Memoriu tehnic

Tema de proiectare

Prin lucrarea prezenta s-a tratat la nivel de proiect instalatia de incalzire pentru un bloc S+P+4E, incaperile de la subsol fiind neincalzite. Cladirea este situata in orasul Deva, localitate situata in zona climatica II, zona eoliana 4. Parametrii de calcul ai aerului exterior sunt urmatorii : temperatura conventionala t e= -15 : C si o umiditate relativa de 80 %, iar parametrii de calcul ai aerului interior sunt : temperatura conventionala ti=20: C (conform SR 1907), iar umiditatea relativa a aerului interior de 55%. Sistemul de incalzire este un sistem colectiv-indiviual, instalatia fiind racordata la o retea exterioara de agent termic cu parametrii nominli 90/70 :C.

Verificare termo-energetica a constructiei

Alcatuirea peretilor exteriori, interiori, terasei si placii peste subsol este urmatoarea: tabelul 1. Compozitia acoperisului de terasa 1 2 3 4 5 6 7 8 material *cm+ *W/m*k+ b R[m2*k/W] S24 D tenc din mortar de var 1.5 0.7 1 0.021 8.24 placa de beton armat 8 1.62 1 0.049 15.36 sapa de egalizare 4 0.46 1 0.086 5.79 bariera contra vaporilor 0.8 0.17 1.05 0.047 3.28 izolatie termica 20 0.04 1.15 4.54 0.21 sapa din mortar 3 0.93 1 0.032 10.08 hidroizlotatie 1.5 0.17 1 0.088 3.28 pietris 3 0.26 1.05 0.115 3.77 = tabelul 2. Compozitia peretelui exterior 1 2 3 4 material *cm+ *W/m*k+ b R[m2*k/W] S24 D tencuiala din mortar var 1.5 0.7 1 0.021 8.24 0.177 zidarie 30 0.75 1 0.4 8.99 3.59 izolatie termica 6 0.04 1.15 1.36 0.21 0.28 tencuiala din mortar v-c 3 0.93 1 0.032 10.08 0.38 = = =

tabelul 3. Compozitia peretelui interior material *cm+ *W/m*k+ b R[m2*k/W] S24 D 1 tencuiala din mortar var 1.5 0.7 1 0.021 8.24 0.177 2 Zidarie (BCA) 30 0.23 1 1.3 2.89 0.37 4 tencuiala din mortar var 1.5 0.7 1 0.021 8.24 0.177 = =

tabelul 4. Compozitia planseului cu pardoseala calda 1 2 3 4 5 material *cm+ *W/m*k+ b R[m2*k/W] S24 D parchet din lemn 2 0.14 1 0.143 3.56 0.509 dale prefabricate 1.5 1.39 1 0.011 13.62 0.147 placa de beton armat 8 1.62 1 0.049 15.36 0.759 izolatie termica 12 0.04 1.1 2.72 0.21 0.57 tencuiala din mortar v-c 3 0.93 1 0.032 10.08 0.325 = = tabelul 5. Compozitia planseului cu pardoseala rece 1 2 3 4 5 material *cm+ *W/m*k+ b R[m2*k/W] S24 D placi din gresie 0.8 2.03 1 0.0039 17.99 0.071 sapa suport 2.7 0.46 1 0.058 5.79 0.330 placa de beton armat 8 1.62 1 0.049 15.36 0.75 izolatie termica 12 0.04 1.1 2.72 0.21 0.57 tencuiala din mortar v-c 3 0.93 1 0.032 10.08 0.32 = =

A. Verificarea rezistentei la transferul termic a elementelor de constructie opace care compun anvelopa cladirii (terasa, perete exterior, pardoseala calda, pardoseala rece peste subsol)

Se considera un element de constructie multistrat compus din straturi cvasiomogene asezate perpendicular pe directia fluxului termic. Elementele de constructie separa 2 medii de potentiale termice diferite ti>te. Rezistenta termica efectiva * + Conform STAS C107/1-2005, se recomanda coeficienti pentru reducerea rezistentei de camp R0 din cauza existentei puntilor termice. Acesti coeficienti sunt : pentru perete exterior ccpt=(20...45%), , pentru terasa ccpt=(15...25%), pentru pardoseala ccpt=(25...30%). R0 reprezinta rezistenta termica redusa datorita existentei puntilor termice, iar = * +

Calculul rezistentelor termice corectate - Perete exterior: R0 =0.62 rezulta R0=0.434 - Terasa: R0=0.605 rezulta R0=0.484 - Pardoseala calda peste subsol: R0=0.482 rezulta R0=0.337 - Pardoseala rece peste subsol: R0=0.393 rezulta R0=0.276

Verificarea rezistentelor termice corectate R0 se face in functie de 3 conditii 1) Evitarea fenomenului de radiatie rece R0 nec1= * * + + + + +

Terasa R01 nec= 1.46

Perete exterior R0 nec1=1.09 * Pardoseala calda R0 nec1=0.668 * Pardoseala rece R0 nec1=0.668 *

2) Evitarea fenomenului de condensare a vaporilor de apa din aerul interior

R0 nec2=

)]

i=55% =f(i,ti) =10.7 :C. Astfel, rezistentele necesare vor fi : Terasa : R0 nec2=0.56 * + + + +

Perete exterior : R0 nec2=0.56 * Pardoseala rece : R0 nec2=0.17 * Pardoseala calda : R0 nec2=0.17 *

*Coeficientii de transfer termic Ri si Re au fost extrasi din C107/2005.

3)Conditia de optim economic REZISTENTE TERMICE MINIME Rmin SI TRANSMITANTE TERMICE Umax ale elementelor de constructie, pe ansamblul cldirii proiectate n baza contractelor de proiectare ncheiate dup 1 ianuarie 2011 Nr. Elementul de constructie crt. 1. Pereti exteriori (exclusiv suprafetele vitrate, inclusiv peretii adiacenti rosturilor deschise) 2. Tmplrie exterioar 3 Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri 4. Plansee peste subsoluri nenclzite si pivnite 5. Pereti adiacenti rosturilor nchise 6. Plansee care delimiteaz cldirea la partea inferioar, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere etc.) 7. Plci pe sol (peste CTS) 8. Plci la partea inferioar a demisolurilor sau a subsolurilor nclzite (sub CTS) 9. Pereti exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile nclzite Cldiri de locuit Rmin [m K/W] Umax [W/m2K] 1,80 0,56
2

0,77 5,00 2,90 1,10 4,50 4,50 4,80 2,90

1,30 0,20 0,35 0,90 0,22 0,22 0,21 0,35

Rezistena termic minim necesar a unui element de construcie se determin din condiia: Ronec= MAX( Ronec1, Ronec2, Ronec3) n care: RonecI - rezistena termic minim necesar pentru evitarea fenomenului de condensare a vaporilor de ap din aerul interior pe suprafaa interioar a elementului de construcie RonecII - rezistena termic minim necesar pentru evitarea fenomenului de radiaie rece ntre corpul uman i suprafeele reci delimitatoare RonecIII rezistena termic necesar rezultat din calculul de optim economic Calculul izolatiei: Deoarece relatia de mai sus nu este indeplinita pentru nici unul din elementele de constructie luate in considerare, se va impune izolarea elementelor de constructie cu un material izolant, astfel incat , unde = * * + + +

Pentru terasa am folosit polistiren celular: = 0.04 W/m*k, S24=0.21 W/m*k, b=1.1 Va rezulta o grosime finala a izolatiei de 20 cm, si o rezistenta finala a terasei de 5.03 * Pentru peretii exteriori vom folosi de asemenea polistiren celular rezultatnd o grosime a izolatiei de 6 cm si o rezistenta finala a peretilor de 1.8 * + +. Pentru pardoseala calda vom folosi poliuretan rigid : = 0.04 W/m*k, S24=0.36 W/m*k, b=1.1 rezultand o grosime a izolatiei de 12 cm si o rezistenta finala de 3.005 * izolatiei de 12 cm si o rezistenta finala de 3.003 * +. Pentru pardoseala rece vom folosi de asemenea poliuretan rigid, rezultand o grosime a

B. Verificarea coeficientului global de izolare termica , G Coeficientul global de izolare termica G reprezinta suma pierderilor de caldura prin transmisie directa prin aria anvelopei cladirii la o diferenta de temperatura de 1K raportata la volumul incalzit (direct sau indirect) al cladirii la care se adauga sarcina termica necesara incalzirii aerului exterior necesar pentru mentinerea, in interiorul cladirii a conditiilor de confort fiziologic.

- aria placii pe sol calda A1 A1=184.02 m2 - aria placii pe sol rece A2 A2=221.25 m2 - aria terasei A3=405.27 m2 Aria tamplariei exterioare A4 A4=278.11 m2 Aria peretilor exteriori A5 A5=913.73 m2 Aria anvelopei A=A1+A2+A3+A4+A5=2002.34 m2 Volumul cladirii V=5268 m3 Factorul de corectie a temperaturilor exterioare se calculeaza cu relatia 4 din Normativ C107/1-97:

Nr. Crt. 1. 2. 3.

ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE

A m2

Rmin m2K/W

(A x ) / R0fin W/K

Pereti exteriori Tamplarie exterioara Terasa

913.73 278.11 405.27

1.8 0.77 5.03

1.00 1.00 1.00

317.8 361.18 80.57

4. 5. TOTAL

Placa peste sol calda Placa peste sol rece

184.02 221.25

3.005 3.003

0.228 0.228

13.96 16.79 790.3

Viteza de ventilare n se determina din Normativ C107/1-97 Anexa 1, avand in vedere urmatoarele caracteristici: - cladire neadapostite - Clasa de permeabilitate medie (tamplarie termopan cu masuri de etansare) n = 0.5 h-1 Se obtine astfel G=0.356 * +

Comparatia cu valorile normate GN si Rmin Coeficientul global normat de izolare termica (GN) se extrage din Normativ C107/1 Anexa 2, in functie de: - numarul de niveluri: N = 5 - raportul: A / V = 0.38 - anul elaborarii proiectului: 2011 Rezulta: -

GN = 0.41W/ m3K Se respecta conditia 9 din Normativ C107 deoarece G (0,356W/m3K) < GNreal (0.41 W/m3K)

Calculul necesarului de caldura

Calculul termotehnic al construciei a fost efectuat n conformitate cu STAS 1907/1 i STAS 1907/2, innd cont de temperatura aerului exterior, viteza de calcul a vntului, parametr ii aerului interior n funcie de destinaia ncperilor nclzite, de orientare i de elementele de nchidere exterioare ale cldirii. Temperaturile interioare de calcul a spaiilor nclzite sunt determinate conform SR 1907-2 i conform dorinei beneficiarului. Ipoteze de calcul: Calcului necesarului de caldura pentru o incapere se realizeaza considerand: elementele de constructie exterioare sunt caracterizate de rezistente termice finite incaperile se afla in regim stabilizat de temperatura vantul care actioneaza pe fatadele cladirii determica aparitia unui debit de aer rece in toate incaperile Calcului necesarului de caldura se va face pentru urmatoarele tipuri de incaperi de la parter etaj curent si ultimul nivel: - incapere de locuit cu 2 sau mai multi pereti exteriori ti=20:C - bucatarie cu unul sau mai multi pereti exteriori ti=18:C -baie, cu unul sau mai multi pereti exteriori ti=22:C Se va realiza calculul pentru casa scarii considerata ca o singura incapere de la parter pana la ultimul nivel ti=15:C. Necesarul de caldura de calcul ,Q , exprimat in Wati, al unei incaperi se calculeaza cu relatia: ( In care: ) [W]

QT= sarcina termica cedata prin transmisie de fiecare element de constructie care compune incaperea , si acesta are expresia : (
( )

[W]

Unde: m=factor de masivitate termica , m=1.225-0.05D Cm=factor de corectie a necesarului de caldura care depinde de masivitatea specifica a constructiei Pentru cladiri de locuit, cm=1. A= aria elementului de constructie pentru care se face calculul pierderii de caldura prin transmisie

ti=temperatura aerului interior specifica incaperii respective R0F=rezistenta termica finala a elementului de constructie A0= adaos de orientare geografica Ac= adaos de compensare a suprafetelor reci = f(Rm), unde Rm= rezistenta medie a incaperii , si se calcueaza cu formula :
( )

+.

Qi=sarcina termica necesara incalzirii aerului patruns prin deschiderea usilor si ferestrelor exterioare (Qi1) sau prin rosturile acestora (Qi2), avand urmatoarele expresii; Qi=Max(Qi1, Qi2); ( ) ( ) [W] unde :

cp= caldura specifica a aerului V=volumul incaperii pentru care se realizeaza calcului na0=numarul de schimburi de aer pe ora necesar pentru mentinerea in incapere a conditiilor de confort fiziologic si are urmatoarele valori : 0.2210-3 0.2810-3 0.3310-3 pentru incaperi de locuit pentru baie pentru bucatarie ( ) ( ) [W], unde

E=factor ce tine seama de inaltimea cladirii (E=1 pentru cladiri sub 12 niveluri) i=factor de corectie a necesarului de caldura (pag 12 din STAS) =suma lungimilor rosturilor Calculele au fost centralizate in tabelele 1,2 si 3, pentru etaj curen, parter si , respectiv, ultimul nivel.

Calculul necesarului de caldura prin metoda indicilor Acest calcul se aplica pentru incaperile de la parter, etaj curent si ultimul nivel care se incalzesc cu corpuri de incalzire si pentru care nu s-a facut calcului prin metoda exacta. Indicele qr=Q/V se aplica de la incaperea calculata prin metoda exacta la incaperea pentru care trebuie facut calcului necesarului de caldura pe baza urmatoarelor criterii: - Incaperea de calculat sa fie la acelasi nivel cu cea de referinta - Sa aiba aceeasi temperatura interioara (aceeasi destinatie) - Sa aiba aceleasi numaru de suprafete opace exterioare Calcului necesarului de caldura prin metoda indicilor a fost realizat cu ajutorul tabelului 4. La dimensionarea corpurilor de incalzire s-a tinut cont de coeficientii de corectie pentru conditii diferite de cele nominale ct (coeficient ce tine cont de caderea de temperatura), cm (coeficient de montaj), cr (coeficient de racordare), cv (coeficient de vopsea), cc, ch (coeficient de altitudine). S-au ales radioatoare de tip Seven 600 si Samoa S8 pentru bai. Calcului de alegere si dimensionare a radioatoarelor este centralizat, de asemenea in tabelul 4.

Dimensionarea conductelor sistemului de incalzire

Sistemul de distributie al agentului termic de incalzire este un sistem colectiv-individual, instalatia fiind racordata la o retea exterioara de agent termic cu parametrii nominali 90/70:C. Instalatia de incalzire este una cu circulatie fortata, principala particularitate a acestui sistem fata de cel cu circulatie naturala fiind faptul ca circulatia agentului termic se realizeaza cu una sau mai multe pompe, montate pe conducta de ducere sau intoarcere, la care se adauga aportul presiunii termice. Sistemul de incalzire cu distributie colectiv-individuala este caracterizat de doua componente importante: -componenta primara, care include sursa de agent termic cu reteaua orizontala si verticala de distributie a acestuia, pana la accesul in apartament sau la unitatea individualizata; -componenta secundara, in care sunt incluse circuitele de distributie a agentului termic in cadrul apartamentului sau al unitatii individualizate, inclusiv corpurile de incalzire. Legatura dintre cele doua componente este facuta de un modul termohidraulic (MTH), care permite reglarea, contorizarea si distributia agentului termic.

Modulul termohidraulic se amplaseaza pe casa scarii la aproximativ 1.2-1.5 m inaltime fata de pardoseala. La o coloane se pot racorda maxim 2 MTH-uri. Distanta intre coloana si MTH va fi de minim 0.5m pentru a putea fi preluate dilatarile termice ale conductelor. Modulele termohidraulice vor fi echipate cu Contor de energie termica, Butelie de egalizare a presiunii, pompa de circulatie , robinet re reglaj si si 6 robinete de inchidere 4 pe ducere si 2 pe retur.

Dimensionarea coloanelor

Pentru dimensionarea coloanelor se va determina circuitul cel mai dezavantajat, reprezentat de modulul termohidraulic de la cel mai inalt nivel, apartinand coloanei celei mai incarcate. Se calculeaza in prealabil sarcinile termice pe fiecare MTH, de la fiecare apartament si de la toate nivelurile. Se traseaza apoi schema de calcul 1 pentru coloana cea mai dezavantajata si se noteaza tronsoanele acesteia. Se noteaza sarcina termica aferenta fiecarui tronson, lungimea tronsonului si inaltimea de amplasarea MTH-ului. Fiecare coloana va fi prevazuta cu posibilitatea de aerisire (printr-un robinet de aerisire in capatul fiecarei coloane) cu, posibilitatea de izolare cu robinet de inchidere pe ducere si retur si posibilitatea de golire (robineti de golire pe ducere si retur). Se presupune (conform normativului I13) o presiune disponibila la baza coloanei egala cu ( In functie de ) [Pa] , unde h1 reprezinta inaltimea cea mai mare se calculeaza o pierdere de sarcina liniara unitara minima si maxima
( )

[Pa/m]

Unde a reprezinta cota pierderilor locale de sarcina, pentru instalatiile interioare. Diamentrul conductelor se alege in functie de sarcina termica, si de . Pierderea totala de sarcina pe coloana reprezinta presiunea necesara pentru alimentarea consumatorului cel mai dezavantajat. Verificarea corectitudinii dimensionarii se face cu relatia : ( ) In tabelul 5 au fost centralizate calculele de dimensionare a traseului cel mai dezavantajat al sistemului de distributie a agentuluit termic.

Pentru dimensionarea racordurilor la traseul cel mai dezavantajat s-au efectuat urmatoarele etape: 1)Racordurile au fost numerotate pe schema de calcul, unde au fost trecute sarcinile termice si lungimile racordurilor. 2)S-a stabilit presiunea disponibila pentru racordul care s-a dimensionat tinand seama ca fiecare consumator (fiecare MTH) este legat in paralel cu traseul consumatorului cel mai dezavantajat (pentru a asigura echilibrarea hidraulica a circuitului) ) ( 3)Cunoscand presiunea disponibila pentru racord se calculeaza Rm cu aceeasi formula si se determina diametrul racordului functie de Rm si sarcina termica pe racord. 4)Se calcuzeaza pierderea de sarcina pe racord. 5)Se verifica daca ( ) pe racord este mai mica sau egala cu presiunea disponibila (in limita a 5%). Spre baza coloanei presiunea disponibila in nod creste si nu mai este posibila echilibrarea hidraulica cu ajutorul diametrelor. In acest caz, echilibrarea hidraulica se face prin introducerea unor pierderi de sarcina locale suplimentare (robineti de reglare sau echilibrare hidraulica, pentru care se poate calcula gradul de inchidere).

Dimensionarea retelei orizontale din subsolul cladirii

In dimensionarea retelelor orizontale nu se va lua in calcul presiunea termica, deoarece nu exista diferente de inaltime. Caclulul de dimensionare a fost realizat cu ajutorul tabelului 6, in care au fost centralizate datele de calcul. In cazul racordurilor la traseul cel mai dezavantajat unde echilibrarea hidraulica nu a putut fi realizata din diametrele conductelor, se vor monta robinete de echilibrare hidraulica. Dimensionarea conductelor a fost realizata luand in considerare pierderea de sarcina liniara optima Roptim intre 100 si 200 Pa/m.

Dimensionarea conductelor din reteaua de apartament

Reteaua de distributie a agentului termic de apartament este o retea de tip radial cu conductele ingropate in sapa. Modulele termo-hidraulice se amplaseaza pe casa scarii (din

motive de contorizare si din cauza zgomotului produs de pompa de circulatie la o distanta de minim 0,5 metri de coloana. Legatura intre MTH si conductele de racordare a corpurilor de incalzire se realizeaza printr-o nisa tehnica . Nisa tehnica se se amplaseaza in centrul de greutate a apartamentului , intr-o incapere cu pardoseala rece, ingropata sau aparent. Conductele utilizate sunt din Cupru, izolate termic si pozitionate intr-un tub de protectie. Pentru dimensionarea retelei radiale de apartament s-a utilizat tabelul 7.