Verificare termoenergetica a cladirii:

A) Verificarea rezistentelor la transfer termic pentru terasa (T), peretele exterior (PE), pardoseala calda (PdC) si pardoseala rece (PdR) B) Calculul coeficientului global de izolare termica (G) (C107/1-2005)

A) Se considera un element de constructie multistrat compus din straturi cvasiomogene

asezate perpendicular pe directia fluxului termic si care desparte doua medii de potential termic diferit. (ti-te) ti>te

Rezistenta termica efectiva a elementului de constructie multistrat este:

R0 = RI + =
Se considera:

+ Re [m2 K/W]

[m2 K/W]

- Rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei interioare: RI = 0,125 [m2 K/W]; - Rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei exterioare: RE = 0,042 [m2 K/W]

Rezistenta termica corectata tinand seama de influenta puntilor termice

Ro = R0

[m2 K/W] = 2045% = 1525% = 2535%

din C 107/1-2005 => PE: => T: => Pdc,r:

Verificare Ro : 1) Evitarea fenomenului de radiatie rece: R0 nec1 = RI [m2 K/W]

= diferenta de temperatura admisa intre temperatura aerului interior si temperatura pe suprafata interioara a elementului de constructie exterior. T=3K PE=4K Pd=5K 2) Evitarea fenomenului de condensare a vaporilor de apa din aerul interior pe suprafata interioara a lementului de constructie exterior. R0 nec2 = RI
( )

[m2 K/W]

t = temperatura punctului de roua f(ti,i) 3) Conditia de optim econimic

R0 nec3

PE= 2 [m2 K/W] T= 5 [m2 K/W] Pdc,r = 2.9 [m2 K/W]

Verificare: Ro MAX (R0 nec1 ; R0 nec2 ; R0 nec3 ) - daca relatia este indeplinita atunci cladirea este bine izolata, daca nu , este necesara prevederea unui strat de izolatie termica.

Ro+Riz = Ro nec
- se alege pe criterii tehnice (bun izolator, rezistent la umiditatea sapei) si economice, un material isolator pentru care se cunosc iz , biz , trebuie sa se afle iz.

Ro+

= Ro nec => iz = iz * biz (Ro nec - Ro) [m]

- se recalculeaza rezistenta la tranferul termic a stratului de izolatie termica:

Rizf =

[m2 K/W]

Obtinem: Rof = Ro+ Rizf

Rof Ro nec

Calculul rezistentei finale R0f se va face pentru fiecare element de constructie opac din anvelopa cladirii (T,PE,Pdc,r ) Terasa (T)
Rezistenta termica efectiva a elementului de constructie multistrat este: R0 = 0.125+0.438+0.042 = 0.605 [m2 K/W]

Ro = 0.605
Aleg ccpt = 20 % Verificare Ro :

= 0.603 [m2 K/W]

1) Evitarea fenomenului de radiatie rece: R0 nec1 = 0.125 Aleg =3K = 1.33 [m2 K/W]

2) Evitarea fenomenului de condensare a vaporilor de apa din aerul interior pe suprafata interioara a lementului de constructie exterior. R0 nec2 = 0.125 = 0.51 [m2 K/W]

3) Conditia de optim economic. R0 nec3 = 5,0 [m2 K/W]

Ro+Riz = Ro nec => Riz = Ro nec - Ro= 5- 0.605 = 4.395 [m2 K/W] iz = iz * biz (Ro nec - Ro) = 0.04*1.1*4.395 = 0.19 [m] => Rizf = izf = 0.2 [m]

= 4.545 [m2 K/W]

Rof Ro nec

Rof = 0.603+4.545 = 5.148 [m2 K/W]

Perete exterior
Rezistenta termica efectiva a elementului de constructie multistrat este: R0 = 0.125+1.123+0.042 = 1.29 [m2 K/W]

Ro = 1.29
Aleg ccpt = 32.5 % Verificare Ro :

= 1.28 [m2 K/W]

1) Evitarea fenomenului de radiatie rece: R0 nec1 = 0.125 Aleg =4K = 1 [m2 K/W]

2) Evitarea fenomenului de condensare a vaporilor de apa din aerul interior pe suprafata interioara a lementului de constructie exterior. R0 nec2 = 0.125 = 0.51 [m2 K/W]

3) Conditia de optim economic. R0 nec3 = 2 [m2 K/W]

Ro+Riz = Ro nec => Riz = Ro nec - Ro= 2 - 1.28 = 0.72 [m2 K/W] iz = iz * biz (Ro nec - Ro) = 0.04*1.1*(2-1.28) = 0.031 [m] => Rizf = izf = 0.05 [m]

= 1.136 [m2 K/W]

Rof Ro nec

Rof = 1.28+1.136 = 2.41 [m2 K/W] Pardosela calda

Rezistenta termica efectiva a elementului de constructie multistrat este: R0 = 0.125+0.233+0.042 = 0.4 [m2 K/W]

Ro = 0.4
Aleg ccpt = 30 %

= 0.398 [m2 K/W]

Verificare Ro : 1) Evitarea fenomenului de radiatie rece: R0 nec1 = 0.125 Aleg =5K = 0.8 [m2 K/W]

2) Evitarea fenomenului de condensare a vaporilor de apa din aerul interior pe suprafata interioara a lementului de constructie exterior. R0 nec2 = 0.125 = 0.51 [m2 K/W]

3) Conditia de optim economic. R0 nec3 = 2.29 [m2 K/W]

Ro+Riz = Ro nec => Riz = Ro nec - Ro= 2.29- 0.398 = 1.892 [m2 K/W] iz = iz * biz (Ro nec - Ro) = 0.04*1.1*1.892 = 0.11 [m] => Rizf = izf = 0.15 [m]

= 3.4 [m2 K/W]

Rof Ro nec

Rof = 0.398+3.4 = 3.807[m2 K/W] Pardosela rece

Rezistenta termica efectiva a elementului de constructie multistrat este: R0 = 0.125+0.089+0.042 = 0.256 [m2 K/W]

Ro = 0.256
Aleg ccpt = 30 % Verificare Ro :

= 0.255 [m2 K/W]

1) Evitarea fenomenului de radiatie rece: R0 nec1 = 0.125 Aleg =5K = 0.8 [m2 K/W]

2) Evitarea fenomenului de condensare a vaporilor de apa din aerul interior pe suprafata interioara a lementului de constructie exterior. R0 nec2 = 0.125 = 0.51 [m2 K/W]

3) Conditia de optim economic. R0 nec3 = 2.29 [m2 K/W]

Ro+Riz = Ro nec => Riz = Ro nec - Ro= 2.29- 0.255 = 2.035 [m2 K/W] iz = iz * biz (Ro nec - Ro) = 0.04*1.1*2.035 = 0.125 [m] => Rizf = izf = 0.15 [m]

= 3.4 [m2 K/W]

Rof Ro nec

Rof = 0.225+3.4 = 3.664 [m2 K/W] Perete interior

Rezistenta termica efectiva a elementului de constructie multistrat (=0.5 m)este: R0 = 0.125+1.47+0.125 = 1.723 [m2 K/W] Rj = 1.47 [m2 K/W]

Ro = 1.723
Aleg ccpt = 30 %

= 1.717 [m2 K/W]

Rezistenta termica efectiva a elementului de constructie multistrat (=0.2 m)este: R0 = 0.125+0.899+0.125 = 1.149 [m2 K/W] Rj = 0.899 [m2 K/W]

Ro = 1.149
Aleg ccpt = 30 %

= 1.145 [m2 K/W]

Rezistenta termica efectiva a elementului de constructie multistrat (=0.1 m)este: R0 = 0.125+0.327+0.125 = 0.577[m2 K/W] Rj = 0.327 [m2 K/W]

Ro = 0.577

= 0.575 [m2 K/W] Aleg ccpt = 30 %

B) Calculul coeficientului global de izolare termica (G) Coeficientul global de izolare termica (G) reprezinta suma pierderilor de caldura prin transmisie directa prin aria anvelopei cladirii raportata la volumul incalzit (direct sau indirect) al cladirii la care se adauga sarcina termica necesara pentru incalzirea aerului exterior necesar pentru mentinerea conditilor de confort termic fiziologic in cladire.
( )

G=

+ 0.34*n => G = 0.37 [W/m3 K]

V - Volumul incaperilor incalzite direct sau indirect = factor de corectie al temperaturii care tine seama de temperatura exterioara elementului de constructie considerat;

tu = temperatura exterioara elementului de constructie pentru care se face calculul tu - T, TE, PE: tu = te => = 1 - PdC/R: tu = ts
ts
zona climatica I: ts=13 [C]

n = numarul de schimburi de aer pe ora necesar pentru mentinerea conditilor de confort fiziologic in cladire;
Aleg n=0.6 dubla expunere, clasa de permeabilitate ridicata

Verificare: G GN => 0.37 < 0.4 se verifica GN = coeficientul de izolatie termica normat; GN = f( , N), unde N = numarul de niveluri al cladirii; =0,36 , N = 6 => din tabel GN=0,4 [W/m3 K]
R0F [m K/W]
2

Tip element de constructie exterior T PE TE PdC PdR TOTAL:

A [m2] 374.47 1349.61 333.39 201.33 173.25 2432.05

[-] 1 1 1 0,218 0,218

[W/K] 72.72 688.57 606.16 52.88 45.5 1393

5,148 1.916 0,55 3,807 3,664

Calculul sarcinii termice de iarna (Necesarul de caldura)

Calculul este reglementat dupa STAS 1907/1-1997 Metoda din STAS 1907/1-1997 nu se aplica pentru: - Incintele delimitate de elemente de constructie fara masivitate termica (ex. pereti de sticla, birouri,sere); - Pentru incaperi subterane; - Pentru incaperi cu sistem de incalzire locala (ex. soba) si pentru cele care se incalzesc cu sisteme de incalzire prin radiatii; Calculul necesarului de caldura se va face pentru urmatoarele tipuri de incaperi (calcul prin metoda exacta): - Incapere de locuit cu un doi sau mai multi pereti exteriori ( temperatura aerului luata in calcul este de 20 C); - Incaperi de locuit cu un singur perete exterior (ti = 20 C ); - Bucatarie cu minim un perete exterior (ti = 18 C ); - Baie cu unul sau mai multi pereti exteriori (ti = 22 C ); - Casa scarii (ti = 15 C ); Casa scarii va fi considerata ca o singura incapere de la parter pana la ultimul nivel; Calculul se va face pentru toate tipurile de cladiri precizate, aflate la parter, etaj curent si ultimul nivel. Ipoteze de calcul: - Se considera ca, cladirea se afla in regim stationar (temperaturile sunt stabilizate, iar rezistenta la transfer termic a elementelor de constructie exterioare este finita); - Se considera situatia cea mai defavorabila in care aerul rece, datorita vantului pe fatadele cladirii patrunde in toate incaperile; Q = QT (1+

) + Qi [W]

Sarcina termica cedata prin transmisie. QT =

( )

[W]

m - este coeficient de masivitate termica [-];m = 1,225 - 0,05D cM - este coeficient de corectie in functie de masa specifica a constructiei (cM=1 => pentru cladiri de locuit); A -este aria elementului de constructie pentru care se face calculul pierderii de caldura prin transmisie [m2]; ti - este temperatura aerului interior in functie de destinatia incaperii [ C];

te - este temperatura aerului exterior data prin tema [ C];

AC - este adaos pentru compensare a suprafetei reci f(Rm) - rezistenta medie a incaperii [-] Rm=
( )

[m2 K/W]

AT - este aria totala si se refera la aria elementelor de constructie exterioare si interioare [m2]; AO este adaos pentru orientare [-]; Qi [W] este sarcina termica necesara incalzirii aerului infiltrat: Prin deschiderea usilor si ferestrelor exterioare (Qi1 [W]); Prin rosturile usilor si ferestrelor (Qi2 [W]);

Qi = MAX(Qi1,Qi2) [W] Qi1 = cMnaocpV(ti-te)(1+ ) [W]

[kg/m3] este desnsitatea specifica a aerului (=1.23 [kg/m3]); cp [J/kg K] este caldura specifica a aerului (cp=1005 [J/kg K]); V [m3] este volumul incaperii; nao [m3/sm3] este numarul de schimburi de aer pe ora necesar in incapere pentru confortul fiziologic; intra in calcul doar pentru incaperile care necesita acest lucru: - Incaperi de locuit: nao = 0,2210-3 [m3/sm3] - Bucatarie: nao = 0,3310-3 [m3/sm3] - Baie: nao = 0,2810-3 [m3/sm3] Qi2 = cMEi v4/3(ti-te)(1+ ) [W]

E - este factor de corectie care tine seama de hconstructie; pentru cladiri cu numarul de niveluri < 12 etaje => E =1 [-]; i - este coeficient de infiltratie a aerului prin rosturi; pentru zona climatica I se va folosi tamplarie dubla din lemn cu accesorii si garnituri, conform tablelului din STAS 1907/1-1997; v4/3 - este viteza vantului; se alege viteza vantului pentru zona eolianaI si amplasarea in localitate a cladirii: v4/3 = 8.55 [m/s]; - reprezinta suma lungimii rosturilor tamplariei exterioare [m];

Calculul necesarului de caldura prin metoda indicilor.

Metoda nu tine seama de: orientarea cardinal a elementului de constructie si de numarul si dimensiunile elementelor vitrate. indicele qr se inmulteste cu volumul incaperii pentru care se trebuie sa se faca calculul; incaperea trebuie sa se asemene cu cea calculata prin metoda exacta: - trebuie sa fie la acelasi nivel - sa abia acelasi numar de suprafete opace exterioare - sa aiba aceeasi destinatie, aceeasi temperatura interioara

Alegerea, dimensionarea, notarea si amplasarea corpurilor de incalzire

Conditii de determinare a puterii nominale a corpurilor de incalzire: - se ia un corp de incalzire - se amplaseaza CI intr-o incapere cu temperature ti=20 [C] - se amplaseaza CI pe peretele exterior sub fereastra exterioara - se racordeaza CI sus (tur) jos (retur) - se alimenteaza cu agent termic, apa calda 90-70 [C] - se vopseste CI cu vopsea de culoare deschisa fara pigmenti metalici

n1 =

[ nr.elementi]

n2 = n1

nR - numarul de radiatoare din incapere Qinst = n2 * qe [W] qe = qn cj

Alegerea coeficientilor de corectie privind calculul sarcinii termice instalate in incaperi

ct - coeficientul de corectie cu diferenta medie de temperatura: Pentru temperatura

agentului pe ducere si temperatura agentului pe intoarcere d/ i = 90/70 si temperatura interioara i = 20*C (pentru incaperi de locuit), i = 18*C (pentru bucatarii) si i = 22*C (pentru bai) aleg: -pentru incaperi de locuit: ct = 1; -pentru bucatarii: ct = 1,04; -pentru baie: ct = 0,96;

cm - coeficientul de corectie privind conditiile de montare: cm = 1 (pentru montarea pe PE sub fereastra) si cm = 0.91 (pentru montarea pe PI); cr - coeficientul de corectie privind racordarea: cr = 1 (pentru racordare sus-jos) si cr = 0.88 (pentru racordarea jos-jos [pentru bai]) ; ch - Coeficientul de corectie cu altitudinea: ch = 1 pentru Constanta

cv - Coeficientul de corectie relativ la vopsea: cv = 1 pentru vopsea fara pigmenti

metalici;

cc - Coeficientul de corectie privind caderea de temperatura cc = 1;

* Corpurile de incalzire montate in cladire vor fi din acelasi material si daca este posibil cu aceasi inaltime ** Pentru baile interioare, copurile de incalzire se aleg tip port-prosop SAMOA-S8

Amplasarea si montarea CI.

- CI se monteaza atunci cand este posibil pe peretele exterior sub fereastra exterioara rescpecatand distantele minime recomandate. - se va respecta (daca conditiile de ordin geometric nu impugn alta solutie) aceeasi inaltine pentru CI in toate incaperiile cu exceptia bailor - CI din intreaga cladire se vor alege din acelasi material - notarea CI se va face in exteriorul cladirii pe perimetrul acesteia intr-un singur sens de citire - numarul minim de elementi alesi pentru CI va fi 4 bucati - CI se reprezinta la scara ca lungime si conventional ca latime - pentru etajul current si ultimul nivel se va face un plan in care: se va reprezenta pe plan (dimensiunea CI de la ultimul nivel, iar notarea se va face intr-un tabel)

Trasarea retelei de alimentare cu agent termic a CI I. Dimensionarea celei mai dezavantajate coloane
- se racordeaza CI din apartamentul cel mai mare la MTH - in funtie de tipul MTH-ului racordarea se face direct sau prin intermediul unei nise tehnice, care se amplaseaza (daca este posibil) in centrul apartamentului si este echipata cu distribuitor si collector. Nisa tehnica se pozitioneaza intr-o incapere de tip: debara, camara, hol si poate fi montata ingropat sau apparent. - MTH-ul se amplaseaza pe casa scarii la o inaltime 1,5m de pardoseala si la o distanta min. dintre coloana si MTH de 0,5m - se calculeaza sarcina termica corespunzatoare fiecarui apartament: parter,etaj, ultimul nivel - se calculeaza sarcina termica pe fiecare coloana (la o coloana se pot racorda maxim doua MTH-uri pe nivel) - coloanele sunt din conducte de otel - pe fiecare coloana se prevede posibilitatea de golire (robinet de golire) de aerisire (aerisitoare cap coloana) - se stabileste coloana cu sarcina termica cea mai mare pentru care se face schema de calcul

** Se dimensioneaza reteaua verticala separat de reteaua orizontala deoarece in cazul

retelei verticale actioneaza presiunea termica (din cazul diferentei de inaltime) pe cand in reteaua orizontala diferenta de inaltime dintre tur si retur nu creeaza presiune semnificativa;

Dimensionare: Se cunosc: - sarcina termica a fiecarui MTH, lungimea fiecarui tronson care alcatuiesc coloana, inaltimea de amplasare a MTH, temperatura tur-retur Se cer: - diametrele tronsoanelor care alcatuiesc traseul consumatorului celui mai dezavantajat - presiunea disponibila la baza coloanei Etape: 1) Se racordeaza MTH-urile la coloana; 2) Se stabileste coloana cea mai incarcata si se calculeaza sarcina termica pe fiecare tronson; 3) Se realizeaza schita coloanei pentru calcul si se precizeaza: - tronsoanele (se numeroateaza tronsonele care compun c.c.m.d.) - sarcina pe tronson - lungimea tronsonului (tur/retur) - inaltimea de amplasare 4) Se estimeaza presiunea disponibila min/max la baza coloanei: Conform normativului I7, in cazul in care nu se cunoaste presiunea disponibila la baza coloanei pentru reducerea efectului de termosifon, se presupune ca valoare minima a presiunii

Hdmin = 1.5**g*h [mCA] Hdmax = 2**g*h [mCA] Hdmin = 1.5**g*h = 1.5*12.47*9.81*16 = 2935.93[mCA] Hdmax = 2**g*h = 2*12.47*9.81*16 = 3914.58[mCA]
5) Se calculeaza coeficientul perderii de sarcina liniara unitara medie:
( ) ) ( ) ( (

=
(

[Pa/m]
) )

a = 0.33 si reprezinta cota parte a pierderilor locale de sarcina; = = = 38.57 [Pa/m] = 51.4 [Pa/m]

7) Se trec in tabel tronsoanele, sarcinile termice Qj si lungimile tronsoanelor; 8) Se stabileste din tabelele pentru conducte din otel dj = f(Rmmin/max,Qj) => dj, vj, Rj (prin interpolare); 9) Se calculeaza pierderile distribuite (liniare) de sarcina R l pe fiecare tronson; 10) Se calculeaza coeficientul local de pierdere de sarcina ; 11) Se determina pierderile totale de sarcina ( ); min max 12) Verificare: Hd ( ) Hd - daca nu se indeplineste relatia se va recalcula prin modificarea dj;

II.Dimensionarea conductelor in reteaua de apartament 1) Se traseaza reteaua de alimentare cu agent termic a CI in toate apartamentele de la parter, etaj current si ultimul nivel. 2) Reteaua poate fi arborescenta (conducte de otel, cupru, materiale termoplastice) sau arborescent radiala ( se monteaza in sapa cu tevi de cupru sau materiale termoplastice si protejate cu un tub) 3) Conductele se racordeaza la un distribuitor si collector amplasate intr-o nisa tehnica (daca este posibil in centrul de greutate al apartamentului, sau ingropat in perete). Nisa tehnica se racordeaza la coloana prin intermediul unui modul termohidraulic, MTH. Tipul MTH-ului se va alege. 4) MTH-ul se va monta pa casa scarii si va fi individual pentru fiecare apartamnet. La coloana se monteaza maxim doua MTH-uri pe nivel. Intre coloana si MTH distanta minima este de 0.5 m. Dimensionare. - se va dimensiona circuitul consumatorului cel mai dezavantajat ( cel mai incarcat termic si/sau cel mai indepartat) - pentru conducta de cupru diametrul minim va fi de 15 [mm] Se cunosc: - sarcina termica pentru fiecare CI; Qj [W] - lungimea fiecarui circuit; lj [m] - temp. pe tur/retur a agentului; tt/ tr = 90/70 [C] Se cere: - diametrul ccmd; dj dj = f(Qj; Rop ); Rop =100200 [Pa/m]