistemele de

încălzire. Un astfel de dispozitiv este capabil să umple automat sistemul până la
presiunea de presetă și este util pentru a compensa orice scadere a presiunii din
instalație. Robinetul de umplere automat este recomandat să fie instalat pe conducta
de alimentare între două robinete de închidere, astfel încât să poată fi îndepărtată fără
golirea întregului sistem.

91
 Fig.41. Robinet de umplere automat

Pentru reducerea timpului de umplere a instalației de încălzire cu apă este

recomandat realizarea unui by-pass a robinetului de umplere automat. Acest by—pass
se poate dimensiona pentru 2/3 din debitul necesar umplerii instalației, după umplere
robinetul de pe by-pass se va închide.

Fig.42. Montarea robinetului automat de umplere cu by-pass(stânga) și fără

by-pass (dreapta)

12.5. Aparate de măsurare a presiunii și a temperaturii

92
 Termometrele și manometrele sunt utilizate în instalațiile de încălzire pentru a
putea determina dacă aceasta funcționează în mod eficient. Termometrele și
manometrele se vor monta în instalațiile de încălzire în următoarele puncte:
-pe racordurile de intrare, ieşire agent termic din cazane;
-pe conductele de tur şi retur agent termic de încălzire;
- pe conducta de alimentare cu apă rece (doar manometru).

a) b) c)

Fig.43 a- termometru, b- manometru, c - termomanometru

13. Amplasarea centralelor termice

Centralele termice cu o puterea termică mai mare de 116 kW pot fi instalate doar în
încăperi cu o destinație exclusivă de sală a cazanelor. Dacă cazanele funcționează cu
gaze naturale și aerul de ardere este preluat din încăperea, aceasta trebuie să aivă un
volum de minim 18  m 3  .
Centrala termică se poate amplasa:
- în exteriorul clădirii (într-o construcție propie sau o încăpere dintr-o
construcție învecinată);
- în interiorul clădirii;

93
 Centralele termice amplasate în clădiri nu se amplasează:
- în și sub încăperile din categoria A sau B de pericol de incendiu sau alipite
de acestea;
- sub săli aglomerate;
- sub săli în care își desfășoară activitatea copii de vârstă preșcolară;
- sub săli de clasă, laboratoare, săli de gimnastică, etc.;
- sub saloanele de bolnavi sau sălile de operaţii;
- la subsolul clădirilor în cazul centralelor termice funcţionând cu GPL;
- în spații cu risc mare cde incendiu, definite conform Normativului P118;
- lângă sau sub încăperi în care se desfășoară activități sensibile la zgomot.
Organizarea centralei termice
Centrala termică poate fi amplasată în una sau mai multe încăperi în funcție de
mărimea acesteia și de combustibilul utilizat.
Centrala termică care utilizează combustibil solid pentru prepararea agentului
termic trebuie prevăzută cu un spațiu destinat special depozitării acestuia.
Mărimea camerei centralei termice se stabilește în funcție de numărul și
dimensiunile de gabarit al echipamentelor instalate în aceasta și de spațiile necesare
montării, întreținerii și exploatării acestora.
Amplasarea echipamentelor în centrala termică se face ținîndu-se cont de
poziționara coșului de fum și de distanțele minime necesare între echipamente.
Amplasarea echipamentelor în centrala termică începe cu poziționarea cazanelor care
trebuie să fie în apropierea coșului de fum și să respecte distanțele minime față de
celelalte echipamente și elementele de construcție recomandate de producătorul
echipamentului. În figura 44 sunt prezentate recomandările firmei Viessmann pentru
amplasarea cazanelor în centrala termică. În jurul boilerelor, a pufferelor sau a altor
rezervoare se recomandă să existe spații de acces de minim 0,5 m pe toate laturile.
Dacă aceste echipamente sunt deplasabile aceste distențe se pot reduce pe două laturii
la 0,1 m.

94
Puterea termică nominală [kW] 15 20 25 310 40 50 62
0 0 0 0 0 0
a 1100 125 1500
0
b Trebuie respectată lungimea
constructivă a arzătorului

Fig.43 Distanțe de amplasare a cazanelor recomandate de firma Viessmann pentru

cazanele Vitoplex 100 Tip PV1, 150 până la 620 kW (A – cazan, B – arzător
C – suporţi fonoabsorbanţi pentru cazan)

La amplasarea echipamentelor în centrala termică trebuie avute în vedere

următoarele aspecte:
- conductele de legătură dintre diferitele echipamente să fie cât mai scurte;
- să se evite pe cât posibil încrucișarea conductelor,
Pardoseala centralei termice trebuie prevăzută cu unul sau mai multe sifoane de
pardoseală la cere se vor racorda pâlniile și jgheaburile de colectare a agentului
termic provenit de la robinetele de golire.
Pereții încăperilor centraleor termice trebuie să fie rezistente la foc 90 min iar
planșeele 60 de min.. Camera centralei termice trebuie prevăztă cu ușă metalică cu
deschidere spre exterior.
Modul de amplasare a utilajelor în centrala termică este prezentat în figura 44.

95
Fig.44 Amplasarea utilajelor în centrala termică

96
Fig.45 Secțiune prin centrala termică

97
Fig.46 Secțiune prin centrala termică

98
3.12. Gospodăria de combustibil
4. Plan amplasare utilaje C.T.
5. Scheme CT
7. Sectiune ct

Anexa 1 Cazane pe lemne

Anexa 2 Cazan pe combustibil gazos

99
 Anexa 1.
EN 10305-5 Teava neagra rotunda sudata longitudinal pentru constructii
GROSIME (mm) - kg / m
STAS 7657
DIMENS 1.0 1.2 1.4 1.5 2.0 2.5 2.8 3.0 3.5 3.8 4.0 5.0 6,0 7,0 8,0
(mm)
13,5 1/4" 0.308 0,364 0,418 0,444 0,567 0,678
17,2 3/8" 0.399 0,473 0,545 0,580 0,749 0,906
18,0 0.419 0,497 0,573 0,610 0,789 0,955
21,3 1/2" 0.500 0,595 0,687 0,732 0,951 1,159
22,0 0.518 0,615 0,711 0,758 0,986 1,202
25,0 0.592 0,704 0,814 0,869 1,134 1,387
26,9 3/4" 0.638 0,760 0,880 0,939 1,228 1,504
32,0 0.764 0,911 1,056 1,128 1,479 1,818 2,015 2,144
33,7 1" 0.806 0,961 1,115 1,191 1,563 1,923 2,133 2,270
40,0 0.961 1,148 1,332 1,423 1,873 2,311 2,567 2,736 3,149 3,391 3,549
42,4 1.1/4" 1,219 1,415 1,512 1,992 2,459 2,733 2,914 3,356 3,616 3,786
45.0 1,296 1,505 1,609 2,121 2,620 2,914 3,107 3,582 3,861 4,044
48,3 1.1/2" 1,390 1,615 1,727 2,278 2,816 3,133 3,342 3,856 4,159 4,358
50,0 1.443 1.677 1,793 2,366 2,927 3,258 3,476 4,012 4,327 4,535
60,3 2" 2,174 2,874 3,562 3,968 4,237 4,900 5,292 5,551
63 3,009 3,730 4,157 4,439 5,136 5,548 5,820
70 3,354 4,162 4,640 4,957 5,740 6,204 6,511
76,1 2.1/2" 3,658 4,542 5,066 5,413 6,272 6,781 7,119
88,9 4,284 5,324 5,942 6,352 7,368 7,971 8,371 10,340
101,6 3.1/2" 7,291 8,463 9,161 9,623 11,905
108,0 7,764 9,015 9,760 10,254 12,694
114,3 4" 8,230 9,559 10,350 10,875 13,475
127,0 4.1/2" 9,169 10,655 11,540 12,127 15,036
130,0 9,391 10,913 11,821 12,423 15,406
133,0 9,613 11,172 12,102 12,719 15,775

100
139.7 5" 13,379 16,601
152,0 14,592 18,117
159,0 15,282 18,980
168.3 6" 16,208 20,136 24,015
178.0 17,164 21,332 25,451
193.0 7" 23,182 27,670 32,109 36,499
219.1 8" 26,400 31,532 36,615 41,648
244.5 9" 29.532 35.291 41.000 46.660
273.0 10" 39,508 45,920 52,28

101
Anexa 1. Supapă de siguranță cu ventil plat și acționare directă cu arc BIANCHI

Coeficienti
Coeficientul de curgere α= 0,51;
Coeficient aflux k = 0,01.

DIMENSIUNI PRINCIPALE ALE SUPAPELOR

D-diametru nominal [țoli] ½” ¾” 1” 11/4” 11/2” 2”

Presiune nominala reglata din fabrica [bar] 3 sau 6 3 sau 6 3 sau 6 10 10 10
Do Diametru orificiu de trecere [mm] 13 19 22 31,5 38 48,3
L [mm] 25 30 38 54 60 72
h [mm] 18 24 30 45 47 60
H [mm] 62 80 112 191 207 233
d Diametru orificiu scaun [mm]. 13 19 22 31,5 38 48,3
A Sectiune transversala neta [cm2] 1,33 2,84 3,84 4,8 7 13,6

102
Anexa 111 Pierderile de sarcina unitare liniare pentru conducte de oțel la o diferență
de temperatură de 20 ºC
Diametrul Țoli 3/8 1/2 3/4 1 11/4 11/2 2 2/1,2
conductei exterior 17,2x2,5 21,3x2,5 26,9x2,5 33,7x3 42,4x3 48,3x3 57x3 76x3,5
[mm]
R [Pa/m] Q- debitul de căldură [kW], v- viteza agentului termic [m/s]
0,50 Q - - 0,53 1,05 2,31 3,45 6,33 14,4
v - - 0,02 0,025 0,03 0,03 0,035 0,045
1,00 Q - 0,35 0,82 1,57 3,44 5,08 9,41 21,5
v - 0,02 0,03 0,035 0,04 0,045 0,06 0,07
1,50 Q - 0,45 1,05 2,01 4,35 6,42 11,9 27
v - 0,03 0,035 0,045 0,05 0,06 0,07 0,09
2 Q - 0,54 1,24 2,38 5,31 7,56 14 31,7
v - 0,035 0,045 0,05 0,06 0,07 0,08 0,1
3 Q 0,35 0,69 1,57 3,00 6,45 9,51 17,4 40,1
v 0,035 0,045 0,05 0,06 0,08 0,09 0,1 0,13
4 Q 0,42 0,81 1,84 3,52 7,58 11,2 20,5 46,6
v 0,045 0,05 0,06 0,08 0,09 0,1 0,12 0,15
5 Q 0,47 0,92 2,08 4 8,59 12,7 23,1 52,8
v 0,05 0,06 0,07 0,09 0,11 0,12 0,14 0,17
6 Q 0,52 1,02 2,31 4,43 9,57 14,1 25,6 58,3
v 0,05 0,06 0,08 0,10 0,10 0,13 0,15 0,19
7 Q 0,57 1,11 2,52 4,84 10,4 15,3 27,9 63,3
v 0,06 0,07 0,09 0,10 0,13 0,14 0,16 0,20
8 Q 0,61 1,20 2,72 5,20 11,2 16,50 30,10 68,60
v 0,06 0,08 0,09 0,11 0,14 0,15 0,18 0,22
9 Q 0,65 1,28 2,91 5,57 12,00 17,7 32,10 73,30
v 0,07 0,08 0,10 0,12 0,15 0,16 0,19 0,24
10 Q 0,69 1,36 3,09 5,91 12,70 18,70 34,00 77,30
v 0,07 0,09 0,11 0,13 0,16 0,17 0,20 0,24
15 Q 0,87 1,71 3,87 7,42 15,80 23,50 42,90 96,50
v 0,09 0,11 0,13 0,16 0,19 0,22 0,26 0,30
20 Q 1,02 2,00 4,54 8,69 18,6 27,60 50,00 112,0
v 0,11 0,13 0,16 0,19 0,22 0,26 0,30 0,36
30 Q 1,28 2,52 5,69 10,90 23,30 34,10 61,90 139
v 0,13 0,16 0,20 0,24 0,28 0,32 0,36 0,44
40 Q 1,50 2,95 6,72 12,7 27,1 39,8 72,4 163
v 0,16 0,19 0,24 0,28 0,34 0,36 0,42 0,50
50 Q 1,70 3,35 7,56 14,3 30,6 44,9 81,2 182
v 0,18 0,22 0,26 0,30 0,38 0,42 0,48 0,60
60 Q 1,90 3,70 8,37 15,8 33,6 49,80 89,0 202,0
v 0,20 0,24 0,30 0,34 0,42 0,46 0,55 0,65
80 Q 2,21 4,33 9,76 18,60 39,20 57,90 104 236
v 0,24 0,28 0,34 0,4 0,48 0,55 0,60 0,70
100 Q 2,49 4,92 11,0 20,9 44,1 65,1 117 264
v 0,26 0,32 0,38 0,44 0,55 0,60 07,7 0,85
120 Q 2,74 5,41 12,20 23,0 48,60 71,60 129 269
v 0,28 0,34 0,42 0,50 0,60 0,65 0,75 0,95
160 Q 3,19 6,32 14,20 26,70 56,60 83,30 150 337
v 0,34 0,40 0,50 0,60 0,70 0,75 0,90 1,10
200 Q 3,61 7,41 15,90 30,1 63,80 93,50 169 379
v 0,38 0,46 0,55 0,65 0,80 0,85 1,00 1,20
240 Q 3,98 7,84 17,60 33,10 70,50 103 185 417
v 0,42 0,50 0,60 0,72 0,85 0,95 1,10 1,30
300 Q 4,50 8,86 19,80 37,60 79,30 116 208 467
v 0,46 0,55 0,70 0,80 0,95 1,10 1,20 1,50

Țoli 3 4 5 6 7

103
 Diametrul exterior 89x3,5 114x4 133x4 159x5 194x7
conductei [mm]
R [Pa/m] Q- debitul de căldură [kW], v- viteza agentului termic [m/s]
0,50 Q 22,7 39,0 70,10 115,0 187,0
v 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09
1,00 Q 33,7 57,4 103,0 169,0 267,0
v 0,08 0,09 0,10 0,12 0,13
1,50 Q 42,10 72,0 129,0 210,0 343,0
v 0,10 0,11 0,13 0,15 0,17
2 Q 49,40 84,4 151,0 248,0 400,0
v 0,11 0,13 0,15 0,17 0,19
3 Q 62,00 105,0 189,0 308,0 500
v 0,14 0,16 0,19 0,22 0,24
4 Q 72,60 123,0 220,0 359,0 585,0
v 0,17 0,19 0,22 0,26 0,28
5 Q 82,10 141,0 249,0 407,0 659
v 0,19 0,22 0,24 0,28 0,32
6 Q 91,80 156,0 279,0 445,0 727,0
v 0,20 0,24 0,28 0,32 0,36
7 Q 98,90 169 301,0 484,0 787,0
v 0,22 0,26 0,30 0,34 0,38
8 Q 106,0 181,0 323,0 515,0 844,0
v 0,24 0,28 0,32 0,36 0,40
9 Q 113,0 192,0 343,0 547,0 898
v 0,26 0,30 0,34 0,38 0,44
10 Q 120 202,0 363,0 580,0 950,0
v 0,28 0,32 0,36 0,40 0,46
15 Q 149 523,0 450,0 734,0 1186
v 0,34 0,40 0,46 0,50 0,55
20 Q 174 298,0 524,0 855,0 1372
v 0,40 0,46 0,55 0,60 0,65
30 Q 216 367,0 652 1057 1698
v 0,50 0,55 0,65 0,75 0,80
40 Q 252,0 428,0 762,0 1221 1965
v 0,60 0,65 0,75 0,85 0,95
50 Q 284,0 480 856,0 1372 2221
v 0,65 0,75 0,85 0,95 1,10
60 Q 313,0 528,0 937,0 1511 2442
v 0,70 0,80 0,95 1,10 1,20
80 Q 365,0 614,0 1086 1768 2826
v 0,85 0,95 1,10 1,20 1,40
100 Q 408,0 691,0 1221 1977 3175
v 0,95 1,10 1,20 1,20 1,50
120 Q 449,0 759,0 1337 2175 3477
v 1,0 1,20 1,30 1,50 1,70
160 Q 520,0 881,0 1558 2512 4036
v 1,20 1,40 1,60 1,50 1,90
200 Q 584 987,0 1744 2826 4536
v 1,30 1,50 1,70 2,00 2,20
240 Q 643 1084 1919 3105 4978
v 1,50 1,70 1,90 2,20 2,40
300 Q 722,0 1209 2151 3477 5582
v 1,70 1,90 2,20 2,40 2,60

Anexa 22.

104
Caracteristicile stațiilor de dedurizare Nobel

Racorduri Capacitatea Consumul regenerării

Debit
Ciclu rezervorului
Model Intrare/ Canal Maxim
[m3/ºFr] de saramură kg sare l apă
ieșire [mm] [m3/h]
[kg]
AC 90 1” 22 1,8 90 55 2,25 120
AC 150 1” 22 2,4 150 75 3,75 200
AS 90 1” 22 1,6 90 100 2,25 120
AS 150 1” 22 2,4 150 100 3,75 200
AS 210 1” 22 2,8 210 100 5,25 280
AS 300 1” 22 3,2 300 150 7,50 400
AS 450 1” 22 4,1 450 150 11,25 600
AS 600 1” 22 4,5 600 150 15 800
AS 800 11/2” 22 5 800 200 19,5 1040
AS 1050 11/2” 22 5 1050 300 26,25 1400
AS 1055 11/2” 22 8 1050 300 26,25 1400
AS 1345 11/2” 22 5 1350 300 33,75 1800
AS 1350 11/2” 22 9 1350 300 33,75 1800
AS 1355 11/2” 11/4 11,5 1350 300 33,75 1800
AS 1650 11/2” 22 9 1650 300 41,25 2200
AS 1655 11/2” 11/4 11,5 1650 300 41,25 2200
AS 1950 11/2” 22 9 1950 300 48,75 2600
AS 1955 2” 11/4 16 1950 300 48,75 2600
AS 3000 2” 11/4 18 3000 520 75 4000
AS 4300 2” 1/14 20 4300 850 108,75 5800

105
Anexa 22.

Caracteristicile stațiilor de dedurizare COLOANA

Model A B C(max) D(max) E F G

[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
Simplex TOP25 710 8”x44” 1580 1800 Ø460 760 1”
Simplex TOP30 815 10”x35” 1170 1400 Ø460 760 1”
Simplex TOP40 910 10”x44” 1390 1600 540x540 730 1”
Simplex TOP50 895 10”x54” 1660 1900 540x540 730 1”
Simplex TOP60 955 12”x48” 1500 1700 540x540 1010 1”
Simplex TOP70 985 13”x54” 1650 1900 540x540 1010 1”
Simplex TOP80 1175 13”x54” 1650 1900 Ø730 1160 1”
Simplex TOP100 1160 13”x52/4” 1630 1900 Ø730 1160 1”

Debit Presiunea de Capacitatea Volum vas

Rășină Tip
Model Mediu Maxim funcționare ciclică sare
[l] Regenerare
[l/h] [l/h] [bar] 3
[m /ºFr] [l]
Simplex TOP25 25 T/V/V&T 1600 2500 2...8 145 100
Simplex TOP30 30 T/V/V&T 2000 3000 2...8 175 100
Simplex TOP40 40 T/V/V&T 2200 3200 2...8 245 150
Simplex TOP50 50 T/V/V&T 2400 3400 2...8 305 150
Simplex TOP60 60 T/V/V&T 3300 5000 2...8 370 200
Simplex TOP70 70 T/V/V&T 3500 5500 2...8 430 200
Simplex TOP80 80 T/V/V&T 5500 8000 2...8 490 300
Simplex TOP100 100 T/V/V&T 5600 8000 2...8 610 300
Notă: Capacitatea de schimb ionic este calculată pentru apă având duritatea totală de 29 ºFr, incoloră, lipsită de
turbilități, de fier și uleiuri.

106
Anexa 222a

Date tehnice robinete cu sfera

Tabel cu dimensiuni
Dimensiuni ½” ¾” 1” 1 ¼” 1 ½” 2”
Ø (Dn) 14 18 23,5 30 37,5 47
A 85 85 100 100 140 140
A2370 50 50 65 65 - -
B 48 52,5 59,5 64,5 76 89
ØC 27,5 33,5 42 53 64 79
E 11 11 14 15 16 17,5
L 45 52,5 34 74 85 98
Em 10 10 13 14 15 16,5
Lm/f 51,5 57,5 68,5 81 92 107
Lm/M 50 55,5 - - - -
Pn 30 30 30 25 25 25

Toate dimensiunile sunt exprimate în mm și Pn în bari.

107
108
Anexa 22a ROBINET DE ÎNCHIDERE CU SERTAR PANĂ, CORP PLAT, TIJĂ
NORMALĂ

Nr.
Denumire Material
Ctr.
Fotă
1 Corp
GG25/GGG40,3
Fotă
2 Capac
GG25/GGG40,3
Rozetă de Fontă cenușie
3
manevră GG20
4 Tijă Oțel inox
Fotă
5 Sertar
GG25/GGG40,3
Alamă
6 Etanșare Am58/Bronz/
Inox
7 Garnituri NBR/EPDM

ROBINET DE ÎNCHIDERE CU SERTAR PANĂ, CORP PLAT, TIJĂ NORMALĂ

Pn 10/16 10 4
Dn 40 50 65 80 100 125 150 200 250 300 350 400 600
Dimensiuni L 140 160 170 180 190 200 210 230 250 270 290 310 350
H 170 180 230 245 265 355 400 490 615 700 835 910 1135
robinet D1 160 200 250 315 400 500
Greutate
9 10 15 17 23 37 45 80 123 166 225 290 460
[kg]
Dimensiuni
150 165 185 200 220 250 285 340 395 445 505 565 670
flanșe
Nr. de
4 8 12 16 20
găuri

109
Anexa 21a ROBINET DE ÎNCHIDERE CU VENTIL

Nr.
Denumire Material
Ctr.
1 Corp Fotă
2 Capac Fontă
Rozetă de
3 Fontă cenușie
manevră
4 Tijă Oțel inox/bronz
Dn15-100 Oțel inox
5 Disc Dn125-300 Oțel inox
+oțel
6 Inel de etanșare Oțel inox
Pachet de
7 Grafit
etenșare tijă
8 Garnitură Klingherit

9 Presetupă AlamăCuZn40Pb2

ROBINET DE ÎNCHIDERE CU VENTIL

Pn 16
Dn 15 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150 200 250
L 130 150 160 180 200 230 290 310 350 400 480 600 730
Dimensiuni Hmin 185 190 215 220 235 245 265 290 310 365 425 570 730
robinet Hmax 200 200 230 240 275 310 345 345 295 455 535 680 800
D1 125 1600 200 250 315 400 500
Greutate
4 5 6 8 10 14 21 29 42 63 89 155 259
[kg]
Dimensiuni
95 105 115 140 150 165 180 200 220 250 280 340 405
flanșe
Nr. de
4 8 12
găuri

Anexa 125
Date tehnice pentru vanele cu trei căi fabricate de firma Herz

110
Cod Dn G a c L H Δpmax Kvs
produs [m2/h]
1 4037 15 ½” G1B 50 32 100 117 4 4
1 4037 20 3/4” G11/4B 50 33 100 118 3 6,3
1 4037 25 1” G11/2B 55 36 110 126 2 10
1 4037 32 11/4” G2B 60 38 120 133 1.5 16
1 4037 40 11/2” G21/4B 70 48 130 153 1 25
1 4037 50 2” G23/4B 75 54 150 164 0,5 40

Date tehnice pentru vanele cu trei căi fabricate de firma Danfoss

Diametru
Dn 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150
nominal
Kvs [m2/h] 12 18 28 44 60 90 150 225 280 400
Caracteristica de control Caracteristica S
Scugerii HFF3 Deviere: max. 0,5 % din Kvs/Amestec: max 1% din din Kvs
Presiunea nominală Pn 6
Presiune max. de
bar 0,5
închidere
Cuplu la Pn Nm 5 10
Mediu Apă recirculată/apă cu glicol până la 50%
pH- ul mediu Min.7, max 10
Temperatura
ºC 2.....110
mediului
Racord Flanse Pn 6

Anexa 126
Date tehnice Puffer

111
 Ds Dc H A B C DN1 DN3
Litri DN5 DN6 DN7 DN8
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] DN2 DN4
300 550 630 1400 275 705 1135 11/4” 11/4” 11/4”
500 650 730 1695 300 855 1410 11/2” 11/2” 11/4”
800 800 880 1785 350 905 1460 11/2” 11/2” 11/4” 11/2”
1000 800 880 2035 350 1180 1700 2” 2” 11/4” 11/2”
¾” ½”
1500 1000 1100 2445 500 1270 2040 21/2” 21/2” 11/4” 2”
2000 1100 1200 2415 480 1240 2000 21/2” 21/2” 11/4” 2”
3000 1250 1350 2770 506 1415 2325 3” 3” 11/4” 21/2”
5000 1600 1700 2950 290 500 2410 3” 3” 2” 2

112
 Date tehnice boilernexa 127 Date tehnice boiler
Puterea Producția de a.c.c.
Volum Masă
termică 1 2 2
[l] [l/h] [l/10 min] [l/60min] [kg]
[kW]
300 18 450 418 793 65
500 24 600 671 1171 100
750 36 900 1007 1757 125
1000 48 1200 1343 2343 165
1500 73 1800 2014 3514 240
2000 97 2400 2686 4686 285
2500 122 3000 3357 5857 340
3000 146 3600 4029 7029 370
4000 195 4800 5371 9371 560

5000 244 6000 6714 11714 660

2
Debitul de a.c.c. de la 10 la 45ºC și temperatura agentului termic 80/70 ºC, 1 fără a.c.c. acumulată, 2 cu acumulare.
Temperatura de lucru 60ºC,
Presiunea de lucru 6 bari,
Dimensiuni boiler
Volum [l] A B øD E L e1-u1 E2-u2
300 325 350 550 1410 1450 1” 1 ¼”
500 345 370 650 1710 1760 1” 1 ¼”
750 370 395 750 1855 1900 1” 1 ½”
1000 375 468 800 2170 2205 1” 1 ½”
1500 435 484 950 2400 2380 1 ½” 2”
2000 450 500 1100 2450 24500 1 ½” 2”
2500 510 560 1200 2540 2560 1 ½” 2”
3000 520 570 1300 2570 2600 1 ½” 2”
4000 570 625 1400 2855 2910 2” 2 ½”
5000 580 635 1600 2895 2970 2” 2 ½”

113
www.buildingexperts.info/ro/

114
 Nr.
Denumire Material
Ctr.
Fotă
1 Corp
GG25/GGG40,3
Fotă
2 Capac
GG25/GGG40,3
Rozetă de Fontă cenușie
3
manevră GG20
4 Tijă Oțel inox
Fotă
5 Sertar
GG25/GGG40,3
Alamă
6 Etanșare Am58/Bronz/
Inox
7 Garnituri NBR/EPDM

ROBINET DE ÎNCHIDERE CU SERTAR PANĂ, CORP PLAT, TIJĂ NORMALĂ

Pn 10/16 10 4
Dn 40 50 65 80 100 125 150 200 250 300 350 400 600
Dimensiuni L 140 160 170 180 190 200 210 230 250 270 290 310 350
H 170 180 230 245 265 355 400 490 615 700 835 910 1135
robinet D1 160 200 250 315 400 500
Greutate
9 10 15 17 23 37 45 80 123 166 225 290 460
[kg]
Dimensiuni
150 165 185 200 220 250 285 340 395 445 505 565 670
flanșe
Nr. de
4 8 12 16 20
găuri

115