MISTERUL EDUCATIEI SI STIINTEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA
CATEDRA ALIMENTARI CU CALDURA SI GAZE, VENTILATIE

Lucrare de curs
La disciplina: Sisteme de alimentare cu căldură și ventilație

Tema: Încălzirea și ventilarea a unei case de locuit cu 3 nivele

din or. Florești.

Efectuat: st. gr. ARH-142

Usatîi Cristina

Verificat: l.u. Colomieţ Tatiana

Chisinau 2018
 Cuprins.

1.Introducere
2.Sarcina de proiectare………….
3. Calculul termotehnic al îngrădirilor de protecție.
4. Calculul pierderilor de căldură.
5. Calculul coeficientului de vitrare.
6. Calculul coeficientului de compactitate.
7. Proiectarea sistemului de încălzire.
8. Proiectarea instalațiilor de ventilare.
9. Calculul debitului de aer necesar.
10. Dimensionarea grilelor de ventilare.
11. Calculul aerodinamic a sistemului de ventilare.
Bibliografie.
Anexe.

2
 INTRODUCERE
Lucrarea grafica prevede efectuarea calculelor termotehnice ale ingradirilor (peretelui
exterior, pardoselilor, planseelor deasupra subsolurilor, planseelor ultimului nivel,
elementelor vitrate, acoperisurilor), determinarea regimului de umiditate, stabilitatii termice
a ingradirilor constructive, determinarea pierderilor de caldura pentru fiecare incapere.

Sarcina de proiectare
Codul dupa care sunt colectate datele initiale este adoptat conform numarului format din
numarul dupa registru sau este acordat de professor.
Se adopta conform codului 016, V-7
Pentru elaborarea proiectului de an sunt necesare urmatoarele date initiale:
1. Planul casei care se determina din anexa nr.1, in conformitate cu suma cifrelor
codului.
2. Localitatea si parametrii climaterici exterior se adopta in functie de suma cifrelor
codului di tabelul 1, anexa nr.2 si se inscriu in urmatoarea forma:
a) localitatea – Floresti,
b) temperature celei mai reci zile cu coeficientul de asigurare k= 0,92 (tabelul 1 [1],
𝑡𝑒𝐼 = -22°∁
c) temperature celor mai reci cinci zile cu coeficientul de asigurare k= 0,92,
𝑡𝑒𝑉 = -17°∁
d) temperature medie a celei mai reci luni 𝑡𝑚.𝑙 = -4,5°∁
e) durata sezonului de incalzire 𝑛𝑠𝑖. =173
f) temperature medie pe sezonul de incalzire 𝑡𝑚.𝑠 = -0,2°∁
g) amplitudinea maxima a temperaturii exterioare in luna iulie 𝐴𝑡,𝑒𝑥𝑡 =14,7
h) elasticitatea vaporilor de apa in cea mai rece luna 𝑒𝑒 =440 Pa
3. Orientarea fatadei: Nord-Est
4. Incaperea nodului termic este prevazuta in partea stinga a axei de simetrie, daca
ultima cifra a codului este para, si in partea dreapta, daca este impara :
Partea Stinga.
5. Structura ingradirilor de protective si unele materiale din care sunt construite
ingradirile se iau din tabelul A,B si C anexa nr.3
6. Dimensiunile usilor si a ferestrelor :
 Fereastra mare : latimea – 1500 mm
inaltimea- 1400 mm
 Fereastra mica : latimea – 1000 mm
inaltimea -1400 mm
 Fereastra alaturata usi la balcon : latimea – 1000 mm
inaltimea – 1400 mm
 Usa la balcon : latimea – 700 mm
inaltimea – 2000 mm
 Usa de acces : latimea - 1200 mm
inaltimea – 2200 mm
7.Parametrii aerului interior
a) temperature de calcul a aerului interior este: 𝑡𝑖 =20℃
b) umiditatea relative a aerului pentru calculul regimului de umiditate 𝜑𝑖 = 55-60%
3
 Calculul pierderilor de caldura
2.1 Notiuni generale privind calculul termic al ingradirilor.
In conformitate cu [1], exista trei indicatori de protectie termica a cladirii:
a) rezistenta redusa la transferal termic al elementelor de inchidere a cladirii;
b) indicatorul igienico-sanitar care include diferenta de temperature dintre temperature
aerului interior si de la suprafata elementului de inchidere, si temperature pe
suprafata interioara mai inalta decit temperature punctului de roua;
c) consumul specific de energie termica pentru incalzirea cladirii,care permite a varia
valorile proprietatilor diferitor tipuri de elemente de inchidere, tinind cont de solutiile
architectural-urbanistice si de alegerea sistemului de mentinere a microclimei pentru
atingerea marimei normate a acestui indicator.
Conditiile de protective termica a cladirii vor fi satisfacute daca in cladirile de locuit
sau publice vor fi respectate conditiile ,,a” si ,,b”, sau ,,b” si ,,c”. Pentru cladirile de productie
trebuie respectate conditiile indicatorilor ,,b”.

2.1.1 Rezistenta termica a ingradirilor si calculul coeficientului

de transfer termic global
Toate ingradirile exterioare ale incaperilor incalzite a cladirilor de locuit, socio-
comunale si industrial trebuie sa corespunda nu numai cerintelor de rezistenta, stabilite,
rezistenta la foc, durata de viata cit mai mare, economic si design modern, dar sis a tina
cont de cerintele privind indicii termotehnici. Solutiile architectural-constructive trebuie
astfel adoptate, incit rezistenta termica globala a ingradirilor de inchidere sa fie egala cu
valoarea maxima dintre valorile urmatoarelor rezistente:
 rezistenta termica minima necesara, 𝑅𝑚𝑖𝑛𝑛𝑒𝑐
, din considerente de asigurare a conditiilor
sanitaro-igienice care se determina prin relatia:
𝑛𝑒𝑐 𝑡 −𝑡 𝑐 𝑚2 ℃
𝑅𝑚𝑖𝑛 = 𝛼𝑖 −∆𝑡𝑒 ∙ 𝑛, [ ]; in care:
𝑖 𝑤
 𝑡𝑖 -temperatura aerului interior,℃;
 𝑡𝑒𝑐 − temperature de calcul a aerului exterior ( a celor mai reci 5 zile cu coeficientul
de asigurare 0,92), ℃;
𝑤
 𝛼𝑖 − coeficientul de schimb de caldura pe suprafeta interioara a ingradirii, [ ];
𝑚2 ℃
care se determina in functie de tipul ingradirii conform tabelului 7 [2] sau tabelului
A, anexa nr. 4;
 ∆𝑡𝑛 – diferenta maxima admisibila dintre temperatuta aerului interior si temperature
suprafetei interioare a ingradirii, ℃, care se determina in functie de tipul ingradirii si
destinatia cladirii conform tabelului 5 [2] sau tabelului C, anexa nr. 4;
 n-coeficient in care se tine cont de pozitia ingradirii fata de aerul exterior, care se
determina in functie de tipul ingradirii conform tabelului 6 [2] sau tabelului D, anexa nr. 4.

 Rezistenta redusa la transfer termic din punct de vedere al stocarii inergiei

elementelor de inchidere ( cu exceptia celor vitrate transparente), 𝑅𝑟𝑒𝑔 ,care se
determina conform tabelului 4 [2] sau tabelului F, anexa nr. 4, in functie de tipul
ingradirii, destinatia cladirii si indicatorul grade-zi, 𝐷𝑑 , care pentru perioada de
incalzire se determina prin relatia.

4
 𝐷𝑑 = (𝑡𝑖 − 𝑡𝑚𝑠. ) ∙ 𝑧𝑠𝑖. , in care:
 𝑡𝑖 -temperatura aerului interior, ℃;
 𝑡𝑚𝑠. - temperature medie a aerului exterior pe durata sezonului de incalzire , ℃ ;
 𝑛𝑠𝑖. - durata sezonului de incalzire, zile.

Rezistenta termica specifica globala a ingradirii se determina prin relatiile:

 pentru ingradire fara strat izolant:
𝑁
1 𝛿𝑗 1 𝑚2 ℃
𝑅𝑜 = + ∑ + , [ ];
𝛼𝑖 𝜆𝑗 𝛼𝑒 𝑤
𝑗=1
 pentru ingradirea cu strat izolant:

1 𝛿𝑗 𝛿 1 𝑚2 ℃
𝑅𝑜 = 𝛼 + ∑𝑁−1 𝑖𝑧
𝑗=1 𝜆 + 𝜆 + 𝛼 , [ ]; in care:
𝑖 𝑗 𝑖𝑧 𝑒 𝑤

 𝛿𝑗 - este grosimea straturilor ingradirii, cu exceptia celui izolant, mm;

 𝛿𝑖𝑧 - grosimea stratului izolant, mm;
 𝜆𝑖𝑧 si 𝜆𝑗 - coeficientul de conductibilitate termica a materialului straturilor, inclusive
𝑤
celui izolant, 𝑚2 ℃ ;care se determina in functie de materialul stratului din anexa D [3];
𝑤
 𝛼𝑒 - coeficientul de schimb de caldura pe suprafata exterioara a ingradirii, , [ ];
𝑚2 ℃
care se determina in functie de tipul ingradirii conform tabelului 8 [3] sau tabelului B,
anexa nr. 4;

Rezistenta termica specifica globala a ingradirii se admite egala cu valoarea maxima

dintre valorile rezistentelor enumerate mai sus:
𝑛𝑒𝑐 𝑚2 ℃
𝑅𝑜 = max{𝑅𝑚𝑖𝑛 , 𝑅𝑟𝑒𝑞 } , [ ];
𝑤
Daca inlocuim aceasta valoare in relati anterioara vom obtine relatia pentru
determinarea grosimii stratului izolant:
𝑁−1
1 𝛿𝑗 1
𝛿𝑖𝑧 = 𝜆𝑖𝑧 ∙ [𝑅𝑜 − ( − ∑ + )], [𝑚𝑚];
𝛼𝑖 𝜆𝑗 𝛼𝑒
𝑗=1
Valoarea grosimii stratului izolant se rotunjeste cu precizia +0,005 m sau pina la
grosimea materialului conform fisei tehnice a producatorului. Dupa aceasta,valoarea
rezistentei termice specific globale ale ingradirii se recalculeaza folosind relatia (2.4).
Coeficientul de transfer termic global, k, se determina prin formula:

1 𝑤
𝑘= , 2 ;
𝑅𝑜 𝑚 ℃

2.1.2 Temperatura aerului interior

Pentru calculele generale temperature aerului interior se admite conform tabelului 1
[3], iar pentru calculul pierderilor de caldura si calculul instalatiilor de incalzire si ventilare,

5
temperature de calcul a aerului interior pentru cladiri de locuit, in functie de destinatia
incaperilor, pentru sezonul rece se ia din tabelul E anexa nr. 4.

2.1.3 Temperatura aerului exterior

Temperetura aerului exterior nu este constanta, ci variaza in limite destul de mari atit
zilnic, cit si pe toata durata sezonului de incalzire. Pentru calculul puterii termice a
sistemului de incalzire trebuie luata o temperatura concreta pentru localitatea data. Aceasta
temperature se numeste temperatura de calcul a aerului exterior. In calitate de temperature
de calcul a aerului exterior, 𝑡𝑒,𝑐 trebuie luata acea temperatura, constanta a aerului exterior.
Pentru determinare stabilitatii termice a ingradirii de inchidere se utilizeaza indicele D-
grosimea conventionala a ingradirii ( gradul de inertie termica). Conform normelor in vigoare,
toate ingradirile de inchidere se impart in 4 grupe, in functie de grosimea conventionala D:
 fara inertie termica, 𝐷 ≤ 1,5 => 𝑡𝑒𝑐 = 𝑡𝑒𝐼 , 𝑘𝑎𝑠 = 0,98;
 cu inertie termica mica, 1,5 < 𝐷 ≤ 4 => 𝑡𝑒𝑐 = 𝑡𝑒𝐼 , 𝑘𝑎𝑠 = 0,92;
 cu inertie termica medie, 4 < 𝐷 ≤ 7 => 𝑡𝑒𝑐 = 𝑡𝑒,𝐼𝐼𝐼 𝑘𝑎𝑠 = 0,92;
 cu inertie termica mare, 𝐷 > 7 => 𝑡𝑒𝑐 = 𝑡𝑒𝑉 , 𝑘𝑎𝑠 = 0,92;
Normele in vigoare stabilesc temperature de calcul a aerului exterior fiind egala cu
media celor mai reci 5 zile la rind din cele mai reci 4 ierni din ultimii 25-50 ani.

2.2. Calculul termic al ingradirilor de protective

Scopul: determinarea grosimii stratului termoizolant δ, m si a coeficientului de transfer termic
global k, w/𝑚2 ∗ 𝑜𝐶
2.2.1 Calculul peretilor exteriori

Nr. Materialul Densitatea Grosimea Coeficientul de

Stratului materialului stratului conductibilitate
𝑘𝑔 constructive 𝑤
𝜌, 𝑚3 𝜆,
𝛿, 𝑚 𝑚℃
1 Mortar din var cu nisip 1600 0,02 0,7

2 Caramida din argila cu 1400 0,38 0,52

goluri
3 Polistiren expandat 40 𝛿3 0,041

4 Mortar din ciment cu nisip 1800 0,02 0,76

6
Rezistenta termica globala a peretelui exterior va fi:
𝑚2 ℃
𝑅𝑜 = 𝑅𝑖 + 𝑅1 + 𝑅2 + 𝑅3 + 𝑅4 + 𝑅𝑒 ; [ ]
𝑤
in care:
 𝑅𝑖, 𝑅𝑒 - rezistenta termica la transfer de caldura pe suprafata interioara si exterioara.

1 𝑚2 ℃ 1 𝑚2 ℃
𝑅𝑖 = ,[ ] ; 𝑅𝑒 = , [ ];
𝛼𝑖 𝑤 𝛼𝑒 𝑤

in care:
 𝛼𝑖 𝑠𝑖 𝛼𝑒 −coeficientii de schimb de caldura pe suprafetele interioara si exterioara.

𝑚2 ℃ 𝑚2 ℃
𝛼𝑖 = 8,7, [ ] ; 𝛼𝑒 = 23, [ ];
𝑤 𝑤
𝛿1 𝑚2 ℃ 𝛿2 𝑚2 ℃ 𝛿3 𝑚2 ℃ 𝛿4 𝑚2 ℃
𝑅1 = , [ ] ; 𝑅2 = , [ ] ; 𝑅3 = , [ ] ; 𝑅4 = , [ ];
𝜆1 𝑤 𝜆2 𝑤 𝜆3 𝑤 𝜆4 𝑤

1 𝛿1 𝛿2 𝛿3 𝛿4 1 1 0,02 0,38 𝛿3 0,02 1

𝑅𝑜 = + + + + + = + + + + + =
𝛼𝑖 𝜆1 𝜆2 𝜆3 𝜆4 𝛼𝑒 8,7 0,7 0,52 0,041 0,76 23
𝛿3 𝑚2 ℃
= 0,944 + ,[ ];
0,041 𝑤
Pentru a determina grosimea (𝛿3 ) a stratului termoizolant se determina:

Rezistenta redusa se adopta functie de indicatorul grade-zi care se determina pentru

perioada de incalzire cu formula:
𝐷𝑑 = (𝑡𝑖 − 𝑡𝑚𝑠 ) ∙ 𝑧𝑠𝑖 = (20 − (−0,2)) ∙ 173 = 3495 𝑜𝐶 − 𝑧𝑖
𝑚2 ℃
𝑅𝑟𝑒𝑞 = 𝐴 ∗ 𝐷𝑑 + 𝐵 = 0,00035 ∗ 3495 + 1,4 = 2,62 [ ];
𝑤
𝛿3
𝑅𝑟𝑒𝑞 = + 0,944;
0,041
𝛿3
2,62 = + 0,944
0,041
𝛿3 = (2,62 − 0,944) ∗ 0,041 = 1.676 ∗ 0.041 = 0.069 ≈ 0,07 𝑐𝑚;
0,07 𝑚2 ℃
𝑅𝑜𝑟𝑒𝑎𝑙 = 0,944 + = 2.651, [ ];
0,041 𝑤

Coeficientul de transfer termic global k se va determina prin relatia:

1 1 𝑤
𝑘= = = 0,377, [ 2 ]
𝑅𝑜𝑟𝑒𝑎𝑙 2.651 𝑚 ℃

7
 2.3 Calculul termotehnic al planseului pardoselii

Nr. Materialul stratului Densitatea Grosimea Coeficientul de

str. materialului straturilor conductibilitate
𝜌, 𝑘𝑔⁄𝑚2 constructive termica
𝛿, 𝑚 𝜆, 𝑤 ⁄𝑚℃
1 Placi di beton otel 2500 0,02 1,92

2 Ruberoid 600 0,0015 0,17

3 Polistiren expandat 40 𝛿3 0,041
4 Mortar din ciment si nisip 1800 0,04 0,76
5 Parchet laminat 500 0,012 0,29

A= 0,00045; B= 1.9

Rezistenta termica globala a pardoselii va fi:

𝑚2 ℃
𝑅0 = 𝑅𝑖 + 𝑅1 + 𝑅2 + 𝑅3 + 𝑅4 + 𝑅𝑒 ; [ ] in care:
𝑤
 𝑅𝑖, 𝑅𝑒 - rezistenta termica la transfer de caldura pe suprafata interioara si exterioara.
1 𝑚2 ℃ 1 𝑚2 ℃
𝑅𝑖 = 𝛼 , [ ] ; 𝑅𝑒 = 𝛼 , [ ] ; in care:
𝑖 𝑤 𝑒 𝑤
 𝛼𝑖 𝑠𝑖 𝛼𝑒 −coeficientii de schimb de caldura pe suprafetele interioara si exterioara.
𝑚2 ℃ 𝑚2 ℃
𝛼𝑖 = 6, [ ] ; 𝛼𝑒 = 12, [ ];
𝑤 𝑤
𝛿1 𝑚2 ℃ 𝛿2 𝑚2 ℃ 𝛿3 𝑚2 ℃ 𝛿4 𝑚2 ℃
𝑅1 = , [ ] ; 𝑅2 = , [ ] ; 𝑅3 = , [ ] ; 𝑅4 = , [ ];
𝜆1 𝑤 𝜆2 𝑤 𝜆3 𝑤 𝜆4 𝑤
𝛿5 𝑚2 ℃
𝑅5 = , [ ]
𝜆5 𝑤

8
 1 𝛿1 𝛿2 𝛿3 𝛿4 𝛿5 1 1 0,2 0,0015 𝛿3 0,04 0,012 1
𝑅𝑜 = + + + + + + = + + + + + +
𝛼𝑖 𝜆1 𝜆2 𝜆3 𝜆4 𝜆5 𝛼𝑒 6 1.92 0,17 0,041 0,76 0,29 12
𝛿3 𝑚2 ℃
= 0,457 + ,[ ];
0,041 𝑤
Pentru a determina grosimea (𝛿3 ) a stratului termoizolant se determina:

Rezistenta redusa se adopta functie de indicatorul grade-zi care se determina pentru

perioada de incalzire cu formula:
𝐷𝑑 = (𝑡𝑖 − 𝑡𝑚𝑠 ) ∙ 𝑧𝑠𝑖 = (20 − (−0,2)) ∙ 173 = 3495 𝑜𝐶 − 𝑧𝑖
𝑚2 ℃
𝑅𝑟𝑒𝑞 = 𝐴 ∗ 𝐷𝑑 + 𝐵 = 0,00045 ∗ 3495 + 1,9 = 3,47 [ ];
𝑤
𝛿3
𝑅𝑟𝑒𝑞 = + 0,457;
0,041
𝛿3
3,47 = + 0,457
0,041
𝛿3 = (3,47 − 0,457) ∗ 0,041 = 0,124 ≈ 0,120 𝑐𝑚;
𝑟𝑒𝑎𝑙
0,12 𝑚2 ℃
𝑅𝑜 = 0,457 + = 3,463, [ ];
0,041 𝑤

Coeficientul de transfer termic global k se va determina prin relatia:

1 1 𝑤
𝑘= = = 0,289, [ 2 ] ;
𝑅𝑜𝑟𝑒𝑎𝑙 3,463 𝑚 ℃

9
 2.4 Calculul termotehnic al planseului ultimului nivel

Nr. Materialul stratului Densitatea Grosimea Coeficientul de

str. materialului straturilor conductibilitate
𝜌, 𝑘𝑔⁄𝑚2 constructive termica
𝛿, 𝑚 𝜆, 𝑤 ⁄𝑚℃
1 Placa din beton-otel 2500 0,20 1,74

2 Ruberoid 600 0,0015 0,17

3 Placi din vata minerala 125 𝛿3 0,64

cu lianti sintetici
4 Mortar de ciment si 1800 0,04 0,76
nisip
5 Ruberoid 600 0,0015 0,17

A= 0,00045; B= 1.9

Rezistenta termica globala a pardoselii va fi:

𝑚2 ℃
𝑅0 = 𝑅𝑖 + 𝑅1 + 𝑅2 + 𝑅3 + 𝑅4 + 𝑅𝑒 ; [ ] in care:
𝑤
 𝑅𝑖, 𝑅𝑒 - rezistenta termica la transfer de caldura pe suprafata interioara si exterioara.
1 𝑚2 ℃ 1 𝑚2 ℃
𝑅𝑖 = 𝛼 , [ ] ; 𝑅𝑒 = 𝛼 , [ ] ; in care:
𝑖 𝑤 𝑒 𝑤
 𝛼𝑖 𝑠𝑖 𝛼𝑒 −coeficientii de schimb de caldura pe suprafetele interioara si exterioara.
𝑚2 ℃ 𝑚2 ℃
𝛼𝑖 = 8,7, [ ] ; 𝛼𝑒 = 12, [ ];
𝑤 𝑤
𝛿1 𝑚2 ℃ 𝛿2 𝑚2 ℃ 𝛿3 𝑚2 ℃ 𝛿4 𝑚2 ℃
𝑅1 = , [ ] ; 𝑅2 = , [ ] ; 𝑅3 = , [ ] ; 𝑅4 = , [ ];
𝜆1 𝑤 𝜆2 𝑤 𝜆3 𝑤 𝜆4 𝑤
𝛿5 𝑚2 ℃
𝑅5 = , [ ]
𝜆5 𝑤

1 𝛿1 𝛿2 𝛿3 𝛿4 𝛿5 1 1 0,2 0,0015 𝛿3 0,04 0,045 1

𝑅𝑜 = + + + + + + = + + + + + +
𝛼𝑖 𝜆1 𝜆2 𝜆3 𝜆4 𝜆5 𝛼𝑒 8,7 1.92 0,17 0,064 0,76 0,17 12
𝛿3 𝑚2 ℃
= 0,629 + ,[ ];
0,064 𝑤

10
 Pentru a determina grosimea (𝛿3 ) a stratului termoizolant se determina:

Rezistenta redusa se adopta functie de indicatorul grade-zi care se determina pentru

perioada de incalzire cu formula:
𝐷𝑑 = (𝑡𝑖 − 𝑡𝑚𝑠 ) ∙ 𝑧𝑠𝑖 = (20 − (−0,2)) ∙ 173 = 3495 𝑜𝐶 − 𝑧𝑖
𝑚2 ℃
𝑅𝑟𝑒𝑞 = 𝐴 ∗ 𝐷𝑑 + 𝐵 = 0,00045 ∗ 3495 + 1,9 = 3,47 [ ];
𝑤
𝛿3
𝑅𝑟𝑒𝑞 = + 0,629;
0,064
𝛿3
3,47 = + 0,629
0,064
𝛿3 = (3,47 − 0,629) ∗ 0,064 = 0,182 ≈ 0,2 𝑚;
0,2 𝑚2 ℃
𝑅𝑜𝑟𝑒𝑎𝑙 = 0,629 + = 3,754, [ ];
0,064 𝑤

Coeficientul de transfer termic global k se va determina prin relatia:

1 1 𝑤
𝑘= = = 0,266, [ 2 ] ;
𝑅𝑜𝑟𝑒𝑎𝑙 3,754 𝑚 ℃

2.5. Calculul termic al ingradirilor vitrate

Rezistenta normata la transferal termic al ferestrelor si usilor de balcon, 𝑅𝑟𝑒𝑔 , se admite

conform tabelului 4 [2] sau tabelul F, anexa nr.4 in functie de destinatia cladirii si indecile
grad-zi, 𝐷𝑑 , al localitatii. Tipul ferestrelor si usilor de balcon se admite conform prevederilor
anexei Л [3], astfel in cit rezistenta termica specifica globala a ferestrei, 𝑅𝑔 , sa nu fie mai
mica decit 𝑅𝑟𝑒𝑔 . Valoarea coeficintului de transfer termic global, k, se determina prin relatia:
𝑚2 ℃
𝑅𝐹𝐷 = 0,39 [ ];
𝑤
1 1 𝑤
𝑘= = = 2,56, [ 2 ] ;
𝑅𝐹𝐷 0,39 𝑚 ℃

 pentru usa de la casa scarii:

𝑟𝑒𝑞 𝑟𝑒𝑞 𝑚2 ℃
𝑅𝑈𝐷 = 0,6 ∙ 𝑅𝑃𝐸 = 0,6 ∗ 2,62 = 1,572 [ ];
𝑤

1 1 𝑤
𝑘= 𝑟𝑒𝑞 = = 0,636 [ 2 ] ;
𝑅𝑈𝐷 1,572 𝑚 ℃
𝑟𝑒𝑞
unde: 𝑅𝑃𝐸 −rezistenta redusa la transferal termic al peretilor exterior.

11
 3.Calculul pierderilor de caldura

 Pierderile de baza de caldura: 𝑄𝑏 = 𝑘 ∙ 𝐹 ∙ (𝑡𝑖 − 𝑡𝑒𝑐 ) ∙ 𝑛 , 𝑊

in care:
k-este coeficientul de transfer termic global al ingradirii respective, F- aria suprafetei
perpendicular pe directia fluxelui termic, n-coeficient in care se tine cont de pozitia ingradirii
fata de aerul exterior, 𝑡𝑖 si 𝑡𝑒𝑐 - temperaturile de calcul a aerului interior si exterior.
 Adaosuri la perderile de baza de caldura:
relatia de calcul a pierderilor de caldura cu influenta coeficientilor de adaos este:
∑𝛽
𝑄𝑏 = 𝑘 ∙ 𝐹 ∙ (𝑡𝑖 − 𝑡𝑒𝑐 ) ∙ 𝑛 ∙ (1 + )
100
unde ∑ 𝛽 sunt adausurile la pierderile de baza de caldura, %, calculate prin relatia:
∑ 𝛽 = 𝛽1 + 𝛽2 + 𝛽3
Suma adausurilo la perderile de baza de caldura se compune din urmatoarele:
 adausuri in functie de orientarea ingradirii, care se admit pentru ingradirile ( pereti exterior,
ferestre si usi de la balcon ) incaperile cu orice destinatie si capata valorile:
nord- 10%, nord-est- 10%, est- 10%, nord-vest-10%, vest-5%, sud-est-5%, sud-0%, sud-vest -
0%.
 Necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrate
𝑄𝑖𝑛𝑓 = 0.28 ∙ 𝐿𝑎 ∙ 𝑐 ∙ 𝜌 ∙ (𝑡𝑖 − 𝑡𝑒𝑐 ),
unde: 𝐿𝑎 -este debitul specific normative de aer aspirat si compensate cu aer exterior
infiltrate,egal cu 3 𝑚3 ⁄ℎ, la fiecare 𝑚2 de suprafata vie a incaperii de locuit;
𝜌 – densitatea aerului infiltrate in incapere egala aproximativ cu 1,2𝑘𝑔⁄𝑚3.
 Bilantul de caldura al incaperilor: 𝑄𝑡𝑜𝑡 = 𝑄𝑏 + 𝑄𝑖𝑛𝑓 − 𝑄𝑑
 Degajari de caldura
Din aceste considerente la calculul pierderilor de caldura a cladirilor de locuit pentru
bucatarii si incaperile de locuit se permite a considera fluxul de caldura degajat a fi egal
cu 10 W pentru 1 m2 de suprafata vie a pardoselii.
Bilantul de caldura al incaperilor
Pentru determinarea pierderilor totale de caldura se intocmeste bilantul de caldura al
incaperilor pentru timpul de iarna.
Qtot= Qb + Qinf - Qd
𝑡𝑖 = 20 (𝐶𝑎𝑚 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑. ),𝑡𝑖 =22(cam.de colt), 𝑡𝑖 = 18(Buc), 𝑡𝑖 = 16 (𝐶𝑆)

12
 Adaosuri la pierderile de

Pierderi de caldură cu
Încăperea Parametrii îngrădirii

evidența adaosutilor

Degajări de căldură
Pierderi de caldută
bază

Total pe încăperi
prin infiltrație
Pentru doi pereți
Pierderi de bază
Denumirea îngrădirii

transfer termic
Orientarea îngrădirii

Aria îngrădirii
temperatura aerului

Coeficient de

Coeficient total
Uși exteriore
temperatură

La orientare
Diferența de

și mai mulți
de căldură
Dimensiunile

calcul de
Destinația, si

îngrădirii

de adaus
Numărul

∆𝑡, 𝑄𝑏 , 𝛴𝛽
F, k,𝑊 𝑄𝑏 (1 + ), 𝑄𝑖𝑛𝑓 , 𝑄𝑑 ,
a*b, 𝑚 2 (𝑡𝑖 − 𝑡𝑒 )𝑛, 𝑘 ∙ 𝐹 ∙ ∆𝑡,𝛽1 , % 𝛽2 , % 𝛽3 , % 𝛴𝛽, % 100 W
𝑚2 ∙ ℃ W W W
℃ W
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
PE NE 3,3*3 9,9 0,377 39 146 0,1 1,1 160
Camera de
locuit t=22

PE NV 6,2*3 18,6 0,377 39 273 0,1 1,1 301

- - 755 168 1421
P01

FD NV 1,5*1,4 2,1 2,564 39 210 0,1 1,1 231

Pd - 5,8*2,9 16,82 0,289 29,25 142 - 1 142
Total pe încăperea P01 834
de locuit

PE NE 3,8*3 11,4 0,377 37 159 0,1 1,1 175

Camera

t=20

FD NE 1,5*1,4 2,1 2,564 37 199 0,1 - - 1,1 219 680 160 1042
P02

Pd - 4,2*3,8 15,96 0,289 27,75 128 0 1 128

Total pe încăperea P02 522
PE NE 3,3*3 9,9 0,377 39 146 0,1 1,1 160
Camera
de loc
t=22

- - 0,00 0 692
P101

PE NV 6,2*3 18,6 0,377 39 273 0,1 1,1 301

FD NV 1,5*1,4 2,1 2,564 39 210 0,1 1,1 231
Total pe încăperea P101 692
de locuit
Camera

PE NE 3,8*3 11,4 0,377 37 159 0,1 1,1 175

t=20

- - 0,00 0 394
P102

FD NE 1,5*1,4 2,1 2,564 37 199 0,1 1,1 219

Total pe încăperea P102 394

13
 PE NE 3,3*3 9,9 0,377 39 146 0,1 1,1 160

Camera de
loc t=22
PE NV 6,2*3 18,6 0,377 39 273 0,1 1,1 301
- - 755 168 1436
P201
FD NV 1,5*1,4 2,1 2,564 39 210 0,1 1,1 231
Pp - 5,8*2,9 16,82 0,266 35,1 157 - 1 157
Total pe încăperea P201 849
de locuit
PE NE 3,8*3 11,4 0,377 37 159 0,1 1,1 175
Camera

t=20
- - 680 160 1055
P202

FD NE 1,5*1,4 2,1 2,564 37 199 0,1 1,1 219

Pp - 4,2*3,8 15,96 0,266 33,3 141 0 1 141
Total pe încăperea P202 535
PE NE 3,2*9 28,8 0,377 33 358 0,1 0 1,1 394
Csa scarii t=16

UD NE 2,2*1,2 2,64 0,636 33 55 0,1 3,11 4,21 233

FD NE 1,4*1*2 2,8 2,564 33 237 0,1 - 0 1,1 261 705 1872
CS

Pd - 3,2*5,8 18,56 0,289 24,75 133 0 0 1 133

Pp - 3,2*5,8 18,56 0,266 29,7 147 0 0 1 147
Total pe încăperile CS-1 si CS-2 1167

14
 Calculul pierderilor de căldură.

Calculul pierderilor de căldură se efectuează pentru 7 încăperi: încăperea de colț parter,

încăperea de mijloc parter, încăperile identice la nivelurile 2 și 3, și casa scării, restul cu
indici specifici.

Calculul se efectuează sub forma de tabel. (anexa 1)

Apoi se calculează 𝑄𝑠î𝑡𝑜𝑡 = 𝑄𝑃01 + 𝑄𝑃02 +𝑄101 + 𝑄202 + 𝑄301 + 𝑄302 +∈ 𝑄 =

106716 𝑊 = 106.716𝐾𝑊

Se alege cazanul de gaze tip. Sarcina totală o împărțim la 2 sau 3, scriem rezultatul și
conform sarcinii calculate alegem marca cazanului. Puterea nominală va fi în kW.

Am ales 4 cazane pe gaz

Dimensiunile: H=700mm, l=400mm, adîncimea=300mm
Temperatura apei tur-retur: 80/60˚C
Presiunea gazului natural: 27.4 kW

Calculul coeficientului de vitrare.

Conform NCN-Protecția termică a clădirilor, pentru case de locuit coeficientul f trebuie

să fie maxim 18%, pentru clădiri publice maxim 25%, iar la clădirile industriale nu se normează.

𝐴𝑡𝑜𝑡
𝐹𝐷 18 ∗ 3 ∗ 2.1 + 2 ∗ 2.8
𝒇 = 𝑡𝑜𝑡 ∙ 100 = ∙ 100% = 14%
𝐴𝐹𝐴Ț 2 ∗ 34.8 ∗ 9 + 2 ∗ 12.4 ∗ 9
Calculul coeficientului de compactitate.

𝒌𝒅𝒆𝒔 -indicele de calcul nu trebuie să depășească 0,54

suprafața încălzită Aî 1527.52

𝒌𝒅𝒆𝒔 = = = 0.48
volumul încălzitVî 3194.64

Proiectarea sistemului de încălzire.

Se proiectează sistemul de încălzire local, cu amplasarea sursei de căldură direct în
cladirea deservită la nodul termic. Agentul termic este apa caldă, cu parametrii: tur 80/60˚C.
Corpurile de încălzire sunt radiatoarele din oțel, tip ferolli, alegerea se efectuează pentru
7 încăperi la care este calculul detaliat a pierderilor de căldură.
Calculul se efectuează in formă de tabel. (anexa 2)

15
 n
Temperaturile și diferențele Dimensiunile Tipul

𝑞𝑟𝑒𝑎𝑙
𝑛𝑜𝑚
lor corpurilor de corpului de

,W
încălzire încălzire

Nr. încăperii
q adoptat, W

Coeficientul 𝜑

termic

Aerului
∆𝑡𝑐 , ˚C

∆𝑡𝑛 , ˚C

Agentului

Pierderile de căldură
ieșire

intrare
L,mm

H,mm

𝑄0 ,W
∆𝑡1 , ˚C
∆𝑡2 , ˚C

∆𝑡𝑎𝑖 , ˚C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

P01 1421/2=711 +22 80 60 60 48 1,31 0,75 948 935 500 500 Tip 22

P02 1042 +20 80 60 60 50 1,3 0,79 1319 1306 500 1300 Tip 11

101 692/2=346 +22 80 60 60 48 1,31 0,75 461 541 500 300 Tip 22

102 394 +20 80 60 60 50 1,3 0,79 499 502 500 500 Tip 11

201 1436/2=718 +22 80 60 60 48 1,31 0,75 957 935 500 500 Tip 22

202 1055 +20 80 60 60 50 1,3 0,79 1335 1306 500 1300 Tip 11

CS 1872 +16 80 60 60 54 1,34 0,87 2152 2040 900 500 Tip 33

16
 Proiectarea instalațiilor de ventilare.

Conform normelor în vigoare, în casele de locuit sistemul de ventilare se proiectează

gravitațional (natural), organizat de aspirație si neorganizat de refulare.
Introducerea aerului proaspat, refularea, se efectuează prin ferestre și uși deschise, se
numește-aerisire. Evacuarea aerului poluat se face prin canale separate din bucătării și blocuri
sanitare.
Canalele separate din fiecare încăpere (bucătării și blocuri sanitare din fiecare etaj)sau
comune, peste 1 etaj, se proiectează din punct de vedere sanitaro-igienic, acustic și antiincendiar.

Calculul debitului de aer necesar.

Nr. încăperii Denumirea Dimensiunile,m Suprafața,𝑚2 Indicii n sau Debitul de

încăperii k aer necesar
𝑚3 /ℎ
Debitul de aer necesar conform spațiului locativ
P01(101,201) Odaie 5,9x2.9 17.11 3𝑚3 /𝑚2 ∙ ℎ 51.33
locativă
P02(102,202) Odaie 4.2x3.8 15.96 3𝑚3 /𝑚2 ∙ ℎ 47.88
locativă
P18(118,218) Odaie 17.11 25,5 3𝑚3 /𝑚2 ∙ ℎ 51.33
locativă
Total 150.54 𝑚3 /ℎ
Debitul de aer necesar pentru încăperile auxiliare
P17(117,217) Bucătărie - - 90,𝑚2 /ℎ 90,0
P17A(117,217) WC - - 25,𝑚2 /ℎ 25,0
P17B(117,217) Baie 25,𝑚2 /ℎ
3
Total 140 𝑚 /ℎ

Conform normativului în vigoare debitul specific de aer introdus și evacuat din încăpere
pentru case de locuit, din punct de vedere sanitaro-igienic:
3𝑚3
𝐿=
𝑅 ∙ 𝑚2
În urma calculului, am detereminat că vom efectua calculul dupa debitul de aer necesar
conform spațiului locativ.

Calculul debitului de aer necesar.

Canalele de aer se execută din cărămidă obișnuită din argilă.

Dimensiunile standarde sunt: 140x140 mm, 140x270 mm, 270x270mm.
Volumul în 𝑚2 : 0,0196; 0,038; 0,073.

Calculul pentru bucătărie-parter.

𝐿 90
𝐹𝑐 = = = 0,025𝑚2
3600 ∙ 𝑉𝑎𝑑𝑚 3600 ∙ 1
𝑚
𝑉𝑎𝑑𝑚 = 0,5 ÷ 1,5
𝑠
𝐹𝐶𝑠𝑡 = 0,038𝑚2
17
 90
𝑉𝑟 = = 0,657 𝑚/𝑠
3600 ∙ 0,038
Se adoptă secțiunea 140x270 mm.
Calculul pentru WC si pentru baie.

𝐿 25
𝐹𝑐 = = = 0,007𝑚2
3600 ∙ 𝑉𝑎𝑑𝑚 3600 ∙ 1
𝑚
𝑉𝑎𝑑𝑚 = 0,5 ÷ 1,5
𝑠
𝐹𝐶𝑠𝑡 = 0,0196𝑚2
25
𝑉𝑟 = = 0,354 𝑚/𝑠
3600 ∙ 0,0196
Se adoptă secțiunea 140x140 mm.

Deoarece valoarea reala e mai mica decit valoarea admisibila, trebuie micsorata sectiunea
canalului de ventilare. Daca micsorarea e imposibila, trebuie de montat grila de ventilare cu
jaluzele reglabile.

Calculul pentru bucătărie,WC și baie -et.1 și et2 este identic celui de la parter.

Dimensionarea grilelor de ventilare.

Presupunem ca folosim grile de ventilare din oțel cu jaluzele nereglabile pt bucătărie si cu

jaluzele reglabile pentru blocul sanitar.

Grilele de ventilare pentru bucătărie.

Dimensiunile standarde: 150x150 mm, 150x200 mm, 200x250 mm.
Volumul în 𝑚2 : 0,023; 0,030; 0,050.
𝐿 90
𝐹𝑐 = = = 0,025𝑚2
3600 ∙ 𝑉𝑎𝑑𝑚 3600 ∙ 1
𝑚
𝑉𝑎𝑑𝑚 = 0,5 ÷ 1
𝑠
𝐹𝐶𝑠𝑡 = 0,030𝑚2
Secțiunea canalului vie=0,6∙0,030=0,018 𝑚2
90
𝑉𝑟 = = 1,38 𝑚/𝑠
3600 ∙ 0,018
Este depășit 𝑉𝑎𝑑𝑚 . Alegem secțiunea mai mare.
Secțiunea canalului vie=0,6∙0,050=0,03 𝑚2
90
𝑉𝑟 = = 0,83 𝑚/𝑠
3600 ∙ 0,03
Adoptăm secțiunea 200x250 mm.

Grilele de ventilare pentru WC si pentru baie.

𝐿 25
𝐹𝑐 = = = 0,007𝑚2
3600 ∙ 𝑉𝑎𝑑𝑚 3600 ∙ 1
𝑚
𝑉𝑎𝑑𝑚 = 0,5 ÷ 1
𝑠
𝐹𝐶𝑠𝑡 = 0,023 𝑚2
Secțiunea canalului vie=0,6∙0,023=0,0138 𝑚2

18
 25
𝑉𝑟 = = 0,503 𝑚/𝑠
3600 ∙ 0,0138
Adoptăm secțiunea 150x200 mm.

BIBLIOGRAFIE
1. СНиП 2.01.01-82, Строителъная климатология и геофизика, 1983.
2. NCM E.04.01-2006. Protectia tehnica a cladirii. Agentia constructii si dezvoltare a
teritoriului a Republicii Moldova, Chisinau, 2007
3. CP E.04.04-2006. Proectarea protectiei termice a cladirilor. Agentia constructii si
dezvoltare a teritoriului a Republicii Moldova, Chisinau, 2007
4. Tihomirov C.V. Sergheenko, E.S., Termotehnica, alimentarea cu caldura si gaze,
ventilare, Chisinau, Firma editorial-poligrafica ,,Tipografia Centrala” , 1994.
5. Pavel Virlan. Instalatii de incalzire, Chisinau, Editura “Tehnica” ,1996.
6. СНиП 2.04.05-91, Отопление. Вентиляция и кондиционирован

19
20
21